Decizia nr. 617/2025

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Raluca-Alexandra Buterez-Fășie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017

privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, excepție ridicată de Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance - S.A. din București în Dosarul nr. 38.031/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.208D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.992D/2021, nr. 3.311D/2021 și nr. 3.376D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance - S.A. din București în Dosarul nr. 1.837/298/2020 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, în Dosarul nr. 10.877/325/2021 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și în Dosarul nr. 7.020/325/2021 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.992D/2021, nr. 3.311D/2021 și nr. 3.376D/2021 la Dosarul nr. 1.208D/2021, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 583 din 23 noiembrie 2022 . Arată, în esență, că legiuitorul a impus repere predictibile din punct de vedere economic, iar, în măsura în care există o fraudă, poate interveni o răspundere civilă sau penală.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.

Prin Sentința civilă nr. 5.353 din 14 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 38.031/299/2019, Judecătoria

Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017

privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, excepție ce formează obiectul Dosarului nr. 1.208D/2021.

8.

Prin Încheierea nr. 806 din 22 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.837/298/2020, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 , excepție ce formează obiectul Dosarului nr. 2.992D/2021.

9.

Prin Sentința civilă nr. 10.078 din 21 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.877/325/2021, Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 , excepție ce formează obiectul Dosarului nr. 3.311D/2021.

10.

Prin Încheierea din 23 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.020/325/2021, Judecătoria Timișoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 , excepție ce formează obiectul Dosarului nr. 3.376D/2021.

11.

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance - S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri în pretenții derivând din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse.

12.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, referitor la încălcarea

art. 1 alin. (5) din Constituție , că, atât în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat că norma legală trebuie să fie suficient de accesibilă și de previzibilă, încât să permită cetățeanului să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, în mod rezonabil, consecințele care pot apărea. Or, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea potrivit căreia unitatea reparatoare „poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată“ permite stabilirea în mod arbitrar și abuziv de către unitățile reparatoare a unui preț pe oră de manoperă mult peste prețurile de referință din piața specifică.

13.

Norma de drept criticată este lipsită de predictibilitate, întrucât lasă la dispoziția unității reparatoare posibilitatea de a stabili orice valoare a reparației, neexistând nici măcar obligația legală de raportare la anumite criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile de referință din piață sau prețurile recomandate de producător, împrejurare de natură să creeze premisele comportamentului abuziv al unităților reparatoare. Se susține, de asemenea, că o altă gravă deficiență a textului incriminat constă și în faptul că legiuitorul lasă la totala dispoziție a unității reparatoare să opteze pentru una „sau“ pentru alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, și anume fie folosind sistemele de evaluare specializate, fie prin documente emise, în condițiile legii, în care unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, redactare ce conferă textului de lege criticat un caracter neconstituțional, întrucât nu se prevede criteriul legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă.

14.

În ceea ce privește încălcarea

art. 44 alin. (2) din Constituție

coroborat cu

art. 1 din Protocolul adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aceasta este dedusă din împrejurarea că sunt favorizate unitățile reparatoare care, invocând principiile pieței libere, stabilesc prețuri arbitrare și abuzive în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată, în detrimentul societăților de asigurare al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor.

15.

Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă apreciază că excepția invocată este neîntemeiată. Împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, sa aleagă un alt cocontractant. Totodată, instanța reține că nu poate fi limitat dreptul persoanei păgubite de a alege unitatea reparatoare auto, câtă vreme această alegere se realizează în funcție de criterii de calitate și performanță.

16.

Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția invocată.

17.

Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă și Judecătoria Timișoara - Secția I civilă apreciază că excepția invocată este neîntemeiată și reține că autoarea acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant. Instanța reține că prin încheierea contractului de asigurare - contract esențialmente aleatoriu - asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată la riscul unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat.

18.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

19.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

20.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

21.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017

privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, care au următorul cuprins: „Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.“

22.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

privind cerințele de calitate ale legii, ale

art. 44

privind dreptul de proprietate privată, astfel cum acestea se interpretează în temeiul

art. 20 alin. (1) din Constituție

și prin prisma exigențelor

art. 1 privind protecția proprietății din Protocolul adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

23.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul criticat a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu,

Decizia nr. 583 din 23 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 6 februarie 2023,

Decizia nr. 126 din 14 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 11 septembrie 2024,

Decizia nr. 244 din 25 aprilie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 4 septembrie 2024, iar Curtea a respins, ca neîntemeiate, excepțiile invocate.

24.

În jurisprudența sa, Curtea a apreciat, în esență, că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare specializate (precum Audatex, Autovista, DAT, GT Motive) și prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.

25.

Totodată, prin aceeași jurisprudență, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor

art. 44 din Constituție , astfel cum acestea se interpretează, în temeiul

art. 20 alin. (1) din Constituție

și prin prisma exigențelor

art. 1 din Primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece prin încheierea contractului de asigurare, care este esențialmente aleatoriu, asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus, totodată, și la riscul unei pierderi, iar existența și întinderea acestuia depind de hazard, adică de un eveniment viitor și incert. Riscul, adică șansa de câștig sau posibilitatea de pierdere, este un atribut esențial al economiei de piață liberă, funcțională, atribut care justifică libera concurență. Totodată, nimic nu împiedică antrenarea răspunderii civile delictuale a asiguratului, persoana vinovată, în temeiul principiului reparației integrale a prejudiciului, pentru diferența de despăgubire nesuportată de asigurător. Eventualele disfuncționalități apărute în practică referitoare la modalitatea în care unitățile reparatoare auto înțeleg să aplice

art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 , cu ocazia desfășurării activităților specifice acestora, nu pot fi însă convertite în vicii de neconstituționalitate de natură să antreneze controlul de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional.

26.

Referitor la susținerile potrivit cărora unitatea reparatoare își poate folosi propria valoare a orei de manoperă, fără ca asigurătorul să o poată contesta, indiferent de cuantumul acesteia, Curtea a subliniat că, așa cum prevede

art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 , valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată. Întrucât legislația nu stabilește dacă un mod de evaluare primează în defavoarea celuilalt, în cazul în care părțile nu pot conveni în mod amiabil asupra modului de calcul al sumei cuvenite drept despăgubire, litigiul poate fi soluționat fie prin mecanisme alternative de soluționare [de exemplu, prin Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar nonbancar (SAL-FIN) sau prin mediere], fie pe baza hotărârii definitive a instanței, potrivit

art. 23 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 .

27.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele acestor decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

28.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance - S.A. din București în Dosarul nr. 38.031/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.837/298/2020 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, în Dosarul nr. 10.877/325/2021 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și în Dosarul nr. 7.020/325/2021 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017

privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă, Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2025.