Programul din 28 decembrie 2000

Capitolul 1 Starea societății românești după guvernarea din perioada 1996-2000

Alternanta la putere în noiembrie 1996 a fost considerată la acel moment, cu buna-credința, ca premisa favorabilă pentru consolidarea democrației, pentru avansarea României în direcția progresului economic și social. La finalul de mandat al coalitiei care a preluat puterea în urma alegerilor de atunci, orice analiza a realitatilor, cat de sumară și sub orice aspect ar fi facuta, impune recunoașterea faptului ca sperantele populației au fost dramatic inselate.

Realitatea din anii ce au urmat preluării puterii de către coalitia C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. confirma, pe de o parte, discrepanta enorma dintre promisiunile electorale și realizarea programelor prezentate Parlamentului și opiniei publice de către guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isarescu. Pe de altă parte, a devenit tot mai evidenta incapacitatea acestor guverne de a gestiona tranzitia și reforma economică și socială.

Măsurile de politica economică și socială promovate în perioada 1997-2000 au avut efecte de o gravitate extrema pentru situația tarii, evaluate ca atare de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și agențiile de rating.

1.1. Principalele consecințe ale actului de guvernare în perioada 1996-2000 constau în:

- desfășurarea haotica a reformei economice și sociale, lipsită de o conceptie coerenta, care să stabilească cu claritate interesele strategice ale dezvoltării și direcțiile de acțiune, în scopul creșterii economice a tarii, reducerii decalajelor dintre România și statele dezvoltate, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană și în NATO. Deși prioritatea absolută a Parteneriatului de aderare a României la Uniunea Europeană din martie 1998 era elaborarea unei Strategii de dezvoltare economică pe termen mediu, acest lucru nu s-a realizat decât la insistentele repetate ale Comisiei Europene, în martie 2000;

- agravarea crizei economice prin falimentarea unui mare număr de agenți economici (dintre care peste 300 mii întreprinderi mici și mijlocii private), dezorganizarea agriculturii, neglijarea capitalului autohton, diminuarea drastica a procesului investitional, inflamarea inflației și devalorizarea accentuata a monedei naționale. Politica promovata a fost în contradictie totală cu însăși noțiunea de reforma. Rata negativa de creștere ce caracterizează perioada 1997-2000 printr-un regres economic de aproape 13% a plasat România pe ultimul loc între țările din Europa Centrala și de Est, alături de care dorim sa pasim în NATO și în Uniunea Europeană. În aceste condiții aplicarea întocmai a prevederilor referitoare la ritmurile de creștere din "Strategia naționala de dezvoltare economică a României pe termen mediu" arata ca regresul înregistrat în perioada în care țara a fost administrată de coalitia de dreapta ar putea fi recuperat până la sfârșitul anului 2003;

- ingerintele administrative în mecanismele de funcționare ale economiei de piața, politizarea excesiva a intervenției statului în economie, absenta unor prioritati temeinic fundamentate în restructurarea ramurilor productive au făcut tot mai dificila relansarea economică;

- desfășurarea sistematica de acțiuni ilegale de înstrăinare a capitalului de stat, extrem de păgubitoare pentru avutia naționala, prin: propunerea unor prețuri de oferta mai mici decât cele stabilite de piața, selectarea ofertelor în funcție de interesele clientelei politice ale actualei puteri; evitarea sau trucarea licitațiilor, lipsa oricărui control în perioada postprivatizare; interzicerea controlului instituțiilor specializate asupra activității Fondului Proprietății de Stat.

Climatul economic nefavorabil, legislația instabila și corupția extinsă au alungat din România marii investitori, asa cum arata toate rapoartele instituțiilor europene și mondiale. Dovada este data de faptul ca adevaratii investitori străini nu au fost interesați de procesul de privatizare din România, asa cum acesta a fost promovat de guvernele coalitiei de dreapta.

În acest context este de evidențiat ca, în perioada preelectorala, caracterul ilegal și daunator interesului național al activității F.P.S. s-a agravat, manifestările ilegale concretizandu-se într-un adevărat jaf al economiei;

- sprijinirea de către ultimul Guvern a unor acțiuni frauduloase, prin adoptarea unei serii de acte normative pentru scutirea sau reducerea debitelor curente și a majorărilor de întârziere pe care unele societăți supuse privatizării le aveau către statul român; la aceasta s-au adăugat reesalonarile de datorii pe care Guvernul le-a acordat societăților economice conduse de persoane aparținând clientelei politice;

- abandonarea sustinerii agriculturii românești și a intereselor țărănimii prin renunțarea la facilitățile și sprijinul statului acordate producătorilor agricoli, în contradictie cu politicile de subvenții practicate de țările dezvoltate. La aceasta s-a adăugat și practicarea unor politici vamale care au dezavantajat și au descurajat producătorul agricol și din industria alimentara de sprijin și protecție;

- neglijarea rolului capitalului autohton în consolidarea economiei, lipsa de interes și deteriorarea condițiilor în care au funcționat întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv prin anularea unor facilități fiscale pentru stimularea și dezvoltarea sectorului privat; practic, s-a instituit un regim discriminatoriu, investitorii autohtoni fiind inlaturati din competiție pe piața interna a capitalului;

- promovarea unei politici fiscale defectuoase, nestimulative pentru producție și investiții. S-au adoptat măsuri care au amplificat fiscalitatea, în special pe seama impovararii suplimentare a cetățeanului;

- lipsa de preocupare pentru crearea de noi locuri de muncă și pentru combaterea somajului; măsurile de protecție socială pentru personalul disponibilizat prin lichidarea întreprinderilor s-au redus la acordarea unor plati compensatorii, lipsind populația de oportunitati veridice de recalificare și reconversie profesională;

- prăbușirea grava a nivelului de trai, saracirea populației României atingand cote alarmante. S-a constatat lipsa unei politici coerente și eficiente de protecție socială, în totală contradictie cu promisiunile electorale și cu programele guvernamentale prezentate în Parlamentul tarii;

- condițiile de viața ale cetățenilor s-au degradat continuu, majoritatea covarsitoare a populației - muncitori, pensionari, țărani, tineri, intelectuali, salariați bugetari - a trăit cea mai dramatica scădere a nivelului de trai din ultimii 11 ani. Cea mai elocventa dovada în acest sens sunt raportarile Institutului Național de Statistica și Studii Economice, ce atesta scăderea salariului real de la 74,4% în decembrie 1996 la 56,8 % la începutul lunii noiembrie 2000 față de octombrie 1990, timp în care puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut și mai mult, ajungandu-se ca în anul 2000 ponderea populației aflate în saracie sa reprezinte 43% din totalul populației (19,9% în anul 1996);

- situația din sistemul de sănătate s-a degradat în mod constant, atingand "cota de alarma"; deși la preluarea puterii fosta coalitie a afirmat ca sănătatea omului are o semnificație strategica, acțiunile guvernamentale s-au limitat doar la adoptarea unor măsuri de pseudoreforma și chiar de antireforma care au reușit sa demonteze, în punctele esențiale, tot ce s-a realizat până în noiembrie 1996;

- procesul investitional susținut din surse bugetare a fost concentrat, în special, pe conservarea și nu pe continuarea și finalizarea obiectivelor de investiții începute și aflate în diferite faze de realizare. Obiectivele noi de investiții au fost practic ignorate cu desăvârșire în unii ani ai perioadei analizate;

- diminuarea dramatica a accesului și cuprinderii tineretului în treptele superioare de instrucție și manifestarea unui dezinteres grav față de promovarea acestuia în societate;

- neacordarea fondurilor strict necesare pentru dezvoltarea cercetării științifice, punând în pericol existenta centrelor traditionale de cercetare, consolidate de-a lungul multor decenii de generații stralucite de cercetători;

- cultura a fost substanțial afectată de lipsa de interes pentru susținerea unor instituții de cultura de importanța naționala, precum și a unor publicații de mare prestigiu.

1.2. Starea actuala a economiei românești

Starea actuala a economiei românești se caracterizează, în mod sintetic, printr-un sistem instituțional slab structurat, determinat de: incertitudinea drepturilor de proprietate pentru o parte a avutiei naționale (active imobiliare destinate privatizării, aflate încă în patrimoniul public; bunuri aflate în litigii comerciale); construcția instituțională încă deficitara pentru asigurarea functionalitatii mecanismelor economiei de piața și operationalitatea redusă a acestora din cauza insuficienței coerente a cadrului normativ; desfășurarea într-o proporție considerabila a activității economice pe palierul informal al societății; intervenția, de multe ori discretionara, a autorității publice, supusă deseori intereselor politice conjuncturale.

În aceste condiții, în funcționarea economiei sunt de remarcat, în principal, următoarele:

- mulți agenți economici cu capital majoritar de stat sau chiar privatizati urmăresc cu deosebire conservarea locurilor de muncă și creșterea salariilor, fără corespondent în cresteri de producție, productivitate și eficienta; la fel, la unii agenți economici privati scopul maximizării profiturilor pare să fie atins nu prin utilizarea cu randamente superioare a factorilor de producție, cat, mai ales, prin majorarea prețurilor; în totalul agenților economici cei cu performanțe reale sunt minoritari și în continua scădere;

- deprecierea drastica a capitalului fix și a forței de muncă, limitarea investițiilor și blocarea dinamicii deciziilor pe termen mediu și lung;

- submonetizarea economiei, cu efect negativ asupra funcționarii normale a acesteia; sume importante disponibile nu-și găsesc plasament sigur în economia reală, în timp ce aceasta este grav decapitalizata;

- existenta unei economii subterane și lipsa unei demarcatii precise a acesteia de economia oficială.

Capitolul 2 Programul de acțiuni pentru depășirea perioadei de iarna și pregătirea campaniei agricole

Cea mai urgenta problema este funcționarea în condiții normale a sistemului energetic și aprovizionarea populației cu energie termica în lunile de iarna.

2.1. Situația existenta a stocurilor la cărbune energetic, pacura și gaze naturale

Analizând producția de energie electrica și termica la nivelul anului 2000, se constata o diminuare considerabila a acestora, și anume energia electrica se situeaza la nivelul a 29.250 mii MWh, iar energia termica la nivelul a 24.775 Gcal - ceea ce înseamnă 70%, respectiv 59% din producția anului 1996, la care se adauga lipsa acuta de resurse financiare.

Situația actuala a stocurilor necesare în vederea asigurării producției de energie electrica și termica pe perioada de iarna, pe surse de combustibil, se prezintă astfel:

Cărbune energetic

Având în vedere consumul zilnic mediu de circa 100 mii tone și stocul existent de 3.100 mii tone, în condițiile actuale climatice, necesarul este asigurat numai pentru circa 31 de zile, respectiv 50% din stocul optim.

În același timp, termocentralele pe cărbune au dificultăți în alimentare, care se datorează: livrărilor de cărbune care sunt mai mici decât consumul zilnic; disfunctiei realitatilor din transportul de la exploatările miniere la termocentrale; lipsei resurselor financiare, în special la S.C. "Termoelectrica" - S.A. pentru achitarea restantelor și facturilor curente.

O situație deosebită o reprezintă atât CET Deva, unde stocul asigura o funcționare la parametri normali de 15-20 de zile, cat și CET Iași, care funcționează deja la capacitate redusă, stocul fiind aproape epuizat.

În acest context este de subliniat faptul ca prin asa-zisa politica de restructurare a industriei miniere s-a ajuns la situația paradoxala ca pentru aceasta iarna în loc sa exploatam propriile noastre mine, importam la un preț total dezavantajos în regim de urgenta aproape 300 mii tone cărbune energetic.

Pacura

Stocul total de pacura la data de 17 decembrie 2000 era de 512,7 mii tone (333,2 mii tone la termocentrale și 179,5 mii tone la OIL TERMINAL).

Consumul realizat în prima jumătate a lunii decembrie a fost de 154,3 mii tone, iar consumul zilnic este de 9,1 mii tone. În aceste condiții stocul asigura 52-56 de zile la nivelul consumului actual. Cantitățile contractate în perioada 17 decembrie 2000-31 ianuarie 2001 (440 mii tone din import și 80 mii tone din țara) sunt condiționate de obținerea creditelor cu garanție guvernamentală, care ar putea asigura finanțarea acestor contracte.

Gaze naturale

Consumul de gaze naturale la nivelul lunii decembrie 2000 a fost estimat la 2.050 milioane mc. Printre principalele categorii de consumatori, și anume agenții economici, instituții, populație și asimilați se distinge și aici ca având un consum important S.C. "Termoelectrica" - S.A.

Sursele de gaze naturale din intern și import asigura în luna decembrie 2000 circa 1.903 milioane mc, existând un deficit cantitativ de 4,7 milioane mc/zi. În condițiile unei temperaturi medii pe țara sub 0°C exista riscul apariției unor valori critice ale parametrilor funcționali în sistemul național de transport gaze, în special în localitățile situate la extremitatile acestuia (București, Timișoara, Arad, Iași, Botosani, Dorohoi).

Referitor la cantitățile de gaze inmagazinate în 2000 și destinate consumului sectorului rezidential (populație și asimilați), acestea au cunoscut o scădere față de 1999 de circa 100 milioane mc, procesul de injecție pentru inmagazinare realizandu-se integral cu cantități de gaze din producția interna, ceea ce afectează grav balanța de plati vara-iarna, din cauza nerealizarii importului de gaze pe timpul verii.

Situația financiară

S.C. "Termoelectrica" - S.A. are de încasat de la consumatorii de energie electrica și termica peste 9.200 miliarde lei pentru livrările de energie electrica și termica, din care 2.600 miliarde lei pentru energia termica. Datoriile acestei societăți către furnizorii de combustibil, inclusiv impozitele și taxele aferente importurilor, se ridica la 12.000 miliarde lei.

Creditele rambursabile angajate sunt în valoare de 5.695 miliarde lei (178 milioane USD, 83 milioane DM, 32 milioane euro), 2.810 miliarde lei cheltuieli colaterale, 176 miliarde lei T.V.A. neachitata, 85 miliarde lei reprezentând pacura luată în contrapartida din Iran.

Acoperirea cantităților de combustibili necesari în vederea funcționarii sistemului energetic național, în perioada decembrie 2000-martie 2001, consum și formare stocuri în condițiile suplimentarii de energie electrica produsă de termocentrale (pentru acoperirea efectelor hidroelectricitatii foarte scăzute și a opririi unității de la CNE Cernavoda în perioada 23-28 decembrie 2000), reprezintă un efort financiar de circa 20 mii miliarde lei.

2.2. Acțiuni pentru asigurarea necesarului de combustibili în perioada decembrie 2000-martie 2001

Guvernul va monitoriza cu strictețe activitatea companiilor implicate în asigurarea combustibililor necesari:

Cărbune energetic

- Livrarea de către unitățile miniere de cărbune energetic (Compania Naționala a Lignitului Oltenia - Targu Jiu, Compania Naționala a Huilei Petrosani, S.C. Banat Anina) a următoarelor cantități:

● 2.409 mii tone - decembrie 2000;

● 2.866 mii tone - ianuarie 2001;

● 2.849 mii tone - februarie 2001;

● 2.998 mii tone - martie 2001.

- Solicitarile lunare ale S.C. "Termoelectrica" - S.A., consumul în termocentrale, producția la unitățile miniere și stocurile rămase pentru termocentrale se prezintă astfel:

- mii tone -

2000

2001

Decembrie

Ianuarie

Februarie

Martie

Solicitarile Societății

Comerciale "Termoelectrica"-S.A.

Consum în termocentrale

Producție la unitățile miniere

Stoc rămas la termocentrale

2.497

3.117

2.305

2.468

3.061

3.362

2.633

1.973

2.764

3.196

2.487

1.625

3.062

2.692

2.731

1.273

În acest cadru se vor asigura:

- Plata zilnica, sub forma de lichiditati, a circa 28 miliarde lei către unitățile miniere, datorate de S.C. "Termoelectrica" - S.A., după cum urmează: 17,2 miliarde lei la CNLO Targu Jiu; 6,4 miliarde lei la CNH Petrosani; 3,5 miliarde lei la S.N.C. Ploiesti; 0,8 miliarde lei la S.C. Banat Anina.

- Acoperirea subventiei de circa 58 miliarde lei pe luna decembrie și 185 miliarde lei pe trimestrul I 2001 pentru a se realiza producția miniera la CNH Petrosani, S.N.C. Ploiesti și S.C. Banat Anina. Compania Naționala a Lignitului Oltenia - Targu Jiu, principalul producător de cărbune energetic, nu necesita subvenție.

- Încheierea, până cel mai târziu 5 ianuarie 2001, de către S.C. "Termoelectrica" - S.A. cu furnizorii de cărbune energetic de contracte ferme, care să cuprindă cantitățile, calitatea și modalitățile de plată.

- Asigurarea unei livrări ritmice de către C.F.R. "Marfa" a cantităților de cărbune energetic prevăzute, prin utilizarea zilnica a peste 1.250 de vagoane.

- Asigurarea lunară a achiziționării de la S.N.P. "Petrom" - S.A. cu plata prin compensare a unor cantități de motorina fixate prin protocol pentru CNLO Targu Jiu, S.N.C. Ploiesti și CNH Petrosani.

- Creșterea în această perioadă a producției de energie electrica și termica pe cărbune energetic și scăderea corespunzătoare pe pacura și gaze, dat fiind costul ridicat al acestor produse din import.

- Dirijarea importurilor de huila energetica la CET Iași și CET Suceava și suplimentarea consumului cu pacura necesară în vederea optimizarii procesului de ardere.

- Suplimentarea cu huila energetica și întregirea stocului la CET Deva și creșterea livrărilor de gaze naturale pentru optimizarea procesului de ardere.

Pacura

Contractarea în cursul lunii decembrie 2000 de către S.C. "Termoelectrica" - S.A. a 45.000 tone pacura pentru anul 2001 cu unitățile S.N.P. "Petrom" - S.A., S.C. "Arpechim" - S.A. Pitesti și S.C. "Petrobrazi" - S.A., cu plata la livrare.

Pentru asigurarea importurilor de resurse energetice este necesară încheierea contractelor de împrumut extern cu: ABN Amro Bank (85 milioane USD), Chasse Manhatan, Deutsche Bank (150 milioane euro), Dresener Benson (69 milioane USD), Reiffeisen Bank, Austria (30 milioane USD), CreditAnstallt Austria (20 milioane USD), care să asigure sursele financiare pentru achitarea facturilor de import, diferența până la nivelul necesarului de combustibil (aproximativ 300 milioane USD) urmând să se asigure din încasările de la beneficiari.

Gaze naturale

În trimestrul I 2001 cererea de gaze naturale pe piața din România este estimată la nivelul de 6.063 milioane mc, sursele interne putând asigura în acest interval 4.015 milioane mc (66% din cerere), inclusiv gazele din depozitele de inmagazinare subterana.

În trimestrul I 2001 ponderea consumului de gaze naturale al populației și asimilați din producția interna se prezintă astfel:

- milioane mc -

2001

Ianuarie

Februarie

Martie

Producție interna

Consum populație + asimilați

Ponderea consumului populație +

asimilați în producția interna

(%)

1.428

850

60

1.278

743

58

1.309

650

50

Gazele pentru populație nu vor mai primi alta destinație, interzicandu-se societăților de distribuție și producătorilor interni comercializarea gazelor din producția interna în cote procentuale discriminatorii; pentru agenții economici, în trimestrul I, cantitatea de gaze naturale din producția interna nu va depăși nivelul de 50% din necesarul de consum al acestora.

În același timp s-a luat în considerare realizarea unui dialog permanent cu sindicatele și patronatele de ramura, în vederea asigurării unui climat corespunzător pentru o buna desfășurare a proceselor de producție.

2.3. Pregătirea campaniei agricole de primavara

2.3.1. Măsuri agrotehnice

Pentru asigurarea efectuării în perioade optime și în condiții agrotehnice corespunzătoare a tuturor lucrărilor agricole din primavara anului 2001 vor fi întreprinse următoarele măsuri:

- Pentru culturile agricole, insamantate în toamna anului 2000, se va verifica în mod concret în teritoriu, până la data de 31 ianuarie 2001, starea de vegetație a suprafețelor de grâu și orz.

- Până la 1 februarie 2001 se va face evaluarea cantităților de semințe din categorii biologice superioare, necesare pentru înființarea culturilor de primavara și, în funcție de aceasta, vor fi luate măsuri pentru acoperirea eventualelor deficite.

- Până la data de 20 ianuarie 2001 se vor inventaria suprafețele de teren arabil care mai sunt de arat, lucrare ce va continua cu intensitate crescută, astfel încât să fie arata o suprafața cat mai mare în "ferestrele" din iarna.

- În perioada imediat următoare echipe de specialiști, împreună cu deținătorii de terenuri agricole, vor proceda la verificarea situației amenajărilor pentru irigat, urmată de intensificarea lucrărilor de reparații, în vederea punerii în funcțiune, până la data de 15 martie 2001, a unei suprafețe de minimum 500 mii hectare.

- Specialiștii agricoli de la nivelul centrelor comunale, împreună cu producătorii agricoli vor urmări permanent evoluția stării de vegetație a culturilor și, după caz, vor întreprinde măsuri de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor, în vederea reducerii la minimum a pierderilor.

2.3.2. Susținerea de către stat a campaniei agricole (2001)

Pentru realizarea lucrărilor agricole din primavara anului 2001, în condiții agrotehnice corespunzătoare, Guvernul va lua următoarele măsuri:

- Acordarea direct către producătorii agricoli a unui sprijin financiar de un milion lei din bugetul de stat pentru fiecare hectar de teren arabil cultivat, precum și pentru plantațiile de vii și pomi și pentru serele de legume. Aceasta suma va fi acordată producătorilor agricoli numai pentru achiziții de motorina, îngrășăminte chimice, pesticide și pentru achitarea prestării unor lucrări agricole.

- Asigurarea pentru campania agricolă de primavara de credite cu dobânda subventionata destinate producătorilor agricoli, insumand circa 2.500 miliarde lei.

- Suportarea de la bugetul de stat a 50% din contravaloarea semințelor cu valoare biologica ridicată, în vederea asigurării unui fond biologic superior.

- Sprijinirea crescatorilor de animale prin suportarea de la bugetul de stat a unei părți din costul animalelor de producție și reproducție, în vederea urgentarii redresarii situației grele din sectorul zootehnic.

- Efectuarea de lucrări de reimpadurire și reconstrucție ecologica pe terenurile de pe care s-a recoltat masa lemnoasă sau care au fost despadurite, în suprafața totală de peste 7.000 ha.

- Livrarea către populație a 300 mii mc lemn pentru foc.

Capitolul 3 Relansarea economiei naționale

Programul de guvernare pornește de la opțiunea larg manifestată la nivel politic și pe plan social - pentru integrarea României în structurile euroatlantice și în Uniunea Europeană, și ia în considerare scenariul restructurant din "Strategia naționala de dezvoltare economică a României pe termen mediu", transmisă în luna martie 2000 la Comisia Europeană și considerată de partidele politice semnatare ca "o platforma comuna de acțiune a tuturor forțelor politice și sociale pentru promovarea interesului național, propășirea tarii și asigurarea bunastarii cetățenilor săi, în contextul unei largi deschideri internaționale".

3.1. Optiuni strategice

Opțiunile "Strategiei" se regăsesc în Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, prin care se creează condiții pentru:

- Asigurarea creșterii economice bazate pe sporirea ratei investițiilor prin participarea semnificativă a capitalului național și prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investiții directe, astfel încât pe perioada 2001-2004 să se asigure un ritm mediu anual de creștere a produsului intern brut de 4,5-6%.

- Realizarea unei macrostabilizari consolidate prin asigurarea unor progrese semnificative în cadrul reformei structurale și în domeniul disciplinei financiare, obținerea unor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pieței interne, stimularea producției autohtone, accelerarea procesului de privatizare în condiții de eficienta și transparenta, sprijinindu-se întreprinderile mici și mijlocii, gestionarea corespunzătoare a datoriei publice și deficitului contului curent, astfel încât să se asigure reducerea treptata a inflației, care la nivelul anului 2004 să poată fi exprimată printr-o singura cifra.

- Îmbunătățirea substantiala a mediului de afaceri, în principal, pe baza asigurării unui cadru economico-financiar și legal corespunzător, prin:

● dezvoltarea competitiei de piața, inclusiv prin reducerea sferei de acțiune a monopolurilor;

● calmarea inflației în vederea reducerii costului creditului și a recapitalizarii societăților comerciale;

● continuarea procesului de liberalizare a prețurilor și de combatere a inflației speculative;

● extinderea și diversificarea instrumentelor bancare, reducerea dobânzii reale, întărirea disciplinei financiare și reducerea blocajului financiar;

● revizuirea și simplificarea sistemului de impozite și de colectare a acestora, în sensul stimulării muncii, economisirii și investițiilor;

● combaterea evazionismului (fiscal, vamal etc.), stoparea iesirii ilegale a capitalului din țara și sporirea veniturilor bugetului de stat, în condițiile reducerii fiscalitatii;

● creșterea ratei economisirii și a încrederii în investirea banilor prin practicarea unor dobânzi și rate de schimb valutar, corelate în mod transparent și previzibil cu inflatia, și monitorizarea riscului instituțiilor financiar-monetare cu activități în domeniul investițiilor;

● stimularea investițiilor de capital românesc și străine prin reducerea fiscalitatii pentru profitul investit și prin alte facilități pentru cei care investesc pentru dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă;

● creșterea fluxului de capital străin și a colaborării economice internaționale, sprijinite prin definirea, la nivelul subsectoarelor economice, a unor pachete de oferte complete de investiții confirmate ca prioritare de către instituțiile guvernamentale și elaborate în limbajul economic familiar investitorilor străini;

● participarea statului la investiții de capital care asigura formarea noii structuri economice, competitivă și în concordanta cu cerințele pieței și ale integrării europene, cu eventuala vânzare a participatiei respective după realizarea parametrilor proiectati;

● reorganizarea cadrului relational al activităților de cercetare-dezvoltare, corespunzător celui din țările Uniunii Europene, astfel încât sa susțină și sa stimuleze inovarea de produs și tehnologică pentru a evita migrarea specialiștilor;

● elaborarea Programului național de cercetare care să definească tematicile prioritare și potentialii beneficiari, cooperarea cu instituții de specialitate din Uniunea Europeană în cadrul programelor europene și al programelor bilaterale, modalitățile de finanțare;

● dezvoltarea capacității de absorbție a inovarii în mediul economic prin formarea de parteneriate între cercetători și beneficiari, care să asigure o piața previzibila pentru produsele cercetării; dezvoltarea logisticii și a serviciilor-suport pentru creșterea capacității de informare, de difuzare a cunoștințelor științifice și tehnologice, de marketing pe piața cercetării etc.; asigurarea finanțării lucrărilor de cercetare care au piața asigurata și recuperarea ulterioară din comercializarea rezultatelor cercetării;

● armonizarea legislației și reglementărilor din domeniul economic cu cele din Uniunea Europeană și acreditarea internationala a instituțiilor și agenților economici cu activități de verificare, control și certificare a îndeplinirii reglementărilor;

● adoptarea unor structuri organizatorice de succes din economia de piața (holdinguri, corporatii, asocieri) cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene și menținerea capacității concurentiale care să permită creșterea competitivitatii pe plan extern și intern;

● crearea de noi locuri de muncă, formarea unei noi piețe a muncii, reducerea costurilor sociale ale restructurării și accelerarea acesteia prin creșterea mobilitatii forței de muncă;

● transformarea actualului sistem de instituții de pregătire profesională și completarea lui cu componente necesare în vederea prevederii și efectuării reorientarii profesionale și pregătirii din timp a forței de muncă pentru activități care utilizează noi tehnologii și solicita creativitate, inovare etc., asigurând o calificare eficienta a resurselor umane;

● dezvoltarea sistemului de pregătire pentru ridicarea nivelului culturii manageriale în economie și adaptarea la cerințele actuale și de perspectiva din țările Uniunii Europene;

● reprezentarea și funcționarea corespunzătoare în plan regional a instituțiilor guvernamentale economice pentru a asigura servicii suport întreprinzătorilor locali în dezvoltarea de activități industriale.

- Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizând restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii fizice, științifice și sociale, revitalizarea și retehnologizarea industriilor cu potențial competitiv, construirea unei agriculturi întemeiate pe exploatații de dimensiuni optime, sprijinirea activităților bazate pe tehnologia informatiei și crearea unui mediu prielnic pentru extinderea și dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului tertiar, în general.

În acest cadru se va urmări totodată modernizarea și dezvoltarea serviciilor de utilitate publică, astfel încât acestea sa răspundă cat mai bine nevoilor cetățenilor și economiei naționale, asigurându-se treptat apropierea de standardele țărilor membre ale Uniunii Europene; elaborarea și asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice și reducerea continua a nivelurilor de poluare a mediului înconjurător.

3.2. Politica macroeconomica

3.2.1. Politica financiară

Politica financiară, cu cele doua componente ale sale - politica fiscală și politica bugetară - va urmări asigurarea dezvoltării economico-sociale durabile și îmbunătățirea raportului cerere-oferta prin acțiunea concomitenta asupra:

- stimulării creșterii ofertei interne de bunuri și servicii;

- restructurării cererii agregate din economie, prin reducerea acesteia în unele sectoare și sporirea cererii în domeniile investițiilor și exporturilor, cu efecte pozitive asupra creșterii cererii de consum a populației.

Totodată politica financiară va contribui în mod substanțial la reducerea continua a ratei inflației și la menținerea în limite finantabile a deficitului contului curent al balanței de plati.

Guvernul va promova o politica financiară moderatselectiva în scopul stimulării sectoarelor cu potențial de competitivitate interna și externa, al atragerii investițiilor străine și creditelor externe, precum și al utilizării în mod eficient a fondurilor publice.

Totodată, Guvernul, împreună cu Banca Naționala a României, va promova, cu deschidere și seriozitate, un dialog permanent cu instituțiile financiare internaționale (F.M.I., B.I.R.D., U.E., B.E.R.D., B.E.I.), în vederea stabilirii unui parteneriat real și al unui climat de încredere.

Politica fiscală

Politica fiscală va urmări accelerarea și aprofundarea în mod coerent a reformei în acest domeniu, ceea ce se va concretiza în reducerea gradului de fiscalitate atât prin desființarea contribuțiilor la unele fonduri speciale, cat și prin reasezarea sarcinii fiscale și a raportului dintre impozitele directe și indirecte, în vederea stimulării muncii, economisirii, investițiilor, întreprinderilor mici și mijlocii și a exporturilor, prin:

- scutirea integrală de la plata taxelor vamale și a taxei pe valoarea adăugată pentru importul de utilaje și echipamente, materii prime și materiale destinate modernizării întreprinderilor mici și mijlocii;

- eliminarea impozitării cu 10% a profitului net utilizat de către agenții economici pentru creșterea capitalului social;

- reducerea impozitului pe profit pentru societăți comerciale din sectoare industriale cu larg impact asupra dezvoltării procesului de industrializare a materiilor prime autohtone;

- revizuirea transelor și cotelor de impozitare a veniturilor bănești ale populației atât pentru stimularea procesului de muncă, în scopul creșterii și consolidării clasei de mijloc, cat și în vederea sporirii puterii de cumpărare a persoanelor cu venituri reduse, îndeosebi în prima etapa de guvernare;

- acordarea unor deduceri personale la impozitul pe venitul global al populației pentru cheltuieli destinate construirii, extinderii și modernizării locuințelor deținute în proprietate prin utilizarea materialelor autohtone;

- scutirea de la plata impozitului agricol, prevăzut a se aplică începând cu anul 2001, pentru proprietarii de teren arabil sau echivalent arabil până la 10 hectare;

- diferentierea impozitelor plătite de populație pentru clădiri și terenurile aferente acestora, prin reducerea impozitelor pentru posesorii unei singure locuințe și aplicarea unor cote progresive pentru posesorii mai multor locuințe;

- aplicarea unei cote reduse cu până la 9% la taxa pe valoarea adăugată pentru: pâine și lapte de consum, energie electrica, gaze naturale, lemne de foc, cărbuni pentru populație și medicamente de uz uman din producția interna, compensate de la buget, concomitent cu majorarea T.V.A. la unele produse, respectiv cele de lux și care nu sunt de stricta necesitate pentru populație;

- revizuirea sistemului de accize în vederea creșterii randamentului fiscal și a eficientei administrării acestei taxe de consumație;

- reorganizarea sistemului jocurilor de noroc și alocarea integrală a sumelor reprezentând profitul companiei de profil a statului în vederea finanțării construcției de locuințe sociale pentru tineret și de sali de sport;

- îmbunătățirea organizării și stimulării aparatului fiscal la nivel central și local în scopul reducerii evaziunii fiscale și a contrabandei;

- stoparea acordării în mod arbitrar de scutiri și reduceri la plata impozitelor și taxelor, ceea ce va permite manifestarea unei concurente loiale, îmbunătățirea mediului de afaceri autohton și creșterea atractivității acestuia pentru investitori;

- întărirea disciplinei financiare atât prin stimularea achitării la timp și în cuantumul legal a obligațiilor bugetare ale agenților economici, cat și prin sancționarea ferma a contribuabililor rau-platnici;

- creșterea transparenței și solicitudinii administrației fiscale față de contribuabili prin simplificarea procedurilor și documentației de impunere, precum și a îmbunătățirii informării contribuabililor.

Politica bugetară

În acest domeniu al politicii financiare Guvernul își va concentra acțiunile pentru creșterea substantiala a eficientei și transparenței cheltuielilor bugetare atât ca efect al alocării resurselor publice pe bază de proiecte și programe având la baza criterii de performanță concrete, cat și prin stabilirea unui sistem coerent de prioritati în cadrul acestora.

Totodată politica de achiziții publice va contribui la stimularea ofertei interne de bunuri și servicii.

Aceste coordonate ale politicii bugetare se vor concretiza prin următoarele acțiuni:

- acordarea de subvenții și prime pentru stimularea agriculturii pe baza unui sistem coerent care să aibă în vedere performanțele economice obținute și practicile utilizate în cadrul Uniunii Europene;

- sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii pe baza unui fond de garantare ce se va constitui cu aceasta destinație;

- reducerea cheltuielilor publice, prin stabilirea unor norme privind cheltuielile de personal, materiale și dotările instituțiilor publice centrale și locale;

- sprijinirea dezvoltării economice a unor județe cu o situație deosebit de grea;

- restructurarea datoriei publice interne, în scopul reducerii serviciului aferent acesteia, prin recuperarea imediata a creanțelor statului la niveluri cat mai apropiate de valoarea lor nominală, actualizată la zi. În acest context se va îmbunătăți legislația de profil atât în direcția accelerarii procedurilor juridice în domeniu, cat și în ceea ce privește competentele și obligațiile Agenției de Valorificare a Activelor Bancare;

- pentru anul 2001, având în vedere cheltuielile bugetare angajate de Guvernul Isarescu în campania electorală și ulterior acesteia până la expirarea mandatului, se va avea în vedere un deficit al bugetului general consolidat în jur de 4% din PIB, care va fi finanțat din surse neinflationiste. Începând cu anul 2002 politica financiară va asigură realizarea unui "deficit bugetar în jurul a 3% din PIB", potrivit "Strategiei naționale de dezvoltare economică a României pe termen mediu".

3.2.2. Politica monetara și a cursului de schimb

Obiectivul fundamental al politicii monetare va trebui să fie cel al sustinerii creșterii economice durabile în condițiile reducerii ratei inflației până la un nivel de sub 10% în anul 2004.

Totodată, pe fondul unei politici monetare prudente, se va urmări remonetizarea economiei naționale prin metode neinflationiste.

În aceste condiții cursul de schimb al monedei naționale va continua să fie determinat de raportul cerere-oferta de pe piața valutară, iar dinamica acestuia va inregistra, în scopul menținerii competitivitatii exporturilor românești și al asigurării echilibrului extern, o depreciere care se va situa la cel mult nivelul ratei anuale a inflației.

Creșterea credibilitatii externe se va realiza prin sporirea rezervei valutare a statului care la finele anului 2004 va fi superioară celei actuale cu circa 2,5-2,8 miliarde dolari, ceea ce va permite îmbunătățirea cotatiei de risc a tarii și extinderea accesului României pe piața privată de capital.

Totodată se vor promova acțiuni pentru asigurarea:

- diversificării instrumentelor politicii monetare și compatibilizarii lor cu evoluția economiei de piața românești, concomitent cu reducerea utilizării instrumentelor cu caracter preponderent administrativ;

- pozitionarii Băncii Naționale a României în situația de creditor net al sistemului bancar, cu efecte asupra reducerii ratei dobânzilor pe piața monetara;

- revitalizarii creditului intern destinat economiei reale, prin intensificarea activității de intermediere - la nivelul băncilor comerciale - între cei care economisesc și cei care investesc;

- modernizării și intaririi, în concordanta cu standardele europene, a sistemului juridic și instituțional al activității de reglementare prudentiala și supraveghere bancară de către Banca Naționala a României;

- activizarii pieței de capital prin măsuri de stimulare a investitorilor;

- intaririi și modernizării supravegherii pieței de capital și a asigurărilor, prin racordarea instituțiilor și a instrumentelor specifice acestei activități la practicile din Uniunea Europeană.

3.3. Îmbunătățirea mediului de afaceri prin ajustare structurală, privatizare și stimularea întreprinderilor mici și mijlocii, atragerea investițiilor străine și creșterea exporturilor

3.3.1. Restructurarea și modernizarea industriei și a sectorului energetic

Procesul de ajustare sectoriala va cuprinde, pe de o parte, modernizarea și dezvoltarea agenților economici cu potențial de competitivitate și, pe de altă parte, reorientarea, redimensionarea, închiderea parțială sau falimentarea unor unități de producție fără desfacere la intern și la export - acțiuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale.

Ajustarea structurală se va realiza pe fondul accelerarii privatizării, pentru crearea unei structuri de proprietate care să susțină creșterea competitivitatii și adaptarea ofertei la cerințele pieței interne și externe, ținând seama, totodată, de obligațiile pe care Guvernul și le asuma în cadrul relațiilor cu organismele internaționale.

Acțiunile de ajustare structurală vor urmări, în mod prioritar, sporirea productivitatii, eficientei și calității produselor și serviciilor, asigurarea unei structuri de producție compatibila cu cele din țările Uniunii Europene, astfel încât să se realizeze o reducere substantiala a costurilor sociale ale reformei în domeniul sectorial.

Punerea în aplicare a politicii industriale a P.D.S.R. va soluționa aspectele negative menționate în Raportul Comisiei Europene, în sectorul orientarii acestui sector spre piața, în condiții de predictibilitate, astfel încât agenții economici să poată acționa în cadrul mecanismelor specifice unei economii de piața functionale și pe baza unor reguli armonizate cu practica internationala și îndeosebi cu cea europeană.

Acțiunile programate pentru restructurare și modernizare iau în considerare cadrul economic extern și intern caracterizat în principal prin:

- globalizarea piețelor și concentrarea capitalului spre activități la nivel mondial;

- accelerarea schimbării în activitatea industriei, determinata de progresul tehnologic, impactul informatiei, integrarea României în structurile economice ale Uniunii Europene.

Prin dimensiunea pieței interne și a potențialului de resurse disponibile România se situeaza între țările europene de dimensiuni medii în care se justifica un profil complex, cu condiția realizării de produse și servicii competitive.

Pentru realizarea obiectivelor de politica industriala un element esențial îl reprezintă dezvoltarea sectorului privat și asigurarea funcționarii normale a mecanismelor de piața, care să contribuie la refacerea echilibrului economic intrasi extrasectorial.

Principalele cai prin care se va realiza, pe termen mediu, preponderenta proprietății private în industrie sunt:

- continuarea procesului de privatizare a societăților comerciale din industrie prin atragerea de investitori români și străini care demonstreaza un real potențial financiar de piața și de cercetare-dezvoltare în sectorul respectiv și care prezintă garanții în realizarea de investiții importante în perioada postprivatizare;

- finalizarea privatizării celor 64 de mari societăți comerciale prevăzute în Programul P.S.A.L.;

- întărirea disciplinei legislative în domeniul concurentei, astfel încât aceasta să se poată manifesta în condiții specifice unei economii de piața, iar unitățile industriale să poată să-și dezvolte activitățile într-un climat favorabil creșterii capacității de a face fața competitiei, atât pe piața interna, cat și pe plan internațional;

- dezvoltarea mai accelerata a serviciilor industriale prin desprinderea acestor activități din societățile și companiile naționale care realizează produse industriale și specializarea lor sub forma de societăți distincte;

- atragerea investițiilor străine în industrie prin politici stimulative și prin prezentarea convingatoare din punct de vedere economic a prioritatilor privind dezvoltarea cooperării sub diferite forme cu firme de prestigiu în domeniu. În acest scop sunt prevăzute măsuri care să conducă la reducerea birocratiei și a verigilor pe care le parcurge în prezent un investitor, asigurându-se totodată stabilitatea și predictibilitatea legislației în domeniu. Efectele aplicării acestor măsuri vor consta în remodelarea capacității și structurii industriale, modificarea structurii ofertei de export românesc și stimularea cooperării în cadrul unui climat concurential sanatos cu parteneri potențiali din țările dezvoltate, prin luarea în considerare a condițiilor în care au loc schimburile comerciale cu țările respective;

- intensificarea procesului de restructurare, astfel încât să se asigure creșterea competitivitatii externe și a productivitatii interne în raport cu factorii de producție, sa sporeasca participarea la satisfacerea cererii interne și, totodată, la valorificarea oportunitatilor oferite de diverse acorduri încheiate de România pe plan internațional și care vizează îmbunătățirea condițiilor de acces al produselor românești pe piețele internaționale;

- reconsiderarea drepturilor acționarului minoritar în societățile comerciale, urmărindu-se respectarea interesului economic și financiar al societății respective, în consens cu reglementările internaționale în domeniu;

- stimularea activității în cadrul parcurilor industriale prin corectarea legislației în materie, conform cu practica europeană;

- valorificarea potențialului întreprinderilor mici și mijlocii ca principal generator de locuri de muncă în economie, prin favorizarea accesului acestora la credite evaluate rezonabil pentru capitalul de lucru; energie și transport la prețuri competitive, precum și împrumuturi pentru dezvoltarea leasingului de echipamente și mijloace fixe în special pentru sectoare industriale cu impact asupra dezvoltării producției de industrializare a materiilor prime: industria textila primara (tesaturi și finisaje), industria de prelucrare a maselor plastice, industria de prelucrare a carnii și laptelui, industria de sucuri, conserve și alte produse alimentare etc.;

- sprijinirea întreprinderilor nou-create și cu precădere a întreprinderilor mici, în vederea amplificarii performantei economice, utilizării eficiente a fondurilor nerambursabile și a facilităților din zonele defavorizate.

Un alt obiectiv important al politicii industriale se referă la adoptarea măsurilor capabile să asigure libera circulație a mărfurilor, în contextul satisfacerii acquisului comunitar, în care scop se are în vedere armonizarea integrală cu legislația comunitara în vigoare pentru o serie de produse: aparatura cu gaz, vase sub presiune, aparatura de joasa presiune, metrologie, lifturi, detergenti, produse chimice, jucarii etc. În acest context se vor crea condiții de începere a negocierilor cu Uniunea Europeană pentru încheierea acordului privind evaluarea conformitatii calității produselor, premisa esențială în vederea concretizarii liberei circulatii a mărfurilor.

În condițiile actuale nu se poate concepe o politica industriala fără asigurarea premiselor necesare trecerii la societatea informationala și conectarea industriei românești la proiectele europene. Pentru aceasta restructurarea industriei și privatizarea acesteia sunt elemente premergătoare importante care trebuie să asigure trecerea la o asemenea societate informationala.

În acest context sunt prevăzute o serie de acțiuni capabile să asigure:

- promovarea utilizării tehnologiilor informatiei și a comunicațiilor în industrie;

- realizarea unei infrastructuri naționale a informatiei, compatibila cu cea existenta la nivelul Uniunii Europene;

- dezvoltarea industriei de echipamente și de programe specifice tehnologiei informatiei și a comunicațiilor.

Având în vedere rolul preponderent al industriei în exporturile românești, se va asigura climatul economic corespunzător în vederea creșterii ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare, recunoscute pe piața Uniunii Europene și mondială (mobila, confecții din textile românești, încălțăminte, îngrășăminte, nave, mecanică fina etc.), precum și reintroducerea la export a unor produse românești din domeniul exporturilor complexe (echipamente energetice, fabrici și componente din industria cimentului, echipamente pentru industria petroliera etc.), contribuind și pe aceasta cale la realizarea echilibrului dinamic al balanței comerciale a României.

Pentru atingerea acestor obiective se va acționa pe plan internațional prin negocieri bilaterale, regionale sau multilaterale pentru convenirea de noi facilități vamale, care să conducă la creșterea competitivitatii comerciale a produselor românești pe piețele externe și la diversificarea piețelor de desfacere a acestora, atât în zona geografică adiacenta României, cat și în alte zone.

În domeniul energiei sunt avute în vedere acțiuni concrete de natura să permită o mai buna pregătire pentru îndeplinirea exigențelor solicitate de acquisul comunitar. În acest scop vor fi întreprinse măsuri privind crearea sistemului de monitorizare a stocurilor de siguranță, la nivelul standardelor europene, și identificarea resurselor necesare acesteia. Totodată se va acționa pentru adoptarea întregii legislații secundare, necesară pentru buna funcționare a A.N.R.E. și a A.N.R.G.N., și încadrarea acestora cu personalul calificat necesar, astfel încât, în cel mai scurt timp, acestea sa devină operationale, în contextul respectării reglementărilor europene în materie. În același timp s-a luat în considerare transpunerea în legislația românească a reglementărilor comunitare privind eficienta energetica și siguranța în domeniul energiei nucleare.

În primul semestru al anului 2001 vor fi puse în funcțiune capacitatile de producție din sectorul termoenergetic pentru care s-au realizat importurile tehnologice de modernizare și completare. Se va urmări restructurarea sistemului energetic prin crearea unor complexe energetice integrate, care să cuprindă în sfera lor de activitate atât producerea energiei electrice și termice, cat și a carbunelui energetic, pornind de la principii economice legate de prețul energiei și de fluidizarea circuitului de plati.

Privatizarea în sistemul energetic se va realiza atât pentru distribuție, cat și pentru producția de energie, în principal prin majorarea de capital, inclusiv prin cotare la bursa, care are un dublu avantaj, respectiv facilitează capitalizarea societăților și, în al doilea rând, asigura creșterea valorii acțiunilor rămase statului după o perioadă de operare eficienta în sistem privat. La privatizarea distribuitorilor de energie electrica se va urmări împărțirea acesteia într-un număr care să permită atingerea asa-numitei "mase critice" minime care să o facă atractiva pentru un investitor. În acest sens se considera ca în România, la actualul nivel de consum de energie electrica de circa 4.500 MW, divizarea trebuie să se facă în 6-8 unități.

În domeniul extractiei de gaze și țiței se va urmări privatizarea, în primul rând, a acelor perimetre neexploatate sau care necesita capital pentru reintroducerea în exploatare.

În afară cadrului legislativ general privind o politica de încurajare a investițiilor străine vor fi avute în vedere, în mod special, pentru sectorul de energie electrica și gaze și alte măsuri, printre care:

- introducerea principiului "meritului", în mod treptat, care să presupună obligația distribuitorului care cumpara energie pentru consumatorii mici sau mari sa o achizitioneze în condiții competitive, indiferent de natura furnizorului;

- accesul terților la magistralele de transport al energiei electrice și conductele magistrale de transport gaze naturale, precum și ale celor de distribuție va fi intarit prin asigurarea principiului liberului acces, având la baza tariful unic, transparent;

- evitarea, sub orice formă, a monopolizarii rețelelor și conductelor, care trebuie să rămână deschise tuturor agenților economici;

- întărirea rolului de arbitru neutru al autorităților de supraveghere din domeniul gazului și energiei, care vor acționa în mod transparent către unitățile din sector, indiferent de forma de proprietate.

În cadrul industriei de apărare vor fi continuate preocuparile pe linia reorganizării, restructurării și modernizării, în cadrul unei companii naționale, care să cuprindă unități de cercetare, de producție și de desfacere pentru tehnica de lupta și materiale cu destinație militară. Se va pune accent pe retehnologizarea și redimensionarea capacităților de producție, conversia unor capacități la producția pentru scopuri civile, dezvoltarea cooperării internaționale în domeniul cercetării-dezvoltării producției. Vor fi urmărite rentabilizarea și privatizarea unor întreprinderi producătoare de tehnica și echipamente militare, fără ca acestea sa afecteze capacitatile de producție esențiale pentru securitatea naționala și apărarea armata a tarii, care vor rămâne, în continuare, în proprietatea statului. Industria de apărare va funcționa pe baza criteriilor operationale, identificate și solicitate de Statul Major General și de celelalte organe de comanda din cadrul sistemului național de apărare.

3.3.2. Relansarea agriculturii

Obiectivul fundamental al programului de guvernare în acest domeniu îl constituie stoparea declinului, redresarea treptata și asigurarea condițiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanta cu potențialul natural, economic și uman de care dispune România, în scopul asigurării securității alimentației populației și pentru crearea de disponibilitati destinate schimburilor economice internaționale.

Considerând agricultura o ramura prioritara a economiei naționale, Programul de guvernare are în vedere, în principal, următoarele:

- accelerarea reformei funciare;

- continuarea procesului de privatizare a societăților comerciale cu capital majoritar de stat (fostele I.A.S.) din agricultura, concomitent cu verificarea legalității privatizarilor anterioare;

- creșterea cantitativă și calitativă a producției agricole vegetale și animale, prin valorificarea potențialului productiv național și prin promovarea unor sisteme de agricultura ecologică, stimulandu-se creșterea performantelor producătorilor agricoli și a competitivitatii produselor agroalimentare românești pe piața interna și internationala;

- atingerea parametrilor minimali de performanță în domeniul agroalimentar, la nivelul exigențelor și cerințelor integrării în Uniunea Europeană;

- consolidarea și dezvoltarea sectorului privat, prin promovarea unor programe de investiții specifice, eficiente și avantajoase pentru producătorii agricoli;

- dotarea tehnica a agriculturii, în primul rând prin sprijinirea producătorilor agricoli în cumpărarea de tractoare, mașini agricole, utilaje, echipamente, instalații, îngrășăminte chimice, pesticide și produse petroliere, inclusiv cu plata în produse agricole destinate industrializarii și exportului;

- dezvoltarea unei piețe concurentiale, reale și stabile, care să asigure venituri corespunzătoare producătorilor agricoli, inclusiv prin politici fiscale directionate prioritar pe produse cum sunt: graul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui, soia, laptele de vacă, carnea de pasare, carnea de porc etc.;

- promovarea unui amplu program de dezvoltare rurală în toate zonele tarii: montane, colinare și de campie, în cadrul unui concept de dezvoltare rurală privind integrarea economică și socială a satului românesc;

- crearea și modernizarea structurilor agrare, în mod deosebit a factorilor de producție, a instituțiilor publice și a organizațiilor parteneriale, precum și a pieței comerciale și financiare;

- asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea în condiții avantajoase a capitalului străin, în vederea sustinerii programelor investitionale și de dezvoltare a producției agricole din România; o atenție deosebită va fi acordată implementarii proiectelor Programului SAPARD și a altor programe cu finanțare externa.

Pentru atingerea obiectivelor preconizate Programul de guvernare pentru agricultura este structurat pe trei etape, și anume:

- campania agricolă din primavara și vara anului 2001;

- campania agricolă din toamna anului 2001;

- perioada 2002-2004 și în perspectiva.

În cadrul acestor programe etapizate vor fi întreprinse următoarele măsuri:

- sprijinirea producătorilor agricoli, cu prioritate a celor ce realizează producție destinată pieței, prin:

● susținerea de către stat a campaniei de primavara în anul 2001;

● susținerea tuturor formelor de exploatatie agricolă, indiferent de proprietatea agricolă;

● sprijinirea organizării de exploatații agricole performanțe, inclusiv prin creșterea dimensiunii acestora, prin asociere, arendare, concesiuni, vânzare-cumpărare;

- acordarea a câte 0,5 ha teren arabil pentru familiile, cu precădere cele ținere, care nu dețin teren agricol și locuiesc în mediul rural;

- asigurarea unui sprijin special pentru tineretul din mediul rural, în vederea achiziționării de tractoare, mașini agricole și utilaje de prelucrare a produselor agroalimentare, precum și pentru organizarea și dezvoltarea exploatațiilor agricole;

- stimularea organizării și consolidării asociațiilor profesionale ale cultivatorilor de cereale și plante tehnice, ale crescatorilor de bovine, ovine, porcine și păsări, a uniunilor profesionale pe filiere de produs (ulei, zahăr, lapte și produse lactate, carne și produse din carne etc.), a fermelor cooperatiste de procesare și valorificare a produselor agricole etc., prin:

● stabilirea politicilor, strategiilor și programelor pe filiere de produs;

● menținerea unui echilibru de piața, urmărind constanta ofertei, cu reflectarea directa în nivelul prețurilor;

● dezvoltarea și perfecționarea rețelei piețelor de gros, pentru valorificarea produselor agroalimentare;

- crearea cadrului favorabil cercetării stiintifice pentru dezvoltarea durabila a agriculturii, industriei alimentare și silviculturii și promovarea în practica a rezultatelor acesteia, în vederea valorificării rationale a resurselor naturale, a protecției mediului și a obținerii unor producții sporite și competitive prin calitate și costuri;

- aplicarea programelor pentru îmbunătățirea stării de sănătate a animalelor și asigurarea salubritatii produselor animaliere prin:

● măsuri în vederea asanarii teritoriului de unele boli majore ale animalelor, inclusiv a celor transmisibile la om;

● acțiuni de supraveghere sanitară veterinara permanenta a efectivelor de animale și a produselor de origine animala;

● măsuri pentru prevenirea patrunderii în țara noastră a unor boli majore și menținerea protecției teritoriului față de acestea.

- în vederea irigarii în anul 2002 a unei suprafețe de 1 milion hectare și în perioada 2003-2004 a unei suprafețe de circa 2 milioane hectare se vor lua următoarele măsuri:

● reabilitarea sistemelor de irigații;

● stabilirea unui preț unitar unic;

● efectuarea de servicii complete privind aplicarea udarilor și achiziționarea de echipamente de irigat pentru circa 1 milion hectare;

- reabilitarea lucrărilor de desecare (anual pe circa 200.000 ha), a lucrărilor de combatere a eroziunii solului (anual, pe circa 400.000 ha), precum și a digurilor de la Dunăre și pe râurile interioare (anual, circa 550 km);

- promovarea de urgenta a legislației necesare pentru reducerea efectelor economice ale factorilor de risc natural asupra culturilor agricole și efectivelor de animale, precum și pentru înființarea sistemelor de lupta antigrindina.

- redefinirea rolului și atribuțiilor Ministerului Agriculturii, Alimentației și Silviculturii, precum și ale instituțiilor publice, centrale și teritoriale pe care le coordonează, urmărindu-se realizarea următoarelor deziderate:

● crearea unor structuri competitive cu cele din Uniunea Europeană, în măsura sa implementeze programele agrare, susținute și din bugetul public, cum sunt: programele SAPARD, PHARE, SPP etc., paralel cu restrangerea rolului de agent economic al statului;

● creșterea eficientei serviciilor publice în cadrul unui proces de privatizare, concesionare și mandatare a unora dintre acestea, cum sunt: asistența sanitar-veterinara, controlul produselor de origine animala, controlul calității semințelor, acțiune ce se va încheia în anul 2001;

● redefinirea rolului specialistului agricol în asigurarea consultantei pentru producătorii agricoli, coordonarea programelor agricole și respectarea legislației în domeniu.

3.3.3. Modernizarea industriei alimentare

În vederea prelucrării produselor agricole, asigurării alimentelor pentru hrana populației și realizării de produse pentru export, în Programul de guvernare sunt avute în vedere următoarele obiective principale:

- accelerarea procesului de privatizare a societăților comerciale cu capital majoritar de stat, susținerea retehnologizării și modernizării capacităților private și sprijinirea realizării de noi capacități de către întreprinzătorii privati din țara și, în mod deosebit, atragerea investitorilor străini care să asigure realizarea de produse alimentare competitive;

- realizarea concordanței dintre capacitatile industriei alimentare și oferta producției vegetale și animale;

- integrarea activităților pe filiere de produs, pentru: pâine, zahăr, ulei, lapte, carne de porc, carne de pasare etc.;

- susținerea investițiilor în scopul creșterii performantelor tehnologice pentru sectoarele care stimuleaza producția interna de materii prime, cu avantaj comparativ față de cele similare importate, prin acordarea de credite în condiții avantajoase;

- intensificarea și eficientizarea controlului calității și salubritatii produselor alimentare, în vederea protecției stării de sănătate a populației;

- stimularea diversificării sortimentelor de produse alimentare, în concordanta cu cerințele consumatorilor, cu deosebire a produselor de panificatie, a celor lactate, a preparatelor din carne și din peste, a conservelor de legume și fructe.

3.3.4. Dezvoltarea silviculturii

Programul guvernamental acorda o importanța specială dezvoltării silviculturii, având în vedere ca padurea constituie un patrimoniu național, care trebuie conservat și protejat.

Stabilirea obiectivelor pornește de la faptul ca padurea reprezintă o comunitate de viața, cu structura ecosistemica proprie, produce biomasa cu valoare economică excepționala și contribuie în mod esențial la regenerarea aerului, a solului și a apelor.

Pornind de la realitatea ca în România suprafața fondului forestier reprezintă numai 26,7% din suprafața teritoriului național, cu mult sub nivelul mediu european, obiectivele dezvoltării silviculturii în perioada următoare sunt:

- păstrarea integrității suprafeței pădurilor ca o măsura determinanta pentru viitorul silviculturii, pentru protecția mediului ambiental și pentru dezvoltarea economico-socială a tarii;

- conservarea și gestionarea durabila a pădurilor și a vegetatiei forestiere, indiferent de regimul de proprietate;

- continuarea reformei în fondul funciar, prin creșterea ritmului retrocedarii pădurilor către foștii proprietari (minimum 30% în anul 2001), concomitent cu înființarea structurilor proprii pentru aplicarea regimului silvic și gospodărirea acestor păduri;

- analizarea modului în care își desfășoară activitatea firmele-capusa de exploatări forestiere; stoparea cu fermitate a taierilor abuzive care aduc importante pagube pădurilor;

- perfecționarea structurilor instituționale, prin adaptarea la noile forme de proprietate a pădurii și promovarea reglementărilor în silvicultura, în concordanta cu necesitățile economiei naționale și cu cerințele reglementărilor din Uniunea Europeană;

- extinderea suprafeței pădurilor și a altor forme de vegetație (peste 100.000 ha în următorii 4 ani), luând în considerare, totodată, planurile de amenajare complexa a teritoriului;

- asigurarea stării de sănătate a pădurilor prin aplicarea unor măsuri complexe de combatere biologica și integrată a dăunătorilor;

- gestionarea durabila a fondului cinegetic național și a celui piscicol din apele de munte;

- intensificarea procesului de trecere a silviculturii la economia de piața;

- integrarea fondului silvic românesc în structurile forestiere europene și dezvoltarea cooperării internaționale;

- promovarea susținută a educației silvice și a formării conștiinței forestiere a populației;

- creșterea gradului de accesibilizare a fondului forestier prin dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere pentru intensificarea tuturor activităților din silvicultura;

- accelerarea ritmului privatizării unor obiective și activități din silvicultura (ateliere de impletituri, pastravarii, crescatorii de fazani etc.) în condițiile dezvoltării capacităților de producție și creșterii numărului locurilor de muncă.

Măsurile prevăzute în programul de guvernare respecta principiile și orientările referitoare la conservarea și gestionarea durabila a pădurilor, stabilite de conferințele ministeriale de protecție a mediului din Europa, de la Strasbourg (1990), Helsinki (1993), Lisabona (1998) și la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992).

3.3.5. Lucrările publice și dezvoltarea construcției de locuințe

Pentru dezvoltarea durabila a teritoriului național și relansarea activității în domeniul construcțiilor, cu precădere în domeniul locuințelor, în condiții de eficienta economică și ecologica, pe fondul armonizării cadrului legislativ impus de procesul de integrare europeană, principalele acțiuni pe care Guvernul României le va întreprinde în aceste domenii sunt următoarele:

● relansarea și încurajarea construcțiilor și îmbunătățirea condițiilor de locuire în România;

● perfecționarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuție și utilizare în construcții, în vederea creșterii siguranței și confortului cetățeanului;

● reabilitarea fondului de locuințe existent;

● îmbunătățirea calității vieții la sate;

● încurajarea și stimularea de construcții social-culturale, în special sali de sport pentru tineri;

● definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului național și armonizarea cu programele și strategiile de integrare europeană.

Relansarea și încurajarea construcțiilor, îmbunătățirea condițiilor de locuire în România

Politica Guvernului vizează soluționarea problemelor legate de locuire în condițiile discrepantei dintre puterea de achizitionare redusă a populației, în special a familiilor ținere, în condițiile prețului locuințelor de piața și ale stării de degradare avansată a celor existente. Soluționarea crizei locuinței generata de schimbarea statutului juridic al multor imobile, creșterii explozive a prețului construcțiilor, retragerii statului din activitatea investitionala și a degradării avansate a multor imobile, va reintra, ca o prioritate, în preocuparea Guvernului.

Strategia naționala a locuinței are la baza:

- îmbunătățirea relatiei dintre costul de piața al locuinței și venitul mediu familial;

- accesul la o locuinta decenta a celor excluși din coordonatele pieței libere;

- facilitarea procesului investitional privat.

Relansarea construcției de locuințe nu poate fi imaginata decât printr-un proces general de relansare a activității de construcții, având ca rezultat crearea de noi locuri de muncă în special pentru tineri, de promovare a producătorilor autohtoni de materiale de construcții, de diminuare a costului construcțiilor, de intarire a disciplinei în construcții, de încadrare în planul general de dezvoltare durabila a teritoriului național, de utilizare de către stat a tuturor parghiilor pe care le are la dispoziția sa pentru sprijinirea, încurajarea și stimularea investițiilor private.

Programul guvernamental vizează:

● asigurarea nevoilor de locuire în funcție de veniturile pe familie;

● construirea a 38.000 de locuințe destinate închirierii, de diferite tipuri, cu scheme de finanțare diverse, mergand de la investiții private până la programe de locuințe sociale;

● încurajarea schimburilor de proprietate.

Perfecționarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuție și utilizare în construcții, în vederea creșterii siguranței și confortului cetățeanului

În primul an de guvernare se va pune în aplicare un program pentru perfecționarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuție și utilizare în construcții, în vederea creșterii siguranței și confortului cetățeanului. Acest program va cuprinde și elaborarea reglementărilor tehnice pentru investigarea și monitorizarea stării construcțiilor existente.

O atenție specială se va acorda revizuirii criteriilor de performanță atât ale cerințelor de calitate, cat și ale reglementărilor tehnice de proiectare și execuție pentru reabilitarea termica a construcțiilor existente, cu precizarea soluțiilor eficiente de intervenție.

Pentru cei care își construiesc case de locuit individuale se vor elabora reglementări tehnice adecvate, în vederea limitării efectelor cutremurelor, inundațiilor, incendiilor etc.

Toate reglementările tehnice vor fi armonizate cu legislația europeană în domeniul construcțiilor.

Reabilitarea fondului de locuințe existent

În vederea asigurării siguranței și stabilitatii construcțiilor, cu prioritate a fondului de locuințe existent, se va promova un program de măsuri administrative și fiscale pentru stimularea renovarilor și modernizărilor menite sa pună în siguranța exploatarea fondului locativ construit și sa crească confortul celui existent, prin proiecte susținute direct sau indirect de către stat; facilitățile fiscale vor acoperi de la 10% până la 50% din costul operațiunilor.

Îmbunătățirea calității vieții la sate

În vederea inlaturarii discrepantelor dintre sat și oraș vor fi promovate proiecte și programe comune cu administrațiile locale pentru extinderea infrastructurii de drumuri comunale și rețele edilitare. În același timp, pentru accesul neingradit la procesul de învățământ al tinerilor din zonele izolate se vor crea programe de transport școlar.

Încurajarea și stimularea de construcții social-culturale, în special sali de sport pentru tineri

Programul de guvernare cuprinde relansarea rețelelor de așezăminte social-culturale cuprinzând crese, grădinițe, școli, sali de sport și dotări sanitare, incluse în cadrul noilor investiții imobiliare, în construcții cu funcționalitate integrată, finanțate mixt de la buget și alte surse.

Totodată, în perioada 2001-2004 se prevede construirea a 400 de sali de sport în cadrul instituțiilor de învățământ de toate gradele, la orașe și sate.

Definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului național și armonizarea cu programele și strategiile de integrare europeană

Întocmirea Planului național de amenajare a teritoriului, precum și a planurilor urbanistice generale și a regulamentelor locale de urbanism, ca principale instrumente în realizarea dezvoltării economice a localităților, se va încheia în cursul anului 2001. Vor fi respectate principiile dezvoltării spatiale europene, care să susțină politicile de dezvoltare regionala. Totodată, vor fi elaborate studiile de dezvoltare regionala în zonele transfrontaliere și planurile de amenajare a teritoriului regiunilor, care să fundamenteze planurile de dezvoltare regionala.

3.3.6. Refacerea infrastructurii și modernizarea transporturilor

Programul de guvernare urmărește dezvoltarea infrastructurii și a sistemului național de transport, asigurând: afirmarea poziției României ca principala placa turnanta a transporturilor continentale și intercontinentale pe principalele traiecte geografice Vest-Est și Nord-Sud; organizarea rețelelor naționale pentru toate modurile de transport, astfel încât să se asigure o mai buna acoperire a teritoriului, eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului și al calității transportului și satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a cetățenilor; dezvoltarea transportului intermodal atât în trafic, cat și în zonele de impact cu principalele coridoare europene; asigurarea unei cat mai mari securitati în transport și a protecției mediului înconjurător.

În acest cadru se vor avea în vedere:

● reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor de transport (autostrăzi, poduri) pentru îmbunătățirea confortului călătorilor, creșterea siguranței acestora și a eficientizarii transportului de marfa, mărirea mobilitatii populației, concomitent cu alinierea sistemului național de transport la sistemul european;

● extinderea finantarilor internaționale prin Banca Mondială sau din surse private pentru urgentarea modernizării infrastructurii rutiere, feroviare, portuare și aeroportuare;

● dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și instalațiilor de transport în vederea îmbunătățirii calității serviciilor, a siguranței circulației și a securității transporturilor;

● reorganizarea majoră a sistemului de companii și societăți de stat din sistemul feroviar în vederea stoparii pierderilor, reducerii subventiei și asigurării unui sistem coerent de coordonare a activității C.F.R.;

● restructurarea majoră a Administrației Naționale a Drumurilor prin externalizarea și privatizarea activităților conexe (reparații, întreținere, semnalizari), asigurarea conducerii coerente a programului de autostrăzi, reconsiderarea clasificarii drumurilor, utilizarea eficienta a fondurilor interne și externe și folosirea în mai mare măsura a produselor și utilajelor executate în România;

● restructurarea societăților cu capital de stat din subordinea ministerului în vederea creșterii eficientei, reducerii subvențiilor și pregătirii procesului de privatizare;

● stimularea, încurajarea, consolidarea și liberalizarea pieței interne de transport în sistem concurential, în special pentru transportul feroviar și aerian;

● asigurarea protecției sociale a populației prin mijloace specifice domeniului;

● sprijinirea capitalului românesc prin promovarea și susținerea investitorilor români la proiectele de investiții în străinătate;

● asigurarea protecției și conservării mediului.

Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru îmbunătățirea confortului călătorilor, creșterea siguranței acestora și a eficientizarii transportului de marfa, în vederea alinierii sistemului național de transport la sistemul european prin:

a) Programe de transport feroviar

- Modernizarea liniei de cale ferată pe coridorul IV - tronson București-Ploiesti-Campina-Brașov;

- Modernizarea liniei de cale ferată pe coridorul IV - București-Constanta;

- Începerea reabilitării infrastructurii pe tronsonul feroviar Arad-Brașov;

- Reluarea lucrărilor abandonate pe tronsonul Ramnicu Valcea-Valcele; Berbesti-Alunu; Harlau-Flamanzi; Saueni-Darabani;

- Consolidarea infrastructurilor feroviare în zona Porțile de Fier;

- Modernizarea liniei Curtici-Arad-Alba Iulia-Medias-Brașov;

- Reabilitarea și modernizarea metroului București;

- Extinderea metroului pe tronsonul Drumul Taberei-Pantelimon și finalizarea tronsoanelor începute și neterminate.

b) Programe de transport rutier

- Simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii rutieri;

- Sprijinirea transportatorilor rutieri români prin simplificarea sistemului de atribuire a licențelor și autorizațiilor pentru transportul intern și internațional;

- Reabilitarea rețelei de drumuri europene și naționale:

● Finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale cuprinse în etapa a II-a (694 km) și program de siguranță rutiera și dezvoltare instituțională;

● Finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale cuprinse în etapa a III-a (334 km);

● Începerea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale cuprinse în etapa a IV-a (732 km): Cluj-Napoca-Dej-Bistrita-Campulung Moldovenesc; Petrosani-Simeria; Lugoj-Timișoara și centurile Timisoarei și Craiovei; Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj.

● Proiect de reabilitare DN 1A, extindere la 4 benzi a centurii municipiului Ploiesti și asistența tehnica pentru privatizarea întreținerii;

● Amenajări spre și în punctele de control și de trecere a frontierei (Giurgiu, Varsand, Bechet, Petea, Cenad);

- Program de reabilitare, construcții autostrăzi și modernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelor paneuropene IV și IX;

● Autostrada București-Ploiesti-Brașov;

● Autostrada București-Constanta: Tronsonul București-Fundulea-Lehliu-Fetesti-Cernavoda;

● Variante de ocolire a localităților: Deva, Orastie, Sebes, Sibiu, Pitesti;

● Modernizare și extindere la patru benzi a DN5 București-Giurgiu;

● Autostrada Nadlac-Timișoara-Arad;

● Pod peste Dunăre în zona Brăila;

● Centura București Nord;

● Dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor județene.

c) Programe de transport fluvial și pe cai navigabile interioare

- Lucrări de amenajări hidrotehnice și asigurarea adancimilor la bara Sulina;

- Reabilitarea căilor și a canalelor navigabile;

- Terminal de containere în Portul Drobeta-Turnu Severin;

- Amenajări de taluzuri înalte și de apărare a malurilor pe canalul Dunăre-Marea Neagra;

- Protecții și consolidări de maluri pe Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari;

- Program de reabilitare și modernizare a infrastructurii situate pe traseul coridorului paneuropean VII (Dunarea);

- Amenajări pentru asigurarea navigabilitatii pe Dunăre (Calarasi-Sulina), inclusiv sistem de semnalizare și măsurători topohidrografice pe Dunăre.

d) Programe de transport maritim

- Reabilitarea Portului Constanta și continuarea lucrărilor la digurile de Nord și Sud;

- Prelungirea cu 1 km a digului de larg din Portul Constanta;

- Modernizarea Portului Constanta și construcția statiei de alimentare electrica (P IV);

- Terminal de containere în Portul Constanta (mol II S).

e) Programe de transport aerian

- Eficientizarea transportului aerian prin aducerea flotei aeriene la standardele internaționale;

- Achiziționarea de noi aeronave (scurt, mediu și lung curier);

- Modernizarea Aeroportului Internațional București-Baneasa;

- Amenajarea de spații comerciale și parcari pentru autoturisme la Aeroportul Internațional București-Otopeni;

- Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni, faza a II-a.

f) Pactul de stabilitate

- Sector feroviar: Coridorul IX, Nord-Sud (București-Giurgiu-48,0 km); Coridorul IV, Est-Vest (Curtici-Arad-Deva-Simeria-183,0 km); Coridorul IV, Est-Vest - ramura de sud; (Simeria-Petrosani - 80,0 km; Petrosani-Targu Jiu - 49,5 km; Targu Jiu-Turceni-Filiasi - 71,0 km; Filiasi-Calafat - 93,0 km; Filiasi-Craiova - 36,0 km; Craiova-Calafat - 106,0 km);

- Cai navigabile: Coridorul VII, Est-Vest; Îmbunătățirea navigației pe Dunăre, inclusiv protecția mediului.

Dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și instalațiilor de transport în vederea îmbunătățirii calității serviciilor, siguranței circulației și securității transporturilor în perioada 2001-2004

Programul de aliniere a sistemului național de transport feroviar la sistemul european urmărește:

- reabilitarea și achiziționarea din industria românească de locomotive în cooperare cu firme de prestigiu din străinătate;

- modernizarea a 500 vagoane de marfa și a 100 vagoane de călători; modernizarea de stații feroviare majore; asistența pentru comercializare;

- dotarea transportului feroviar de călători cu rame electrice și automotoare (135 buc.);

- realizarea unui sistem computerizat pentru eliberarea de bilete și pentru rezervarea locurilor;

- modernizarea trenurilor de metrou și achiziționarea de rame noi.

Program de aliniere a sistemului național de transport pe Dunăre la sistemul european

- Modernizarea sistemelor de siguranță a navigației pe Dunăre;

- Sistem de supraveghere și management al traficului de nave la capitaniile Galați, Tulcea și Drobeta-Turnu Severin.

Stimularea, încurajarea, consolidarea și liberalizarea pieței interne de transport feroviar în sistem concurential se vor asigura prin:

- revizuirea actualei organizări a caii ferate și definirea statutului autorității de reglementare din sectorul de transport feroviar;

- sprijinirea dezvoltării activității operatorilor de transport feroviar privati;

- inițierea privatizării societăților comerciale externalizate din S.N.C.F.R.

Asigurarea protecției sociale a populației prin mijloace specifice domeniului

- Dezvoltarea infrastructurii comunale și crearea transportului rutier specializat pentru elevi în minimum 120 de localități pe an, cu sprijinul consiliilor județene și locale;

- Subvenționarea transportului naval pentru locuitorii din Delta Dunării și a transportului rutier pentru locuitorii din Țara Motilor.

Asigurarea protecției și conservării mediului

- Diminuarea impactului activității sectorului de transport asupra mediului prin extinderea folosirii autovehiculelor cu emisii tratate și zgomot redus;

- Operarea cu mijloace de transport cu grad scăzut de emisii în vederea reducerii poluarii mediului și creșterii atractivității modurilor și mijloacelor de transport cu grade scăzute de poluare;

- Ecologizarea Portului Constanta și a litoralului maritim;

- Efectuarea de lucrări de amenajare (diguri) în vederea protejării litoralului românesc;

- Amenajări și dotări pentru protecția mediului în porturile de pe Dunăre.

Adoptarea aquisului comunitar în domeniu, urmărind în principal:

- asigurarea asistenței tehnice pentru armonizarea reglementărilor și normelor de aplicare a acestora, în concordanta cu prevederile acquisului comunitar;

- alocarea de fonduri pentru construcția instituțională a autorităților de reglementare feroviara, rutiera, aeriană și navala.

3.3.7. Comunicații și tehnologia informatiei

Obiectivul strategic al Programului de guvernare în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informatiei este crearea premiselor durabile implementarii "Societății Informationale" prin relansarea procesului de privatizare, liberalizare și dezvoltare a sectoarelor respective.

În acest cadru se vor urmări:

- promovarea și susținerea unei piețe deschise și concurentiale pentru servicii de comunicații și informatica, care să poată asigura prestații de calitate la tarife avantajoase;

- micșorarea decalajului tehnologic și eliminarea decalajului legislativ față de Comunitatea Europeană și mondială prin dezvoltarea de tehnologii și servicii noi, astfel încât consumatorii și operatorii să aibă un tratament omogen, nediscriminatoriu și concurential;

- dezvoltarea platformelor și tehnologiilor "Internet" pentru edificarea unei economii digitale la nivel național.

Prin măsurile și acțiunile stabilite se vor garanta:

- accesul cetățeanului la informație și libertatea de exprimare;

- accesul la serviciile de comunicații;

- accesul liber și nediscriminatoriu la serviciile universale de posta și telecomunicații;

- integrarea cetățeanului în "Societatea Informationala";

- libera circulație a informatiei.

Autoritatea de stat în domeniu, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei, va proteja cetățeanul față de operator, astfel încât să-i asigure un grad stabil de protecție a informațiilor și a vieții sale private, transparenta tarifelor și a condițiilor de utilizare a serviciilor de comunicații. Totodată, va asigura coordonarea pentru:

- întocmirea și derularea programelor de asistența financiară de la Uniunea Europeană și a acordurilor guvernamentale în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informatiei;

- conectarea prin Internet și servicii multimedia a cetățeanului - domiciliul și serviciul acestuia - școala, serviciile publice și administrația, pentru întărirea și dezvoltarea coeziunii sociale.

Principalele acțiuni care asigură realizarea obiectivelor strategice sunt următoarele:

Reforma instituțională și legislativă

Realizarea cadrului instituțional necesar dezvoltării unei economii moderne, asigurarea unei piețe concurentiale puternice, reglementată, care să asigure pe de o parte libera concurenta, iar pe de altă parte protejarea investițiilor și a intereselor cetățeanului. În acest scop sunt prevăzute următoarele:

- înființarea Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații, care să fie un organism independent politic, neutru tehnologic, cu responsabilități în domeniul de administrare de spectru și numerotatie, reglementări și standardizare, autorizare și licentiere, control și monitorizare;

- asigurarea cadrului legislativ și organizatoric necesar pentru liberalizarea completa a serviciilor de telecomunicații și de posta;

- pregătirea operatorilor pentru liberalizarea completa a serviciilor de comunicații și adaptarea licențelor existente ale operatorilor naționali;

- crearea cadrului legal corespunzător pentru asigurarea liberei circulatii a informatiei și definirea statutului juridic al documentului electronic, semnăturii digitale, bazelor de date electronice și comerțului electronic;

- promovarea și susținerea unei piețe deschise și concurentiale pentru serviciile de comunicații și informatica;

- definirea unei politici tarifare coerente și realiste, bazată pe costuri la nivelul operatorilor naționali;

- preluarea de către Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei a responsabilității proceselor de privatizare a societăților comerciale aflate în domeniul acestuia, precum și accelerarea acestor procese;

- înființarea sistemului unificat de apeluri de urgenta "112" - una dintre măsurile necesare pentru creșterea siguranței și protecției cetățeanului și a proprietății acestuia;

- stabilirea cadrului legislativ și instituțional pentru combaterea fraudelor electronice și a accesului neautorizat la informațiile electronice.

Implementarea strategiilor de dezvoltare a comunicațiilor, pregătirea pieței românești pentru globalizarea comunicațiilor, asigurarea serviciului universal și realizarea unei piețe concurentiale care să conducă la îmbunătățirea calității serviciilor, ridicarea nivelului tehnologic și scăderea tarifelor. În acest cadru se vor asigura:

- dezvoltarea accelerata a rețelei publice de telefonie prin asigurarea unui ritm anual de cel puțin 500.000 noi abonati telefonici;

- introducerea de noi tehnologii care converg spre globalizarea comunicațiilor;

- asigurarea serviciului universal de telefonie prin telefonizarea localităților cu o populație de peste 1.000 locuitori, concomitent cu creșterea calității serviciilor;

- promovarea tehnologiilor multiservicii în domeniul comunicațiilor de banda larga, incluzând tehnologiile moderne de acces în banda locală;

- armonizarea utilizării benzii de radiodifuziune terestre FM, a benzilor de televiziune VHF, armonizarea spectrului radioelectric din România cu Tabelul European de Alocare;

- modernizarea tehnologiilor serviciilor poștale concomitent cu creșterea calității și siguranței trimiterilor poștale;

- stimularea producției interne de subansambluri și piese de schimb pentru comunicații pe o perioadă limitată prin măsuri de stimulare și dezvoltare a IMM din domeniu;

- implicarea unui minim procentual de capital privat autohton în procesul de privatizare și licentiere.

Implementarea societății informationale ca baza pentru creșterea economică, atragerea investițiilor străine, crearea de noi locuri de muncă și creșterea ponderii produselor și serviciilor tehnologiei informatiei în exportul României, prin:

- promovarea informatizarii administrațiilor publice prin optimizarea comunicațiilor de date, nomenclatoare și registre de interes public;

- modernizarea fluxului de informații interministeriale, administrație centrala și locală pentru "e-government";

- creșterea gradului de acces al publicului la informații de interes public de tip legislație, indicatori statistici, evidenta populației, cadastru, registru comercial prin Internet și ghiseu electronic. Înființarea de centre publice de acces la resurse Internet și Multimedia, inclusiv în zonele mai puțin favorizate;

- dezvoltarea comerțului electronic ("e-commerce") pentru facilitarea furnizarii de bunuri și servicii pe Internet;

- adoptarea și reglementarea tehnologiilor de securizare și criptare;

- promovarea cardurilor "smart" pentru securizarea accesului electronic cu directa aplicativitate în servicii medicale, plati electronice, acces mobil Internet, servicii de transport public, telefoane publice;

- stabilirea cadrului legislativ și instituțional pentru combaterea fraudelor electronice și a accesului neautorizat la informațiile electronice;

- sprijinirea și stimularea furnizorilor de servicii informatice;

- asigurarea unui parteneriat activ cu asociațiile profesionale, patronate, sindicate și organizații neguvernamentale din domeniu;

- implementarea societății informationale prin sistem educațional, urmărindu-se asigurarea condițiilor necesare pentru pregătirea specialiștilor în comunicații și tehnologia informatiei, înlăturarea barierelor și a decalajelor dintre mediul rural și cel urban, pe de o parte, și între România și țările membre U.E. și S.U.A., pe de altă parte. În acest context se vor realiza:

● promovarea tehnologiei informatiei în învățământ pentru realizarea obiectivului pe termen lung: "cel puțin un calculator cu acces Internet pentru fiecare școala până în 2004";

● dezvoltarea serviciilor suport și a resurselor educaționale pentru Internet;

● asigurarea condițiilor necesare pregătirii corpului didactic pentru utilizarea Internetului și a resurselor multimedia;

● dezvoltarea învățământului academic și a cercetării pe Internet;

● stimularea creării locurilor de muncă pentru absolvenți de învățământ superior și micșorarea ratei de emigrare a specialiștilor din domeniu.

3.3.8. Privatizarea turismului; diversificarea serviciilor turistice

Obiectivul strategic al Programului de guvernare în acest domeniu este relansarea rapida și durabila, acordând o atenție specială locului turismului în cadrul economiei naționale, astfel încât sa devină sector prioritar prin acțiunea concertata a organismelor legislative, guvernamentale și ale administrației publice locale.

Principalele acțiuni sunt următoarele:

Încheierea procesului de privatizare în turism până la sfârșitul anului 2001. Aceasta acțiune este considerată fundamentală pentru realizarea obiectivelor generale ale Programului de guvernare în turism, ca instrument major în reluarea procesului de dezvoltare și modernizare și de creștere a contribuției sectorului turistic la realizarea produsului intern brut.

Pentru încheierea procesului de privatizare se vor realiza:

- preluarea de către Ministerul Turismului a deciziei și efectuării procesului de privatizare;

- simplificarea procedurilor de privatizare;

- retragerea statului din societățile în care este acționar nesemnificativ, prin vânzarea pachetelor de acțiuni pe piețele de valori mobiliare;

- finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat și recunoscut printr-un management privat (asocieri, locatii, închirieri sau alte forme similare);

- utilizarea unui sistem adecvat de facilități la privatizare.

Armonizarea cu legislația din țările U.E. pentru:

- standardele de calitate; standardele pentru construcții; standardele tehnice; indicatorii statistici pentru turism; înregistrările și analizele statistice comune; standardele de pregătire profesională; standardele ecologice.

Dezvoltarea și modernizarea bazei turistice, care se vor realiza prin:

- Realizarea proiectelor care pun în valoare turistica elementele patrimoniului național (situri și monumente istorice, rezervații naturale, viața comunităților traditionale și a comunităților de artizani, factori naturali cu potențial balneoclimateric).

- Susținerea proiectelor care pun în valoare turistica obiective și evenimente culturale și spirituale românești.

- Inițierea și susținerea proiectelor de dezvoltare și modernizare a dotărilor de agrement din stațiunile turistice.

- Inițierea și susținerea proiectelor de dezvoltare de noi stațiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna, cu accent deosebit pe susținerea proiectelor privind transportul pe cablu și părții de schi.

- Crearea de zone turistice "speciale": litoral, Delta Dunării, stațiuni balneoclimaterice care vor beneficia de un regim special în ceea ce privește proiectele noi de investiții și facilitățile fiscale acordate agenților economici care vor investi în dezvoltarea turismului din aceste zone.

- Promovarea proiectelor și programelor de dezvoltare și modernizare a bazei turistice se va realiza prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare și promovare în turism, alte fonduri publice de investiții sau fonduri private, din finanțări internaționale, asistența și consultanța de specialitate.

Programul EUROPA

Programul global de reabilitare a litoralului românesc, în concordanta cu cerințele stațiunilor turistice moderne, cuprinde dezvoltarea unor noi stațiuni și a unor noi zone de agrement. În acest sens va fi lansat proiectul "Europa" care va cuprinde, ca inițiative imediate:

- proiectarea și construirea unei noi stațiuni pe litoral;

- inițierea proiectului "Linie continua litoral", care să aibă în vedere ca întreaga coasta a Marii Negre să fie destinată și sistematizată sub forma stațiunilor turistice, prin construirea unor elemente de infrastructura, de noi capacități de primire și de agrement și reabilitarea infrastructurii turistice existente;

- proiectarea și construirea unor zone de agrement nautic și pe principiul "Water Land" pe litoral;

- orientarea activității de cazinouri pe litoral prin parghii speciale financiar-fiscale, în scopul diversificării ofertei turistice și creșterea perioadei de funcționare a bazei turistice pe litoral;

- promovarea pe principalele piețe internaționale a proiectelor noi.

Proiectul privind realizarea unei noi stațiuni pe litoral este caracterizat prin următoarele elemente:

- concesionarea terenului de către administrația locală la un preț corespunzător;

- asigurarea de către Ministerul Turismului a resurselor pentru proiectarea generală a noii stațiuni, precum și realizarea unui parteneriat între: a) stat (pentru cheltuieli de infrastructura generală); b) autoritățile locale (pentru concesionarea terenurilor); și c) sectorul privat (pentru construcția și exploatarea structurilor turistice);

- acordarea de facilități (scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de până la 10 ani pentru agenții economici care investesc în aceasta stațiune, scutirea de T.V.A. și taxe vamale pentru utilaje și echipamente importate pentru aceste proiecte).

Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ și stabil

- Relansarea rapida a turismului românesc va fi sprijinita prin facilități fiscale, pentru privatizare: reinvestirea profitului, stimularea investițiilor noi, cu deosebire în zonele turistice "speciale", în stațiunile turistice sezoniere, precum și pentru anumite forme de turism și categorii de turiști.

Simplificarea cadrului legislativ

Se prevede desfășurarea unei activități de reglementare care să aducă normele turismului la caracteristici unitare, simplificate și functionale. În acest sens se va urmări:

- promulgarea legii turismului;

- stabilirea procedurii de codecizie între Ministerul Turismului și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale privind inițierea, aprobarea, executarea și finanțarea noilor proiecte de investiții majore în domeniul turismului;

- asumarea de către Ministerul Turismului a rolului exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a localităților turistice, stațiunilor turistice și a zonelor cu potențial turistic;

- realizarea unei noi reglementări a regimului juridic al plajelor, falezelor și zonelor adiacente, a terenurilor aferente partiilor și instalațiilor pentru sporturi de iarna, în sensul în care acestea sunt componente esențiale ale turismului; în consecința, administrarea lor se va efectua sub autoritatea Ministerului Turismului.

Promovarea potențialului turistic național, prin:

- recastigarea pieței turistice interne și a piețelor externe traditionale din Europa, precum și a altor piețe netraditionale;

- deschiderea a cel puțin două noi birouri de turism (Ungaria și Danemarca);

- declanșarea unor acțiuni promotionale de amploare prin includerea ofertei turistice românești în cataloagele marilor firme tour-operatoare;

- adaptarea permanenta - în forma și conținut - a materialelor publicitare;

- diversificarea publicațiilor turistice editate în mai multe limbi de circulație internationala și distribuirea lor în țara și străinătate.

Dezvoltarea turismului rural

Pentru dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice și agroturistice se va relua spiritul de promovare și de stimulare, prin reintroducerea sau extinderea următoarelor facilități:

- scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani din momentul clasificarii pensiunii turistice sau agroturistice;

- reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obținerea și prelungirea certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice și agroturistice;

- punerea la dispoziție de către autoritățile locale, din terenurile disponibile, în condițiile prevăzute de lege, a unor suprafețe necesare construirii, dezvoltării și exploatării de pensiuni turistice și agroturistice;

- prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice și agroturistice;

- includerea în programele instituțiilor de învățământ cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice și agroturistice.

Dezvoltarea învățământului și cercetării pentru turism, prin:

- elaborarea de norme metodologice comune ale Ministerului Turismului, M.E.C. și M.M.S.S. pentru crearea unui Sistem național de învățământ în turism la toate nivelurile de instruire și armonizarea cu standardele Uniunii Europene;

- stabilirea de către Ministerul Turismului, Consiliul de Standarde Ocupationale și Evaluare (C.O.S.A.) și M.M.S.S. a unui Program de implementare a sistemului de evaluare și certificare a competentelor profesionale ale personalului pentru/și din turism, în concordanta cu standardele ocupationale;

- elaborarea unei noi metodologii privind organizarea și desfășurarea cursurilor de calificare profesională în meseriile de baza din activitățile hoteliere și de turism;

- stabilirea cooperării dintre Ministerul Turismului și I.A.T.A. pentru înființarea unui Sistem de pregătire și de funcționare a agenților economici în domeniul turismului și ticketingului;

- Stabilirea unor norme metodologice comune ale Ministerului Turismului și M.M.S.S. pentru atestarea și practicarea meseriei de "ghid de turism" de către persoanele fizice, ca activitate complementara, cu respectarea prevederilor Legii asigurărilor sociale;

- susținerea școlilor de profil la toate nivelurile;

- realizarea unor relații de colaborare eficiente între Ministerul Turismului și principalele societăți de turism din România cu organizații din domeniul pregătirii profesionale în turism și hoteliere ale Uniunii Europene;

- Dezvoltarea activității Institutului de Cercetare în Turism și transformarea acestuia în principal furnizor de analize, studii, soluții și proiecte necesare deciziei în domeniul politicilor în turism.

Realizarea unui parteneriat activ cu asociațiile profesionale, patronale, sindicale și organizații neguvernamentale, în sensul participării acestora la reglementările din domeniul turismului

3.3.9. Gospodărirea rațională a apelor

Acțiunile prevăzute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor resurse de apa de buna calitate pentru populație și a necesarului pentru activitatea economică, cu deosebire pentru industrie, agricultura, modernizarea sistemului de alarmare și avertizare a populației pentru situații de risc, declanșarea unui proces investitional pentru executarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase.

Principalele măsuri ale programului de guvernare vizează:

- gospodărirea rațională, cantitativă și calitativă a apelor de suprafața și subterane, în vederea asigurării surselor de apa pentru diverse folosințe prin lucrări hidrotehnice cu impact negativ minim asupra mediului;

- ameliorarea calității apelor râurilor prin punerea în funcțiune a statiilor de epurare a apelor uzate orășenești în București (Glina), Brăila, Galați, Tulcea; realizarea de lucrări de canalizare și stații de epurare a apelor uzate în localități urbane și rurale, potrivit programului de acțiuni pe perioada 2001-2004;

- realizarea lucrărilor de alimentare cu apa a localităților urbane și rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru municipiile București, Timișoara, Iași, Constanta, Ploiesti, Brașov, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare și Bacau;

- continuarea lucrărilor de regularizare, acumulare și amenajare a bazinelor hidrografice (realizarea sistemelor complexe de alimentare cu apa Zetea-Dumbraveni-Medias-Copsa Mica, Valea Prahovei-Azuga-Busteni-Sinaia-Comarnic-Breaza, ecologizarea și regularizarea raului Sasar în Baia Mare);

- reabilitarea și protejarea litoralului românesc al Marii Negre și a zonei maritime aferente tarii noastre, având în vedere prioritățile Planului strategic național pentru reabilitarea și protejarea Marii Negre;

- refacerea și conservarea litoralului și a lacurilor cu calități terapeutice (Techirghiol, Amara etc.), protejarea litoralului românesc al Marii Negre împotriva eroziunii;

- apărarea împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase prin lucrări de regularizare a cursurilor de apa (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunăre), prin modernizarea sistemului informațional pentru avertizarea și alarmarea populației;

- armonizarea legislației în domeniul apelor cu prevederile noii directive a Parlamentului European și Consiliului Europei privind cadrul de acțiune comunitar în domeniul politicilor de ape.

3.3.10. Protecția mediului înconjurător

Programul guvernamental respecta principalele obiective și prioritati din Programul național de acțiune pentru protecția mediului, asigurând:

- protecția și conservarea naturii, a diversitatii biologice și utilizarea durabila a componentelor acesteia pe baze științifice, acordându-se atenție sporită speciilor de flora și fauna amenintate cu dispariția, precum și celor cu valoare economică ridicată. Se va urmări ca reconstructia ecologica a unor sisteme deteriorate să contribuie la asigurarea unei stări favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicată;

- dezvoltarea și buna administrare a rețelei naționale de arii protejate, în acord cu strategiile, politicile și practicile puse în aplicare la nivel european și internațional; realizarea programului național de măsuri tehnice de evaluare și finanțare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, în concordanta cu prevederile Convenției-cadru pentru schimbări climatice (1992) și ale Protocolului de la Kyoto (1997);

- apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor, precum și sporirea capacității de prevenire, control și intervenție, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrată a factorilor de mediu, realizarea unui sistem informațional eficient, care să poată răspunde în timp real unor situații de urgenta. În același timp un accent special se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agenții economici a căror activitate creează un impact deosebit asupra mediului și care prezintă un grad sporit de risc la poluari accidentale;

- protecția ecosistemului complex Dunăre-Delta-Marea Neagra, incluzând măsuri de reconstrucție ecologica în zona Deltei Dunării, pe baza promovării unor principii moderne de management durabil, inclusiv prin controlul riguros al surselor de poluare;

- ecologizarea agriculturii, folosirea rațională a potențialului agricol, dezvoltarea rurală durabila, în vederea ameliorării condițiilor de viața și de mediu în țara noastră;

- aplicarea ferma a legislației de mediu și adoptarea sistemului de norme, standarde și reglementări compatibile cu exigențele Uniunii Europene;

- descentralizarea sistemului instituțional, introducerea și utilizarea instrumentelor economice pentru protecția mediului.

Alinierea politicii și practicii de mediu la directivele Uniunii Europene, în concordanta cu "Strategia naționala de dezvoltare economică a României pe termen mediu", se va desfășura prin:

- evaluarea capitalului natural al României în acord cu diversitatea și vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Rețelei naționale de arii protejate;

- inițierea măsurilor de refacere a capitalului natural în zonele deteriorate;

- dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa în acord cu prevederile Conferintei de la Dublin (1992) și ale Summitului de la Rio de Janeiro (1992);

- realizarea programului național de amenajare și utilizare durabila a solurilor și de combatere a eroziunii solurilor;

- realizarea programului național de gestiune a deșeurilor urbane și industriale, de reciclare și refolosire a produselor și materialelor;

- construirea instrumentelor financiare necesare, referitoare la mediu, pentru preluarea acquisului comunitar, în special în ceea ce privește domeniul exploatării apei, protecției mediului în industrie, agricultura, protecția solului și a terenurilor degradate, protecția organică și certificarea produselor organice;

- consolidarea capacităților instituționale și formarea competentelor necesare în vederea realizării unui parteneriat între instituțiile de mediu din România și cele ale Uniunii Europene, asigurându-se astfel suportul administrativ necesar pentru valorificarea oportunitatilor și avantajelor majore care se oferă de Uniunea Europeană prin strategiile și instrumentele destinate sprijinirii tarii noastre în procesul de pregătire pentru aderare. În același timp se va asigura descentralizarea sistemului instituțional prin aplicarea consecventa a principiului autonomiei administrative și a principiului "poluatorul plătește". În acest context se vor stabili competente de protecție a mediului la nivelul comunităților locale reprezentate de autoritățile locale și se vor incuraja politicile preventive de protecție a mediului la nivelul agenților economici, cu efecte în reducerea cheltuielilor bugetare;

- constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument în sprijinul realizării obiectivelor prioritare din Planul național de aderare la Uniunea Europeană;

- formarea cadrului juridic și instituțional pentru facilitarea și stimularea dialogului între autorități și societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor și deciziilor privind mediul și dezvoltarea socioeconomica a tarii;

- conservarea și dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin îmbunătățirea sistemului educațional formativ și informativ, promovarea cercetării științifice și promovarea unor lucrări specifice; crearea de noi locuri de muncă în domeniul mediului și reducerea somajului prin reconversia forței de muncă;

- un obiectiv important în vederea asigurării unui mediu curat și sanatos, în care siguranța fiecărui cetățean trebuie să fie o certitudine, îl constituie realizarea unui cadru legislativ și instituțional modern în domeniul controlului activităților nucleare și al realizării unui sistem sigur de gestiune a deșeurilor radioactive și de securitate a instalațiilor nucleare dezafectate. Și în aceasta direcție un rol esențial va reveni cooperării internaționale cu organismele similare de control nuclear din alte tari și dezvoltării bazei de acorduri bilaterale, multilaterale și de convenții internaționale.

România va sprijini aplicarea instrumentelor economice la nivel internațional (taxele internaționale sau taxele naționale armonizate, cotele-părți negociabile ale emisiilor de gaze cu efect de sera, implementarea în asociere, conform Convenției-cadru pentru schimbări climatice, a mecanismului de dezvoltare "curata", conform Protocolului de la Kyoto).

3.3.11. Stimularea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), precum și a cooperației

Guvernul considera ca sectorul IMM și al cooperației reprezintă o parghie hotărâtoare pentru dezvoltarea economiei de piața.

Politica Guvernului de dezvoltare a IMM vizează maximizarea valorificării potențialului IMM și a sectorului cooperatist de a contribui la creșterea economică durabila, crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea inovarii și a progresului tehnic și tehnologic, creșterea competitivitatii economiei naționale și dezvoltarea clasei de mijloc, cea care asigura stabilitatea economică și socială a unei tari.

Obiectivele principale privind dezvoltarea sectorului IMM și al cooperației în perioada 2001-2004 sunt:

- crearea a 760.000 locuri de muncă prin stimularea infiintarii și dezvoltării IMM și a sectorului cooperatist;

- sporirea ponderii IMM și a cooperației la crearea produsului intern brut;

- creșterea exporturilor efectuate de sectorul IMM și al cooperației cu un ritm mediu anual de peste 10%;

- intensificarea atragerii de fonduri pentru sprijinirea întreprinzătorilor privati prin programe internaționale, în special în regim nerambursabil, cu valori superioare celor convenite până în prezent (circa 25 milioane euro/an).

Pentru dezvoltarea sectorului IMM se va urmări cu prioritate:

- punerea în aplicare, în integralitatea sa, a

Legii nr. 133/1999

privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

- simplificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ și administrativ, creșterea stabilitatii acestuia, diminuarea birocratiei și a corupției; susținerea organizațiilor de reprezentare a sectorului IMM și consultarea lor; adoptarea de reglementări privind IMM în conformitate cu practicile existente pe plan internațional (contabilitate și sistem de raportare financiară simplificate și îmbunătățite; reguli de înregistrare a garanțiilor îmbunătățite, cadru instituțional adaptat noilor practici). Se vor introduce proceduri simplificate privind obținerea avizelor, autorizațiilor și licențelor de funcționare, centralizate prin camerele de comerț și industrie. Totodată se vor asigura metodologii unice care să confere concurenta politicilor de dezvoltare a sectorului IMM; programe pentru susținerea organizațiilor de reprezentare a intereselor IMM la nivel național și local, legalizarea sistemului de lobby;

- îmbunătățirea accesului IMM la finanțare prin:

● acordarea de sprijin financiar și de asistența pentru dezvoltarea sistemelor moderne de finanțare a IMM (leasing, factoring, venture capital etc.);

● dezvoltarea de proiecte și acțiuni specifice pentru accesul IMM la surse de finanțare (linii de creditare cu o rata a dobânzii accesibila; garantarea și cogarantarea creditelor);

● asistența pentru managementul noilor întreprinderi;

● asigurarea resurselor financiare pentru cofinantarea și utilizarea eficienta a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene și a altor donatori;

● amplificarea participării IMM românești la programe comunitare pe baza principiului transparenței și al asigurării fundamentelor informațional-manageriale necesare în vederea elaborării de proiecte viabile de către întreprinzători;

- îmbunătățirea ofertei de servicii pentru IMM în vederea creșterii performantelor în afaceri. Se vor promova programe pentru îmbunătățirea accesului IMM la informații despre piața și servicii de management, marketing, financiare și informatice. De asemenea, vor fi promovate cooperarea între întreprinderi, dezvoltarea sistemului de subcontractare, accesul IMM la comerțul electronic, dezvoltarea de incubatoare de afaceri, centre de inovare și parcuri de afaceri. Se va asigura îmbunătățirea pregătirii manageriale prin introducerea de discipline axate pe antreprenoriat în învățământul liceal și universitar. În contextul internationalizarii activităților, al integrării României în Uniunea Europeană Guvernul, împreună cu organele de specialitate ale administrației publice, va acorda sprijin IMM pentru dezvoltarea exporturilor, prin motivare financiară, asigurări de risc pentru operațiuni de comerț exterior, accesul la informații privind piețele externe, realizarea de acțiuni promotionale și de expoziții în țara și în străinătate;

- accesul prioritar la achizițiile publice de bunuri materiale, lucrări și servicii.

Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice vor stimula accesul IMM la achizițiile publice de bunuri materiale, lucrări și servicii, în vederea creșterii ponderii IMM în contractele de achiziții publice, cel puțin la un nivel comparabil cu contribuția acestora la realizarea produsului intern brut.

Guvernul va stimula utilizarea tehnologiei informatiei în IMM și va incuraja, prin politici fiscale, investițiile în tehnologia informatiei. De asemenea, Guvernul va sprijini activitatea de cercetare și inovare tehnologică desfășurată de IMM;

- susținerea ofertei de spații și facilități de producție, prin inițiative realizate în parteneriat cu sectorul privat, cum sunt incubatoarele de afaceri, centrele de inovare și parcurile tehnologice. Guvernul va aplica imediat prevederile legale privitoare la accesul IMM la spațiile disponibile ale întreprinderilor cu capital de stat. De asemenea, planurile de dezvoltare ale zonelor defavorizate vor include măsuri specifice în favoarea sectorului IMM;

- identificarea prioritatilor de dezvoltare și alocare eficienta a resurselor pe bază de programe de dezvoltare prin parteneriate economico-sociale între autorități publice, societăți comerciale, asociații de IMM, camere de comerț și industrie, centre de consultanța și training, la nivel central, regional, local și transfrontalier;

- acordarea de facilități economico-financiare și fiscale potrivit

Legii nr. 133/1999 , după cum urmează:

● scutiri de la plata taxelor vamale pentru mașinile, instalațiile, echipamentele industriale, know-how, care se importa în vederea dezvoltării activităților proprii de producție și servicii;

● scutiri de la plata taxelor vamale pentru importul de materii prime, în cazul în care produsele fabricate din acestea sunt, la rândul lor, scutite de la plata taxelor vamale de import;

● eliminarea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit;

● aplicarea sistemului forfetar de impozitare, stabilit în funcție de cifra de afaceri din anul precedent;

● reducerea impozitului pe profit în proporție de 20%, în cazul în care se creează noi locuri de muncă.

Acțiunile de sustinere a sistemului cooperatist:

- sprijinirea realizării recomandărilor ONU privind rolul și locul miscarii cooperatiste în societatea românească;

- promovarea unor programe guvernamentale de sprijinire a miscarii cooperatiste;

- asigurarea cadrului legislativ favorabil dezvoltării sistemelor cooperatiste din domeniile: agricultura, producție și servicii, comerț, construcții, forestier, pescuit etc.:

- sprijinirea organizațiilor cooperatiste meșteșugărești, de producție și servicii și de consum în dezvoltarea activităților organizate, printr-o acțiune legislativă și de creditare, în vederea creării de noi locuri de muncă în sectoarele cu activitate profitabila;

- realizarea unor forme instituționalizate prin care să se asigure consultarea și un dialog permanent între reprezentanții miscarii cooperatiste și structurile legislative și decizionale ale statului;

- institutionalizarea unor relații de parteneriat între întreprinderile mici, mijlocii și cooperatiste și societăți integratoare, precum și realizarea unui sistem de transfer de informații;

- promovarea contractelor de performanță pe produs în relațiile de furnizare a unor produse și servicii finanțate din fondurile publice;

- facilitarea participării unităților cooperației la programele de interes comunitar, ca factor de coeziune;

- stimularea dezvoltării unor noi tipuri de organizații cooperatiste în domeniile: sănătate și asistența; servicii publice ieșite de sub controlul statului; societăți mixte cu întreprinderi mici și mijlocii, cooperative de afaceri de toate categoriile; consultanța; servicii pentru comunitate.

3.3.12. Desfășurarea transparenta și eficienta a procesului de privatizare

Programul guvernamental abordeaza activitatea de privatizare a societăților comerciale pornind de la experienta acumulată până în prezent în acest domeniu, precum și de la necesitatea unei schimbări profunde în principiile de realizare și de eficienta ale acestui proces.

Construcția credibilitatii Guvernului și a instituțiilor sale, implicate în realizarea practica a transferului de proprietate în mâini private constituie o sarcina imediata și esențială a noului Guvern, credibilitate concretizata în transparenta și corectitudinea procesului de privatizare, modernizarea și retehnologizarea societăților comerciale privatizate, creșterea și eficientizarea producției, crearea de noi locuri de muncă.

Un element important ce va fi avut în vedere în cadrul programului de guvernare va fi deplasarea accentului de pe aspectul cantitativ al privatizării pe cel calitativ.

Privatizarea nu va mai fi privită ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regaseasca în recapitalizare, modernizare, investiții, într-un management superior al societăților comerciale, cu efecte pozitive în ceea ce privește eficienta economică.

În principal, se au în vedere:

Reforma instituțională

Guvernul va realiza politica de privatizare și de administrare a participatiilor statului în societățile comerciale prin Autoritatea Naționala de Privatizare și Administrare a Participatiilor Statului.

Aceasta instituție se va organiza prin restructurarea actualului F.P.S. Noua instituție va acționa, pe lângă transferul de proprietate către sectorul privat, și pentru:

- administrarea în condiții de eficienta a societăților comerciale la care statul mai deține acțiuni;

- monitorizarea societăților comerciale în perioada postprivatizare;

- cofinantarea programelor de retehnologizare și modernizare a societăților comerciale pe baza fondurilor obținute din privatizare.

Transferul de proprietate în sectorul privat

Principalele obiective ale transferului de proprietate vor asigura:

- transparenta și corectitudinea procesului de privatizare;

- utilizarea unui complex de metode de privatizare, cu accent deosebit pe privatizarea prin piața de capital;

- majorări de capital în societățile comerciale de importanța deosebită, urmând ca ponderea sectorului de stat în aceste societăți să se reducă substanțial în timp;

- elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze care să asigure modernizarea, dezvoltarea și eficientizarea activității societăților în urma privatizării;

- urgentarea privatizării societăților aflate în curs de lichidare în vederea reintroducerii acestora în circuitul economic;

- continuarea procesului de privatizare a sectorului bancar;

- desfășurarea procesului de privatizare a institutelor de cercetare în responsabilitatea directa a Departamentului cercetare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării;

- aplicarea de programe complexe de privatizare cu asistența financiară internationala pentru societățile mari de importanța deosebită pentru economia naționala;

- elaborarea de programe specifice de privatizare pentru societățile comerciale situate în zone cu impact social major;

- identificarea spațiilor industriale nefolosite și vânzarea, închirierea sau leasingul acestor spații, după caz, către întreprinderi mici și mijlocii private;

- inventarierea și vânzarea de urgenta a activelor neutilizate din cadrul societăților comerciale.

În aplicarea practica a acestor măsuri se are în vedere o colaborare strânsă atât cu ministerele de resort, cat și cu administrațiile publice locale. Metodele de privatizare ce se vor aplica sunt cele cunoscute, cu mențiunea ca, în vederea asigurării unei mai mari transparente și corectitudini a vânzării pachetelor de acțiuni, se va utiliza în mai mare măsura vânzarea acestora prin intermediul pieței de capital, al burselor de valori.

Administrarea societăților comerciale la care statul este acționar

În acest sens se are în vedere implicarea directa în managementul societăților comerciale în care statul este acționar semnificativ sau majoritar, în concordanta cu principiile economiei de piața, prin:

- reconsiderarea modului de reprezentare a statului în adunările generale ale acționarilor și în consiliile de administrație și desemnarea, ca reprezentanți ai statului în societățile comerciale, a unor specialiști din domeniul de activitate al societății comerciale respective, specialiști în domeniul economic și juridic, persoane cu experienta managerială și reprezentanți ai ministerelor de resort, institute de cercetare etc.;

- revizuirea criteriilor de performanță pe baza cărora vor fi selectați directorii executivi ai societăților comerciale, precum și a contractelor de administrare;

- stabilirea unor criterii de urmărire și raportare periodică de către consiliile de administrație ale societăților comerciale la Autoritatea Naționala de Privatizare și Administrare a Participatiilor Statului a aspectelor deosebite în activitatea societăților comerciale;

- analiza, pe bază de bilanț, a activității societăților comerciale și dispunerea de măsuri în consecința;

- stabilirea, prin acte normative, de raspunderi materiale, civile și penale, după caz, pentru consiliile de administrație și directorul executiv, în cazul în care se constată că prin activitatea lor au contribuit la o gestiune necorespunzătoare a societății comerciale respective.

Urmărirea activității societăților în perioada postprivatizare

În aplicarea strategiei de privatizare Guvernul pornește de la premisa ca acest proces nu reprezintă un scop în sine, prin care se schimba doar proprietarul. Îmbunătățirea funcționarii societăților și o schimbare radicala în managementul acestora, prin orientarea activității în stricta concordanta cu principiile economiei de piața, constituie premise pentru relansarea activității productive, cu un impact corespunzător în celelalte sectoare ale vieții sociale. Privatizarea nu trebuie să fie sinonima cu înlocuirea societăților de stat neprofitabile cu societăți private tot neprofitabile.

Pentru a preveni astfel de fenomene se au în vedere:

- elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze precise și termene de efectuare a investițiilor, cu precizarea surselor;

- alegerea și selectarea riguroasă a investitorilor strategici în societățile comerciale de importanța majoră pentru economia naționala;

- urmărirea performantelor societăților comerciale privatizate și modul de respectare a clauzelor contractuale;

- prevederea în contractele economice de sancțiuni, care să prevină proasta gestiune postprivatizare;

- prevederea de clauze care să permită rapid reconsiderarea procesului de privatizare, chiar anularea unor contracte în cazuri extreme pentru stoparea prompta a declinului societăților comerciale respective sau intrarea în faliment a acestora.

Finanțarea programelor de retehnologizare și modernizare a societăților comerciale

Guvernul își propune ca un obiectiv esențial al stoparii declinului economic sprijinirea societăților comerciale la care statul este acționar, care au condiții de desfășurare a unei activități normale, cu fonduri bănești provenite din privatizare.

În acest sens se au în vedere:

- alocarea unui procent de până la 60% din sumele încasate pentru finanțarea investițiilor, modernizărilor și, după caz, a mijloacelor circulante, pe bază de programe aprobate de Guvern. Acordarea sumelor în cauza se va face prin majorarea corespunzătoare a capitalului. În cazul în care ceilalți acționari doresc sa participe la majorarea de capital, aceștia o pot face cu drept de preemțiune și în condițiile menținerii nemodificate a proportiei în capitalul social;

- urmărirea stricta a respectării destinației sumelor alocate în acest scop și interzicerea utilizării sumelor în cauza în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate;

- raportarea trimestriala de către consiliile de administrație către Autoritatea Naționala de Privatizare și Administrare a Participatiilor Statului a modului în care sunt utilizate sumele în cauza. Pe baza acestor informări Autoritatea va prezenta informări Guvernului și, în cazul constatării de abateri, va propune măsuri în consecința;

- exercitarea de către Ministerul Finanțelor Publice și de alte organe abilitate a controlului asupra modului de utilizare a sumelor în cauza.

3.3.13. Restructurarea și privatizarea sectorului bancar și de asigurări

Guvernul va urmări ca, prin setul de politici macroeconomice și de ajustare structurală, să se asigure creșterea atractivității activității de intermediere a măsurilor comerciale, respectiv între cei care economisesc și cei care investesc.

În scopul intaririi disciplinei financiare în economie, pe fondul îmbunătățirii sensibile a activității de supraveghere bancară din partea Băncii Naționale a României, va fi acordată o atenție prioritara restructurării și privatizării sectorului bancar prin:

● privatizarea în condiții avantajoase și de transparenta a Băncii Agricole;

● restructurarea Casei de Economii și Consemnațiuni în sensul îmbunătățirii indicatorilor săi de performanță bancară și al participării sale la creditarea construcției de locuințe și a întreprinderilor mici și mijlocii;

● revizuirea și actualizarea programului de privatizare a Băncii Comerciale Române având ca obiectiv eficientizarea acestui proces, inclusiv prin majorarea capitalului băncii;

● restructurarea activității EXIMBANK în scopul stimulării accelerate a exporturilor românești și al creșterii eficientei indicatorilor de performanță ai băncii.

Pe fondul relansarii generale a economiei se vor crea premisele necesare pentru creșterea pieței asigurărilor de bunuri și persoane.

În vederea dezvoltării, modernizării și sporirii credibilitatii acestui sector Guvernul va acționa ca, în paralel cu întărirea supravegherii pieței asigurărilor, sa creeze condițiile pentru capitalizarea operatorilor de profil, atât prin acordarea de stimulente către asigurați, cat și prin privatizarea, în condiții de eficienta și transparenta, a societăților de asigurări cu capital de stat.

3.3.14. Atragerea de investiții străine

Punerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare economică pe perioada 2001-2004 ia în considerare atragerea unui volum anual de investiții străine directe de peste 1,8 miliarde dolari.

Pornind de la aceasta premisa și de la situația actuala, caracterizată printr-o grava lipsa de credibilitate pe plan internațional, la care au contribuit instabilitatea legislativă, birocratia și corupția, Guvernul își propune ca obiectiv prioritar creșterea semnificativă a volumului investițiilor străine în România prin asigurarea unui climat investitional de natura sa încurajeze și sa atragă investitori străini, care va cuprinde următoarele elemente:

- concentrarea pe funcțiile de baza în promovarea investițiilor străine, și anume:

● servicii pentru investitori (informare, asistența de specialitate, interfata cu alte instituții);

● crearea unei imagini pozitive a României ca destinație pentru investitori la nivel de țara, regiune, ramura economică;

● generarea de investiții: abordarea directa a investitorilor străini cu proiecte și propuneri concrete;

● soluționarea operativă a dificultăților intampinate de investitorii străini;

- asigurarea tratamentului egal între investitorii străini și români în condițiile creării unui mediu favorabil investițiilor:

● existenta unor programe corelate și eficiente de dezvoltare regionala, promovare a exporturilor și de stimulare a investițiilor interne;

● proceduri clare, adaptate practicii internaționale;

● acordarea de stimulente pentru investiții, în mod transparent și nediscriminatoriu;

● sprijinirea financiară corespunzătoare a activității de atragere a investițiilor străine.

Guvernul va acționa în direcția corectării imediate a deficiențelor manifestate până în prezent, pe următoarele direcții:

- promovarea României ca destinație pentru investitorii străini; asigurarea unei informări pozitive, complete și corecte asupra oportunitatilor de investiții din România;

- asistarea profesională a investitorilor străini în etapa de declansare a afacerii, în vederea reducerii la minimum a greutatilor pe care aceștia le-ar putea intampina în faza de creare a societăților și la intrarea pe piața românească.

Acțiunile prevăzute pentru trimestrul I 2001 sunt:

- revederea și definirea clara a domeniilor strategice pentru atragerea de investiții străine în economia românească, în colaborare cu ministerele și cu celelalte instituții implicate;

- elaborarea de propuneri concrete pentru înlăturarea obstacolelor intampinate de investitorii străini în România, cu deosebire în ceea ce privește legislația, contabilitatea, serviciile bancare și financiare etc.;

- inventarierea proiectelor de investiții străine aflate în diferite faze de derulare în România și care sunt blocate sau întârziate din diverse cauze;

- organizarea activității de promovare a investițiilor străine, prin elaborarea portofoliului de materiale promotionale și de informare;

- extinderea bazei de informații pe Internet, destinate investitorilor străini;

- reluarea relațiilor cu instituțiile internaționale din domeniul atragerii investițiilor străine (Asociația Mondială a Agentiilor de Promovare a Investițiilor Străine, Asociația Agentiilor de Promovare a Investițiilor Străine din Țările CEFTA, Rețeaua IPANet coordonata de MIGA/Banca Mondială, OPIC etc.);

- organizarea participării la programele internaționale care conțin componente referitoare la investițiile străine;

- trecerea la realizarea unor programe de înfrățire (twinning) cu instituții specializate în atragerea investițiilor străine din Uniunea Europeană.

În etapa imediat următoare se vor asigura:

- stabilirea unui portofoliu anual de proiecte de investiții prioritare, pentru care se va urmări atragerea de investitori străini semnificativi;

- stabilirea unui mecanism permanent de colectare a proiectelor de investiții românești din sectorul public și privat;

- realizarea unei rețele naționale de colaborare între sectorul public și privat, între regiuni, destinată promovării investițiilor străine și rezolvarii operative a problemelor cu care se pot confrunta pe plan local investitorii străini;

- asigurarea unei participari efective a reprezentanților sectorului privat la stabilirea obiectivelor în domeniul atragerii investițiilor străine;

- asigurarea unui mecanism de monitorizare a fluxurilor de investiții străine conform practicilor O.E.C.E.;

- pentru dezvoltarea procesului investitional se va elabora un cod de atragere a investițiilor, care va fi destinat sporirii interesului investitorilor pentru: zone speciale, zone defavorizate, zone libere, parcuri tehnologice, dezvoltare regionala, sporirea exporturilor. Codul de atragere a investițiilor va include, pe lângă un set de facilități fiscale, asistența guvernamentală privind completarea sau reabilitarea infrastructurii necesare investiției și oferirea de programe de dezvoltare a resurselor umane, în funcție de specificul locurilor de muncă ce vor fi create;

- înființarea unui oficiu special în subordinea directa a primului-ministru (one stop office), care să permită accesul facil al investitorilor importanti din străinătate la structurile de decizie guvernamentale.

Pentru îmbunătățirea climatului de afaceri va fi avută în vedere, în mod special, soluționarea problemelor legate de: înregistrarea garanțiilor pentru capitalul împrumutat asupra bunurilor din inventar, creanțelor etc.; modificarea unor reguli contabile pentru societăți cu răspundere limitată pentru a deveni mai relevante pentru asociați și investitori; trecerea în timp la un regim optional în ceea ce privește standardele internaționale de contabilitate pentru IMM; tratamentul câștigurilor și pierderilor nerealizate din diferențe de curs valutar; evaluarea stocurilor; contabilitatea rezervelor și profitului nedistribuit; deductibilitatea fiscală a pierderilor de capital.

3.3.15. Dezvoltarea activităților de comerț

Activitatea de comerț exterior și cooperarea economică internationala

Comerțul exterior și cooperarea economică internationala reprezintă un vector esențial al politicii economice a Guvernului și o componenta inseparabila a politicii externe a României. Atingerea obiectivelor de creștere a exporturilor românești și de atragere de capital și investiții reprezintă o componenta-cheie a strategiei de relansare și dezvoltare economică durabila a tarii.

Evolutiile recente pe plan internațional, extinderea rapida a fenomenului de globalizare și generalizarea utilizării tehnologiei informatiei impun o regandire a strategiei și metodelor de acțiune în promovarea intereselor noastre comerciale, în stimularea exporturilor de înaltă valoare adăugată, atragerea de investiții și de capital și promovarea intereselor capitalului autohton.

Obiectivele prioritare urmărite în domeniul comerțului și cooperării economice internaționale vizează:

- angajarea activa a României în cadrul proceselor, regionale și multilaterale de modelare a sistemului comercial internațional, în vederea utilizării mai eficiente a drepturilor conferite prin participarea la aceste procese;

- asigurarea unui cadru legislativ comercial unitar, ușor accesibil și predictibil, în vederea limitării la minimum a costurilor de "intrare/ieșire" în/din sfera comercială;

- dezvoltarea unei capacități informationale moderne care să conducă la creșterea vizibilitatii ofertei comerciale românești de export, în special la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii;

- sprijinirea concertata la nivelul Guvernului a accesului pe piețe externe și a stimulării competitivitatii produselor, companiilor și a unor sectoare ale economiei românești, folosind mai eficient potențialul oferit de ambasadele și consulatele României. În acest scop vor continua eforturile privind îmbunătățirea condițiilor de acces al produselor și serviciilor românești pe piețele internaționale;

- utilizarea unor instrumente moderne de promovare a exporturilor în conformitate cu practicile internaționale: susținerea prin resurse publice a participării la diverse târguri, expoziții și misiuni economice internaționale; asigurarea resurselor financiare necesare în vederea promovării și sustinerii exporturilor românești, în special a instalațiilor și obiectivelor complexe; simplificarea documentației și reducerea taxelor de îndeplinire a formalităților vamale; reducerea birocratiei și regandirea rolului EXIMBANK și a politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor;

- consultarea sistematica cu sectorul privat și cu organizațiile profesionale și patronale în elaborarea și execuția strategiei de stimulare a exporturilor și stabilirea unui mod de lucru complementar între Centrul Roman de Comerț Exterior, misiunile diplomatice ale României și camerele de comerț și industrie;

- elaborarea unei strategii unitare și agresive de atragere a investițiilor străine, de tehnologie și know-how și de imbunatatire a climatului de afaceri și investitional din România;

- realizarea unui echilibru dinamic al balanței comerciale prin dezvoltarea mai accelerata a exporturilor;

- promovarea intereselor capitalului național prin intermediul instrumentelor comerciale bilaterale și în cadrul european și multilateral;

- pregătirea corespunzătoare la nivelul Guvernului a noii runde de negocieri comerciale multilaterale în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, în scopul relansarii exporturilor românești și al apărării adecvate a intereselor producătorilor naționali;

- pentru facilitarea integrării noastre în structurile europene, în domeniul relațiilor economice internaționale se au în vedere continuarea și accelerarea ritmului de negocieri cu parteneri care au relații preferențiale cu Uniunea Europeană pentru încheierea unor acorduri de liber schimb bilaterale.

Comerțul interior

- Obiectivul prioritar pentru perioada următoare îl reprezintă armonizarea legislației cu normele și reglementările europene în materie, astfel încât să se asigure bazele punerii în practica a liberei circulatii a mărfurilor și serviciilor.

- Vor fi întreprinse acțiuni concrete în domeniul organizarilor de piața pentru diverse produse, în special în domeniul agricol.

- Vor fi continuate acțiunile privind crearea unui adevărat sistem național al piețelor de gros și elaborarea unei legislații care să permită conectarea acestora cu centrele de colectare a produselor agricole.

- Lărgirea cooperării cu celelalte instituții cu atribuții în domeniul concurentei și al protecției consumatorilor în scopul evitării efectelor negative ale concurentei neloiale pe piața, precum și al apărării intereselor consumatorilor.

- Pregătirea condițiilor legislative și normative pentru utilizarea pe scara larga a comerțului electronic.

Capitolul 4 Combaterea saraciei și a somajului

Politica socială a Guvernului pornește de la nevoia unei schimbări radicale de abordare. În vederea creării condițiilor minime pentru ca cetățenii să poată participa efectiv la viața socială este necesară asigurarea garanțiilor colective, legislative sau de alta natura, în paralel cu creșterea continua a gradului de responsabilitate individuală.

Modelul social promovat de Guvern se bazează pe echilibrul dintre competiție, colaborare și solidaritate. Acest echilibru poate fi realizat, pe de o parte, prin salarizarea diferențiată după criteriul eficientei și, pe de altă parte, printr-o repartiție echilibrata și transparenta a veniturilor realizate în societate. Pentru a ieși din criza economică în care se afla România are nevoie de mai multe locuri de muncă, dar și de solidaritate socială.

Pornind de la aceste considerente, Guvernul va combina măsurile de protecție și de asistența socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane cu acțiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă pentru obținerea de venituri permanente și în creștere, ca premisa esențială de imbunatatire a condițiilor de viața ale persoanelor active.

Guvernul va întări dialogul cu organizațiile sindicale și patronale. Deși institutionalizat prin Consiliul Economic și Social, dialogul tripartit va avea un cadru bine reglementat și la nivelul fiecărui minister. Totodată Guvernul va păstra principiul tripartitismului în administrarea unor fonduri publice și își va întări autoritatea față de reprezentații săi în consiliile de administrație respective.

4.1. Piața muncii

Pe piața muncii acțiunea Guvernului va avea ca obiectiv creșterea gradului de ocupare a populației active și, implicit, diminuarea corespunzătoare a somajului. Guvernul își propune să aplice măsuri economice de stimulare a creării de locuri de muncă în condițiile continuării în ritm accelerat a proceselor de privatizare și restructurare, astfel încât somajul sa scada sub 8-9% în anul 2004.

Acest obiectiv poate fi realizat, în principal, prin relansarea economiei, dar și prin schimbarea radicala a utilizării fondului de șomaj și a resurselor aflate la dispoziția Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională.

Astfel, față de un procent de numai 2-3% din fondul de șomaj destinat până acum măsurilor active, în următorii 4 ani acesta va crește la 10-15%. De asemenea, ținând seama de ineficienta utilizării fondurilor, determinata de o diversitate excesiv de mare de măsuri pasive, inclusiv de costuri de implementare foarte ridicate, principalele destinații vor fi încadrarea tinerilor și șomerilor, simplificand accesul întreprinzătorilor la fondurile cu aceasta destinație.

În ceea ce privește măsurile pasive Guvernul va modifica politica plăților compensatorii. În condițiile aplicării unor programe importante de restructurare pentru care soluționarea integrală, în prealabil, a problemelor sociale nu a fost posibila, existenta compensațiilor bănești nu trebuie exclusa. În aceste condiții plățile compensatorii vor fi acordate într-o noua formula, și anume:

- 50% la momentul disponibilizarii;

- 50% la data încadrării reusite în mod individual, ca prima de reangajare, sau în momentul inițierii unei activități pe cont propriu.

Alocațiile pentru șomaj se vor dimensiona în funcție de vechimea în munca și de ultimul salariu avut, astfel încât să se păstreze o putere de cumpărare de cel puțin 60% din salariul respectiv. Începând din anul 2002 alocația de șomaj va fi raportată la nivelul venitului minim garantat, în scopul stimulării reintegrarii pe piața muncii. De asemenea, perioada de șomaj va crește la un an, iar celelalte forme de asistența - ajutorul de reintegrare profesională și alocația de sprijin - vor trece în domeniul venitului minim garantat.

Un loc important în cadrul măsurilor active vor avea acțiunile de calificare, recalificare, reorientarea forței de muncă în funcție de cererea existenta pe piața muncii. Acest obiectiv va fi atins prin cel puțin 3 demersuri importante, și anume:

- trecerea, începând cu anul școlar 2001/2002 la optimizarea planurilor de învățământ, cu precădere a învățământului vocational, prin acțiune comuna a M.M.S.S. și a Ministerului Educației și Cercetării, în scopul reglarii raportului dintre cerere și oferta pe piața muncii;

- elaborarea unor programe de reconversie profesională, pe baza prognozelor privind modificările structurale care vor avea loc în economia naționala; aceste programe vor avea în vedere, cu predilectie, sporirea sanselor de integrare pe piața muncii a tinerilor și femeilor;

- intensificarea activității și dezvoltarea serviciilor de informare, consiliere, mediere și calificare în cadrul Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională, în concordanta cu conceptul pregătirii continue.

Guvernul va incuraja agenții privati în domeniul recalificarii forței de muncă și finanțării cursurilor sau a programelor pe baza garanțiilor suplimentare acordate pentru încadrarea ulterioară a cursanților.

Pentru asigurarea coerentei acțiunilor pe piața muncii, la nivelul M.M.S.S., cu participarea partenerilor sociali, va fi definitivat, până cel mai târziu la 15 mai 2001, Planul național de acțiune în domeniul ocupării. De asemenea, împreună cu asociațiile profesionale și cu Comisia pentru Standarde Ocupationale, vor fi elaborate standardele ocupationale în regim armonizat cu cele europene, până cel mai târziu în semestrul I 2002.

4.2. Politica salariala

Obiectivul programului de guvernare în domeniul veniturilor salariale îl constituie asigurarea unui salariu care să permită cel puțin un nivel minim decent de viața.

Guvernul considera ca prin politica veniturilor salariale, munca trebuie să redevina o valoare socială; un astfel de obiectiv nu poate fi realizat în situația în care, adeseori, un salariat câștiga la fel ca un somer sau ca un alt asistat social.

În aceste condiții procesul de reabilitare a calității de salariat trebuie să depindă de ajustarile tehnologice, manageriale și organizatorice în raport cu care produsele românești pot deveni competitive și prin alte cai decât prin limitarea costurilor salariale. De aceea vor fi folosite parghiile pe care un sistem concurential le permite, pentru ca, într-un viitor previzibil, păstrând echilibrele necesare unui grad de ocupare cat mai ridicat, salariații sa devină o componenta structurală importanța a clasei de mijloc.

Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referința în întregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a muncii. Se are în vedere o creștere treptata a salariului minim, astfel încât în 2004 acesta să fie - în termeni reali - cu cel puțin 50% mai mare decât la sfârșitul anului 2000. În procesul de fundamentare a fiecărei etape de majorare se va folosi ca instrument valoarea cosului zilnic, cu consultarea sindicatelor și patronatelor.

Aceasta măsura va fi luată în paralel cu acțiuni de micșorare a costurilor unui loc de muncă, în scopul diminuării muncii la negru. În acest fel măsurile întreprinse vor determina o diferența semnificativă între veniturile unui salariat și ale unui somer, generand o atitudine activa pe piața muncii.

În sistemul bugetar Guvernul va iniția o reierarhizare a salariilor în funcție de importanța domeniului și de performanță serviciilor prestate. Aceasta reierarhizare va fi negociata cu partenerii sociali, astfel încât să se evite modificările conjuncturale, de multe ori subiective, ale valorilor de referința sectoriale sau ale coeficienților de ierarhizare.

În cadrul societăților comerciale cu capital de stat, al regiilor autonome și companiilor naționale se va urmări respectarea legislației privind remunerarea în concordanta cu obligațiile asumate prin contractul de administrare, cu eficienta activității și cu plata obligațiilor față de bugetul de stat.

În cadrul politicii generale de încurajare a accesului tinerilor absolvenți din instituțiile de învățământ superior se va asigura scutirea de la plata impozitului pe salariul acestora în primii 2 ani de la angajare.

4.3. Asigurările sociale

Guvernul considera ca diversificarea resurselor de asigurări de batranete este un obiectiv obligatoriu. În acest scop sistemul de asigurări sociale se va baza pe mai mulți "piloni". Între aceștia, sistemul public reprezintă fundamentul asigurărilor sociale, iar reformarea sa o dată cu adoptarea noii legi a pensiilor publice și a altor drepturi de asigurări sociale reprezintă doar un început. Implementarea acestei legi a început însă cu o formula de recorelare a pensiilor care nu elimina inechitatile între generații diferite de pensionari în ceea ce privește cuantumul pensiilor.

Pentru corectarea acestor situații Guvernul va asigura recorelarea pensiilor pe baza unui program care se va desfășura pe o durată de 3 ani, începând cu trimestrul IV 2001, pentru a se stabili proportiile firești între diferitele categorii de pensionari.

Guvernul va propune Parlamentului eliminarea din actuala legislație a prevederii privind plafonarea pensiilor, stabilind valoarea minima garantată de stat a punctului de pensie. Aceasta măsura va fi luată având în vedere și echilibrarea fluxului de contribuții pentru asigurările sociale cu cel al plăților, realizat atât printr-o colectare mai buna a veniturilor, prin întărirea disciplinei financiare, cat și printr-o politica restrictiva privind înlesnirile la plata datoriilor către bugetul asigurărilor sociale.

Un rol important în implementarea legii va reveni Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale, care prin structura consiliului de administrație va avea o mare influența în vederea armonizării intereselor angajatorilor, angajaților și pensionarilor.

În vederea protejării puterii de cumpărare a pensionarilor pensiile vor fi indexate trimestrial cu un procent care să acopere integral rata inflației. Totodată nu se vor impozita pensiile a căror valoare se va situa sub un nivel egal cu doua salarii medii nete pe economie.

În privinta pensiilor pentru agricultori Guvernul va asigura creșterea în termeni reali, comparativ cu sfârșitul anului 2000, cu 20% în 2001, cu 40% până în anul 2002, cu până la 75% în 2003 și cu până la 100% în 2004.

În privinta schemelor de pensii obligatorii, bazate pe capitalizare și contribuții definite, administrate de sectorul privat, Guvernul considera ca acestea ar putea fi implementate după existenta certa a surselor de acoperire a deficitului creat fondului public de pensii. Proiectul legii fondurilor universale de pensii prevede că o treime din bugetul public de pensii sa treacă în administrarea privată, fără a se specifică din ce surse va fi acoperit deficitul astfel creat. Este motivul pentru care credem ca impunerea unei astfel de legi prin ordonanța de urgență a fost un gest hazardat, incompatibil cu transparenta și responsabilitatea pe care le presupune dezbaterea parlamentară.

În ceea ce privește schemele de pensii suplimentare și opționale se va urmări atragerea în acest sistem a persoanelor cu o capacitate mai mare de economisire.

Totodată, prin acordarea unor facilități fiscale substanțiale, schemele de pensii suplimentare vor fi un domeniu important al înțelegerilor dintre patroni și salariați; o pensie suplimentară acordată dintr-un astfel de fond constituit la nivel de ramura poate deveni un element stimulativ pentru încheierea și respectarea contractelor colective de muncă, în condiții de eficienta și de creștere a productivitatii.

În legătură cu îmbunătățirea condițiilor de muncă Guvernul va solicita Senatului aprobarea cat mai rapida a legii privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, astfel încât să fie rezolvate problemele legate de:

- obligativitatea introducerii în acest sistem de asigurare a tuturor angajaților cu contract individual de muncă;

- suportarea asigurării respective de către angajator, în calitatea sa de beneficiar al muncii depuse;

- diferentierea contribuției în funcție de nivelul de risc la care sunt supuși angajații.

Introducerea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale va permite alinierea României la practica internationala în domeniu și, de asemenea, armonizarea legislației românești cu cea europeană.

4.4. Asistența socială

Guvernul considera ca familia trebuie pusă în centrul preocuparilor de natura socială și va subordona acestui obiectiv toate programele de asistența socială. În aceasta viziune familia va beneficia de doua tipuri de prestații sociale:

- alocații pentru subzistenta;

- alocații pentru dezvoltare familială.

Alocațiile pentru subzistenta vor urmări combaterea saraciei, aplicarea principiului trecerii de la programe universaliste la cele tintite către paturile nevoiase. Aceste alocații vor fi concretizate prin următoarele măsuri:

- stabilirea alocației de stat pentru copii la nivelul de 10% din salariul mediu pe economie;

- alocarea prin programul venitului minim garantat a cel puțin 0,4% din PIB pentru combaterea saraciei extreme;

- asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a necesarului de pregătire a copiilor pentru începerea anului școlar.

Alocația pentru dezvoltare familială este o sumă nerambursabilă acordată familiilor în care media de vârsta a soților este de maximum 30 de ani, în scopul facilitării accesului la o locuinta sau la unele bunuri de folosință îndelungată.

Prin alocații pentru dezvoltare familială Guvernul are în vedere pe termen lung: creșterea rolului familiei în societate; diminuarea substantiala a numărului de familii sarace, dezmembrate, monoparentale etc., diminuarea implicarii statului prin alocații de subzistenta.

În privinta asistenței sociale acordate categoriilor celor mai defavorizate Guvernul va promova o lege privind combaterea marginalizarii sociale, având ca obiectiv facilitarea accesului la un loc de muncă și la o locuinta, precum și asigurarea accesului la serviciile de sănătate și educație.

Capitolul 5 Îmbunătățirea stării de sănătate a populației, protecția copilului

5.1. Ocrotirea sănătății

Programul guvernamental în acest domeniu pornește de la faptul ca îngrijirea sănătății trebuie să fie un bun social colectiv, accesibila tuturor cetățenilor României, indiferent de capacitatea lor de a plati, pe fondul asigurării unui acces liber și echilibrat la serviciile de sănătate.

În stabilirea acțiunilor și măsurilor pentru realizarea obiectivului strategic "O Romanie mai sanatoasa, cu o morbiditate scăzută și mai puține decese premature" s-au luat în considerare neconcordanta existenta între nevoile de îngrijire ale populației, structurile și orientarea serviciilor de sănătate, precum și faptul ca sistemul sanitar actual se caracterizează printr-un număr prea mare de tipuri de unități sanitare cu suprasolicitarea unor servicii, ineficienta altora și orientarea excesiva spre serviciile intraspitalicesti în detrimentul celor ambulatorii și comunitare.

În acest context se vor urmări:

- dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asistența primara, de specialitate în ambulator, spital și de urgenta) în scopul creșterii calității ingrijirilor, al unui răspuns mai eficient la solicitarile consumatorilor, precum și al realizării raportului cost/eficienta corespunzător. Pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate și morbiditate în populația generală se vor aplica 32 de programe naționale și se va dezvolta rețeaua serviciilor de sănătate publică prin schimbarea raportului sectoarelor spitalicesc/extraspitalicesc.

Statul, prin reprezentanții săi, trebuie să fie un garant al modului de dezvoltare și supraveghere a asistenței medicale în România pentru toate categoriile de cetățeni (din mediul urban și rural, copii, bătrâni, salariați, șomeri, defavorizati social, persoane cu venituri modeste sau fără venituri).

Ministerul Sănătății și Familiei va emite și va aplica acte normative care să înlocuiască sistemul centralizat și de comanda printr-un sistem descentralizat și eficient în favoarea cetățeanului, sistem care să definească relația dintre autoritățile centrale și cele locale. Creșterea autonomiei serviciilor de sănătate va stimula competiția și calitatea serviciilor medicale. Ministerul Sănătății și Familiei va fi ferm și corect, restabilind autoritatea instituției de stat, dezvoltand strategia și punând în practica politica Guvernului în domeniul sănătății populației prin aplicarea principiilor moderne de satisfacere a asistenței medicale, de protecție și sustinere a stării de sănătate colective și individuale.

Ministerul Sănătății și Familiei își păstrează responsabilitatea gestionării de fonduri pentru:

● gestionarea alocării bugetare pentru sănătate;

● gestionarea programelor de sănătate de importanța naționala;

● reglementarea sectorului de sănătate public și privat;

● realizarea cercetării privind politica sanitară;

- finanțarea clădirilor și a echipamentelor de înaltă performanta;

● dezvoltarea capacității manageriale;

- crearea unui sistem pluralist de finanțare a activității medicale, compus din resurse publice și private

Sistemul se va baza pe sanse egale pentru servicii medicale și va asigura echitabil problema plăților serviciilor prestate. Modalitățile de plată vor fi făcute cunoscute întregii populații. Finanțarea sistemului de sănătate se va face din fondurile asigurărilor și din plățile pacientilor. Bugetul de stat va finanta programele medicale naționale și investițiile în spitale, construcții și echipamente de înaltă performanta. Fondurile de asigurări de sănătate vor finanta serviciile de sănătate (primara, ambulatorie, spitaliceasca, de urgenta, stomatologica, reabilitare, produse farmaceutice compensate). Pacientul va contribui parțial la plata unor servicii medicale și integral la plata altor servicii medicale, precum și la cea a medicamentelor compensate.

Casa Naționala de Asigurări de Sănătate, furnizoarea principala de resurse financiare pentru serviciile medicale, va defini clar pachetul de servicii de sănătate oferit populației, va stabili drepturile pacientilor, va spori calitatea asistenței medicale prin impunerea de standarde de calitate, va rationaliza serviciile medicale inevitabile într-un sistem bugetar limitat, va sprijini descentralizarea și creșterea actului managerial central și local.

Se are în vedere dezvoltarea unui model de alocare obiectivă a fondurilor existente în sistem către spitale, în funcție de caracteristicile spitalului și ale patologiei pacientilor tratați de fiecare spital. Sistemul de finanțare propus va utiliza o metoda - testata și utilizata în multe tari dezvoltate - bazată pe sistemul grupelor de diagnostic (Diagnostic Related Groups - DRG);

- dezvoltarea și consolidarea acțiunii de privatizare, în special a activității medicale și farmaceutice, precum și începerea privatizării unităților medicale ambulatorii de specialitate și spitalicești. Ministerul Sănătății și Familiei va elabora până la 15 mai 2001 o strategie de privatizare a unităților medicale ambulatorii de specialitate și spitalicești, ținând seama de specificul perioadei de tranzitie în care se găsește România și de nivelul sau de dezvoltare economică, în corelare cu nivelul de venituri ale populației.

Realizarea procesului de privatizare va avea loc, în primul rând, prin modificarea legii proprietății publice și trecerea spitalelor și ambulatoriilor de specialitate din proprietatea publică în proprietatea privată a statului. Totodată vor fi susținute și alte forme de privatizare, precum asocierea investitionala și concesiunea, cu păstrarea obiectului de activitate - asistența medicală.;

- crearea condițiilor legale pentru înființarea caselor de asigurări de sănătate private cu acces neingradit, ceea ce va permite găsirea unor noi surse de finanțare, realizarea principiului de universalitate, de solidaritate, de subsidiaritate, de echitate și de autonomie a asistenței sanitare din România;

- definirea precisa a rolului Colegiului Medicilor din România, al Colegiului Farmacistilor din România și al Colegiului Asistentilor Medicali prin concentrarea pe activități profesionale. Activitatea colegiilor va fi independenta atât față de administrația de stat, locală și centrala, cat și față de partidele politice.

Aceste colegii vor oferi garanții societății civile și statului privind practicarea riguroasă a profesiei de medic, farmacist și asistent medical la un nivel profesional și moral ireprosabil;

- elaborarea statutului medicului, statutului farmacistului, statutului cadrului medical auxiliar și a raporturilor acestora în societate (cu poliția, justiția, biserica), astfel încât să se asigure acestor profesii (medic, farmacist, asistent medical) locul onorabil pe care îl merita;

- învățământul medical va avea responsabilități contractuale, cu programe de pregătire profesională la cel mai înalt standard internațional, atât în ceea ce privește partea teoretică, cat și în ceea ce privește calificarea practica. Anual se va stabili numărul posibil și necesar de medici care pot fi formati, se va hotărî numărul optim de studenți pentru fiecare facultate, crescand numărul de absolvenți de medicina generală, știut fiind faptul ca în prezent în România densitatea medicilor este de 17/10.000 de locuitori, față de densitatea medie din Europa de 28-29/1.000 de locuitori. Vor fi stabilite criterii clare privind acreditarea învățământului medical privat. Facultatea de medicina va dispune de acreditarile academice necesare, care se bazează numai pe învățământul metodic, cercetare și pe o baza materială adecvată.

Introducerea "numerus clausus" pentru stabilirea necesarului de medici va putea asigura o dispersie unitară a absolvenților în teritoriu, evitandu-se astfel apariția șomerilor în medicina.

Spitalele din România vor fi infratite cu spitale din Uniunea Europeană și S.U.A., facilitand astfel schimburi de specialiști, crearea de colective mixte de cercetare, care vor duce implicit la îmbunătățirea actului medical;

- elaborarea de către Ministerul Sănătății și Familiei și Ministerul Industriei și Energiei până la 15 mai 2001 a unui program complex bazat pe principii moderne de producție, elaborate de organe specializate europene și adoptate de Agenția Naționala a Medicamentului, prin care să se asigure, pe de o parte, necesarul sectorului de sănătate și, pe de altă parte, stimularea producției autohtone de aparatura și instrumentar medical modern și competitiv, se va face prin acordarea de facilități financiare și fiscale producătorilor. Atât produsele farmaceutice românești, cat și aparatura și instrumentarul medical vor fi achiziționate cu prioritate de unitățile sanitare, în condiții de competitivitate.

O acțiune importanța în acest sector consta în reorganizarea sistemului de control al produselor farmaceutice, biologice, de uz uman și sanguine, precum și în dezvoltarea domeniului farmacologiei clinice;

- acordarea de către stat a unor facilități pentru acces la credite ieftine medicilor și farmacistilor, realizandu-se cadrul legal pentru acordarea de facilități fiscale și financiare pe termen lung pentru practica medicală și farmaceutica privată, în scopul infiintarii de cabinete medicale particulare pentru asigurarea asistenței medicale primare, precum și a unor unități sanitare pentru asistența medicală ambulatorie și spitaliceasca.

O preocupare specială va consta în introducerea sistemelor de finanțare tip leasing și a microcreditelor. Utilizarea fondului de rezerva al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate ca un revolving-fund, pentru finanțarea acestor operațiuni, fără a se solicita medicilor garanții materiale sau patrimoniale, va impulsiona achiziționarea de echipamente noi în sistemul public și privat;

- atragerea personalului medical superior și mediu în zone izolate sau defavorizate prin oferirea unor facilități (salarii substanțial majorate, sedii pentru dispensar cu dotări corespunzătoare cu aparatura, echipamente și materiale sanitare și cu mijloace de transport adecvate zonei, locuinta și teren agricol în folosință, precum și condiții avantajoase pentru pensionare). Se vor iniția negocieri pentru obținerea sprijinului Băncii Mondiale în vederea dotării cu echipamente a dispensarelor fără medic din zonele defavorizate. În cele 299 de comune în care exista dispensare fără medic, cu sprijinul autorităților locale se vor realiza reabilitarile fizice necesare pentru a se crea posibilitatea introducerii echipamentelor achiziționate în spații adecvate;

- salarizarea personalului sanitar superior și mediu atât în medicina primara, cat și în cea de specialitate se va face în funcție de prestațiile efectuate, de eficienta și calitatea actului medical, indiferent de statutul public sau privat al furnizorului. Se vor introduce mecanisme de plată (plata per capita, per act sau combinarea celor două modalități) care să stimuleze furnizorii să ofere servicii sanitare de calitate;

- se va promova o noua metoda de compensare a medicamentelor prin introducerea mai multor grupe de medicamente compensate, în funcție de categoriile de boli. În acest scop se va utiliza practica Organizației Mondiale a Sănătății privind elaborarea listei de medicamente compensate, urmărindu-se totodată promovarea în aceasta lista a produselor din oferta interna. De asemenea, se va introduce un program gratuit, coerent de contraceptie în domeniul sănătății reproducerii, pentru prevenirea sarcinilor nedorite și scăderea numărului de avorturi și a complicatiilor ce rezultă din acestea;

- acordarea gratuita de lapte praf din producția interna copiilor în vârsta de 0-1 an. Aceasta acțiune, asociata cu imunizarea completa a copiilor, va avea ca rezultat reducerea morbiditatii și mortalitatii juvenile, constituindu-se ca un fundament al medicinei preventive;

- reorganizarea asistenței medico-chirurgicale de urgenta prin crearea progresiva a unor centre cu dotare tehnico-medicală specifică, mijloace de transport și comunicare adecvate, cu arondare pe o raza de maximum 25 km. Serviciile oferite de asistența medicală de urgenta vor fi remunerate cu un spor față de alte servicii medicale. Asistența medicală de urgenta va organiza și programe de acțiune în comun cu primăriile, poliția, pompierii, apărarea civilă.

- Reorganizarea pe principiul competentei și al eficientei a asistenței medicale ambulatorii de specialitate acordate în orașe de centrale de diagnostic și tratament și crearea la nivel rural a unor centre de asistența medicală dotate cu mijloace de evacuare medicalizat. În acest context se vor asigura:

- îmbunătățirea eficientei și calității serviciilor medicale prin restructurarea și reorientarea lor, cu scopul de a răspunde necesităților de îngrijire a populației;

- introducerea conceptului de cost-eficienta, prin organizarea unor servicii medicale integrate;

- creșterea rolului medicinei preventive și a promovării sănătății.

- Renovarea, modernizarea și dotarea cu aparatura de înaltă performanta a spitalelor reprezentative, precum și crearea condițiilor pentru activități medicale civilizate în toate spitalele tarii. Se vor crea servicii de asistența spitaliceasca de scurta durata (o zi).

- Înființarea de spitale-centre medico-sociale pentru persoane sarace cu venituri sub limita existenței și pentru cele care nu plătesc asigurări sociale de sănătate, precum și înființarea de spitale-cămin pentru persoanele în vârsta, bolnave și fără apartinatori. Înființarea acestor centre medico-sociale se va realiza prin reorganizarea unităților spitalicești disponibilizate de către Ministerul Sănătății și Familiei. Activitatea în centrele medico-sociale se va finanta din fonduri de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, asistența medicală fiind asigurata de Ministerul Sănătății și Familiei și de casele de asigurări de sănătate. Prin colaborare cu O.N.G.-uri din Europa și S.U.A. și prin crearea unui cadru legislativ adecvat, asistența medico-socială în aceste centre se va putea realiza la standarde internaționale.

- Acordarea de asistența medicală gratuita elevilor și studenților prin angajarea de către Ministerul Educației și Cercetării a medicilor de medicina generală, care vor încheia contracte cu Casa Naționala de Asigurări Sociale de Sănătate. Prin aceasta se facilitează accesul la asistența medicală și, în caz de nevoie, internarea în orice unitate spitaliceasca.

5.2. Politica familială

Politica familială se axeaza pe trei direcții fundamentale: familiile cu copii mici; căsătoriile și relațiile intrafamiliale; echilibrul între munca și familie.

Măsurile avute în vedere sunt:

- Crearea unei rețele de oficii pentru asistența familială, în vederea sustinerii și intaririi familiei ca entitate fundamentală a societății, prin:

● asistența familială, care include și sprijin financiar și servicii de suport al relațiilor intra- și interfamiliale;

● Programul Național de Planificare Familială, care contribuie la îmbunătățirea asistenței acordate mamei și copilului, ce va include activități de informare, educare și comunicare, formarea profesională a personalului medical, intarindu-se astfel, îndeosebi în zonele izolate, serviciile de sănătate a reproducerii;

● sprijinirea comunităților de a-și crea propriile lor capacități care să rezolve problemele locale;

● furnizarea de servicii de consultanța și consiliere familiilor în dificultate.

- Efectuarea de campanii de informare a părinților asupra modului de abordare a principalelor evenimente ce survin în viața de familie.

- Asigurarea comunicării între familii și serviciile comunitare, precum și facilitarea legăturilor și cunoașterii reciproce a membrilor comunității.

- Identificarea familiilor la risc și acordarea asistenței necesare cat mai precoce.

Prin programul sau Guvernul va aplica măsuri pentru crearea unui sistem real și eficient de protecție a familiei, într-o abordare complexa care vizează reforma întregului domeniu de protecție socială.

Principalele măsuri necesare în vederea implementarii depline a prevederilor directivelor comunitare:

- măsuri de informare și constientizare a angajaților, patronilor, sindicatelor și funcționarilor publici cu responsabilități în domeniul de aplicare a legislației muncii, asupra prevederilor legislației naționale corespondente actului comunitar;

- măsuri pentru adoptarea și urgentarea aplicării Planului național de acțiune pentru egalitatea de sanse între femei și bărbați;

- modificarea proiectului legii egalității sanselor și reintroducerea lui în procedurile parlamentare, în urma adoptării

Ordonanței Guvernului nr. 137/2000

pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, care a preluat mare parte din prevederile proiectului inițial;

- aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în privinta accesului la angajare, formare profesională și promovare, a condițiilor de muncă;

- constituirea Agenției Naționale pentru Egalitatea de Sanse, organism independent de promovare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei, având rol de monitorizare a aplicării prevederilor directivelor comunitare;

- elaborarea proiectului de lege privind protecția maternitatii;

- asigurarea respectării drepturilor sociale în conformitate cu prevederile Cartei Sociale Europene, revizuite.

În acest context stabilirea unui cadru unic de organizare a sistemului de asistența familială și socială, a modalităților de finanțare, a tipurilor de prestații reprezintă, pe termen mediu, obiective majore ale reformei în domeniul asistenței sociale.

În România integritatea principiului egalității de tratament între femei și bărbați nu presupune cheltuieli suplimentare față de cele necesare aplicării prevederilor actelor normative curente a căror influența bugetară este evaluată și prevăzută de Guvern; dezvoltarea capacității instituționale presupune însă cheltuieli bugetare și extrabugetare ce pot fi acoperite din programe de cooperare internationala pentru care Guvernul României și-a arătat disponibilitatea de participare.

5.3. Obiective strategice pentru protecția copilului

Protecția drepturilor tuturor copiilor din România trebuie susținută ferm și fără echivoc, iar sănătatea și bunăstarea lor va fi o prioritate a Programului de guvernare. În acest scop se va promova un sistem global, unitar, modern și durabil, care să țină cont de standardele europene.

În acest context se vor urmări:

- elaborarea și promovarea unui program național de educație publică cu privire la responsabilitatea familiei, rolul acesteia în creșterea și educarea copiilor, finanțat de Comisia Europeană;

- introducerea unui capitol bugetar (10 milioane dolari, pentru o perioadă de 2 ani), care să susțină desfășurarea unui program referitor la sănătatea copiilor români, în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății;

- implementarea unui program în valoare de 27 milioane euro, autorizat de Grupul de nivel înalt al donatorilor internationali și finanțat de Comisia Europeană;

- asigurarea din bugetul de stat a 500 mii dolari pe o perioadă de 4 ani pentru audit, precum și pentru alte programe de bunastare a copiilor;

- crearea unui sistem legislativ unitar cu privire la protecția drepturilor copilului, justiția juvenila și responsabilitățile organizațiilor neguvernamentale cu activități în domeniu, în concordanta cu Convenția O.N.U. cu privire la drepturile copilului și cu principiile stabilite prin Convenția de la Haga;

- reformarea sistemului de justiție în vederea creării unui sistem juridic de protecție a copilului și asigurarea investigarii tuturor delictelor cu privire la copii de către organele de urmărire penală, acolo unde este necesar;

- intensificarea măsurilor pentru combaterea crimei organizate, cu referire specială la traficul de copii;

- reanalizarea de fond, la recomandarea Parlamentului European, a regimului adopțiilor internaționale.

Având în vedere responsabilitatea statului în protecția copiilor în dificultate și ținând seama de criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga și prin Rezoluția Parlamentului European cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, o atenție prioritara va fi acordată asigurării și respectării drepturilor acestor copii, urmărindu-se scoaterea lor din "conul de umbra" în care se afla și plasarea într-o zona de interes special, acordarea de sanse egale cu ceilalți copii la educație, integrare socială și speranta.

Guvernul va sprijini activitatea Grupului la nivel înalt al donatorilor internationali, stabilit pentru promovarea și implementarea unei abordari coordonate privind protecția copilului sub coordonarea primului-ministru și a raportului Parlamentului European pentru România.

Se va asigura, în parteneriat cu Delegația Comisiei Europene în România, implementarea Programului PHARE, de 25 milioane euro, intitulat "Copiii mai întâi".

Măsurile de urgenta pentru restructurarea sistemului de protecție a copilului în dificultate sunt:

- elaborarea până la 25 februarie 2001 a unei noi strategii în domeniul protecției copilului;

- integrarea politicilor de protecție a copilului în ansamblul general al politicilor sociale, astfel încât să se asigure ca prestațiile sociale contribuie la sprijinirea familiilor în creșterea și îngrijirea propriilor copii;

- întărirea capacității instituționale la nivel central, prin crearea unei autorități naționale cu atribuții în elaborarea, coordonarea și controlul implementarii politicilor de protecție a drepturilor copilului și de adopție;

- întărirea capacității instituționale a autorităților administrației publice locale, în vederea diversificării activităților de protecție a copilului, care să permită dezvoltarea acestuia într-un mediu familial, beneficiind de o îngrijire personalizata și adecvată nevoilor sale;

- promovarea parteneriatului dintre autoritățile administrației publice locale și societatea civilă, în vederea folosirii resurselor tuturor actorilor publici sau privati cu activități/atribuții în domeniul protecției copilului;

- dezvoltarea și diversificarea de servicii alternative, într-un sistem integrat de servicii comunitare, care să pună accent cu precădere pe prevenirea și reducerea abandonului și a institutionalizarii copilului, cu începere din semestrul I al anului 2001, astfel încât să se ajungă la sfârșitul anului 2002 ca numărul acestora să fie de cel puțin 250;

- diversificarea modalităților de sprijin acordat familiilor aflate în situații de risc, în vederea prevenirii abandonului și institutionalizarii copilului, incluzând și servicii medicale corespunzătoare;

- restructurarea până la sfârșitul anului 2002 a unui număr de cel puțin 40 de instituții de tip rezidential pentru protecția copilului, prin crearea de așezăminte de tip familial și dezvoltarea de programe de integrare a copiilor institutionalizati în familia naturala sau substitutiva;

- mediatizarea și promovarea plasamentului familial și dezvoltarea în paralel a serviciilor de sustinere a copilului și a familiei de plasament;

- dezvoltarea unei rețele de lucrători sociali la nivelul comunității locale, care să aibă posibilitatea identificarii mai rapide a situațiilor care ar putea periclita dezvoltarea fizica, psihică sau morala a copilului;

- elaborarea de standarde de calitate pentu toate tipurile de servicii alternative de protecție a copilului, concomitent cu stabilirea unui sistem de acreditare a tuturor furnizorilor de servicii, ai căror beneficiari sunt copiii în dificultate și familiile lor;

- dezvoltarea și implementarea, ca obiectiv permanent, de programe de formare a personalului implicat în protecția copilului, în vederea atingerii standardelor de calitate definite pentru fiecare tip de serviciu;

- reconsiderarea, în regim de urgenta, a procedurilor privind adoptia, ca măsura de protecție a copilului, în vederea promovării adopției naționale și a măsurilor alternative de sustinere a copilului în familie;

- elaborarea și implementarea de programe specifice de informare sistematica a opiniei publice asupra efectelor abandonului și institutionalizarii copilului, asupra importantei creșterii și educării acestuia într-un mediu familial;

- dezvoltarea de programe, cu obiective specifice pentru următorii 2 ani, asigurate cu fonduri de sprijinire și recuperare a copilului și a adolescentilor cu handicap, în contextul lor familial și comunitar;

- demararea imediata de programe de orientare socioprofesionala pentru ținerii de peste 18 ani care părăsesc centrele de plasament și corelarea acestora cu alte programe de dezvoltare regionala;

- inițierea unor proiecte care să cuprindă măsuri de prevenire și intervenție eficienta în cazurile de abuz și de neglijare a copilului, inclusiv în familie, prin crearea cadrului legislativ corespunzător;

- sprijinirea programelor de educație sexuală și planificarea familială a adolescentilor din centrele de plasament, luându-se în considerare caracteristicile psihice, comportamentale și statutul social ale acestor tineri;

- îmbunătățirea perceptiilor și ameliorarea prejudecatilor cu privire la copiii infectati HIV, cu handicap, rromi, refugiati.

Capitolul 6 Educația, cercetarea și cultura - factori strategici ai dezvoltării

6.1. Educația - prioritate naționala

Guvernul României considera ca, pentru domeniul educației și cercetării științifice, România trebuie să se angajeze hotărât pe direcția aleasă de țările dezvoltate. Toate societățile, inclusiv cele mai dezvoltate, se afla astăzi într-o mare tranzitie istorica, ce se va întinde pe mai multe decenii, prin care se înfăptuiește trecerea de la civilizatia de tip industrial la societatea postindustriala, informationala, intelectuală și cultural-intensiva. România trebuie să răspundă concomitent provocarilor reformei interne și sfidarilor pe care le implica acomodarea cu noile tendinte ale civilizatiei pe plan mondial.

România intră în competiția istorica pentru dezvoltare, având un potențial deosebit sub raport cultural, științific și uman. Relansarea economică va permite alocarea unor resurse sporite pentru cultura, sănătate, învățământ și cercetare științifică. În felul acesta România se va situa în acord cu noile tendinte ce se afirma pe plan mondial.

Programul guvernamental își bazează strategia de dezvoltare pe forta creatoare a intelectualitatii, care are de jucat un rol esențial în tranzitia spre un nou model de societate. Produsele viitorului vor incorpora o tot mai intensa componenta intelectuală, de gandire și creație, în acord cu exigențele societății informationale, cultural-intensive.

Strategia formării și reformarii resurselor umane constituie punctul de pornire a politicilor de modernizare economico-socială a României. Politicile educaționale pe care le va promova Guvernul României au ca obiectiv principal învățământul însuși, cu implicarea actorilor principali ai procesului didactic.

Investiția în educație și în formarea oamenilor este cea mai rentabila pentru dezvoltarea unei societăți pe termen lung. De aceea instituțiile de învățământ și educație, precum și cele de cercetare științifică sunt privite ca instituții strategice pentru destinul național.

Programul de guvernare pornește de la ideea ca performanțele noastre vor fi determinate în primul rând de competența și pregătirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor instituționale de a valorifica eficient acest potențial.

Educația este factorul strategic al dezvoltării de perspectiva și ea privește modelarea multidimensionala și anticipativa a factorului uman.

Schimbările din sistemul de educație vor avea efecte în toate componentele societății, fiind parghia hotărâtoare pentru trecerea la un nou tip de societate. Oamenii sunt chemați sa invete permanent, sa invete să își amelioreze prin forte proprii condițiile de viața, să își proiecteze viitorul cu luciditate și indrazneala.

Pentru a se putea înscrie în noul orizont al civilizatiei postindustriale România trebuie să își reactiveze potențialul creator de care dispune, forta intelectuală și resursele morale ale societății, dorința de afirmare și spiritul de inițiativa ale tineretului, sistemul de educație și celelalte calități ale factorului uman.

Sistemul de învățământ este apreciat de Guvernul P.D.S.R. ca o prioritate naționala care trebuie să se bucure de o atenție specială în politica de dezvoltare pe termen lung.

În scopul racordarii sale la cerințele contemporane sunt prevăzute acțiuni pentru:

- consolidarea rolului școlii ca principala instituție de educație și învățământ;

- asimilarea limbajului informatic. Acest program, ce privește o noua "alfabetizare" a populației, reprezintă poarta de intrare în civilizatia lumii de maine. Va fi susținut un program minimal pe baza căruia, în cativa ani, fiecare școala să fie echipata cu calculatoare cu acces la Internet și cu baza necesară pentru acest tip de instrucție. Se vor achizitiona, în perioada 2000-2004, 500.000 de calculatoare realizate în producția interna;

- asigurarea condițiilor pentru invatarea și utilizarea fluenta, în primul rând de către tineret, a doua limbi de circulație internationala. Aceasta condiție este indispensabila pentru o comunicare eficienta în lumea de azi și pentru accesul la informație;

- asimilarea temeinica a limbajelor artistice care au devenit componente obligatorii ale vieții sociale și ale dezvoltării contemporane, mai ales în sectoarele de vârf ale societății informationale;

- aprofundarea studiului limbii, istoriei și civilizatiei române, ca elemente fundamentale pentru păstrarea identității naționale, în contextul integrării noastre europene și al globalizarii, caracteristici majore ale proceselor contemporane.

Programul de guvernare în acest domeniu se concentreaza asupra următorilor factori decisivi: educația de baza pentru toți; capacitatea de autoperfecționare a sistemului educațional; învățământul superior și cercetarea științifică; educația permanenta într-o societate educațională.

Într-o asemenea perspectiva educația și cercetarea științifică nu sunt considerate instituții "de consum", ci factori de multiplicare și de dezvoltare a resurselor.

Conform principiului educației de baza pentru toți fiecare persoana (copil, tânăr sau adult) trebuie să beneficieze de o instruire adecvată nevoilor sale fundamentale de invatare (scriere, exprimare uzuală, calcul aritmetic, rezolvare de probleme, cunoștințe, deprinderi, aptitudini etc.).

Din acest motiv educația de baza este considerată ca un fundament al întregului edificiu cultural, profesional și civic al personalității umane. Educația de baza nu este un fenomen natural care se produce de la sine, o dată cu dezvoltarea fiziologica a individului. Aceasta este un important factor de proces cultural, cu mari implicații pentru starea generală a resurselor umane ale unei natiuni, care va fi realizat printr-o politica coerenta și prin mijloace adecvate.

Întrucât educația de baza și componentele care o alcătuiesc evolueaza continuu, programele din acest domeniu vor fi actualizate permanent și adaptate diversilor beneficiari: copiii preșcolari, elevii din ciclul primar, ținerii analfabeti, adultii cu o formare incompleta sau inadecvata, persoanele expuse la șomaj și excludere socială.

Întrucât, din cauza condițiilor de viața, unele categorii de populație (persoane cu nevoi speciale; minorități culturale; persoane care locuiesc în zone defavorizate; ținerii și adultii analfabeti; populatiile migratoare; persoane fără adapost stabil; copiii strazii; persoanele private temporar de libertate; somerii pe termen lung; imigrantii; refugiatii de război sau în urma calamităților naturale) nu au acces la educația de baza, acestea vor beneficia de programe de protecție și sustinere educațională:

- programe speciale de educație pentru persoane cu handicap;

- programe compensatorii pentru persoanele excluse de la viața socială normală;

- programe intensive de prevenire a abandonului școlar;

- programe de generalizare a învățământului preșcolar;

- programe pentru cea de-a doua sansa pentru ținerii și adultii cu o instruire incompleta;

- programe de sustinere a limbilor și culturilor minoritare;

- programe de dezvoltare a zonelor defavorizate;

- programe de reinsertie pentru persoanele marginalizate sau excluse social.

Educația de baza pentru toți se va realiza prin:

- refacerea echității în educație, mult afectată de degradarea condițiilor de viața, de accentuarea discrepantelor social-economice, de segmentarea liantului social și de declinul general al serviciilor publice;

- ameliorarea calității învățământului, astfel încât să se ajungă la standardele de performanță ale țărilor din U.E. și O.E.C.D.;

- formarea competentelor de baza pentru toți (copii, tineri, adulti), astfel încât pregătirea profesională ulterioară și participarea la viața activa să se bazeze pe un edificiu cultural autentic;

- relansarea educației în mediul rural și în zonele defavorizate;

- asigurarea unor programe de educație compensatorie sau pentru cea de-a doua sansa pentru cei care au fost excluși momentan din sistemul formal al educației de baza.

Ansamblul măsurilor de realizare a standardelor de integrare europeană și de creștere a competitivitatii forței de muncă din România pornește de la performanțele superioare ale învățării. Din acest motiv ameliorarea performantelor generale ale tuturor elevilor și studenților este o prioritate majoră a Programului de guvernare și dezvoltare a resurselor umane.

În aceasta perspectiva sunt prevăzute următoarele acțiuni:

- stimularea motivatiei elevilor și studenților, asocierea acestora la organizarea și gestionarea procesului de invatare;

- antrenarea elevilor în activități culturale și sportive extrașcolare;

- subvenționarea de la bugetul de stat a întreținerii în tabere școlare a elevilor din învățământul obligatoriu proveniți din familii ale căror venituri se situeaza sub doua salarii medii pe economie;

- punerea accentului pe rezultatele pe termen lung, nu pe performanțele utilizabile în prezent, exclusiv în mediul academic (invatare pentru nota, predare doar pentru examinare și memorizare, recursul dominant la procesele intelectuale cu reținere scurta);

- eliminarea "școlii paralele";

- elaborarea de programe de prevenire a abandonului și a insuccesului școlar;

- trecerea la un alt sistem de control al calității în învățământ, prin evaluare formativa și examene centrate pe performanțe, nu pe reproducerea de cunoștințe;

- formarea unor calificări bazate pe competente reale, care să conteze mai mult decât diplomele sau certificatele formale;

- lansarea unui program național care să permită realizarea anuală a 100 de sali de sport.

Relansarea educației în mediul rural vizează următoarele obiective:

- redimensionarea rețelei școlare;

- constituirea unei rețele de transport școlar (anual, 120 de localități);

- asigurarea școlilor cu cadre didactice calificate;

- dotarea școlilor cu mijloace moderne de învățământ, cu rețele de informare și comunicare;

- dotarea bibliotecilor școlare.

Învățământul superior va avea o contribuție directa majoră la formarea resurselor umane.

Până la formarea unei adevărate piețe a muncii, care să regleze relația cu oferta de absolvenți calificați, sunt necesare măsuri care să limiteze și sa elimine în perspectiva pericolele date de somajul cadrelor calificate, emigrarea masiva și subutilizarea profesională.

Folosind propriile capacități de inovare și reforma, învățământul superior va deveni o parghie care să dea impuls societății românești, prin racordare la evolutiile sociale și economice pe care să le influenteze și să le directioneze.

Acțiunile concrete ce se vor desfășura în cadrul universitatilor, în scopul dezvoltării resurselor umane, sunt:

● adaptarea specializărilor la nevoile de pe piața muncii;

● dezvoltarea cercetării științifice universitare;

● încurajarea fluxului de revenire a tinerilor care studiază în străinătate;

● integrarea universitatilor particulare acreditate în sistemul de învățământ superior românesc;

● întărirea parteneriatelor internaționale;

● stimularea unor noi forme universitare, precum și învățământul la distanta.

Pentru îmbunătățirea managementului resurselor didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior, se au în vedere: asigurarea funcționarii optime a mecanismelor de conducere a instituțiilor de învățământ superior, în condiții de autonomie universitară și de gestionare financiară ce solicita creșterea resurselor extrabugetare; recrutarea de tineri preparatori și asistenți universitari, prin dezvoltarea personalului didactic și de cercetare. Diversificarea instituțională și mai ales a fluxurilor studențești și extinderea învățământului la distanta consacra tipuri noi de studenți și solicita forme diferite de organizare și transmitere a cunoașterii.

În cadrul programului de investiții publice, începând cu semestrul II al anului 2001 vor fi abordate reamenajarea și construcția de cămine noi pentru studenții din învățământul de stat.

De asemenea, începând cu anul școlar 2001/2002, prin subvenții de la bugetul de stat se va acoperi o parte reprezentând 20-50% din plata cazarii în cămine a studenților din învățământul de stat, în funcție de venitul familial.

Universitățile vor fi sprijinite să se apropie cat mai mult de piața muncii, nu numai prin oferta de specialiști, ci și prin realizarea de noi tehnologii sau echipamente și produse de cercetare.

În consens cu "Cartea alba asupra educației și formării", elaborata de Uniunea Europeană, Programul guvernamental situeaza pe un loc important realizarea "societății educaționale", care valorifica eficient resursele umane, prin: educație permanenta; creșterea rolului expertizei în luarea deciziilor; accesul generalizat la orice formă de cunoaștere; extinderea mijloacelor de comunicare; creșterea motivatiei individuale pentru invatare și emancipare personală; participare civică și responsabilitate socială.

În mod tradițional sistemul educativ din România este, în principal, un sistem de învățământ. Societatea educațională din România se limitează, în prezent, în cea mai mare parte a sa, la posibilitățile oferite de educația formala și formarea inițială. O dată ieșit din școala generală sau dotat cu o diploma individul era lăsat în voia sa, fără o ofertă adecvată de educație permanenta. În aceste condiții în România atât educația adulților, cat și educația informala (realizată în afară instituțiilor de învățământ) sunt insuficient dezvoltate.

Acest tip de societate (în Uniunea Europeană denumit "Knowledge Society") presupune noi demersuri de politica educațională. Vechile paradigme ale învățământului pentru toți și ale selecției prin excludere sunt înlocuite printr-o politica de conciliere a doua prioritati aparent incompatibile: educația pentru toți și educația pentru fiecare.

În acest sens se vor iniția și se vor dezvolta:

- accesul larg la servicii de educație și formare;

- educația pe toată durata vieții;

- extinderea funcției educative a societății la un ansamblu de instituții formative (școala și universitatea, dar și mass-media, familia, comunitatile, instituțiile, societățile comerciale, O.N.G.);

- amânarea selecției și excluderii din sistemul de învățământ;

- educația pe măsura, în funcție de interese și aptitudini.

Programul de guvernare urmărește ca societatea românească sa devină o societate educațională în sensul definit de Uniunea Europeană. Pentru aceasta își propune: educația ca proprietate naționala; educația adulților și invatarea permanenta; coordonarea instituțională și politica. De asemenea, se vor asigura refacerea și consolidarea poziției sociale a personalului din învățământ, prin recunoașterea și stimularea materială și morala a valorilor.

Direcțiile de acțiune pentru asigurarea educației permanente și construirea societății educaționale sunt:

- susținerea adecvată a sistemului educațional (resurse financiare, sprijin politic, sustinere publică);

- definirea cadrului legislativ pentru educația permanenta și educația adulților;

- diversificarea și extinderea ofertei de educație permanenta;

- includerea educației și formării ca o componenta necesară în toate programele de dezvoltare pe ansamblul economiei și pe ramurile acesteia;

- coordonarea instituțională a principalilor actori ai proceselor educaționale (instituțiile publice, societatea civilă, instituțiile politice, partenerii sociali, centre de inovare și dezvoltare);

- coordonarea programelor cu finanțare externa, astfel încât să se evite paralelismele, segmentarea pe proiecte nesemnificative, dezacordurile metodologice și dependenta excesiva de resursele externe.

6.2. Cercetarea științifică

Activitatea de cercetare științifică reprezintă cel mai înalt mod de dezvoltare a resurselor umane, atât prin continua pregătire/informare pe care o solicita, cat și prin rezultatele obținute.

Cu toate acestea, deși indispensabila pentru dezvoltare și pentru rezolvarea problemelor globale ale societății, cercetarea științifică a fost prima sacrificata, fiind considerată un lux în raport cu urgentele momentului.

Direcția principala a Programului de guvernare în acest domeniu o reprezintă crearea unui sistem național de cercetare-dezvoltare, ca factor de multiplicare a resurselor, capabil sa susțină dezvoltarea societății românești.

Principalele direcții de acțiune în acest domeniu sunt următoarele:

- restructurarea sistemului național al cercetării științifice, prin definirea domeniilor strategice și finanțarea, cu prioritate, a cercetării în aceste domenii prin diversificarea surselor de finanțare și o mai buna valorificare a rezultatelor cercetării și inventiilor românești; asigurarea unei legături mai strânse între cercetare și necesitățile agenților economici;

- adaptarea sistemului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică la cerințele procesului de integrare în Uniunea Europeană. Vor fi valorificate eficient oportunitatile pe care le oferă programele comunitare în domeniu, în vederea compatibilizarii cu cerințele societății informationale. Eșalonarea în timp a prioritatilor în acest domeniu și repartizarea fondurilor bugetare vor urmări consolidarea legăturilor dintre sistemul cercetare-dezvoltare și cerințele progresului economic al tarii, în scopul preluării rapide de către agenții economici a rezultatelor cercetării-dezvoltării;

- dotarea și informatizarea laboratoarelor, pentru a le situa la niveluri comparabile cu cele similare din Uniunea Europeană. În Programul sectorial al domeniului respectiv sunt prevăzute măsuri care vor asigura transformarea unor centre și institute în platforme performanțe de cercetare, ca instituții de interes național, care să dezvolte și sa valorifice potențialul de cercetare existent, sa limiteze pericolul disiparii lui în alte sectoare de activitate sau în afară tarii;

- pentru integrarea în structurile europene, se are în vedere promovarea unor proiecte de colaborare și de creare, pe teritoriul României, a unor centre de cercetare științifică, în care se vor reuni echipe de specialiști, din țara noastră și din tari ale Uniunii Europene, în domenii în care exista o tradiție științifică valoroasa și sunt previzibile avantaje științifice și economice pentru România, inclusiv pentru conservarea sistemului ecologic național și valorificarea potențialului natural al României;

- dezvoltarea activității de cercetare-dezvoltare tehnologică în plan regional, stimulandu-se activitatea de inovare și de valorificare a rezultatelor obținute în centre teritoriale interdisciplinare de cercetare-dezvoltare;

- asigurarea interfetei dintre cercetare și industrie, la nivel național și regional, prin dezvoltarea unei infrastructuri instituționale specifice, având menirea de a facilita transferul și valorificarea în economie a rezultatelor obținute prin Programul național de cercetare-dezvoltare.

În vederea consolidării poziției socioprofesionale a cercetatorilor și specialiștilor P.D.S.R. va milita pentru stimularea materială și morala a valorilor, pentru adoptarea legii cercetării și statutului cercetatorului și pentru revizuirea sistemului de salarizare în domeniul cercetării științifice.

Punerea în aplicare a Programului P.D.S.R. va asigura trecerea efectivă a sistemului cercetării-dezvoltării din țara noastră la o structura operationala de tip european, capabilă să asigure creșterea competitivitatii noastre în acest domeniu și punerea în valoare a potențialului științific de care dispunem.

Prin Programul de guvernare se propune, pe de o parte, eliminarea constrangerilor și surselor de blocaj și, pe de altă parte, identificarea căilor de ieșire din criza. În acest cadru, se vor păstra ca instituții publice numai institutele de cercetare-dezvoltare cu activitate de prestigiu, reprezentative pentru domeniile respective, care vor fi periodic acreditate.

În planul managementului cercetării se vor aplica măsuri privind perfecționarea managementului instituțional, prin: organizarea de programe specifice, inclusiv sub asistența tehnica PHARE; selectarea prin concurs a managerilor (pentru institute și laboratoare) în institutele naționale; evaluarea periodică a managerilor.

Măsurile din Programul de guvernare urmăresc cu precădere creșterea competentei și eficientei activității de cercetare-dezvoltare, prin:

- obținerea de rezultate de interes pentru beneficiarii din economie/societate;

- corelarea tematicilor de cercetare cu finanțare de la buget cu strategia sectoriala pe termen mediu și lung;

- promovarea parteneriatului între cercetători și beneficiari/utilizatori ai rezultatelor cercetării;

- sprijinirea aplicării rezultatelor obținute la beneficiari/utilizatori;

- dezvoltarea resurselor umane prin: formare și perfecționare pentru și prin activitatea de cercetare-dezvoltare; formarea și perfecționarea resurselor umane, astfel încât sa devină capabile sa utilizeze rezultatele cercetării și dezvoltării;

- dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare și formarea de centre de excelenta în domenii prioritare;

- dezvoltarea infrastructurii de inovare (oficii de inovare și afaceri, centre de transfer tehnologic, oficii de informare tehnologică);

- înființarea fondurilor de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetării;

- instituirea unui sistem flexibil de gestionare a fondurilor bugetare pe programele de cercetare-dezvoltare;

- instituirea unui sistem de bonificatii pentru instituțiile care derulează teme finanțate de Uniunea Europeană.

În aceasta perspectiva, din bugetul de stat se vor finanta următoarele tipuri de activități: activități de cercetare-dezvoltare; activități de transfer tehnologic în sensul transfer de cunoștințe, consultanța și asistența tehnica; activități de valorificare/implementare a rezultatelor la beneficiari; activități suport, de tip orizontal, pentru sprijinirea realizării programului prin dezvoltarea resurselor umane, atât din activitatea de cercetare-dezvoltare, cat și din partea beneficiarilor programului; organizări de cursuri; stagii de formare; diseminarea cunoștințelor și a experienței acumulate; activități de conducere a programelor.

Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare va fi elaborat în deplina concordanta cu obiectivele incluse în Programul Național de Aderare a României la Uniunea Europeană.

În cadrul acțiunilor de restructurare se va avea în vedere descentralizarea, prin atribuirea de către minister a conducerii de programe către instituții cu profil de cercetare-dezvoltare, universități acreditate sau structurile acestora, agenți economici, alte instituții publice cu profil de cercetare-dezvoltare.

În acest context schimbările vizează:

- schimbarea mentalitatii referitoare la cercetare, prin recunoașterea faptului ca știința generează dezvoltare durabila;

- schimbarea statutului activității de cercetare-dezvoltare din domeniu subventionat în domeniu de investiții, corespunzător rolului pe care trebuie să-l îndeplinească în orice societate care are ca obiectiv dezvoltarea socioeconomica;

- restructurarea în continuare a sistemului științei și tehnologiei, în scopul creșterii performantelor, competitivitatii și impactului sau socioeconomic;

- definirea coerenta a domeniilor prioritare ale cercetării științifice românești;

- asigurarea condițiilor de formare și dezvoltare pentru și prin cercetare a resurselor umane, pentru a atinge nivelul recunoașterii științifice internaționale;

- atragerea și menținerea în activitatea de cercetaredezvoltare a tineretului cu performanțe profesionale deosebite;

- legiferarea statutului cercetatorului și a activității de cercetare-dezvoltare, care să asigure baza de recunoaștere și racordare în sistemele științei și tehnologiei europene și internaționale;

- creșterea capacității de difuzare și valorificare în economie și în societate a potențialului tehnologic românesc.

În principalele capitole ale programului guvernamental specific acestui domeniu se prevede:

Dezvoltarea capacității de generare de cunoștințe științifice și tehnologice prin:

- sprijinirea formării și dezvoltării nucleelor, centrelor și rețelelor de excelenta, în domenii considerate de prioritate, care să constituie surse interne de competența științifică și expertiza tehnologică de înalt nivel, precum și tehnologii avansate, corelate cu cerințele strategice de dezvoltare pe termen lung;

- dezvoltarea resurselor din domeniul cercetării prin: programe de granturi pentru cercetare; îmbunătățirea condițiilor de formare continua, prin și pentru cercetare, combinand pregătirea postuniversitară cu activitățile de cercetare-dezvoltare; îmbunătățirea accesului la sursele de informare; dezvoltarea calităților manageriale pentru conducerea proiectelor de cercetare-dezvoltare (inclusiv internaționale); promovarea unei culturi orientate spre inovare și calitate; crearea de condiții motivate pentru cercetători, în mod deosebit pentru cei tineri, care să împiedice exodul competentelor;

- integrarea unităților de cercetare-dezvoltare românești în rețele și programe internaționale;

- creșterea calității eficientei unităților de cercetare-dezvoltare, prin: procurarea de echipamente, aparatura și software de ultima generație; dezvoltarea de laboratoare/facilități majore cu acces multiplu; aplicarea unor proceduri standard de evaluare a organizațiilor, activităților și personalului din domeniul cercetării-dezvoltării, conform normelor internaționale; participarea universitatilor și institutelor de cercetare la elaborarea strategiilor de dezvoltare economică durabila; îmbunătățirea procedurilor de selecție, a practicilor manageriale și orientarii spre piața a unităților de cercetare-dezvoltare.

Dezvoltarea capacității de difuzare a cunoștințelor științifice și tehnologice, prin: creșterea capacității unităților de cercetare-dezvoltare de a difuza cunoștințele, rezultatele, experientele, dezvoltand serviciile de marketing și birourile de legătură cu industria etc., precum și activitatea de promovare publică (cataloage de produse, buletine/publicații informative și promotionale, conferințe, demonstratii produse/tehnologii, prezentări audio-video, lansari de programe/proiecte).

Dezvoltarea capacității de utilizare a cunoștințelor științifice și tehnologice, prin: creșterea capacității de absorbție a inovarii în mediul economic, ca urmare a unor cursuri și stagii de formare și perfecționare pentru beneficiarii/utilizatorii rezultatelor cercetării-dezvoltării; susținerea mobilitatii cercetatorilor, specialiștilor și studenților din institutele de cercetare și universități către firme; îmbunătățirea accesului firmelor la facilități informationale și la servicii de asistența științifică și tehnologică.

Dezvoltarea potențialului de cercetare-dezvoltare și inovare la nivelul firmelor, ca urmare a: elaborării de proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare între parteneri industriali și unități de cercetare-dezvoltare; utilizării de scheme de cofinantare pentru proiectele colaborative între agenții economici și unitățile de cercetare-dezvoltare; introducerii sistemelor de management al calității; incurajarii cercetării în domeniul culturii și patrimoniului național.

6.3. Renasterea culturii naționale

Programul de guvernare în domeniul culturii pornește de la faptul ca o reforma reală trebuie să recunoască în valorile și bunurile care aparțin moștenirii culturale calitatea de surse fundamentale ale cunoașterii trecutului și prezentului nostru, precum și de componente ale culturii naționale și universale. Patronajul spiritual asupra acestora este un drept fundamental al fiecărui om. De aceea ocrotirea, păstrarea și punerea lor la dispoziția publicului, fără nici un fel de discriminare, este o obligație a societăților din toate timpurile pe care acum Guvernul României și-o asuma în întregime.

Cultura este fundamentul necesar oricărei dezvoltări autentice și durabile și contribuie la procesul de intarire a independentei naționale, fiind un atribuit esențial al identității naționale. Orice strategie politica naționala trebuie să includă și direcțiile acțiunii culturale, iar cultura trebuie privită ca o investiție de interes național. Cultura este un element fundamental al politicii de protecție socială; dreptul la cultura, pluralismul cultural și dialogul intercultural sunt valori esențiale ale unei societăți deschise, democratice.

Programul de guvernare considera ca omul constituie finalitatea dezvoltării, axul de referința al tuturor politicilor culturale și democratice. În acest sens politicile și strategiile de dezvoltare se întemeiază pe prevederile Constituției României, ale Pactului internațional referitor la drepturile economice, sociale și culturale, ale altor documente internaționale recunoscute de România și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului, care stipulează ca: "Toate persoanele au dreptul sa ia parte liber la viața culturală a comunității, sa practice artele și sa participe la progresul științific și la binefacerile acestuia".

Accesul la cultura este un factor principal de coeziune socială și un însemn al consolidării identității culturale în procesul integrării europene. De aceasta trebuie să beneficieze toate categoriile sociale, inclusiv grupurile defavorizate și marginalizate până în momentul de fața.

Componenta culturală este caracteristica unui standard calitativ ridicat al vieții spirituale, individuale și sociale, iar creșterea profesionalismului și accesului la cultura, în general, conduce la un nivel calitativ superior al vieții.

Strategia generală în domeniul culturii reflecta principiile de baza ale Comunității Europene, prevăzute în Convenția culturală europeană, și vizează, cu prioritate, aplicarea art. 30 din Constituția României, prin asigurarea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor și aspiratiilor culturale ale cetățeanului, ale comunităților locale și ale comunității naționale.

Programul de guvernare în domeniul culturii este structurat pe următoarele coordonate definitorii: accesul liber și egal la informație; patrimoniul cultural național; creația culturală; consumul cultural; racordarea la cerințele societății românești și ale integrării europene. Coordonarea programelor de importanța naționala presupune, concomitent, descentralizarea administrativă, decizionala și managerială, implicarea instituțiilor publice de cultura subordonate autorităților locale în procesul de armonizare a politicilor culturale locale cu cele naționale, aplicarea strategiilor sectoriale, diversificarea ofertei culturale și satisfacerea cerințelor exprimate de membrii comunităților rurale sau urbane.

Reorganizarea și restructurarea instituțională se vor face prin:

- stabilirea de raspunderi în domeniul protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural național;

- reabilitarea sistemului național al instituțiilor profesioniste de spectacole și concerte și al mecanismelor de sustinere a creatiei;

- construirea și organizarea Bibliotecii Naționale a României;

- restructurarea instituțiilor care asigura educația permanenta: cămine culturale, case de cultura, cluburi, școli populare de arta, universități populare, biblioteci publice;

- programe și proiecte editoriale de importanța naționala;

- parteneriat cu autoritățile publice locale și cu structurile societății civile, cu O.N.G., cu organizațiile profesionale ale creatorilor de arta și artiștilor interpreți, precum și dialogul social cu sindicatele.

Protecția și restaurarea monumentelor istorice, a siturilor și ansamblurilor arheologice de importanța naționala și europeană, îndeosebi a celor cuprinse în lista patrimoniului mondial UNESCO, constituie o prioritate a guvernarii în domeniul culturii; în acest cadru se vor urgenta clarificarea, pregătirea discutarii în Parlament a ordonanței sub aspect legislativ a patrimoniului imobil.

Strategia guvernamentală în privinta culturii scrise și a lecturii publice considera ca introducerea în circuitul cultural național și internațional, precum și al comunicării publice a operelor fundamentale, în toată diversitatea lor, constituie un element esențial în promovarea identității și dezvoltării spirituale a societății noastre. În prezent, o condiție de baza a funcționarii societății informationale și a statului de drept o reprezintă rețeaua naționala de biblioteci care stocheaza, prelucreaza și difuzează informația. Prin intermediul bibliotecilor, informațiile pot fi puse fără ingradire la dispoziția fiecărui om și se asigura dreptul constituțional al cetățeanului la accesarea egala și libera la informație. Întreținerea și dezvoltarea sistemului național de biblioteci, precum și a serviciilor lecturii publice sunt în beneficiul societății în întregul ei. Susținerea de către stat a bibliotecilor este de importanța strategica.

Având în vedere numărul foarte mare al bibliotecilor publice (Biblioteca Naționala, 41 de biblioteci județene, 207 biblioteci municipale și orășenești, aproximativ 2.700 de biblioteci comunale), va fi promovata o strategie sectoriala, incluzând proiecte și programe diversificate pentru reabilitarea și menținerea acestui important sector al culturii naționale.

În domeniul instituțiilor de spectacol, teatru, muzica și coregrafie, prin măsurile programate se va impune creația naționala, teatrala și muzicala, prin imprimari, editari și achiziții ale produselor realizate, precum și promovarea patrimoniului teatral și muzical național, alcătuirea unui corpus coerent de valori reprezentative care să ilustreze evoluția artelor teatrala, muzicala și coregrafica de la inceputuri până în prezent; în același timp se va urmări revitalizarea producției cinematografice autohtone.

Protejarea și dezvoltarea culturii minorităților naționale presupun o acțiune permanenta pentru a asigura consolidarea structurilor politice și minorităților naționale, asocierea reprezentanților acestora la luarea deciziilor și promovarea expresiei lor culturale, pentru continuarea și amplificarea activităților specifice menite sa favorizeze producția și difuzarea activităților culturale ale comunităților, precum și pentru creșterea numărului acțiunilor menite sa promoveze interculturalitatea și dialogul dintre culturi.

6.4. Comunicarea publică și relațiile statului cu societatea civilă și cu cetățeanul

- Politici de transparenta și comunicare cu mass-media și societatea civilă pentru crearea unei opinii publice favorabile privatizării, reformei și inițiativei sociale și individuale.

- Testarea măsurilor guvernamentale prin analize și studii prospective pentru realizarea unei stabilitati decizionale și legislative.

- Monitorizarea permanenta a efectelor sociale ale reformei și a politicilor de dezvoltare.

- Asigurarea de garanții și dezvoltarea unor politici privind dreptul la comunicare și libertatea cuvantului și a presei. Libertatea presei nu trebuie să rămână "un drept al celor care poseda o presa", ci să se transforme în dreptul tuturor de a comunică, adică în facilitarea accesului la mijloacele de comunicare în masa pentru toți cetățenii tarii.

- Sprijinirea, în contextul libertății presei, a jurnalismului civic centrat pe informare corecta, dezbaterea problemelor economice și sociale, stimularea dorintei de a participa la gestionarea afacerilor publice.

- Facilitarea, prin strategii culturale de factura instituțională, a adaptării sociale la procesele de globalizare.

- Coordonarea și producerea mesajului public guvernamental și gestionarea difuzării sociale optime a acestui mesaj.

- Realizarea unor acțiuni interministeriale de comunicare privind întărirea autorității statului și a instituțiilor sale.

- Cooptarea în circuitul public și în procesul de decizie guvernamentală a specialiștilor și expertizei din lumea academica și universitară, precum și a institutelor de cercetare.

- Managementul atitudinilor colective privind întărirea componentei pozitive a identității naționale și a cetateniei române.

6.5. Cultele și viața religioasă

Programul Guvernului asigura, prin măsurile stabilite, libertatea de gandire, de constiinta și religioasă, proclamate de Constituția României și Convenția europeană a drepturilor omului. În proiectarea acțiunilor guvernamentale s-a luat în considerare faptul ca democrația și religia sunt valori complementare care exprima în modul cel mai nobil condiția umană. Democrația oferă cadrul cel mai favorabil libertății de constiinta, exercitării credinței și pluralismului religios, iar din perspectiva sa, religia, prin angajamentul moral și etic, prin valorile pe care le apara, precum și prin spiritul sau formativ și prin expresia sa culturală reprezintă un partener de importanța majoră pentru societatea democratica.

În acest context se vor asigura:

- promovarea unui dialog permanent cu reprezentanții vieții religioase, ținând seama de faptul ca țara noastră este unul dintre spațiile europene cu cea mai diversa alcătuire religios-confesionala;

- descurajarea oricăror forme de prozelitism, a extremismului religios, generator de intoleranta, prejudecati și violențe care ameninta orice democratie;

- protejarea pluralismului religios, a tuturor minorităților religioase recunoscute de lege, asigurarea respectului de care trebuie să se bucure Biserica Ortodoxa Română și rezolvarea pașnică, armonioasă a diferendelor dintre aceasta și Biserica Greco-Catolica;

- realizarea cu atenție și larga deschidere a solicitărilor privind retrocedarea către culte a bunurilor confiscate în epoca totalitara și rezolvarea cat mai convenabila a acestora;

- susținerea, împreună cu toate cultele religioase recunoscute prin lege, a unor acțiuni cu caracter social-filantropic (copiii strazii, persoanelor cu handicap, orfelinate, azile de bătrâni, familii defavorizate) prin intermediul instituțiilor abilitate ale statului;

- acordarea în continuare a asistenței financiare - în limitele posibilităților statului - în conformitate cu necesitățile cultelor religioase;

- urgentarea promovării legii cultelor, care să statueze atât drepturile, cat și responsabilitățile cultelor religioase din România.

6.6. Politica în domeniul tineretului

Programul de guvernare în acest domeniu pornește de la problemele majore specifice tinerei generații, printre care: insatisfactia pe care ținerii o au față de calitatea vieții; nemultumirea tinerilor față de lipsa competitiei reale și a oportunitatilor de afirmare corecta; transformarea tinerilor în principala sursa de alimentare a somajului; afectarea prioritara a tinerilor de actuala criza de locuințe; participarea socială scăzută a tinerilor, generata de perceptia unui mediu social nefavorabil afirmarii profesionale, marcat de corupție, nereceptiv la problemele lor specifice; proliferarea unei vulnerabilitati mărite a tinerilor; creșterea riscului de marginalizare și excludere a tinerilor din societate.

Guvernul va promova programe speciale pe termen scurt și mediu care vor urmări:

- sporirea participării tinerilor la viața economică prin proiecte-pilot în afaceri și experimentarea unor centre pentru dezvoltarea și folosirea eficienta a resurselor umane;

- valorificarea potențialului creativ al tineretului, prin stimularea activităților tehnico-aplicative în domeniul informativ, prin cultivarea grijii publice a statului față de ținerii deosebit de inzestrati;

- acordarea de sanse egale tuturor tinerilor pe parcursul întregului proces educațional. Ținerii sunt și trebuie să fie egali în cadrul procesului de învățământ. Tocmai de aceea vor fi eliminate practicile care favorizează orice fel de discriminări;

- sprijinirea restructurării sistemelor de educație și instruire pentru tineret, în sensul promovării cunoașterii limbii, culturii și traditiilor naționale;

- crearea condițiilor care să asigure sporirea participării tinerilor la viața economică, prin promovarea unui sistem formativ de natura a facilita mobilitatea tinerilor între sistemul de învățământ și piața forței de muncă; stimularea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor prin invatare și prin implicarea acestora în structurile economice private, inclusiv prin acordarea de credite și facilități fiscale; facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii, a adaptării și readaptarii acestora la rigorile economiei de piața; inițierea și susținerea de programe de informare, consiliere și orientare profesională a tinerilor, precum și susținerea de inițiative în domeniul consilierii de cariera, reconversiei profesionale și medierii muncii. În același timp va acționa pentru valorificarea potențialului creativ al tinerilor prin alfabetizarea și specializarea în domeniul tehnicii de calcul și utilizării tehnologiei moderne, construirea unui sistem formativ, adaptat evoluției școlare a tinerilor supradotati, și înființarea unor centre de valorificare a creativitatii tehnico-științifice;

- atragerea tinerilor la viața publică și la luarea deciziei corespunzător principiilor de cogestiune și comanagement prin inițierea de măsuri care să faciliteze difuzarea informatiei necesare tinerilor, prin crearea și consolidarea unei rețele de centre de informare și documentare pentru tineret, precum și editarea unor studii și lucrări pentru tineret;

- stimularea formării de comportamente prosociale, reducerea delincventei în rândul tineretului; susținerea acțiunilor de educație moral-religioasă, civică, igienico-sanitară; relansarea sportului și turismului pentru tineret, concomitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activităților de vacanta și timp liber;

- stimularea asociativitatii tineretului; susținerea prioritara a parteneriatului cu structurile de și pentru tineret reprezentative ale societății civile; permanentizarea consultării cu organizațiile de tineret ale partidelor politice; recunoașterea funcțiilor sociale specific promotoare ale structurilor de și pentru tineret (socializare-integrare-participare);

- protecția socială a tinerilor realizată prin: crearea și promovarea unor structuri educaționale de natura să contribuie la facilitarea și optimizarea integrării socioprofesionale a tinerilor defavorizati, marginalizati, a celor cu nevoi speciale etc.; realizarea unor programe integrate de asistența a tinerilor defavorizati;

- sprijinirea participării tineretului la activitatea internationala de tineret și a integrării structurilor naționale de tineret cu cele internaționale; încurajarea schimburilor internaționale de tineri și promovarea mobilitatii tinerilor în spațiul european;

- reorganizarea Consiliului Național al Tineretului prin consultări cu structurile de tineret reprezentative;

- inițierea unui instrument de integrare a serviciilor publice în domeniul tineretului, în vederea creării unei interfete unice în relațiile cu ținerii și structurile de și pentru tineret (înființarea Centrului de Sprijinire a Inițiativelor Tinerilor - CSIT);

- recunoașterea pe deplin a rolului și importantei tineretului în societatea românească; Guvernul va promova, până cel târziu la 30 iunie 2001, legea tineretului.

6.7. Educația fizica și sportul

Principalele acțiuni prevăzute la nivel guvernamental vizează:

- desfășurarea activității în aceste domenii în deplina concordanta cu Legea educației fizice și sportului și a regulamentului de aplicare a legii;

- măsuri comune cu Ministerul Educației și Cercetării în scopul dublarii numărului de ore de educație fizica; construirea a 100 sali de sport;

- modernizarea bazei materiale, în special a celei unde se pregătesc loturile olimpice;

- realizarea de investiții noi (hotel sportiv în București și sala de sport la Poiana Brașov) și terminarea investițiilor începute în ultimii ani;

- elaborarea statutului antrenorilor și perfecționarea pregătirii profesionale a acestora;

- inițierea și desfășurarea programului național "sportul pentru toți";

- organizarea Institutului Național de Cercetare Sportiva și elaborarea de măsuri în colaborare cu Ministerul Sănătății și Familiei pentru îmbunătățirea activității Institutului de medicina sportiva;

- reevaluarea criteriilor de clasificare sportiva de performanță;

- intensificarea luptei împotriva violenței la manifestările sportive;

- reorganizarea programului național antidoping, în conformitate cu Convenția antidoping a Consiliului Europei;

- desfășurarea de acțiuni speciale pentru pregătirea Jocurilor Olimpice 2004;

- îmbunătățirea activității structurilor sportive, federațiilor și cluburilor; aplicarea de măsuri comune cu ministerele pentru îmbunătățirea activității cluburilor departamentale;

- reorganizarea sistemului de supraveghere și control al activității sportive.

Capitolul 7 Întărirea statului de drept și reconsiderarea reformei în justiție

7.1. Reabilitarea și reconstructia sistemului democratic românesc

La finalul legislaturii 1996-2000 întregul mecanism de guvernare se caracterizează prin deteriorarea sistemului politic și instituțional al statului de drept, instabilitate legislativă, slabirea rolului și autorității statului.

Aceste fenomene pun în evidenta o stare de legalitate scăzută, ilustrata de ignorarea sau încălcarea Constituției și a legilor tarii, nu numai de către unele autorități publice, dar și de către cetățeni care au intrat în conflict cu legea.

Practic, am asistat tot mai frecvent la răsturnarea valorilor și principiilor autentice ale statului de drept și la înlocuirea acestora cu interese personale sau partizane, de grup politic, la scăderea autorității publice și a forței dreptului.

Pornind de la aceste realitati, care afectează normalitatea societății românești, Guvernul va realiza următoarele obiective și prioritati concrete:

- reabilitarea societății democratice și a statului de drept;

- refacerea autorității statului și a legitimitatii actului de guvernare;

- redarea încrederii cetățeanului în stat, așezarea nevoilor populației în centrul politicii și activității statale;

- reechilibrarea raporturilor dintre cele trei puteri ale statului, înfăptuirea echitabila a actului de justiție și democratizarea justiției;

- adoptarea unei legislații care să reprezinte în mod real interesele naționale, dar și cele ale cetățeanului, și care să aibă ca finalitate redresarea economică, socială și politica a tarii.

Parte integrantă a programului partidului de guvernamant, reforma instituțiilor politice și a justiției se caracterizează prin:

- reabilitarea instituțiilor statului pe temeiul principiilor statului de drept și ale democrației constituționale;

- depolitizarea și democratizarea actului de justiție;

- un parteneriat real între guvernant și reprezentanții autentici ai societății civile;

- transparenta actului de guvernare, consultarea cetățenilor în procesul de decizie la nivel central și local, pentru crearea unui parteneriat real între stat și cetățean;

- creșterea eficientei actului de guvernare în interesul cetățeanului;

- stabilitatea legislativă și armonizarea legislației românești cu reglementările Uniunii Europene.

7.2. Vom propune revizuirea cadrului constituțional pentru asigurarea supremației legii și respectarea ierarhiei actelor normative.

De la adoptarea Constituției până în prezent experienta politica și cea legislativă au relevat calitatea deosebită a Legii fundamentale, aprobată prin Referendumul Național din 8 decembrie 1991, dar și necesitatea promovării unor revizuiri impuse de transformările sociale și politice petrecute în ultimii ani.

- P.D.S.R. și-a manifestat, în mai multe randuri, poziția cu privire la revizuirea Constituției, considerând ca aceasta problema poate fi abordata pe un fond de stabilitate economică și instituțională, într-un climat de dezbatere democratica a textelor constituționale, astfel încât acestea sa capete completări și precizări în concordanta cu noile realitati social-economice și politice ale tarii și cu cerințele și asteptarile cetățenilor.

- Guvernul considera ca se impune cu necesitate efectuarea unui proces de atenta revizuire și adaptare a unor prevederi constituționale în raport cu actualele realitati social-politice ale tarii, precum și cu exigențele procesului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Pentru evaluarea necesității revizuirii Constituției Guvernul propune instituirea unei comisii constituționale formate din membri ai Camerei Deputaților și ai Senatului, sprijinita în activitatea sa de specialiști în drept constituțional.

Pentru asigurarea supremației legii și respectarea ierarhiei actelor normative se va acționa, prin efortul conjugat al celor trei puteri ale statului, pentru ca legea să-și recapete rolul pe care îl are în orice stat de drept. Principiul constituțional potrivit căruia "Nimeni nu este mai presus de lege" trebuie să devină o realitate, nu doar un simplu deziderat sau exigenta ideala.

Transformarea Parlamentului României în centru motor al vieții politice și al democrației constituționale

Într-o primă etapa, până în anul 2004, propunem eliminarea paralelismelor între cele două Camere ale Parlamentului. În realizarea acestui obiectiv pornim de la necesitatea menținerii, cel puțin în etapa actuala, a sistemului bicameral, în deplina concordanta cu opțiunile electoratului și cu traditia parlamentară românească. Pe fondul acestei construcții politice este necesar ca Senatul și Camera Deputaților sa dobândească configuratii, roluri și atribuții distincte, care să justifice funcționarea bicamerala a Reprezentantei naționale.

● Senatul va reprezenta politic județele (comunitatile administrative locale) și va avea atribuții de politica externa. Va decide în legătură cu legile privind administrația comunităților locale, precum și asupra acordurilor, tratatelor internaționale sau legilor cu implicatie în politica externa a României.

● Camera Deputaților ar avea votul decisiv în toate celelalte situații de legiferare.

● Stabilirea unui domeniu de reglementare al Guvernului prin decrete cu putere de lege.

- Guvernul considera ca pentru legislatura 2004-2008 se impune majorarea normei de reprezentare și reducerea numărului deputaților și senatorilor, prin stabilirea unui raport de 2/1 (220 de deputați și 110 senatori).

- Într-o etapa ulterioară pot fi avute în vedere și varianta unui parlament unicameral și asumarea răspunderii întregului proces legislativ de către acesta, fapt ce va avea drept consecința restrangerea instituției delegării legislative numai la cazuri cu totul excepționale, motivate ca atare de Guvern.

Pentru repunerea Parlamentului în rolul sau constituțional de reprezentant suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare Guvernul va propune și va acționa pentru:

- restabilirea raporturilor constituționale între Parlament și Guvern;

- respectarea cu strictețe a dispozițiilor constituționale referitoare la delegarea legislativă către Guvern și la competența acestuia de a adopta ordonanțe și ordonanțe de urgență;

- fundamentarea politica și social-economică a proiectelor de acte normative și armonizarea acestora cu legislația Uniunii Europene;

- consultarea organizațiilor societății civile interesate în procesul de elaborare a diferitelor inițiative legislative;

- asigurarea unei mai mari eficiente a procesului legislativ, prin simplificarea și sporirea celeritatii procedurilor de dezbatere și adoptare a legilor;

- introducerea pe ordinea de zi a prioritatilor legislative la cererea Guvernului sau a parlamentarilor;

- stabilirea, exclusiv de către Parlament, a cadrului legislativ privind alegerile parlamentare și prezidențiale, Guvernul ocupandu-se doar de aspectele tehnice, organizatorice;

- reglementarea instituției motiunilor simple și de cenzura, precum și a procedurii de numire și de revocare a ministrilor, inclusiv stabilirea procedurii prin care poate fi eliberat din funcție primul-ministru; elaborarea unor proceduri unitare în cazul actelor de remaniere guvernamentală, inclusiv prin promovarea unei moțiuni de cenzură împotriva unuia sau mai multor membri ai Guvernului;

- modificarea Legii electorale cu privire la mecanismul alegerii deputaților și senatorilor. Guvernul va propune partidelor politice parlamentare o ampla dezbatere privind introducerea, pentru legislatura 2004-2008, a sistemului majoritar uninominal cu doua tururi de scrutin (și, într-o etapa ulterioară, cu un singur tur de scrutin), fie a unor sisteme distincte pentru alegerea celor două Camere legislative: pentru Camera Deputaților alegerea să se facă pentru un anumit număr de mandate prin scrutin majoritar uninominal (cu doua sau cu un singur tur de scrutin), restul deputaților urmând să fie desemnați pe liste prin reprezentare proporțională, iar pentru Senat alegerile să se desfășoare pe baza scrutinului majoritar uninominal (cu doua sau cu un singur tur de scrutin).

7.3. Reconsiderarea reformei în domeniul justiției

Modul în care fosta guvernare a tratat Curtea Suprema de Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Avocatul Poporului a făcut ca aceste instituții fundamentale ale statului de drept sa nu își exercite corespunzător atribuțiile prevăzute în Constituție și în legile lor de organizare și funcționare.

Ca efecte directe, starea de legalitate a devenit foarte scăzută datorită frecventelor încălcări ale Constituției și ale principiului ierarhiei normelor juridice; s-a manifestat, de asemenea, o stare de efectivitate scăzută a legilor, îndeosebi prin neaplicarea sau interpretarea arbitrară a acestora de către unele autorități publice și, implicit, ca răspuns, de către cetățeni.

Se constata răsturnarea valorilor autentice ale statului de drept, diminuarea funcțiilor statului, ambele conducand la disolutia autorității acestuia.

În același timp au apărut și se manifesta necontrolat anumite fenomene de "juristocratie", exprimate printr-un exces al independentei puterii judecătorești datorită interpretării abuzive a principiului independentei magistraților; acest exces a fost stimulat de politizarea justiției și anularea oricăror forme legale de control asupra instanțelor și magistraților. Ca rezultat se constata frecvente încălcări ale drepturilor omului, îndeosebi ale dreptului la apărare și ale prezumției de nevinovatie.

Ținând seama de toate aceste aspecte, Guvernul se angajează în realizarea unei reforme profunde a justiției, pentru asigurarea unui sistem judiciar independent și responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui sistem care să fie eficient, funcțional și apropiat de cetățean.

Obiectivele prioritare ale reformei în domeniul justiției pe care Guvernul și le propune se referă la:

- stabilitatea legislativă;

- simplificarea și coerenta reglementărilor juridice;

- predictibilitatea politicii legislative;

- armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene;

- celeritatea actului de justiție;

- onestitate și profesionalism în realizarea actului de justiție;

- garantarea executării hotărârilor judecătorești.

Prin înfăptuirea acestor obiective Guvernul urmărește continua democratizare a justiției, parte integrantă a procesului de reabilitare și intarire a statului de drept în România, precum și ridicarea justiției române la nivel european. În acest sens avem în vedere:

- depolitizarea întregului sistem judiciar. Numirea în funcție a magistraților și promovarea acestora se vor face numai pe baza competentei profesionale și a calităților morale. Magistrații trebuie să simta ca sunt într-adevăr independenți. Vor fi însă cu adevărat independenți numai atunci când vor înțelege ca independenta lor se oprește în fața legii. Ne propunem sa folosim toate mijloacele legale de care dispunem pentru a-i determina sa înțeleagă exact semnificatia și limitele acestui principiu și sa revedem toate reglementările care au permis anumite derapaje semnalate de societatea civilă și de mass-media;

- revederea acelor reglementări care au îndepărtat justiția de cetate, au creat nedreptati și chiar suferințe oamenilor.

Experienta ultimilor ani, ilustrata și de nenumarate cereri de strămutare a proceselor, care au impus instanței supreme constituirea unor complete speciale, reprezintă un semnal de alarma ce semnifica neincrederea cetățeanului în corectitudinea actului de justiție.

Guvernul va propune în acest sens noi reglementări care să asigure:

- simplificarea procedurilor judiciare în scopul asigurării accesului real la justiție al cetățenilor și al accelerarii judecării proceselor;

- înlăturarea situațiilor generatoare de arbitrar și subiectivism în actul de justiție prin redistribuirea competentelor de judecată și echilibru în formarea completelor de judecată;

- reintroducerea obligativitatii motivarii hotărârilor judecătorești. Motivarea hotărârilor judecătorești oglindeste cel mai bine gradul de pregătire profesională și corectitudinea judecătorului și, de asemenea, facilitează exercitarea controlului post factum asupra modului de soluționare a cauzelor. Iata de ce vom reveni la obligativitatea motivarii tuturor hotărârilor judecătorești;

- crearea unui sistem de garanții minimale și reale pentru exercitarea drepturilor părților în justiție, prin reasezarea taxelor și tarifelor în domeniul judiciar, acordarea asistenței juridice diferențiate pentru persoanele lipsite de resurse financiare, protecția financiară a victimelor infracțiunii;

- garantarea efectivitatii hotărârilor judecătorești prin extinderea și diversificarea serviciilor de executări;

- modernizarea serviciilor tehnice și auxiliare ale instanțelor.

Adaptarea legislației în acord cu situația economică și socială din România, cu exigențele legislației internaționale și a Uniunii Europene în vederea îndeplinirii acquisului comunitar.

- Elaborarea și adoptarea, ca prioritate legislativă, a Codului penal și a Codului de procedura penală, ca urmare a faptului ca actualele coduri reprezintă un hibrid rezultat din modificări succesive efectuate pe parcursul a 10 ani. Viitoarele coduri trebuie să incrimineze faptele apărute în sfera economico-financiară și a criminalitatii organizate și sa prevadă modificarea sistemului probator, precum și instituții noi, cum sunt agentul acoperit, livrările supravegheate și protecția martorilor. Elaborarea acestor acte normative de mare importanța o vom face cu consultarea unor reputati specialiști - practicieni și teoreticieni ai dreptului. Totodată acestora le vom supune spre examinare și, ulterior, poate unui referendum posibilitatea de a reveni în procedura penală la sistemul juratilor (Curtea cu juri), existent și în România între cele doua razboaie mondiale și prezent astăzi în multe tari, precum Franța, S.U.A. etc.

- Elaborarea și adoptarea, tot ca prioritate legislativă, a codurilor fiscal, contraventional, rutier și al muncii

- Înființarea unor instanțe specializate pentru soluționarea proceselor cu minori, precum și a proceselor comerciale, fiscale, administrative, de muncă - în măsura să asigure judecata în cat mai bune condiții a litigiilor de aceasta natura

- Introducerea instituției Judecătorului de instrucție, măsura care se impune cu stringenta în vederea creșterii eficientei în lupta împotriva criminalitatii și corupției

- Modificarea Legii pentru organizarea judecătorească. Se vor defini prin lege efectele stării de inamovibilitate a judecătorilor și ale stării de stabilitate a procurorilor, urmărindu-se consolidarea statutului magistratului prin realizarea efectivă a drepturilor conferite acestora de Legea pentru organizarea judecătorească, corelativ cu un control coerent și exigent al îndeplinirii obligațiilor

- Îmbunătățirea dotărilor materiale ale instanțelor și parchetelor prin extinderea spațiilor existente sau construirea altora, precum și prin inzestrarea cu logistica necesară desfășurării unei activități civilizate

- Îmbunătățirea substantiala a pregătirii profesionale a magistraților, cu un accent deosebit pe componentele etice și morale. Se va aplica o politica de creștere a prestigiului și a situației materiale a magistraților, printr-o buna salarizare a acestora și prin acordarea unor drepturi necesare în vederea exercitării acestei importante funcții în societate

- Elaborarea unui cod deontologic al profesiei de magistrat

- Înlăturarea birocratiei, corupției, arbitrariului și abuzului din rândul personalului auxiliar, prin ridicarea nivelului de pregătire profesională, creșterea gradului de răspundere și îmbunătățirea salarizarii acestuia

- Asigurarea unei activități de protecție anticoruptie reală, care să garanteze caracterul echitabil al actului de justiție și prevenirea corupției în rândul magistraților, prin extinderea competentelor Serviciului de informații și protecție anticoruptie din cadrul Ministerului Justiției

- Reorientarea reformei executional-penale din domeniul creării condițiilor materiale spre schimbarea conceptiei de resocializare

- Transformarea penitenciarelor din structuri militare în așezăminte civile, prin înființarea Departamentului Administrației Naționale a Penitenciarelor, integrat în Ministerul Justiției

- Dezvoltarea parteneriatului cu autoritățile publice și comunitatile locale, descentralizarea accentuata a structurilor în paralel cu dezvoltarea activității de inspecție și control pentru intronarea autorității legii

- Adoptarea unei legislații executional-penale în concordanta cu dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Creșterea rolului Curții Supreme de Justiție prin:

- modificarea prevederilor legale privind exercitarea recursului în anulare prin extinderea motivelor de recurs, în scopul inlaturarii hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, care se dovedesc a fi netemeinice și nelegale. Se urmăresc, în acest fel eliminarea abuzurilor sau erorilor judiciare și totodată întărirea controlului Curții Supreme de Justiție asupra legalității sentințelor date de instanțele inferioare;

- extinderea competentei ca instanța de control judiciar;

- activitatea de uniformizare și reglare a practicii judiciare, contribuind astfel la menținerea legalității și consolidarea statului de drept.

Rolul Parchetului și al procurorilor va fi reconsiderat și intarit.

- Consideram inadmisibile modificările aduse după anul 1996

Legii nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, prin care s-a instituit dreptul ministrului justiției de a da direct dispoziții procurorilor și al inspectorilor generali din minister și al consilierilor ministrului de a controla activitatea procurorilor.

- Apreciem, de asemenea, ca este inadmisibil sistemul numirii și revocării procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție de către Președintele României la propunerea ministrului justiției. Potrivit dispozițiilor constituționale, propunerile vor fi făcute de Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată avizul de cercetare, arestare și trimitere în judecata a magistraților trebuie să apartina Consiliului Superior al Magistraturii, și nu ministrului justiției.

- Se va reda autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție și se va asigura independenta tuturor membrilor Ministerului Public - ca reprezentanți ai intereselor generale ale societății, în apărarea legalității, aflați în prima linie a confruntarii directe cu criminalitatea - prin scoaterea condiției lor profesionale și sociale de sub influența politicului și renunțarea la subordonarea lor excesiva față de puterea executivă.

- Adaptarea Statutului procurorului în conformitate cu noile realitati. Regandirea relatiei Ministerului Public cu puterea executivă și cu puterea judecătorească

Trecerea Poliției Judiciare în subordinea directa a parchetelor

Se va acționa în direcția sporirii rolului și ponderii Consiliului Superior al Magistraturii în selecția, numirea, promovarea și destituirea magistraților pe criterii strict obiective, profesionale și morale, eliminandu-se influentele și presiunile politice de orice fel.

- Guvernul se pronunța pentru lărgirea componentei Consiliului Superior al Magistraturii prin includerea unor personalități de mare prestigiu ale vieții științifice și universitare din domeniul dreptului.

- Institutul Național al Magistraturii trebuie să devină o instituție de pregătire profesională calificată a magistraților debutanti, care să imbine specializarea teoretică cu dobândirea unei experiențe practice, prin studierea aprofundata a practicii judecătorești, precum și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

7.4. Prevenirea și controlul criminalitatii

Proliferarea fără precedent a fenomenelor antisociale din sfera criminalitatii reprezintă un serios motiv de ingrijorare pentru cetățeni, o sursa de insecuritate pentru viața socială, dar și, în egala măsura, o reală agresiune împotriva bazelor statului de drept și instituțiilor acestuia. Acutizarea acestor fenomene se datorează nemijlocit gravelor erori de guvernare făcute de către fosta coalitie aflată la putere în legislatura 1996-2000.

Guvernul considera ca lupta împotriva acestui flagel trebuie purtata în deplinul respect al legii, fără conotatii politice. Consolidarea ordinii de drept, a credibilitatii autorităților publice este vital necesară pentru limitarea fenomenului criminalitatii, pentru garantarea vieții cetățenilor. Oricât de severe se vor dovedi legile, neaplicarea lor este sinonima cu inexistenta acestora.

Ținând seama de actuala stare de fapt, Guvernul își propune:

- reglementarea riguroasă a răspunderii ce revine procurorilor și organelor Ministerului de Interne în vederea eradicarii abuzurilor și ilegalitatilor săvârșite în timpul serviciului;

- simplificarea și sporirea eficientei structurilor departamentelor din ministerele de resort, eliminandu-se paralelismele și disfunctionalitatile care s-au manifestat în perioada care a trecut de la înființarea lor până în prezent;

- creșterea eficientei cooperării dintre Ministerul de Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiției și instanțele de judecată;

- întărirea acțiunilor de prevenire și control al criminalitatii, în general al criminalitatii organizate, economico-financiare și corupției, în special pentru limitarea și stoparea criminalitatii;

- instituirea unei comisii parlamentare privind combaterea criminalitatii organizate și a corupției;

- înființarea Comitetului Național de Prevenire a Criminalitatii, sub conducerea primului-ministru;

- înființarea Institutului Național de Criminologie, în subordinea Ministerului Justiției, având drept scop activitatea științifică de diagnoza și prognoza a fenomenului criminalitatii.

7.5. Combaterea corupției

Guvernul va acționa cu fermitate pentru combaterea corupției, pentru diminuarea substantiala a fenomenelor de evaziune fiscală, de contrabanda și de spalare a banilor, implicit a economiei subterane.

În acest sens se au în vedere următoarele măsuri:

- completarea și inasprirea legislației actuale în scopul eliminării birocratiei și pentru asigurarea unor formulari clare și transparente, care să elimine posibilitățile de interpretare subiectiva și arbitrară a prevederilor legale în aplicare;

- introducerea de reglementări precise pentru stabilirea competentelor fiecărei instituții, în scopul prevenirii abuzurilor și actelor de corupție;

- stimularea concurentei loiale și asigurarea transparenței achizițiilor publice, în vederea eliminării și prevenirii apariției procedurilor și sistemelor clientelare;

- obligativitatea infiintarii în fiecare instituție din administrația publică a unui singur oficiu de primire a solicitărilor cetățenilor, indiferent de conținutul acestora, pentru a se elimina contactul direct dintre cetățean și funcționarii publici care răspund direct de rezolvarea problemei solicitate; în mod similar se va proceda pentru investitorii străini, organizandu-se un serviciu unic în cadrul fiecărei instituții;

- restructurarea și modernizarea sistemului și procedurilor vamale, în scopul eliminării și prevenirii corupției în acest domeniu și al asigurării unei activități eficiente.

7.6. Întărirea rolului celorlalte instituții publice cu atribuții deosebite în mecanismul statului de drept

- Se va acorda o deosebită atenție creșterii importantei Curții Constituționale, ca instituție care asigura suprematia Constituției. În realizarea legalității și în funcționarea statului de drept Curtea Constituțională este primul și cel mai puternic obstacol în calea abuzurilor puterilor statului.

● Vor fi propuse îmbunătățiri ale Legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale, prevăzându-se, între altele, stabilirea unui termen în care Parlamentul trebuie să reexamineze textele legale declarate neconstituționale de aceasta autoritate publică; de asemenea, în textul legii vor fi menționate unele criterii de evaluare a condițiilor constituționale de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Curtea va trebui să-și imbogateasca mijloacele de control al constituționalității legilor, mentinand sistemul piramidal ierarhic al construcției legislative.

● Curtea Constituțională va media eventualele conflicte care pot interveni între puterile statului.

- Consiliul Legislativ va trebui să se implice efectiv în construcția legislativă, îndeosebi în problemele de armonizare a legislației românești cu reglementările Uniunii Europene, evidentiind implicatiile sociale și economice pe care le pot avea în perspectiva proiectele de acte normative primite spre avizare. Consiliul Legislativ urmează sa acționeze pentru:

● simplificarea, unificarea și rationalizarea legislației, astfel încât să fie asigurată compatibilitatea normelor interne cu standardele juridice europene;

● codificarea legislației pe materii (materie penală și procesual penală, materie fiscală, materie financiar-bancară etc.), ca remediu împotriva actualei legislații redundante și incoerente.

- O atenție deosebită va fi acordată intaririi și extinderii competentelor și activității Curții de Conturi, inclusiv sau mai ales în problemele specifice privatizării.

- Îmbunătățirea funcționarii instituției Avocatul Poporului va fi realizată prin extinderea drepturilor și sferei de acțiune ale acestei instituții, pentru o cat mai eficienta protecție a drepturilor cetățenești. Guvernul considera ca în momentul actual protecția acestor drepturi prin intermediul instituției Avocatul Poporului este nesatisfacatoare, prezenta acesteia în societate fiind nesemnificativa.

Guvernul României își exprima deplina convingere ca realizarea integrală a obiectivelor privind reconsiderarea reformei în justiție va consolida statul de drept, autoritatea instituțiilor statului și caracterul democratic al societății românești - aspecte fundamentale pentru programul social, inclusiv pentru accelerarea integrării României în structurile europene și euroatlantice.

Capitolul 8 Apărarea naționala, ordinea publică și siguranța cetățeanului

8.1. Apărarea naționala

Apărarea naționala a suferit de pe urma proastei administrări generate de politizarea excesiva a instituțiilor statului, de fragmentare și de lipsa de resurse, devenite cronice. Organismul militar este confruntat cu greutăți nemaiintalnite până acum, fiind, în buna măsura, lipsit de sprijin și orientare din partea conducerii politice a ministerului. În plus, unele modificări la vârf și avansari în grad, care s-au bucurat de o larga publicitate la vremea respectiva, au fost în măsura sa adâncească diferențele dintre personalul ministerului și cel al trupelor.

Corpul de comanda și-a pierdut în mare măsura motivatia de a lucra eficient, și-a diminuat autoritatea în fața gradelor inferioare, din cauza dezacordului evident dintre planuri și resurse, în timp ce trupa, în general demoralizata, da dovada de o neincredere crescanda față de reforma și restructurare, considerate, alături de proasta administrare, ca factori principali ai situației actuale.

Aceste neajunsuri afectează candidatura României la NATO, unde, pe de o parte, documente importante sunt trimise cu întârzieri nejustificate (de pilda, "PARP Survey", care trebuia trimis la NATO până la 30 octombrie), iar pe de altă parte, unii parametri luati în calcul pentru aderare cunosc o deteriorare continua. În consecința, dacă la momentul Madrid 1997 România se afla, sub acest aspect, în rând cu primii candidați, acum se afla printre ultimii.

8.1.1. Obiective majore ale apărării naționale

Data fiind situația actuala din armata, acțiunea Guvernului va trebui să se desfășoare concomitent pe mai multe planuri:

● deblocarea interna a ministerului și reasigurarea unei comunicări eficiente a conducerii acestuia cu celelalte structuri ale organismului militar;

● restaurarea credibilitatii conducerii și relansarea procesului de reducere a efectivelor existente, restructurarea și modernizarea armatei, urmărindu-se materializarea efectivă a programelor adoptate;

● îmbunătățirea managementului efortului de integrare euroatlantica;

● îndeplinirea obligațiilor asumate de România pe plan internațional (acțiuni în sprijinul păcii).

- Obiectivul strategic îl reprezintă realizarea unui nivel corespunzător al structurilor militare din punct de vedere numeric și al dotării forțelor, care să asigure o capacitate operativă la nivelul impus de cerințele Programului de aderare la NATO, concomitent cu asigurarea capacității de a participa la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și apărarea colectivă în plan regional. Procesul de restructurare și modernizare a organismului militar, care cunoaște în prezent o anumită incetinire, va fi relansat prin susținerea efortului material și financiar, inclusiv prin promovarea unei legi de organizare a Armatei.

- Un obiectiv de cea mai mare importanța și de urgenta imediata este îmbunătățirea rapida a procesului de management al resurselor umane. În aceasta direcție se vor urmări:

● depolitizarea organismului militar, introducerea unor mecanisme sigure care să prevină repolitizarea sa, precum și reintroducerea competentei profesionale drept unic criteriu de promovare în cariera militară. "Ghidul Carierei Militare", aflat actualmente în stadiu de proiect, va fi finalizat în aceasta direcție, urmând să fie aduse modificările necesare în legislația aflată în vigoare;

● redimensionarea corpului de comanda cu nivelul forțelor aflate în proces de diminuare numerică, restructurare și modernizare, urmărindu-se adoptarea unui sistem asemănător celui existent în țările NATO. Astfel vor fi reglementate nu numai promovarea cadrelor, dar și ieșirea lor din sistem, în cazul în care nu exista funcție corespunzătoare pentru ele;

● îmbunătățirea nivelului expertizei civile, atât în termeni cantitativi, cat și calitativi, prin măsuri de restructurare a programei Colegiului Național de Apărare, introducerea unui sistem mai echilibrat și mai echitabil de selecționare a cursanților, precum și prin cresterea parametrilor educationali și de instrucție, pentru pozițiile care urmează să fie ocupate de civili în cadrul Ministerului Apărării Naționale și al comisiilor de apărare, ordine publică și siguranța naționala din Parlament;

● profesionalizarea structurilor militare, urmând ca în final România sa dispună de un sistem mixt, compus din cadre și militari, pe bază de contract, cuplat cu un anumit număr de militari în termen.

- În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, în termenul prevăzut urmează să fie definitivate și prezentate Parlamentului spre dezbatere și adoptare Strategia naționala de securitate și Cartea Alba a Guvernului, care vor reflecta situația și interesele de securitate și apărare ale tarii, privite prin prisma integrării în NATO și a noului sau concept strategic.

8.1.2. Guvernul va acționa pentru îmbunătățirea cat mai rapida a condițiilor de pregătire și de viața ale militarilor și familiilor lor.

În această categorie intra lansarea unui program de construcție a locuințelor de serviciu, precum și elaborarea urgenta a unei noi legi a pensiilor pentru cadrele militare, care să elimine diferentierile nejustificate create în timp. De asemenea, acolo unde va fi posibil, se vor încheia convenții cu celelalte instituții ale statului, pentru a se prelua o parte din cadrele eliberate din Armata, asigurându-se astfel o mai buna protecție socială a acestora și a familiilor lor. Aceste măsuri vor avea un efect pozitiv asupra moralului, creșterii combativitatii și gradului de operativitate al forțelor.

Guvernul și conducerea Ministerului Apărării Naționale vor intensifica procesul de aliniere a bugetarii la standardele finanțării pe bază de programe. Treptat, pe măsura ce economia va spori nivelul resurselor pentru apărare, cheltuielile pentru acest capitol vor cunoaște o pondere sporită în cadrul PIB și al bugetului, până la un nivel corespunzător nevoilor defensive și integrării euroatlantice.

8.1.3. Activitatea de inzestrare și achiziții va trebui sa devină transparenta - cel puțin în interiorul sistemului - bazată pe egalitatea sanselor, rațională și desfășurată cu o birocratie redusă. Împreună, aceste măsuri vor diminua corupția. Vor fi încurajate participarea marilor firme, crearea de joint ventures, precum și aplicarea stricta a principiului egalității sanselor în procesul de ofertare.

Guvernul își propune sa reconfere Parlamentului, prin intermediul comisiilor sale de apărare, ordine publică și siguranța naționala, autoritatea necesară asupra organismului militar și politicii de apărare. Astfel, cele doua comisii vor fi informate în mod regulat despre toate măsurile importante luate în domeniul organismului militar. În afară audierii candidaților la posturile de membri ai cabinetului, comisiile vor avea posibilitatea să facă același lucru pentru candidații la rangul de general și de reprezentanți militari în exterior. De asemenea, comisiile vor obține dreptul de a asculta ofițerii superiori care doresc să raporteze tentative de politizare, fără ca de fața să fie superiorii lor civili, și de a face recomandările care se impun.

În aceeași direcție, și anume de a întări controlul civil asupra organismului militar, precum și de a elimina una dintre sursele importante ale politizarii acestuia, directorul Direcției Generale de Informații a Armatei va fi numit direct de primul-ministru, la propunerea ministrului apărării naționale.

8.1.4. Integrarea în NATO

● În condițiile în care aderarea la NATO reprezintă obiectivul major al tarii în perioada următoare, având în vedere apropierea datei reuniunii la vârf a liderilor Aliantei, prevăzută pentru anul 2002, îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Planul național anual de aderare va constitui prioritatea numărul 1. În acest sens se va urmări recastigarea rapida a credibilitatii externe pierdute în timpul celor patru ani de guvernare anterioară. Imediat după instalare, conducerea Ministerului Apărării Naționale va trece la o investigare serioasă a gradului de acoperire cu resurse a obiectivelor angajate, urmând ca alocarea de resurse suplimentare, dacă se va dovedi necesar, să fie facuta în virtutea importantei acestui obiectiv.

● Întrucât activitatea de integrare în structurile euroatlantice nu se reduce doar la Armata, ci vizează ansamblul societății românești, relațiilor cu celelalte instituții implicate în proces, îndeosebi cu Ministerul Afacerilor Externe, li se va acorda atenția cuvenită.

8.1.5. Obligațiile militare internaționale

● În ciuda absentei unor resurse îndestulătoare și a fenomenului de supraextindere, Guvernul va lua măsurile necesare pentru a garanta îndeplinirea obligațiilor curente ale României în cadrul SFOR, KFOR, SEDM&SEEBRIG, negocierile BLACKSEAFOR, semnarea acordului CENCOOP și participarea activa în cadrul SHIRBRIG. În momentul în care nivelul resurselor se va îmbunătăți se vor asuma și alte obligații, pornindu-se de la faptul ca o angajare deplina și activa reprezintă o condiție necesară pentru asigurarea păcii și stabilitatii regionale, materializandu-se astfel rolul României de factor generator de securitate în aria noastră geografică.

8.2. Restructurarea sistemului de ordine publică

Programul de guvernare pornește de la constatarea scaderii alarmante a siguranței cetățeanului, a creșterii fenomenului infractional și a criminalitatii, a dezvoltării structurilor de tip mafiot și a erodarii actului de comanda, ceea ce determina restructurarea radicala a actualului sistem de ordine publică.

Programul guvernamental tratează într-o maniera noua, europeană, asigurarea și funcționarea structurilor naționale și locale de ordine publică, asigurându-se demilitarizarea unor structuri prin trecerea serviciilor publice respective la autoritățile publice locale.

Ministerul de Interne va deveni un organism puternic, calificat și capabil să-și exercite funcțiile esențiale de asigurare a siguranței cetățeanului și a ordinii publice naționale, având în vedere următoarele obiective principale:

8.2.1. Reconstructia sistemului instituțional de ordine publică

- Transformarea aparatului central al Ministerului de Interne, inspectoratelor generale și comandamentelor de arma în structuri suple de conducere și control, prin reducerea numărului actual de posturi, transferarea acestora la unitățile operative, reorganizarea unor direcții, servicii, încadrarea posturilor pe criterii de competența și experienta în domeniul managementului specific

- Constituirea unor structuri unice ale Ministerului de Interne la nivelul județelor și al municipiului București, realizandu-se o conceptie unitară în îndeplinirea atribuțiilor specifice instituției, creșterea operativitatii în acțiune, prevenirea și stăpânirea fenomenului infractional, precum și coordonarea eforturilor în plan local pentru gestionarea situațiilor de criza

- Desființarea unor structuri care au competente în mai multe județe, în mod deosebit din poliție și jandarmerie (inspectoratele de poliție transporturi, comandamentele teritoriale de jandarmi)

- Reducerea treptata a posturilor de conducere, a celor prevăzute cu gradul de general și colonel, realizarea unor structuri organizatorice de tip piramidal în unități, în deplin acord cu perspectivele stabilite prin Ghidul carierei lucrătorului din poliție, jandarmerie și poliția de frontieră

- Unificarea structurilor poliției de ordine publică cu cele ale poliției rutiere din municipii și orașe și transferarea atribuțiilor privind ordinea publică și de evidenta informatizata a persoanei către administrația locală (cărți de identitate, pașapoarte, cărți de alegator, permise de conducere, certificate de înmatriculare)

- Descentralizarea Poliției Române și democratizarea raporturilor functionale ca premisa esențială a unui sistem judiciar eficient și independent

- Continuarea acțiunii de profesionalizare a jandarmeriei și întrebuințarea acesteia într-o mai mare măsura pentru asigurarea ordinii publice, inclusiv în mediul rural

- Accentuarea procesului de securizare a frontierei de stat a României, prin transferarea unui număr important de posturi din inspectoratele județene ale poliției de frontieră la unitățile de execuție.

8.2.2. Descentralizarea deciziei, a responsabilităților și a alocării resurselor

- Transferarea la nivelurile de maxima eficienta și operativitate (județean și al municipiului București) a unor competente referitoare la gestionarea resurselor umane, îndeosebi a celor privind dinamica de personal, precum și a responsabilităților de gestionare a fondurilor

- Construirea unui sistem logistic flexibil și eficient care să asigure rezolvarea problemelor de dotare atât în plan central, cat și în plan teritorial

- Reproiectarea structurilor proprii de învățământ, a duratei cursurilor, conținutului programelor, sistemului de recrutare, selecție și încadrare a personalului

- Perfecționarea conceptiei privind planificarea asigurării ordinii publice în România.

8.2.3. Impunerea unui comportament modern și eficient de muncă lucrătorului din Ministerul de Interne

- Încadrarea și promovarea personalului se vor realiza exclusiv pe criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale și eficientei

- Asigurarea stabilitatii și continuității lucrătorilor care realizează performanțe profesionale, reconstructia demnității meseriei de lucrator din poliție, jandarmerie și poliție de frontieră

- Excluderea din structurile ministerului a personalului care nu se adapteaza criteriilor de eficienta și de conduita morala specifice instituției sau nu își exercită "dreptul de poliție" conform standardelor din țările dezvoltate

- Adoptarea în regim de urgenta a măsurilor necesare pentru salarizarea lucrătorilor din poliție, jandarmerie și poliția de frontieră în concordanta cu responsabilitățile și riscurile la care sunt expusi, astfel încât să se asigure acestora un standard de viața decent și prevenirea actelor de corupție.

8.2.4. Eficientizarea colaborării cu autoritățile din sistemul de apărare, siguranța naționala și justiție, precum și cu societatea civilă

- Perfecționarea și întărirea cooperării cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, Parchetul General, Serviciul Roman de Informații, cu celelalte autorități cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale

- Constituirea unui sistem național de gestionare a crizelor și conexarea acestuia la organismele existente în NATO și Uniunea Europeană.

8.2.5. Continuarea și dezvoltarea relațiilor cu instituțiile similare din străinătate

- Dezvoltarea relațiilor stabilite anterior și realizarea de noi contacte și relații cu alte structuri similare, care sunt de natura să contribuie la stoparea fenomenului infractional transfrontalier pe baza tratatelor, convențiilor și acordurilor la care România este parte

- Întărirea cooperării pe linia combaterii migratiei ilegale prin controlul și securizarea frontierelor, introducerea unor noi elemente de siguranță în pasaportul românesc, la standarde occidentale, precum și prin abordarea realista a problemei readmisiei persoanelor fără cetățenie

- Îndeplinirea de către minister a măsurilor prevăzute în Programul național anual de pregătire a integrării în NATO

- Mediatizarea în plan internațional a demersurilor românești pentru racordarea la standardele general acceptate privind forțele și serviciile de ordine publică.

8.2.6. Perfecționarea legislației specifice

- Inasprirea prevederilor legale, în vederea diminuării substanțiale a corupției, a fenomenelor de evaziune fiscală, de contrabanda și spalare a banilor, implicit a economiei subterane

- Armonizarea legislației privind activitatea Ministerului de Interne cu reglementările europene.

8.3. Comunitatea serviciilor de informații și de protecție a informațiilor

Guvernarea P.D.S.R. va acționa în acest domeniu potrivit standardelor și practicilor moderne, asigurând condițiile pentru ca instituțiile respective sa funcționeze normal, fără imixtiuni și ingerințe politice sau de grup. În acest sens se vor urmări:

- asigurarea protecției reale a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români;

- instituirea unui sistem riguros de acces la informații și de valorificare a acestora în folosul tarii;

- definitivarea legii comunității serviciilor de informații, urmărindu-se în special eliminarea paralelismelor și corelarea activității lor;

- elaborarea și aplicarea reglementărilor privind protecția informatiei, statutul lucrătorilor din serviciile de informații și protecția acesteia.

Capitolul 9 Reforma administrației publice centrale și locale. Dezvoltarea regionala

9.1. Reforma administrației publice centrale și locale

Programul guvernamental abordeaza frontal accelerarea reformei administrației publice centrale și locale, pornind de la evaluarea critica a Comisiei Europene a situației actuale din acest domeniu. În acest cadru programul urmărește realizarea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, demonstrand ca România își poate întări treptat capacitatea administrativă de a face fața obligațiilor care îi revin în calitate de viitor stat membru.

Programul de guvernare privind administrația publică centrala și locală are la baza următoarele obiective fundamentale:

- restructurarea profunda a administrației publice centrale și locale;

- schimbarea de fond a raportului dintre administrație și cetățean;

- descentralizarea serviciilor publice și consolidarea autonomiei administrative și financiare;

- demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare;

- depolitizarea structurilor administrației publice; eliminarea clientelismului politic;

- stoparea birocratiei;

- coerenta actului administrativ; perfecționarea managementului în administrație;

- aplicarea unor politici rationale de dezvoltare și modernizare a localităților rurale și urbane;

- întărirea autorității statului și a răspunderii acestuia;

- armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europeane; asigurarea coerentei și stabilitatii acestuia.

9.1.1. Restructurarea profunda a administrației publice centrale și locale

Noua structura guvernamentală reflecta pe deplin conceptia P.D.S.R. de modernizare și adaptare concretă a administrației publice la realitatile economiei și societății românești, răspunzând în același timp structurilor similare din țările Uniunii Europene și din alte state dezvoltate, cu menținerea elementelor traditionale, valoroase ale administrației publice românești.

Restructurarea administrației publice centrale și locale se va realiza, în principal, prin:

● restructurarea Guvernului în vederea eficientizarii actului de guvernare;

● reorientarea activității unor ministere și reducerea unui număr important de agenții guvernamentale;

● trecerea unor agenții guvernamentale în subordinea sau coordonarea ministerelor în vederea asigurării unei activități coerente și eficiente, a unor relații functionale normale;

● înființarea unor ministere noi, pentru a răspunde mai eficient prioritatilor de relansare economică și de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană (Ministerul Integrării Europene, Ministerul Dezvoltării și Prognozei, Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii și al Cooperației);

● unificarea și transformarea unor agenții guvernamentale, dovedite ca ineficiente, în ministere (Ministerul Comunicațiilor și Tehnologia Informatiei, Ministerul Informațiilor Publice, Ministerul Turismului);

● înființarea în structura organizatorică a ministerelor a unor oficii, conduse de secretari de stat, pentru: relația cu Parlamentul, sindicatele și patronatul; integrare europeană și relații externe; investitori străini și autohtoni;

● stabilirea, în conformitate cu reglementările legale, a unor structuri de organizare cadru - suple și eficiente privind organizarea și funcționarea ministerelor și agentiilor guvernamentale, prefecturilor, consiliilor județene și locale, primăriilor; reducerea numărului departamentelor, direcțiilor generale, direcțiilor, oficiilor, serviciilor și birourilor din administrația publică centrala și locală;

● reducerea substantiala a numărului persoanelor cu funcții de conducere din administrația publică centrala și locală (secretari generali adjuncți, directori generali, directori generali adjuncți, directori, directori adjuncți, șefi de oficii, șefi de servicii și de birouri);

● reducerea pe ansamblu, în mod eșalonat, cu circa 30% a personalului din ministere și agenții guvernamentale, precum și din cadrul autorităților publice locale.

Pentru întărirea capacității administrative a structurilor guvernamentale se vor stabili, prin hotărâri ale Guvernului, obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile fiecărui minister și fiecărei autorități publice centrale, prefecturi și fiecărui serviciu public descentralizat; pentru funcționarii publici se vor stabili criterii precise de performanță care vor sta la baza evaluării anuale a activității acestora.

9.1.2. Schimbarea de fond a raportului dintre administrație și cetățean prin:

- realizarea unui serviciu public în folosul exclusiv al cetățeanului; creșterea rigurozitatii în motivarea și formularea raspunsurilor, precum și scurtarea termenelor în care autoritățile și serviciile publice au obligația sa răspundă solicitărilor cetățenilor;

- eliminarea blocajelor birocratice din administrația centrala și locală cu care sunt confruntati cetățenii și agenții economici;

- consolidarea și lărgirea cadrului de participare a societății civile la procesul decizional;

- perfecționarea cadrului de funcționare a democrației participative;

- asigurarea transparenței actelor administrative și comunicarea operativă cu cetățenii.

9.1.3. Descentralizarea serviciilor publice și consolidarea autonomiei locale administrative și financiare, prin:

- accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice și preluarea atribuțiilor de administrare și finanțare a unor activități de către autoritățile administrației locale - consilii județene și consilii locale;

- transferarea către autoritățile publice locale a activităților și resurselor corespunzătoare de la bugetul de stat pentru finanțarea unor servicii publice destinate comunităților locale: învățământ, sănătate, cultura, poliție comunitara, pompieri, apărare civilă etc.;

- așezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor și taxelor locale, care trebuie să devină principala sursa de alimentare a bugetelor locale;

- perfecționarea Legii finanțelor publice locale în scopul asigurării surselor de finanțare pentru funcționarea normală a serviciilor publice ale fiecărei comunități locale; crearea premiselor necesare pentru structurarea și aprobarea unor bugete locale solid fundamentate, capabile să asigure finanțarea lucrărilor de interes comunitar.

9.1.4. Demilitarizarea treptata, până cel mai târziu în anul 2002, a unor servicii comunitare, prin:

- preluarea evidentei populației și organizarea acesteia ca serviciu comunitar de către primării și consiliile județene (cartea de identitate, cartea de alegator, întocmirea listelor electorale permanente, permise auto, certificate de înmatriculare etc.);

- transferarea în subordinea prefecturilor a evidentei pașapoartelor, prin organizarea unui serviciu public județean specializat;

- organizarea unor servicii comunitare pentru situații de urgenta (incendii, inundații, grindina, cutremure, inghet), care vor prelua atribuțiile actuale ale unităților de pompieri și de apărare civilă;

- înființarea la nivelul fiecărei unități administrative comuna, oraș, municipiu - a poliției comunitare pentru ordinea publică, prin preluarea unor atribuții specifice de la inspectoratele de poliție.

Acțiunile prevăzute vor contribui la întărirea măsurilor de siguranță personală, de paza și securitate a fiecărui cetățean și a bunurilor sale, urmărindu-se adoptarea de urgenta a unor prevederi legale, în concordanta cu normele din statele europene avansate.

9.1.5. Depolitizarea structurilor administrației publice și eliminarea clientelismului politic, prin:

- respectarea Legii privind statutul funcționarului public și aplicarea consecventa a principiului angajării funcționarilor publici exclusiv pe criterii de competența profesională;

- promovarea în funcții publice numai pe criterii de performanță și de moralitate, în spiritul și pe baza legii;

- gestionarea coerenta și corecta a carierei funcționarului public prin salarizare corespunzătoare, stimularea și asigurarea unor condiții normale de lucru în scopul respectării principiului stabilitatii și continuității în munca;

- crearea unui sistem performant - național și regional - de pregătire a funcționarilor publici și, respectiv, a persoanelor alese în consiliile locale și județene.

9.1.6. Stoparea birocratiei administrației publice, prin:

- rationalizarea procedurilor administrative; stabilirea unor termene precise de soluționare a cererilor;

- rationalizarea circuitului documentelor;

- extinderea utilizării în administrația publică a echipamentelor și tehnologiilor informatice;

- simplificarea procedurilor de emitere a avizelor și acordurilor prin generalizarea sistemului "ghiseului unic".

9.1.7. Coerenta actului administrativ; perfecționarea managementului în administrație, prin:

- eficientizarea raporturilor dintre administrația publică centrala și locală, dintre autoritățile publice județene și cele din comune și orașe;

- aplicarea unitară și eficienta a sistemului de norme și reglementări în administrația publică centrala și locală;

- crearea unui sistem informațional integrat al administrației publice centrale și locale;

- fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe studii și expertize, constituindu-se oficii sociologice de coordonare metodologică la nivel central, precum și în cadrul consiliilor județene.

9.1.8. Aplicarea unor politici rationale de dezvoltare și modernizare a localităților rurale și urbane, prin:

- acordarea statutului de comuna unui număr de peste 1.000 de sate care îndeplinesc criteriile legale, asigurându-se astfel apropierea autorității administrative de cetățean;

- organizarea ca orașe a unui număr important de comune care, prin dotările tehnico-edilitare (alimentare cu apa și gaze, canalizare, telefonie etc.), se apropie de statutul de localitate urbana;

- pregătirea condițiilor pentru organizarea administrativ-teritorială în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

9.1.9. Întărirea autorității statului și a raspunderilor acestuia, prin:

- repunerea în drepturile constituționale și legale a autorităților publice - ministere și agenții guvernamentale, prefecturi, consilii județene, consilii locale, primari;

- monitorizarea aplicării reformei administrative și a performantelor operationale ale autorităților publice centrale și locale;

- întărirea controlului gestiunii banului public și asigurarea transparenței cheltuielilor prin informarea periodică a contribuabililor.

9.1.10. Armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europeane, prin:

- asigurarea coerentei și a stabilitatii pe termen lung a cadrului legislativ în domeniul administrației publice centrale și locale;

- inițierea unei ample acțiuni de imbunatatire a reglementărilor existente în domeniu și elaborarea unor reglementări noi, bazate pe principiile prevăzute de Constituție și de Carta Europeană a Autonomiei Locale;

- elaborarea și înaintarea la Parlament, în cursul anului 2001, a următoarelor proiecte pentru asigurarea unității de interpretare și aplicare, pentru evitarea paralelismelor, a excesului de reglementări și a modificărilor repetate ale aceluiași act normativ:

● Codul administrativ;

● Codul de procedură administrativă;

● Codul electoral.

9.2. Dezvoltarea regionala

Guvernul va acționa pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare regionala prevăzute în Strategia naționala de dezvoltare economică a României pe termen mediu, în deplin acord cu politica europeană de coeziune economică și socială.

În acest cadru se vor asigura:

- diminuarea dezechilibrelor regionale existente;

- stimularea dezvoltării echilibrate;

- revitalizarea zonelor defavorizate;

- preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

- corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale;

- stimularea cooperării interregionale interne și internaționale care contribuie la progresul economic și social;

- dezvoltarea în continuare a relațiilor speciale, privilegiate ale României cu Republica Moldova, consolidarea spațiului cultural și spiritual comun în concordanta cu normele și valorile integrării într-o Europa unita;

- pregătirea cadrului instituțional pentru a răspunde criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene și de utilizare a fondurilor structurale și de acces la Fondul de coeziune al Uniunii Europene.

9.2.1. Pentru punerea în aplicare a politicii de dezvoltare regionala Guvernul va acționa la nivel național pentru:

- promovarea mecanismelor economiei de piața în toate regiunile tarii, în vederea îmbunătățirii competitivitatii și realizării unei cresteri economice durabile;

- promovarea unei dezvoltări armonioase spatiale și a rețelei de localități;

- creșterea capacității regiunilor - din punct de vedere instituțional, financiar, decizional - la susținerea propriului proces de dezvoltare;

- promovarea principiilor dezvoltării durabile;

- asigurarea de sanse egale în ceea ce privește accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologică, educație și formare continua.

9.2.2. La nivel regional se va acționa pentru:

- stimularea capacității competitive a regiunilor și valorificarea potențialului propriu de dezvoltare, prin:

● întărirea capacității instituționale de a elabora și de a pune în aplicare programe și proiecte de dezvoltare pentru îmbunătățirea structurii economice regionale, urmărindu-se diversificarea economiei, expansiunea inițiativelor private prin preluarea de către stat sau comunități a efortului material necesar în vederea demararii unor activități productive pentru: pregătirea terenurilor rămase după dezafectarea uneia sau mai multor întreprinderi în cazul platformelor industriale, pentru pornirea de noi activități destinate industriei și mestesugurilor; cai de transport locale, în special cai de acces spre zonele în care urmează să se dezvolte o noua întreprindere; parcuri industriale, centre tehnologice (cercetare, design, prototipuri etc.), unități de aprovizionare și unități de îndepărtare a reziduurilor; pregătirea terenurilor pentru industria turistica;

● dezvoltarea activităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de creare a societății informationale în raport cu potențialul și specificul zonelor, în sprijinul economiei acestor zone, pe bază de cercetări proprii și transfer tehnologic;

- diminuarea decalajelor de dezvoltare interregionale și intraregionale, prin:

● îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii regionale și locale (infrastructura de drumuri; infrastructura comunicațiilor; infrastructura reprezentată de suprafețele de teren care trebuie amenajate, astfel încât sa corespundă cerințelor implantarii de noi industrii);

● dezvoltarea resurselor umane, îndeosebi în acele regiuni cu industrii în declin (industrie siderurgica, metalurgica, extractiva, chimica și construcții de mașini), în vederea creării de oportunitati pentru ocupare durabila (calificarea și recalificarea nu numai a șomerilor, ci și a celor care lucrează în întreprinderi de stat ce urmează să se restructureze; politici active de ocupare a forței de muncă; îmbunătățirea integrării pe piața muncii a persoanelor cu probleme speciale);

● dezvoltarea economico-socială a spațiului rural, prin: punerea în valoare a potențialului uman pentru a face fața noilor cerințe; asigurarea accesului populației din zonele rurale la servicii de sănătate și învățământ de calitate; dezvoltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport, comunicații și energetice, promovarea și diversificarea activităților economice; dezvoltarea unei agriculturi performanțe și diversificate; crearea unor întreprinderi mici și mijlocii cu profil agricol, industrial, artizanal, comercial și de prestări de servicii;

● dezvoltarea turismului, concentrata pe turismul rural, turismul cultural și pe alte "nise de piața", actionandu-se pentru: realizarea de studii de marketing și analize de prefezabilitate și fezabilitate, cu asistența unor experți internationali; abordarea sistematica a pieței și infrastructurii existente, care să grupeze, într-un cadru coerent, pe o baza regionala și subregionala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici și privati implicați; investiții publice directe pentru restaurarea/ameliorarea atractiilor turistice însemnate (situri ale patrimoniului cultural, clădiri istorice, frumuseți naturale etc.);

● preîntâmpinarea apariției unor zone-problema;

● promovarea unor politici diferențiate, conform unor particularități zonale (zone monofunctionale, predominant agricole, miniere, aglomerari urbane, zone naturale și construite protejate, zone de granita, zone cu probleme de mediu);

- asigurarea transparenței în alocarea și utilizarea resurselor, inclusiv a celor alocate de Uniunea Europeană, din fondurile structurale, a asistenței financiare nerambursabile din partea unor guverne, organizații internaționale etc.;

- creșterea eficientei procesului de mediatizare a programelor în rândul agenților economici; perioada de depunere a proiectelor va fi de maximum 3 luni;

- dezvoltarea unor servicii de instruire și consultanța în elaborarea documentelor pentru proiectele agenților economici;

- procesul de selecție a investitorilor va pune un accent deosebit pe criterii de bonitate și pe fezabilitatea afacerilor propuse.

Capitolul 10 Relațiile interetnice

Protecția minorităților naționale va fi realizată prin asigurarea posibilităților pentru manifestarea libera și deplina a tuturor minorităților, a respectării drepturilor omului, în conformitate cu angajamentele României de integrare europeană și euroatlantica.

- Guvernul va acționa pentru continuarea și dezvoltarea inițiativelor instituționale și legislative din ultimul deceniu.

- Guvernul se va implica pentru asigurarea dreptului de a-și păstra și dezvolta liber exprimarea identității etnice pentru toți cetățenii români aparținând minorităților naționale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în sfera culturii, limbii, religiei, educației și învățământului, vieții publice. Va fi stimulat efortul comun și dialogul cu minoritățile naționale în vederea îmbunătățirii actului decizional și afirmarii identității etnice în rândul populației.

- Se va acționa pentru dezvoltarea diversitatii culturale în folosul întregii societăți, în scopul excluderii apariției unor curente de orientare extremista care promovează intoleranta și ura interetnica. Se va asigura totodată buna funcționare a unui sistem de educație în materie de respectare a legii și de dezvoltare a valorilor democratice.

- În conceptia P.D.S.R. minoritățile sunt pentru orice țara o mare resursa. Un bun management al acestei resurse este o cale de a servi în egala măsura dezvoltarea identității minorităților, precum și o cale de a garanta cooperarea interculturala. Acest model poate fi definit ca un model civic multicultural.

10.1. Obiectivele specifice de sustinere a dezvoltării multiculturale sunt:

- asigurarea unui cadru comunitar favorabil continuării dezvoltării fiecărui model cultural specific atât în comunitatea respectiva, cat și în comunitatea locală și la nivel național;

- dezvoltarea unui model de transfer către majoritate al valorilor culturale ale minorităților, astfel încât să se poată asigura fiecărui cetățean posibilitatea sa asimileze cunoștințe privind spiritualitatea și istoria "celorlalți" din același spațiu;

- gestionarea diversitatii, tensiunilor și a distorsiunilor ce pot să apară la un moment dat, astfel încât să poată fi prevenite conflictele și să se poată asigura managementul crizelor;

- Guvernul va analiza posibilitatea largirii cadrului existent al învățământului și al componentelor media în limbile minoritatilor.

10.2. Vor fi analizate în continuare posibilitățile de consolidare și dezvoltare a identității etnice pentru minoritatea cea mai numeroasa, minoritatea maghiara, cu privire la educație, cultura, limba și religie.

În acest sens se va avea în vedere:

- lărgirea cadrului existent al învățământului, pe specialități și niveluri de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar;

- interconectarea și integrarea programelor culturale de radio și de televiziune în limba maghiara, astfel încât să se realizeze o coerenta și o consistenta sporite ale acestora la nivel național;

- asigurarea condițiilor pentru folosirea limbii materne în activitățile publice, în asa fel încât pe o asemenea cale să se încurajeze atât multiculturalismul, cat și integrarea multilingvistica;

- asigurarea condițiilor pentru conservarea și dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertății de constiinta și pluralismului religios;

- reprezentarea corecta în structurile socioprofesionale ale tarii, pe baza principiului egalității sanselor și în contextul efortului pentru edificarea unității în diversitate a societății.

10.3. Elaborarea unei strategii naționale și programe specifice, care să asigure îmbunătățirea substantiala a situației rromilor, prin:

● forme diversificate de învățământ, ținându-se seama de nivelul actual de instruire a rromilor;

● realizarea de către televiziunea naționala a unor programe educative și de atragere a persoanelor analfabete pentru invatarea limbii române și limitarea abandonului școlar;

● implicarea instituțiilor responsabile ale statului în socializarea tinerilor rromi;

● realizarea unui program de locuințe sociale în mediul rural, destinate familiilor de rromi și atribuirea de teren agricol;

● orientarea asistenței educaționale-sanitare pentru rromi;

● reprezentarea rromilor în administrația publică locală;

● politici de responsabilizare civică și educație cetateneasca pentru populația de rromi;

● participarea statului la proiecte internaționale de sprijinire materială și culturală a rromilor.

10.4. Elaborarea unor strategii de integrare culturală și socială a celorlalte comunități etnice.

Capitolul 11 Politica externa și promovarea imaginii reale a României

11.1. Obiective majore de politica generală

Politica externa a României conține firește elemente de continuitate, consecința a consensului existent la nivel politic și popular asupra prioritatilor noastre pe plan internațional: integrarea europeană și euroatlantica, dezvoltarea relațiilor de buna vecinătate, afirmarea rolului României la nivelul instituțiilor regionale și internaționale, contribuția la consolidarea securității naționale, a stabilitatii democrației și a statului de drept, la respectarea valorilor democratice și a drepturilor omului și la dezvoltarea economiei de piața functionale, a comerțului internațional și investițiilor. În același timp situația generală a tarii, rezultatele modeste înregistrate pe calea integrării și erodarea statutului internațional al României indica necesitatea unui nou spirit în asigurarea coerentei, eficacitatii și predictibilitatii politicii noastre externe.

În aceasta etapa cruciala pentru destinul națiunii diplomatia românească are sansa istorica de a contribui decisiv la realizarea intereselor naționale și la conturarea unui nou viitor pentru toți cetățenii României. Prin consecventa, seriozitate și dinamism Guvernul României va acționa cu responsabilitate pentru refacerea credibilitatii și respectabilitatii internaționale ale României și ale cetățenilor săi.

Definirea și promovarea prioritatilor politicii externe românești vor fi raportate nemijlocit și consecvent interesului național și vor fi puse în serviciul demnității naționale și personale a cetățeanului, al nevoilor și obiectivelor sale.

Obiectivul fundamental al politicii externe în următoarea perioada va consta în accelerarea integrării României în structurile politice, economice și strategice europene și euroatlantice.

Se vor bucura de o importanța specială: continuarea în ritm accelerat a negocierilor cu Uniunea Europeană, în vederea scurtarii orizontului aderării României în structurile comunitare și a recuperării handicapului acumulat față de alte state candidate; revitalizarea candidaturii României pentru Alianta Nord-Atlantica, având ca obiectiv invitarea României pentru negocieri de aderare la Reuniunea la nivel înalt a NATO din 2002; exercitarea ireprosabila de către România a Presedintiei în exercițiu a O.S.C.E. în 2001.

Una dintre componentele esențiale ale demersului de politica externa a României o va constitui stimularea dezvoltării relațiilor economice cu alte state și promovarea intereselor economice naționale, cu un accent deosebit pe stimularea exporturilor și competitivitatii companiilor și produselor românești, atragerea de investiții și capital internațional, consolidarea, extinderea și recastigarea piețelor noastre externe. Asigurarea accesului nerestrictiv pe aceste piețe și obținerea de facilități pentru stimularea exporturilor românești vor fi dublate de promovarea și apărarea intereselor comerciale ale capitalului național. Dimensiunea economică, comercială și investitionala va reprezenta un criteriu important în stabilirea prioritatilor noastre de politica externa.

Prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și al misiunilor diplomatice și consulare ale României va fi asigurata coerenta instituțională și funcțională pe plan intern și extern între componenta politica și cea economică ale politicii externe românești.

Politica externa a României va contribui la formularea unor strategii și soluții moderne la realitatile și sfidarile globalizarii, integrării și regionalizarii lumii contemporane. Sansa României de a se numara printre castigatorii fenomenului globalizarii rezida în primul rând în păstrarea identității noastre culturale și spirituale, în stimularea creativitatii, educației și cercetării românești, în dinamizarea relațiilor dintre românii de pretutindeni.

În procesul elaborării strategiilor și execuției acțiunilor de politica externa Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe vor acorda o atenție specială consultării ample și structurate cu Parlamentul României, cu societatea civilă, cu reprezentanții mediilor de afaceri, de presa și academice, cu reprezentanții comunităților românești din afară tarii.

Obiectivele de politica externa generală se vor orienta spre:

- dezvoltarea relațiilor de buna vecinătate și de cooperare regionala cu țările din zona;

- dezvoltarea relațiilor bilaterale, îndeosebi cu țările cu care România impartaseste aceleași valori și interese, în vederea realizării întregului lor potențial în plan politic, economic, strategic și cultural-științific;

- dinamizarea diplomației multilaterale, în principal în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al agentiilor sale specializate, și intensificarea participării României la organizațiile și structurile subregionale, regionale, europene și euroatlantice, pentru promovarea dialogului constructiv și afirmarea profilului României pe plan internațional;

- sprijinirea dialogului și cooperării Guvernului cu instituțiile financiare internaționale și facilitarea accesului sectorului privat și public la capitalul și piețele internaționale;

- reluarea demersurilor pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în Europa (OECD);

- susținerea activa a intereselor cetățenilor români și ale conationalilor din afară granițelor și încurajarea relațiilor lor cu țara;

- întărirea capacității României de a face fața amenintarilor neconventionale la adresa securității (crima organizată, proliferarea armelor de distrugere în masa, corupția, traficul de droguri și ființe umane, criminalitatea economică și electronică etc.);

- promovarea imaginii, culturii, spiritualitatii și științei românești în lume.

11.2. Cai și mijloace de îndeplinire a obiectivelor politicii externe a României

11.2.1. Uniunea Europeană

Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă prioritatea strategica a politicii României, a carei realizare depinde de eforturile concertate ale instituțiilor guvernamentale, societății civile, mediului de afaceri și ale fiecărui cetățean român. După Consiliul European de la Nisa și încheierea Conferintei Interguvernamentale, Uniunea Europeană a creat premisele instituționale pentru realizarea extinderii Uniunii. Deși ambitios, obiectivul propus, ca România sa adere la Uniunea Europeană la orizontul anului 2007, este încă realizabil. Perioada următoare va fi esențială pentru validitatea acestui obiectiv.

Politica externa este numai una dintre fatetele procesului complex de integrare a României în Uniunea Europeană. Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Integrării Europene vor coordona eforturile externe și pe plan intern de pregătire, derulare și accelerare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu strategiile de dezvoltare și interesele politice și economice ale României.

Guvernul va avea ca repere Strategia economică pe termen mediu și Planul național de aderare a României la Uniunea Europeană, precum și Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de statele candidate la aderare în anul 2000.

Guvernul va acționa pentru ca România să depășească situația actuala în care, în mod nejustificat și în contradictie flagrantă cu potențialul economic și uman al tarii, este pe ultimul loc printre statele candidate din punct de vedere al indicatorilor economici și al progreselor în procesul de negociere.

România va apela la experienta de integrare a statelor recent admise în Uniunea Europeană și la cea a statelor central-europene avansate în procesul de negocieri.

La rândul ei, România va acorda sprijin statelor din Balcanii de Vest, angajate în procesul de stabilizare și asociere la Uniunea Europeană, candidați potențiali la aderarea la Uniunea Europeană, pentru a reusi să se apropie de Uniunea Europeană și sa dobândească în timp statutul de candidat invitat sa înceapă negocierile de aderare.

România va continua sa sprijine activ, din perspectiva intereselor naționale, Republica Moldova și Ucraina, în realizarea optiunilor lor de apropiere de Uniunea Europeană, dacă cetățenii și guvernele statelor vecine vor continua aceasta orientare.

Guvernul va acordă prioritate maxima realizării condițiilor necesare pentru ridicarea în următoarele 12 luni a restrictiilor privind regimul de vize al cetățenilor români în statele membre ale Uniunii Europene. Pentru realizarea acestui obiectiv Guvernul va elabora un plan de acțiune și va aloca resursele necesare pentru remedierea disfunctiilor constatate de statele Uniunii Europene în îndeplinirea condițiilor necesare privind întărirea controlului la frontiere, reducerea drastica a migratiei ilegale din România, asigurarea bunei funcționari a acordurilor bilaterale de readmisie, încheierea sau ratificarea rapida a noilor acorduri de readmisie, operarea sistemului on-line de verificare a informațiilor între punctele de control al frontierelor și instituțiile centrale, securizarea pașapoartelor și actualizarea legislației privind regimul străinilor. Guvernul va coopera cu statele membre ale Uniunii Europene și cu Comisia Europeană, inclusiv pentru obținerea asistenței necesare în vederea finalizarii rapide a proceselor care asigura îndeplinirea criteriilor pentru liberalizarea regimului vizelor.

Guvernul României se va angaja în participarea la procesul de reflectie asupra viitorului Uniunii Europene. Ca viitor membru al Uniunii, România este interesată de finalitatea integrării europene și de asigurarea unui loc în cadrul Uniunii Europene, corespunzător cu ponderea geografică, economică și demografică pe care țara noastră - singurul stat mare, alături de Polonia, dintre statele candidate - o va avea în momentul aderării.

Guvernul va folosi toate posibilitățile de consultare și participare oferite statelor candidate de Politica Europeană de Securitate și Apărare și va asigura participarea României la un nivel corespunzător ponderii și importantei pe care le va avea România, ca membru al Uniunii Europene, la viitoarele acțiuni europene de gestionare a crizelor.

11.2.2. NATO

Aderarea la NATO este esențială pentru consolidarea stabilitatii și securității naționale, pentru asigurarea apărării României. De asemenea, aderarea României la NATO va contribui la consolidarea stabilitatii întregii regiuni. Pentru atingerea obiectivului enuntat Guvernul României își va asuma responsabilitățile legate de pregătirea aderării, va crea condițiile, va gestiona mecanismele și va aloca resursele necesare efortului de integrare în NATO.

Acțiuni și programe de pregătire a aderării:

- România va coopera strâns cu NATO și cu membrii Aliantei pentru crearea consensului în jurul extinderii la Summitul Aliantei din 2002 și asupra candidaturii noastre. România va continua să aplice riguros Programul național de aderare din cadrul MAP.

- România va continua sa participe activ la Parteneriatul pentru Pace și la Consiliul de Parteneriat Euroatlantic. România va urmări cu interes evolutiile legate de dezvoltarea unei Identități Europene de Securitate și Apărare, fiind pregatita să contribuie efectiv la constituirea unei forte europene, precum și la acțiuni de menținere a păcii sub egida NATO.

- România va îndeplini, în continuare, obligațiile și angajamentele internaționale în domeniul neproliferarii și controlului armamentelor, precum și al exporturilor de produse strategice și al tehnologiei cu dubla utilizare, în acord cu politicile și prioritățile NATO.

- Guvernul va incuraja implicarea activa a institutelor de relații internaționale din România, a cercurilor universitare și academice, a societății civile, pentru susținerea candidaturii României pentru integrarea în NATO.

11.2.3. O.S.C.E. - Exercitarea Presedintiei în exercițiu a O.S.C.E.

Ca urmare a deciziei adoptate de către Summitul O.S.C.E. de la Istanbul, România va prelua începând cu 1 ianuarie 2001 Președinția în exercițiu a O.S.C.E., cea mai înaltă poziție încredințată României pe plan internațional. În aceasta înaltă calitate România va promova idealurile păcii, cooperării și securității în spațiul O.S.C.E., valorile democrației, ale statului de drept și ale respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, aducandu-și contribuția pe baza valorilor de libertate și demnitate, a aspiratiilor de stabilitate și prosperitate proprii națiunii române.

Prioritățile Presedintiei române la O.S.C.E.:

- România va acționa pentru consolidarea rolului O.S.C.E. ca for de dialog politic și de cooperare în problemele securității, în înțelesul atotcuprinzator al acesteia, la sporirea eficientei O.S.C.E. în domeniul diplomației preventive, al gestionării crizelor și în reconstructia postconflict, la consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, la apărarea și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în spațiul euroatlantic;

- România își propune sa desfășoare un dialog activ cu toate statele membre ale organizației și sa acționeze într-o maniera impartiala și eficienta în administrarea dosarelor importante aflate pe agenda organizației, acordând o importanța egala activităților și misiunilor O.S.C.E. Președinția în exercițiu a O.S.C.E. se va angaja direct în realizarea unor progrese pe linia soluționării conflictelor care ameninta stabilitatea și pacea în spațiul euroatlantic, promovand dialogul și realizarea acordului între părțile aflate în conflict. Președinția română va susține evolutiile democratice, sprijinirea consolidării unui climat propice pentru promovarea dezvoltării economice și facilitarea reglementării problemelor existente în Europa de Sud-Est, Caucaz și Asia Centrala;

- intensificarea cooperării cu secretarul general al O.S.C.E., cu Inaltul Comisar pentru Minorități Naționale, cu directorul Biroului O.S.C.E. pentru Democratie și Drepturile Omului, cu directorul Biroului Economic, cu reprezentantul pentru libertatea presei, cu directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, cu șefii de misiuni din spațiul O.S.C.E.;

- realizarea unei cooperări sistematice și susținute cu Biroul O.S.C.E. pentru Democratie și Drepturile Omului de la Varsovia, inclusiv cu Punctul de contact pentru populatiile Roma/Sinti;

- coordonarea între statele O.S.C.E. a politicilor de combatere a crimei organizate, corupției și traficului de persoane;

- continuarea preocuparilor organizației paneuropene în domeniul economic;

- dezvoltarea unei strânse cooperări între O.S.C.E. și Adunarea Parlamentară a O.S.C.E. (A.P.O.S.C.E.), în beneficiul organizației paneuropene;

- intensificarea consultărilor și cooperării între O.S.C.E. și, respectiv, Comisia Europeană, NATO/E.A.P.C., Consiliul Europei.

11.2.4. Intensificarea relațiilor bilaterale

Guvernul va urmări cu prioritate:

- extinderea relațiilor politice, economice și culturale cu statele membre ale Uniunii Europene; intensificarea cooperării cu fiecare dintre aceste state, pe domenii sectoriale de interes comun și în cadrul programelor comunitare, pentru facilitarea preluării de către România a acquisului comunitar; dezvoltarea relațiilor cu partenerii traditionali ai României din Europa de Vest, în primul rând cu Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Olanda și Austria, precum și cu parteneri cu care potențialul de cooperare este încă insuficient explorat, cum sunt: Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia, Portugalia, Luxemburg, Irlanda;

- consolidarea Parteneriatului Strategic cu S.U.A. în domeniile politic, economic, militar și în combaterea amenintarilor neconventionale la adresa securității; realizarea unei dinamici corespunzătoare a contactelor cu caracter politic și economic, la toate nivelurile; extinderea listei de proiecte de cooperare bilaterala; utilizarea în mod eficient a fazei intensificate a Parteneriatului strategic și stimularea creșterii volumului de investiții americane în România;

- stimularea relațiilor economice și politice cu toate statele G-8 și G-24;

- dezvoltarea cu dinamism și pragmatism a relațiilor speciale și privilegiate ale României cu Republica Moldova, pe baza identității de limba, cultura și istorie, prin dezvoltarea ariilor de complementaritate economică, susținerea fluxurilor investitionale în Republica Moldova, continuarea și amplificarea sprijinului economic direct, asistența pentru diversificarea resurselor energetice disponibile Republicii Moldova pentru creșterea gradului de independenta energetica a tarii, sprijinirea admiterii Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, susținerea proiectelor europene de cooperare regionala și subregionala la care Republica Moldova ar putea participa;

- dezvoltarea ampla a raporturilor României cu Ungaria, Ucraina și Bulgaria și reluarea relațiilor traditionale de cooperare cu R.F. Iugoslavia;

- dezvoltarea relațiilor de buna vecinătate cu statele din Europa de Sud-Est; intensificarea cooperării cu Croatia, fosta republica iugoslava Macedonia și Bosnia-Hertegovina; sprijinirea proceselor democratice și a dezvoltării economice a Albaniei și a exercitării de către Albania a Presedintiei Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.), în anul 2001; susținerea, prin intermediul Presedintiei românești a O.S.C.E., a consolidării stabilitatii în Europa de Sud-Est și a reglementării problemelor încă nesolutionate, prin negocieri;

- utilizarea întregului potențial de cooperare cu cei doi membri NATO din Europa de Sud-Est, Turcia și Grecia, în probleme de interes regional și în probleme referitoare la integrarea europeană și euroatlantica;

- coordonarea acțiunilor și promovarea intereselor comune cu statele candidate la integrarea euroatlantica, în primul rând cu Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia;

- relansarea relațiilor cu Federația Rusa, intensificarea dialogului politic și a consultărilor în probleme de interes comun și diversificarea domeniilor de cooperare economică, inclusiv pe terțe piețe;

- intensificarea relațiilor traditionale cu Republica Populara Chineza, aprofundarea cooperării economice bilaterale, în noile condiții create prin aderarea Republicii Populare Chineze la Organizația Mondială a Comerțului, realizarea unui dialog bilateral pragmatic, intensificat și de substanța;

- consolidarea relațiilor cu statul Israel, pe baza traditiilor de cooperare, a poziției principiale și consecvente a României de sustinere a acestei tari în organismele internaționale, a existenței puternicei comunități românești din Israel și a posibilităților substanțiale de conlucrare în domeniul economic;

- dezvoltarea relațiilor cu statele arabe, reluarea cooperării traditionale în domeniile: economic, al resurselor energetice și al schimburilor universitare și culturale; imprimarea unei noi dinamici dialogului politic cu statele arabe din Orientul Mijlociu și din zona Golfului;

- dezvoltarea relațiilor și cooperării în domenii de interes comun cu Sfantul Scaun;

- aprofundarea relațiilor cu Georgia, Armenia și Azerbaidjan, din perspectiva intereselor comune pentru asigurarea stabilitatii în Caucazul de Sud și pentru dezvoltarea economică a zonei la întregul potențial;

- intensificarea relațiilor cu statele din Asia Centrala și susținerea eforturilor acestor state pentru consolidarea stabilitatii și securității în regiune;

- relansarea raporturilor cu state din America Latina și recastigarea piețelor traditionale pentru produsele românești;

- intensificarea relațiilor cu statele din zona AsiaPacific, relansarea legăturilor economice cu partenerii traditionali, stimularea cooperării cu India și Pakistan, revigorarea legăturilor cu Vietnamul, sprijinirea activa a procesului reconcilierii intercoreene și a legăturilor economice cu peninsula coreeana;

- dezvoltarea relațiilor de cooperare economică și politica cu Australia, Indonezia, Malaysia și Noua Zeelanda;

- revigorarea relațiilor cu Africa de Sud, Nigeria și cu alți parteneri importanti ai României în Africa.

11.2.5. Promovarea cooperării regionale și subregionale

- Concepută ca o dimensiune complementara demersurilor diplomatice pentru aderarea la NATO și Uniunea Europeană, activitatea de cooperare în plan regional și subregional va fi continuată cu dinamismul pe care îl va imprima prezenta României la Președinția în exercițiu a O.S.C.E. O atenție specială se va acorda, în noul context creat în Europa de Sud-Est, prin revenirea R. F. Iugoslavia în organizațiile internaționale și regionale, participării la eforturile regionale de soluționare a diferendelor și situațiilor de criza existente.

- România va acorda o atenție specială folosirii integrale a potențialului oferit de activitățile și proiectele Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Vom contribui la consolidarea Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.), la activitatea Procesului Royaumont și a Inițiativei de Cooperare în Europa de Sud-Est (S.E.C.I.), astfel încât toate statele din regiune sa valorifice mecanismele și resursele Centrului S.E.C.I. pentru combaterea crimei organizate, în vederea promovării unor politici coerente de combatere a riscurilor neconventionale la adresa securității în regiune.

- O atenție specială va fi acordată valorificării potențialului de cooperare economică al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagra, prin derularea și aplicarea proiectelor agreate (energie, sistem financiar-bancar, transporturi, turism), în scopul racordarii mai eficiente a activităților acesteia la prioritățile economiei naționale și la interesele cercurilor oamenilor de afaceri români.

- Un rol important va fi acordat dezvoltării dimensiunii central-europene a politicii externe românești, prin stimularea relațiilor de cooperare cu state central-europene din vecinătatea sau proximitatea României, membre sau candidate la aderarea la Uniunea Europeană sau care au aderat recent la Organizația Tratatului Nord Atlantic (NATO), în scopul unei racordari mai fidele a tarii noastre la proiectele de cooperare regionala (I.C.E., C.E.F.T.A.) și al stimulării proceselor de convergenta economică și instituțională cu instituțiile vest-europene.

- În contextul cooperării regionale, vor fi consolidate relațiile de buna vecinătate cu statele vecine (Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, R. F. Iugoslavia), pe baza tratatelor politice existente, a aranjamentelor de cooperare trilaterala și a sustinerii inițiativelor locale de cooperare transfrontaliera.

11.2.6. Cooperarea în combaterea amenintarilor neconventionale la adresa securității

- Întărirea capacității României de a face fața sfidarilor globale la adresa securității (corupția, crima organizată, traficul de droguri și de ființe umane, criminalitatea economică și electronică) va reprezenta un obiectiv major al politicii externe românești.

- În contextul interdependentei crescande a economiilor și spațiilor de securitate naționale, politica externa trebuie să sprijine accesul României la beneficiile globalizarii și cuplarea sa la eforturile comunității internaționale de combatere a criminalitatii transfrontaliere. Acțiuni consecvente și de substanța ale României de combatere a corupției, migratiei ilegale, traficului de persoane și de droguri, precum și de intarire a securității frontierei devin esențiale în procesul de integrare euroatlantica a României. De asemenea, credibilitatea României pe piețele financiare internaționale și în comerțul mondial nu poate fi păstrată fără un efort susținut de combatere a criminalitatii financiare și electronice.

- În cadrul demersurilor de politica externa ale României va fi acordată o atenție specială canalizarii de resurse și cunoștințe spre întărirea capacităților interne și a cooperării regionale și internaționale de aplicare a legii și combatere a corupției și riscurilor neconventionale.

- România va fi un promotor activ al luptei împotriva corupției și amenintarilor transfrontaliere atât în plan intern, cat și în cadrul Pactului de Stabilitate și al inițiativelor regionale din care face parte.

- Ca țara gazda a Centrului Regional S.E.C.I. pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere, România va asigura desfășurarea în bune condiții a activității Centrului, precum și coordonarea eficienta a Grupului de Acțiune ("Task Force") pentru combaterea traficului de ființe umane;

- Eforturile interne și regionale vor fi conjugate cu o participare activa a României la activitățile în acest domeniu ale organizațiilor internaționale, între care Organizația Internationala a Migratiei, Interpol, Europol, Consiliul Europei, O.E.C.D., O.N.U.

11.2.7. Colaborarea în cadru multilateral

Participarea României la forme de cooperare multilaterala va continua să fie armonizata cu interesele României privind integrarea în structurile europene și euroatlantice și cu obiectivele programului de guvernare în plan politic și economic.

Guvernul va acționa pentru:

- obținerea sprijinului statelor membre O.N.U. pentru candidatura României la un post în Consiliul de Securitate, în perioada 2003-2004;

- continuarea participării active a României la formele și structurile regionale de cooperare - Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Inițiativa Central-Europeană, Organizația Cooperării Economice la Marea Neagra;

- susținerea activității Centrului Regional S.E.C.I. pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere și examinarea posibilității promovării unor proiecte ale centrului în cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est sau împreună cu Organizația Internationala pentru Migratii;

- implicarea activa în activitățile Consiliului Europei și ale mecanismelor acestuia; intensificarea cooperării cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului în toate problemele de interes pentru România;

- aprofundarea cooperării în cadrul Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.); promovarea, și în acest cadru, a procesului de stabilizare și asociere initiat de Uniunea Europeană pentru statele din Balcanii Occidentali; stabilirea unei legături structurate între Uniunea Europeană și S.E.E.C.P.; urmărirea aplicării Cartei relațiilor de buna vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare în Europa de Sud-Est, primul document politic multilateral semnat între statele din regiune la București, la 2 februarie 2000;

- reluarea rapida a navigației pe Dunăre și realizarea unor cooperări multilaterale între statele riverane la aceasta mare artera fluviala europeană;

- continuarea participării la reuniuni și inițiative ale Regimului de Control al Tehnologiilor pentru Rachete (M.T.C.R.), în vederea obținerii calității de membru;

- intensificarea demersurilor pentru asocierea României la grupuri de lucru din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (O.E.C.D.) pentru pregătirea condițiilor de admitere a României în organizație, în paralel cu ameliorarea indicatorilor economici ai tarii;

- participarea la proiectele europene TRACECA și INOGATE;

- asocierea României la proiecte promovate în cadrul grupării GUUAM și consolidarea relațiilor cu statele membre ale grupării, în perspectiva examinării oportunității participării României la aceasta structura de cooperare regionala;

- Participarea activa la acțiunile desfășurate în cadrul miscarii francofone și stimularea cooperării dintre misiunile statelor francofone și ale țărilor cu origini latine, în terțe state.

11.3. Promovarea relațiilor cu comunitatile românești din afară granițelor

- Guvernul va sprijini păstrarea identității culturale și lingvistice a comunităților românești din statele vecine, precum și crearea condițiilor pentru manifestarea acestei identități în statul ai cărui cetățeni sunt. În deplina transparenta Guvernul va include problemele etnicilor români pe agenda dialogului cu statele vecine și a cooperării cu organizațiile internaționale.

Se va acționa pentru îmbunătățirea tratamentului minorităților românești din alte state, conform normelor internaționale privind drepturile persoanelor aparținând minorităților și tratatelor bilaterale ale României.

- Va continua alocarea de fonduri pentru susținerea școlilor, instituțiilor de cult, instituțiilor culturale și pentru burse de studiu de care pot beneficia îndeosebi membrii comunităților românești din statele vecine.

- Guvernul va stimula activizarea legăturilor economice transfrontaliere și investițiile în comunitatile românești din afară granițelor.

- Guvernul va sprijini strângerea legăturilor cu țara ale comunităților românești din întreaga lume, va acorda asistența pentru păstrarea identității lor etnice și culturale, va incuraja realizarea de investiții în România de către românii din afară hotarelor tarii.

- Se va promova un dialog cuprinzator și deschis referitor atât la problemele cu care se confrunta comunitatile românești, cat și la asteptarile conationalilor din afară tarii, în vederea identificarii în comun a celor mai bune soluții.

- Va fi facilitata intensificarea contactelor comunităților românești cu persoane și organizații din România.

- O atenție specială se va acorda cultivarii limbii române vorbite în afară granițelor României prin sprijinirea editării și circulației cărților, ziarelor, revistelor sau productiilor audiovizuale.

- Va fi incurajata difuzarea în România a presei scrise și audiovizuale din Republica Moldova și din comunitatile românești din afară tarii, pentru asigurarea unei bune cunoașteri a preocuparilor conationalilor nostri.

11.4. Dimensiunea culturală a politicii externe și promovarea imaginii reale a României

Guvernul va stimula continuarea schimburilor culturale și a relațiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilor culturii române, reintegrarea lor în circuitul valorilor universale, asigurarea cunoașterii tezaurelor culturale ale altor natiuni și promovarea unui climat de respect și toleranta, bazat pe dialogul între culturi și între civilizatii. Prin alocarea corespunzătoare a resurselor Guvernul va promova realizarea în alte tari ale lumii de evenimente, sarbatori și comemorari dedicate culturii și istoriei naționale ale României. Va sprijini ilustrarea corecta și cunoașterea aprofundata a contribuției minorităților naționale din România la cultura și civilizatia tarii.

În cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene Guvernul va acordă prioritate prezentării ample de informații despre Uniunea Europeană în România și despre România în statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât în momentul în care România va finaliza negocierile de aderare la Uniunea Europeană, să fie de facto un membru acceptat în familia națiunilor europene.

11.5. Finalizarea reformei serviciului diplomatic și a instituțiilor cu responsabilități în domeniul politicii externe

Guvernul va acționa pentru dezvoltarea utilizării tehnologiilor informationale, ca instrument necesar de sprijin al activității diplomatice și al demersurilor de promovare a intereselor României. În acest scop va fi atrasa și valorificată în mod eficient asistența externa în domeniul tehnologiilor informationale. Se va asigura suportul tehnic și administrativ pentru transmiterea rapida a fluxurilor informationale între instituțiile statului cu responsabilități în domeniul politicii externe.

Va continua reforma administrativă a serviciului diplomatic, armonizand necesitatea atragerii unor tineri de valoare în acest domeniu cu imperativul utilizării judicioase a diplomaților cu experienta și cu cel al respectării specializărilor pe domenii. Criteriul determinant pentru promovarea în serviciul diplomatic va fi profesionalismul. Diplomatii de valoare vor fi sustinuti în mod activ pentru a ocupa funcții în organismele și organizațiile internaționale.

Guvernul va adopta anual, pe baza propunerilor M.A.E., criterii de performanță pentru oficiile diplomatice și agențiile economice privind volumul schimburilor comerciale dintre România și țările respective (import-export), volumul investițiilor din/în țara respectiva etc.

11.6. Asigurarea cadrului legislativ specific

- Guvernul va coopera cu comisiile parlamentare, în primul rând cu cele de politica externa, pentru asigurarea ratificării operative a convențiilor, acordurilor și tratatelor încheiate de România, cu prioritate a instrumentelor juridice cu impact direct asupra prioritatilor politicii externe, comerciale și de promovare economică a României.

- Guvernul va intensifica procesul de consultare și cooperare pentru accelerarea substantiala a adoptării cadrului juridic de preluare a acquisului comunitar și a armonizării legislației românești cu cea a Uniunii Europene.

- Guvernul va acorda o atenție prioritara creării mecanismelor care să asigure aplicarea rapida, corecta și eficienta a legislației necesare în procesul de negociere cu Uniunea Europeană.

Capitolul 12 Pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană

Guvernul României va acționa, cu determinare maxima, pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană, prioritate de prim rang pentru activitatea tuturor ministerelor și organismelor guvernamentale.

Intensificarea dinamicii procesului de pregătire pentru îndeplinirea criteriilor economice se va realiza în concordanta cu Strategia naționala de dezvoltare a României pe termen mediu și cu programele de preaderare prin care se asigura coordonarea de ansamblu și pe sectoare a politicilor, obiectivelor și măsurilor necesare.

Acțiunile ce se vor desfășura în acest domeniu iau în considerare concluziile recentelor dezbateri ale Parlamentului European pe marginea Raportului privind progresele înregistrate de România în anii 1999 și 2000, în care sunt menționate ca principale nerealizari:

- lipsa de progres în ceea ce privește soluționarea problemelor copiilor institutionalizati;

- starea economiei românești și cu deosebire a agriculturii;

- corupția raspandita la toate nivelurile societății românești;

- întârzieri în reforma administrației publice, îndeosebi prin nealocarea de resurse către structurile teritoriale;

- ritm lent în preluarea acquisului comunitar.

Guvernul va acționa pentru eliminarea acestor deficiente și pentru accelerarea procesului de negociere în vederea aderării într-un timp rezonabil la Uniunea Europeană. În acest scop, se vor urmări:

a) consolidarea gradului de îndeplinire a criteriilor politice potrivit cerințelor Uniunii Europene, cu deosebire a celor referitoare la standardele umanitare, în sensul aplicării unor strategii de protejare a copiilor defavorizati; integrarea cetățenilor minoritari, îndeosebi a rromilor, în viața social-economică și culturală a tarii, combaterea oricăror forme de extremism, sovinism și xenofobie;

b) coordonarea întregii acțiuni de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, de implementare a principiilor referitoare la drepturile fundamentale stabilite în cadrul Uniunii Europene prin Ministerul Integrării Europene, ca autoritate guvernamentală care va asigura:

- pregătirea corespunzătoare a negocierilor prin întocmirea riguroasă a dosarelor de fundamentare și a documentelor de poziție; evaluarea temeinica a problemelor proprii fiecărui capitol de negociere; creșterea numărului capitolelor care vor fi deschise pentru negociere în perioada următoare;

- evaluarea și monitorizarea stadiului de pregătire a fiecărui capitol atât din punct de vedere al transpunerii și aplicării acquisului comunitar, cat și din cel al reformelor economice și capacității instituționale, în vederea continuării și accelerarii procesului de negociere;

- monitorizarea programelor de dezvoltare în vederea pregătirii pentru aderare, în principal a Programului Național de Aderare a României la Uniunea Europeană;

- asigurarea corelatiei dintre programele naționale sectoriale de dezvoltare și politicile comunitare în domeniu;

- realizarea prioritatilor din Parteneriatul pentru Aderare în corelatie cu evaluarile din rapoartele anuale ale Comisiei Europene;

- asigurarea cadrului legislativ pentru funcționarea mecanismului intern de coordonare a procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană;

- urmărirea unei bune pregatiri a integrării României în Uniunea Europeană atât la nivelul administrației publice centrale, cat și prin promovarea unor proiecte în care să fie tot mai mult implicate autoritățile administrației locale;

- îmbunătățirea cadrului juridic și instituțional în vederea implementarii și monitorizarii Programului PHARE și a instrumentelor financiare prestructurale ISPA (infrastructura și mediu înconjurător) și SAPARD (agricultura și dezvoltare rurală);

c) adoptarea cu prioritate de către Parlament a legilor vizând armonizarea cu legislația europeană;

d) folosirea transparenta și eficienta a fondurilor nerambursabile provenite de la Uniunea Europeană și Grupul celor 24;

e) informarea corecta a opiniei publice, a autorităților administrației publice centrale și locale, a altor instituții, asociații, organizații implicate în procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană despre stadiul și rezultatele etapelor de negociere desfășurate, despre avantajele și costurile aderării la Uniunea Europeană;

f) elaborarea, împreună cu Comisia Europeană, a unei strategii de imagine a României în țările membre ale Uniunii Europene, de natura sa accelereze procesul de negociere pentru aderare la Uniune;

g) obținerea deciziei Consiliului Ministerial al Uniunii Europene privind eliminarea în anul 2001 a obligativitatii vizelor pentru cetățenii români care doresc sa calatoreasca în țările membre ale Uniunii Europene;

h) elaborarea unui program național de pregătire a tinerilor specialiști în domeniul afacerilor europene.

Guvernul României se va raporta în mod constant la documentele Consiliului European de la Nisa din decembrie 2000, și anume: "Carta Drepturilor Fundamentale", "Agenda Socială Europeană", "Declarația asupra viitorului Uniunii Europene", pentru a asigura convergenta acțiunilor de pregătire pentru aderare cu deciziile forurilor europene.

Dat fiind faptul ca o dată cu Tratatul de la Nisa extinderea Uniunii Europene a căpătat o dimensiune temporala prin stabilirea anului 2003 pentru primirea primelor tari candidate, Guvernul își va intensifica eforturile, în prima parte a anului 2001, pentru a răspunde corespunzător evaluărilor ce vor avea loc în luna martie și, respectiv, în luna iunie, la consiliile europene de la Stockholm și Goteborg privind situația politica, economică și socială din țările candidate, în contextul strategiei de extindere a Uniunii Europene.

Punerea în aplicare a Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 creează condiții pentru îmbunătățirea substantiala a stării economice și sociale din România, prin transformarea societății românești într-un adevărat stat de drept, bazat pe libertate, justiție socială, dreptate și solidaritate, în cadrul unei democratii sociale moderne și al unei economii de piața bine structurate și functionale.

Anexele nr. 1-12 se afla publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000.

-------