Decretul nr. 290/1977

Articolul 1

Principiile și cerințele strict necesare asigurării protecției împotriva incendiilor, cuprinse în prezentele norme generale, sînt obligatorii la proiectarea și executarea lucrărilor noi de construcții și instalații, precum și la modificarea sau schimbarea destinației celor existente. Pentru modificările sau schimbările de destinație care nu duc la inrautatirea situației existente din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor, dispozițiile normelor generale nu sînt obligatorii, urmînd a se stabili, de la caz la caz, măsurile de protecție necesare în funcție de importanța, valoarea și vulnerabilitatea obiectului.

Articolul 2

Măsurile tehnice de protecție contra incendiilor se stabilesc în funcție de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice și destinație, de gradul de rezistenta la foc al construcțiilor, precum și de sarcina termica a materialelor și substanțelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform prescripțiilor tehnice, asigurind cele mai bune condiții de siguranță cu cheltuieli minime.

Articolul 3

Elementele de construcție vor fi, de regula, astfel alcătuite și realizate încît sa nu favorizeze propagarea cu usurinta a incendiilor.

Articolul 4

În scopul limitării propagarii incendiilor, construcțiile se împart în compartimente de incendiu, prin elemente antifoc, iar în interiorul compartimentelor se iau măsuri de întîrziere a propagarii incendiilor.

Încăperile cu pericol de explozie se separa de restul construcției prin elemente rezistente la explozie.

Articolul 5

Golurile tehnologice sau de circulație funcțională practicate în elementele de compartimentare împotriva propagarii incendiilor se protejeaza, după caz, prin uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschisi, alcătuite și dimensionate corespunzător categoriei de pericol de incendiu sau destinației.

Articolul 6

Pentru limitarea vitezei de transmitere a arderii se va întrerupe continuitatea elementelor combustibile, precum și a golurilor interioare din acestea. Prevederea nu se referă la canale de ventilație și spații folosite pentru introducerea și evacuarea aerului.

Articolul 7

Canalele și ghenele pentru montarea conductelor de orice fel, precum și puturile ascensoarelor și, în general, ale sistemelor de transport pe verticala, vor fi astfel alcătuite încît sa nu constituie o cale de propagare a incendiului de la un nivel la altul sau dintr-un compartiment de incendiu în altul.

Articolul 8

Domeniul de utilizare a elementelor de construcții și instalații, a materialelor de finisaj, izolații etc. din materiale plastice se stabilește pentru fiecare în parte și pe sortimente, precizîndu-se condițiile și măsurile de protecție necesare limitării efectelor incendiilor.

La utilizarea elementelor și finisajelor executate din materiale plastice se va avea în vedere eliminarea posibilităților de propagare a incendiilor și de punere în pericol a vieții persoanelor sau de distrugere a unor bunuri de valoare ori echipamente importante, datorită temperaturii, fumului sau gazelor degajate prin ardere.

Măsuri constructive pentru spații cu pericol de explozie (categoriile A și B de pericol de incendiu)

Articolul 9

Construcțiile ce adapostesc procese tehnologice care prezintă pericol de explozie se realizează, de regula, din elemente de construcție ușoare, iar acoperisul acestor construcții trebuie să fie fără pod.

Planșeele și elementele lor de sustinere vor fi astfel executate încît sa nu fie deplasate de suflul exploziei.

Articolul 10

Încăperile nu vor avea tavane false și zone neventilate care să faciliteze aglomerarea prafului ori producerea unor concentratii periculoase de gaze sau vapori combustibili. În spațiile cu degajari de praf combustibil, finisajul va permite curățirea ușoară a suprafețelor.

Articolul 11

Spațiile cu pericol de explozie trebuie să aibă, în pereții exteriori sau în acoperis, suprafețe pentru decomprimare în caz de explozie, cu aria totală de minimum de 0,05 mp la 1 mc din volumul incaperii. În proiect se poate adopta un procent mai mic, pe baza unui calcul justificativ din care să rezulte ca prin aceasta stabilitatea clădirii nu este afectată.

Suprafețele pentru decomprimare se amplaseaza, pe cît posibil, în vecinătatea surselor de explozie. Se va avea în vedere ca în exterior efectul suflului exploziei sa nu afecteze obiecte invecinate sau cai publice de comunicație.

Articolul 12

Suprafețele pentru decomprimare pot fi libere sau închise. Elementele de închidere vor fi astfel concepute și realizate încît la presiunea datorată exploziei sa cedeze la cel mult 120 kg/mp (118 daN/mp).

Articolul 13

Timplaria, sistemele de actionare a acesteia și stratul de uzura al pardoselilor din încăperile cu pericol de explozie trebuie astfel concepute și realizate încît la lovire sa nu producă scîntei capabile sa initieze aprinderea amestecurilor explozive.

Galerii, canale și estacade

Articolul 14

Montarea în aceeași galerie, canal sau estacada a unor conducte ori transportoare pentru lichide sau gaze, al căror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este admisă.

Articolul 15

Galeriile, canalele și estacadele destinate transportării substanțelor combustibile sau care prezintă pericol de explozie, cele care trec deasupra construcțiilor, precum și cele care constituie cai de evacuare a oamenilor, vor fi executate din materiale incombustibile.

Articolul 16

Galeriile și canalele închise, prin care se transporta materiale combustibile sau conțin materiale ori elemente combustibile, vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului și a gazelor fierbinti.

Articolul 17

La intrarea în clădiri și la trecerea prin sau pe sub pereții antifoc al galeriilor, canalelor și estacadelor, se vor lua măsuri de protecție a golurilor în funcție de natura materialelor din care sînt executate, precum și a celor transportate, de destinația încăperilor spre care acced și rolul de compartimentare al peretelui traversat.

Articolul 18

În clădiri, încăperi și alte spații vor fi asigurate cai de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafețe circulabile, în timpul cel mai scurt și în condiții de deplina siguranța.

Pentru circulatiile functionale care deservesc locuri în care prezenta oamenilor apare intimplator - sînt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificarea funcționarii unor utilaje, precum și ale încăperilor pentru fumat sau ale grupurilor sanitare - condițiile prevăzute pentru căile de evacuare nu sînt obligatorii.

Articolul 19

Ușile, coridoarele și scarile prevăzute pentru funcționarea normală a clădirii trebuie să asigure și evacuarea în caz de incendiu. Cai special destinate evacuarii pot fi prevăzute numai în cazuri justificate din considerente tehnico-economice sau de securitate a vieții oamenilor.

Articolul 20

Se considera cai de evacuare circulatiile libere care duc prin uși, coridoare, holuri, vestibuluri sau încăperi în exterior la nivelul terenului, direct sau prin case de scări alcătuite corespunzător, terase, balcoane ori pasaje de evacuare.

Ușile incuiate în timpul funcționarii normale pot constitui a doua cale de evacuare a unei porțiuni din construcții sau a întregii clădiri în condițiile asigurării posibilității de ieșire, conform prescripțiilor tehnice.

Articolul 21

Nu constituie cai de evacuare: ascensoarele, trecerile prin uși antifoc, care se pot bloca în poziție închisă, precum și trecerile, galeriile, tunelurile etc. prin care se transporta substanțe periculoase.

Articolul 22

Traseele căilor de evacuare trebuie să fie distincte și independente, stabilite astfel încît să se asigure distribuția judicioasă a acestora față de spațiul deservit, posibilitatea ca persoanele care se evacueaza sa recunoască cu usurinta traseul spre exterior, precum și o circulație lesnicioasa.

Evacuarea unor încăperi sau a unei părți din clădire se poate face și pe trasee care în unele porțiuni nu sînt distincte, conform prescripțiilor tehnice.

Articolul 23

În clădiri, compartimente de incendiu sau porțiuni de clădiri independente din punctul de vedere al circulației, de regula, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin două cai de evacuare care, pe cît posibil, sa ducă în direcții opuse.

A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare, dacă prin acestea se asigura evacuarea în condiții corespunzătoare de securitate a persoanelor.

Articolul 24

O singura cale de evacuare poate fi asigurata atunci cînd conform proiectului la fiecare nivel se pot afla maximum 20 de persoane, precum și în cazurile cînd, indiferent de numărul persoanelor, lungimea traseului de evacuare nu depășește valoarea admisă în funcție de destinație, conform prescripțiilor tehnice, pentru coridoare infundate.

Aceasta prevedere nu se aplică la clădirile înalte și la sălile aglomerate.

Articolul 25

Alcătuirea și gabaritele căilor de evacuare, lungimea maxima a traseelor, precum și numărul de fluxuri de evacuare, trebuie să asigure circulația lesnicioasa și fără obstacole.

Articolul 26

Ușile folosite pe căile de evacuare trebuie să fie de tip sigur în funcționare și să aibă, de regula, deschiderea în sensul deplasarii persoanelor spre exterior.

Ușile de pe traseul evacuarii publicului din sălile aglomerate se vor deschide la simpla apasare a sistemelor de închidere.

Articolul 27

Scarile de evacuare trebuie să ducă de la ultimul nivel pe care îl deservesc pînă la ieșirea în exterior, la nivelul terenului ori al unor suprafețe exterioare circulabile, de pe care evacuarea poate fi continuată pînă la nivelul terenului.

Articolul 28

Pentru a se împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un nivel la altul, de regula, scarile se separa de restul clădirii prin pereți, planșee și uși.

Articolul 29

Scări deschise în clădiri se admit numai în cazurile în care pericolul de aparitie și propagare a incendiului și a fumului este redus sau prin măsurile luate se asigura securitatea persoanelor.

Instalațiile tehnologice în aer liber, indiferent de numărul de niveluri și categoriile de pericol de incendiu, vor avea scări deschise astfel alcătuite și amplasate încît să asigure evacuarea persoanelor în caz de incendiu.

Articolul 30

Evacuarea poate fi asigurata în toate cazurile prin scări exterioare deschise, alcătuite corespunzător și astfel amplasate sau protejate încît circulația pe ele sa nu poată fi blocata de efectele incendiilor.

Articolul 31

Scarile de evacuare ale nivelurilor supraterane pot fi coborîte în subsolul clădirilor numai în condițiile realizării unei protecții corespunzătoare împotriva propagarii fumului și focului, precum și asigurării iesirii persoanelor la nivelul terenului.

Articolul 32

În casele de scări de evacuare nu vor fi amenajate spații sau încăperi de lucru ori depozitare și nu vor fi introduse conducte de gaze naturale sau de lichide combustibile, pentru utilizări tehnologice.

Articolul 33

În pereții interiori ai caselor de scări se pot practica numai goluri necesare accesului la nivelurile deservite și pentru iluminarea casei de scări, a vestibulurilor de etaj și a coridoarelor, protejate corespunzător împotriva efectelor incendiilor.

Articolul 34

Casele de scări, de regula, trebuie să fie iluminate natural, direct din exterior. Casele de scări fără iluminare naturala vor avea asigurate posibilități de evacuare a fumului.

Articolul 35

Scarile de evacuare pot fi înlocuite în toate cazurile prin planuri înclinate avînd panta de maximum de 1: 10, respectiv 1: 8, în dreptul iesirilor din clădire, un finisaj care să împiedice alunecarea persoanelor și care îndeplinesc condițiile prevăzute pentru scări.

Articolul 36

Curțile interioare cu aria mai mare de 600 mp, închise pe toate laturile de clădiri, vor fi prevăzute cu accese carosabile.

Articolul 37

Clădirile blindate vor avea asigurate posibilități de acces pentru intervenție, prin deschideri prevăzute în pereții exteriori, protejate cu panouri ușor demontabile din afară și marcate corespunzător.

Articolul 38

În incinta întreprinderilor, a grupurilor de clădiri social-culturale, administrative și a ansamblurilor de locuințe, se va asigura circulația și intervenția mașinilor pentru stingerea incendiilor, pe drumuri necesare funcțional sau pe fisii libere de teren corespunzător amenajate.

Articolul 39

Căile de circulație vor asigura accesul fără obstacole și pe distanțe cît mai scurte la construcții, depozitele de substanțe combustibile și sursele de apa.

Articolul 40

Drumurile de acces care au incrucisari de nivel cu linii c.f., pe care pot staționa vagoane, vor avea asigurata o a doua posibilitate de traversare, astfel încît accesul mașinilor de intervenție în caz de incendiu să fie posibil permanent.

Articolul 41

La întocmirea planurilor generale se va urmări gruparea funcțiunilor periculoase în zone distincte, astfel situate și realizate încît sa nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari.

Articolul 42

Construcțiile și instalațiile care cuprind procese tehnologice sau activități vitale pentru producția de baza a obiectivelor vor avea asigurate condiții sporite de protecție contra incendiilor și exploziilor, în vederea evitării întreruperii proceselor tehnologice datorită scoaterii lor din funcțiune.

Articolul 43

Secțiile de producție, secțiile auxiliare, anexele administrative și sociale vor fi comasate în compartimente de incendiu, în funcție de categoria de incendiu, gradul de rezistenta la foc și numărul de niveluri conform anexei nr. 1.

Încăperile cu categorii de pericol de incendiu similare vor fi amplasate, pe cît posibil, adiacent, iar în măsura în care procesul tehnologic permite, se recomanda ca secțiile cu pericol de incendiu mai mare să fie amplasate la pereții exteriori, în clădirile parter, sau la ultimul etaj, în clădirile cu mai multe niveluri.

Articolul 44

Secțiile industriale, indiferent de categoria de pericol de incendiu, din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor pot funcționa în aer liber.

Articolul 45

Dispunerea în clădiri a secțiilor industriale și auxiliare se face astfel încît să se evite propagarea incendiului de la un nivel la altul și afectarea stabilitatii construcției, luindu-se și măsurile de compartimentare necesare.

Articolul 46

În cazul cînd în instalațiile tehnologice se utilizează lichide combustibile, proiectantul va studia și stabili, de la caz la caz, măsurile necesare de limitare a posibilităților de propagare a incendiilor, precum și cele de stingere.

Articolul 47

Clădirile monobloc a căror latime este mai mare de 72 m și aria construită peste 20.000 mp, precum și clădirile blindate, vor fi de gradul I-II de rezistenta la foc.

Articolul 48

Clădirile monobloc sau blindate (inclusiv încăperile blindate cu aria mai mare de 700 mp) se prevăd în părțile superioare ale spațiilor și compartimentelor de incendiu din categoriile A, B și C de pericol cu dispozitive care să asigure evacuarea fumului în caz de incendiu.

Dispozitivele vor avea suprafața libera însumată de cel puțin 0,2% din aria spațiilor sau compartimentelor respective, urmărindu-se distribuirea lor cît mai uniforma.

În clădiri etajate, sistemul de evacuare a fumului se asigura separat pentru fiecare nivel.

Articolul 49

Pentru limitarea propagarii incendiilor, spațiile închise cu arii mai mari de 10.400 mp, din categoriile A, B și C de pericol de incendiu, se prevăd cu sisteme alcătuite din dispozitive pentru evacuarea gazelor fierbinti și ecrane incombustibile coborîte sub tavan.

Articolul 50

La proiectarea și realizarea depozitelor de materiale și substanțe combustibile se vor avea în vedere:

a) înlăturarea posibilităților ca un incendiu produs în depozit sa pună în pericol construcții sau instalații principale ori centre populate situate în vecinătate, precum și aprinderea materialelor și substanțelor depozitate datorită unui incendiu produs la un obiect invecinat;

b) amplasarea depozitelor în zone astfel situate încît, pe cît posibil, direcția vintului dominant sa nu fie dinspre depozit spre construcțiile vecine;

c) asigurarea căilor de acces și a circulatiilor functionale interioare printr-o organizare judicioasă a depozitarii astfel încît să se reducă posibilitățile de propagare ușoară a incendiului și să se poată realiza o intervenție corespunzătoare;

d) stabilirea duratei de depozitare a materialelor și a substanțelor care prezintă pericol de autoaprindere și luarea măsurilor necesare verificării creșterii temperaturii acestora;

e) evitarea trecerii prin depozite sau încăperi de depozitare a conductelor de transport fluide combustibile, a celor de încălzire și a rețelelor electrice, care deservesc alți consumatori;

f) interzicerea pozarii conductelor pentru apa sau produse care conțin apa în depozite pentru materiale sau substanțe care reactioneaza periculos cu apa;

g) prevederea instalațiilor corespunzătoare de semnalizare și de stingere a incendiilor, în funcție de natura produselor depozitate, cantitatea și importanța acestora;

h) păstrarea în încăperile de fabricație a materialelor și substanțelor combustibile numai în cantități minime necesare fluxului tehnologic.

Articolul 51

Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile, de regula, nu este admisă.

Depozite închise

Articolul 52

Clădirile depozitelor pentru materiale, substanțe sau obiecte pe care ministerele sau organele centrale le considera de mare valoare sau importanța deosebită, vor fi de gradul I de rezistenta la foc. Dacă materialele, obiectele respective sau ambalajele lor sînt combustibile, clădirea trebuie să fie compartimentata antifoc, în funcție de valoarea și importanța materialelor depozitate, recomandindu-se arii de maximum 750 mp.

Atunci cînd nu este posibila compartimentarea depozitelor, consiliile de conducere ale ministerelor și celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pot adopta suprafețe mai mari dacă se iau măsuri corespunzătoare de limitare a propagarii incendiilor și prevederea unor instalații eficiente de semnalizare și stingere.

Articolul 53

Pentru depozitele cu stive mai înalte de 4,00 m, se vor lua măsuri de protecție contra incendiilor corespunzătoare pericolului prezentat de propagarea rapida a arderii și densitatea sporită a materialelor adapostite, în conformitate cu prescripțiile tehnice de specialitate.

Articolul 54

În încăperile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile nu se vor amenaja spații pentru birouri, pentru finisarea, încercarea sau repararea bunurilor depozitate, precum și pentru distribuția lichidelor combustibile.

Asemenea spații se amenajeaza în încăperi separate de cele de depozitare prin pereți și planșee incombustibile rezistente la foc.

Spațiile pentru recepție-expediție, de regula, vor fi separate în același mod.

Articolul 55

Depozitele de baza și cele principale pentru materiale și substanțe combustibile vor fi amenajate în clădiri independente sau separate antifoc față de restul construcțiilor.

Articolul 56

Inglobarea încăperilor de depozitare a materialelor combustibile în clădiri cu alte destinații se poate face atunci cînd considerente functionale o impun, luindu-se măsuri de compartimentare față de restul construcției prin elemente a căror comportare la foc se stabilește în funcție de sarcina termica și de echiparea cu instalații de stingere.

Articolul 57

Depozitarea substanțelor se poate face în aceeași încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie, iar în caz de incendiu se folosesc aceiași agenți de stingere.

Articolul 58

Depozitele închise pentru materiale sau substanțe combustibile se prevăd cu sisteme corespunzător alcătuite și dimensionate, prin care să se asigure evacuarea fumului și a gazelor produse în timpul incendiilor.

Articolul 59

Cantitatea de lichide combustibile păstrată într-o clădire de depozitare și în compartimentele acesteia, precum și măsurile tehnice de protecție necesare, se stabilesc astfel încît să se asigure limitarea propagarii incendiilor și stingerea lor cu operativitate în vederea reducerii pierderilor.

Articolul 60

Depozitarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28 grade C, în cantități mai mari de 2 mc, se va face numai în clădiri supraterane.

Depozite deschise

Articolul 61

Dispunerea și comasarea diferitelor depozite de materiale și substanțe solide, lichide sau gazoase, se stabilesc de consiliile de conducere ale ministerelor și celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, astfel încît să se evite întreruperi indelungate ale proceselor tehnologice ca urmare a distrugerii stocurilor de materii prime și semifabricate și să se limiteze pierderile în caz de incendiu.

Articolul 62

În cazul depozitarii pe aceeași platforma a materialelor combustibile din sorturi diferite, se va asigura dispunerea organizată a acestora astfel încît sa nu favorizeze propagarea incendiilor pe suprafețe mari.

Articolul 63

Depozitele deschise de lichide combustibile, de regula, se amplaseaza în zone situate mai jos față de obiectele invecinate.

Atunci cînd amplasarea se face într-o zona situata la o cota mai ridicată, se iau măsuri corespunzătoare care să împiedice pătrunderea lichidului combustibil și transmiterea incendiului spre obiectele invecinate.

În cazul amplasarii în vecinătatea unor ape, se vor lua măsuri pentru a se evita inundarea depozitelor și scurgerea lichidelor combustibile spre acestea.

Articolul 64

Rezervoarele sau grupurile de rezervoare supraterane sau semiingropate se prevăd cu cuva de retenție, marginita de dig de pămînt sau perete incombustibil continuu, care să reziste la solicitarile mecanice și termice produse în timpul avariilor și incendiilor.

Cuvele de retenție se amenajeaza și se dimensioneaza în asa fel încît sa nu deverseze lichidele în afară lor.

Articolul 65

Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje se poate face pe platforme deschise executate din materiale incombustibile, situate deasupra nivelului terenului înconjurător și prevăzute cu rigole de scurgere.

Articolul 66

Clădirile de locuit, publice, administrative și civile anexe industriei pot fi comasate în limitele ariilor compartimentelor de incendiu precizate în anexa nr. 2, în funcție de gradul de rezistenta la foc și numărul de niveluri.

Clădirile pentru persoane ce nu se pot evacua singure, cele pentru obiecte sau aparataj de importanța deosebită, precum și clădirile înalte, nu se recomanda a fi comasate cu construcții care au alta destinație.

Articolul 67

Depozitarea mărfurilor cu pericol de explozie în clădiri de locuit sau administrative, precum și a atelierelor în care se utilizează astfel de materiale, nu este admisă.

Articolul 68

În cazul comasarii mai multor funcțiuni într-o clădire civilă, acestea se vor separa corespunzător, de regula, prin pereți și planșee incombustibile, rezistente la foc.

Articolul 69

Între numărul de niveluri al clădirilor, destinația, gradul de rezistenta la foc și capacitatea lor, trebuie respectata următoarea corelatie:

a) în clădirile de gradul I-II de rezistenta la foc, indiferent de capacitatea lor, numărul de niveluri nu se limitează;

b) în clădirile de gradul III-V de rezistenta la foc, numărul de niveluri se limitează în funcție de destinația lor și de numărul de persoane adapostit, conform anexei nr. 3.

Articolul 70

Mansardarea clădirilor civile se admite la clădiri de gradul I-II de rezistenta la foc, dacă elementele din structura portanta a acoperișului și ale încăperilor amenajate în volumul podului sînt incombustibile.

În clădiri de locuit, mansardele sînt admise și dacă elementele menționate sînt combustibile, dacă sînt respectate prevederile anexei nr. 3

Articolul 71

Realizarea de curți închise la clădiri etajate nu se recomanda deoarece favorizează formarea curentilor turbionari și propagarea incendiului. În cazurile în care se prevăd totuși asemenea curți, în care mașinile de intervenție ale pompierilor nu au acces, este necesară asigurarea posibilităților de salvare a persoanelor din clădire prin ferestre sau alte goluri ale fatadelor care sînt accesibile pentru intervenție.

Clădiri înalte

Articolul 72

Clădirile înalte vor fi de gradul I de rezistenta la foc. Atunci cînd în limita compartimentului de incendiu sînt și porțiuni cu înălțimea mai mica de 28 m, se admite ca aceste porțiuni să fie de gradul II de rezistenta la foc, dacă în caz de incendiu nu afectează stabilitatea clădirii înalte. Acoperisurile sau terasele părților mai joase, din cadrul compartimentului de incendiu, nu trebuie să aibă goluri (protejate sau neprotejate), situate la distanta mai mica de 10 m față de partea vitrata a clădirii înalte.

Utilizarea pereților despartitori combustibili în clădiri înalte nu se admite.

Articolul 73

În clădiri înalte sarcina termica rezultată din materiale și elemente de construcție, cu excepția pardoselilor lipite și a timplariei ferestrelor, nu va fi mai mare de 275 MJ/mp (66 Mcal/mp). Sarcina termica totală rezultată din materiale și elemente de construcție, finisaje, mobilier și alte materiale adapostite, nu va depăși 840 MJ/mp (cca 200 Mcal/mp). Pentru încăperile în care sarcina termica poate fi de 1.680 MJ/mp (400 Mcal/mp), se va asigura separarea prin elemente antifoc, iar în clădirile cu înălțimea de peste 45 m, ele vor fi prevăzute cu sisteme automate de semnalizare a incendiilor și cu instalații automate de stingere.

Articolul 74

Pentru limitarea propagarii incendiilor, între portiunile de clădire înaltă cu destinații diferite, precum și între căile de evacuare și încăperile adiacente, se prevăd pereți și planșee rezistente la foc.

Elementele de construcție portante ale clădirii înalte, care strabat încăperi cu destinații diferite, vor fi alcătuite și protejate astfel încît stabilitatea clădirii înalte sa nu fie afectată în caz de incendiu.

Articolul 75

Fatadele clădirilor înalte vor fi astfel realizate încît să se împiedice transmiterea incendiilor de la un nivel la altul.

Articolul 76

Circulatiile comune orizontale și casele de scări care nu au goluri directe în exterior, prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu, se echipeaza cu sisteme de evacuare mecanică a acestuia.

Articolul 77

Materialele și finisajele utilizate în clădirile înalte nu trebuie să permită propagarea rapida a incendiilor.

Finisajul pe căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, de regula, trebuie să fie incombustibil, cu excepția situațiilor prevăzute în prescripțiile tehnice.

Articolul 78

În clădirile înalte, cel puțin unul din ascensoarele prevăzute, ușor accesibil, se va amenaja corespunzător asigurării operațiunilor de stingere. În clădirile cu înălțimea mai mare de 45 m se amenajeaza doua asemenea ascensoare.

Articolul 79

În subsolul sau demisolul clădirilor înalte nu se recomanda amenajarea spațiilor de parcare sau de garare a autovehiculelor.

Clădiri cu sali aglomerate

Articolul 80

La sălile aglomerate, măsurile de protecție contra incendiilor se stabilesc în funcție de capacitate, destinație, respectiv categoria sălii și gradul de rezistenta la foc asigurat.

Pentru sălile cu mai multe funcțiuni, măsurile se iau în funcție de categoria cea mai favorabilă.

Articolul 81

Corelatia între categoria salilor, numărul de locuri și gradul de rezistenta la foc al clădirilor cu sali aglomerate se stabilesc conform anexei nr. 4.

Articolul 82

Amenajarea salilor aglomerate în clădiri de gradul IV-V de rezistenta la foc se admite numai pentru:

a) circuri mobile la care se asigura evacuarea rapida a spectatorilor direct în exterior;

b) cluburi și cămine culturale din mediul rural, amenajate în clădiri parter, avînd maximum 300 de locuri;

c) expoziții provizorii de importanța locală care nu adapostesc materiale de valoare, amenajate în clădiri parter;

d) cinematografe cu funcționare sezoniera, amenajate în clădiri parter și avînd maximum 300 de locuri.

Articolul 83

Numărul maxim de niveluri admis pentru porțiunea în care are acces publicul din clădirile cu sali aglomerate este indicat în anexa nr. 5.

Articolul 84

Conducerile ministerelor sau ale organelor centrale tutelare ale investiției, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, pot adopta capacități și număr de niveluri mai mari, stabilind măsuri corespunzătoare de prevenire și stingere a incendiilor.

Articolul 85

Elementele decorative interioare, finisajele, tratamentele termice și acustice ale salilor aglomerate vor fi astfel realizate încît sa nu propage incendiul cu usurinta.

Articolul 86

Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor etc., care pot întrerupe căile de evacuare, este interzisă.

Articolul 87

Portiunile de clădiri aferente salilor aglomerate din clădiri cu alte destinații (inclusiv căile lor de evacuare) trebuie să fie separate de restul construcției prin pereți și planșee incombustibile, rezistente la foc.

Articolul 88

Clădirile cu sali aglomerate vor fi ușor accesibile din drumuri publice, asigurindu-se desfășurarea corespunzătoare a operațiunilor de stingere și salvarea persoanelor în caz de incendiu.

Platformele exterioare pentru parcarea mașinilor, situate în vecinătatea clădirilor cu sali aglomerate, trebuie să fie amplasate în afară gabaritului liber necesar pentru evacuarea publicului din clădire și a căilor de acces a vehiculelor pompierilor la fatadele clădirii respective sau la sursele de apa.

Articolul 89

Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu, la partea superioară a salilor în care are acces publicul se vor prevedea dispozitive amplasate judicios, a căror suprafața totală va fi, de regula, de cel puțin 1/100 din suprafața sălii.

Casele de scări se prevăd la nivelul lor cel mai înalt, în mod similar, cu dispozitive de evacuare a fumului.

Articolul 90

În teatrele dramatice și muzicale, care au mai mult de 600 locuri și scena amenajată, se separa scena și anexele sale (buzunare, depozite, ateliere etc) de sala aglomerata, prin pereți antifoc și cortine de siguranță. Fața de alte spații accesibile publicului, separarea se face prin planșee și ziduri rezistente la foc.

Articolul 91

Scena și buzunarele scenei trebuie să fie separate de anexe ale acesteia prin pereți și planșee incombustibile.

Deasupra scenei nu se admite să se amenajeze încăperi cu alte destinații, iar sub scena nu se vor amplasa ateliere cu pericol de incendiu.

Articolul 92

Încăperea destinată formatiei civile de pompieri, aferentă scenelor amenajate ale salilor cu peste 600 locuri, va avea o buna vizibilitate în scena și accese ușoare și sigure în caz de incendiu la încăperile unde sînt necesare manevre sau intervenții în asemenea situații, precum și din exterior.

Articolul 93

Pentru intervenția în caz de incendiu la părțile superioare ale scenei, la nivelul podiumului de joc, precum și la subsol, se va asigura accesul prin case de scări închise sau prin scări exterioare.

Articolul 94

Cortina de siguranță, etansa contra fumului și rezistenta la foc, trebuie să poate fi coborîtă, în cel mult 40 de secunde, prin comanda de la distanta și manual.

Articolul 95

Scenele cu suprafața mai mare de 150 mp și buzunarele cu înălțimea mai mare de 10 m vor avea asigurata evacuarea fumului și a gazelor produse în caz de incendiu prin dispozitive cu suprafața libera totală de minimum 5% din aria pardoselii.

Articolul 96

Proiectia de filme și diapozitive trebuie să se facă din cabine special amenajate, atunci cînd se utilizează mai mult de un aparat de proiectie a filmelor neinflamabile, precum și indiferent de numărul aparatelor la proiectia filmelor pe bază de nitroceluloza.

Articolul 97

Planșee și pereții cabinei de proiectie și ai anexelor sale vor fi incombustibili și rezistenti la foc.

Secții de calculatoare electronice

Articolul 98

Clădirile sau compartimentale de incendiu în care se amplaseaza secții de calcul electronic, cu calculatoare mari și mijlocii, trebuie să fie de gradul I-II de rezistenta la foc. Tavanele suspendate și pardoselile înalte utilizate vor fi astfel alcătuite și realizate încît sa nu propage ușor incendiul.

Articolul 99

Portiunile de clădire care adapostesc echipamentul de calcul și funcțiuni a căror activitate condiționeaza continuitatea de lucru a calculatorului (încăperi pentru imprimarea programelor, depozite de înregistrări, centrale de instalații etc.) se separa de restul construcției prin pereți și planșee incombustibile, rezistente la foc.

Articolul 100

Spațiile situate dedesubtul sau deasupra încăperilor care adapostesc echipament de calcul nu vor avea o sarcina termica mai mare de 420 MJ/mp (100 Mcal/mp).

Articolul 101

Sala calculatorului se separa de celelalte încăperi ale secției de calcul prin pereți incombustibili, a căror rezistenta la foc se stabilește în funcție de destinația încăperilor.

Articolul 102

Gruparea în aceeași sala a mai multor calculatoare independente din punct de vedere funcțional nu se recomanda.

Articolul 103

Depozitarea programelor și a înregistrărilor de date se va face în încăperi separate de restul construcției prin pereți și planșee incombustibile, rezistente la foc.

Articolul 104

Instalațiile tehnologice și construcțiile se prevăd, după caz, cu instalații de semnalizare și stingere a incendiilor.

Instalațiile de semnalizare și stingere a incendiilor, mașinile, utilajele, aparatura, echipamentele de protecție și substantele pentru prevenirea și stingerea incendiilor se stabilesc conform prezentelor norme generale și normelor de dotare ale ministerelor și celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, în funcție de posibilitatea apariției și propagarii incendiilor, de pericolul pe care îl prezintă pentru viața oamenilor sau a bunurilor materiale, importanța și valoarea acestora, precum și de posibilitățile reale de alarmare și intervenție a forțelor umane.

Articolul 105

Instalațiile de semnalizare și de stingere a incendiilor, de regula, se prevăd cu actionare manuală, dacă intervenția în caz de incendiu se asigura în timp util.

Actionarea automată a instalațiilor de semnalizare, precum și a celor fixe de stingere a incendiilor, se asigura la clădiri și spații unde nu exista o permanenta supraveghere, cînd incendiul nu poate fi ușor observat sau atunci cînd datorită pericolului de incendiu ori al cerințelor de securitate a oamenilor și bunurilor este necesară o intervenție imediata.

Instalațiile cu actionare automată se prevăd și cu posibilități de actionare manuală.

Articolul 106

Instalațiile de semnalizare și stingere a incendiilor se proiectează și se realizează conform celor indicate în prescripțiile tehnice, astfel încît să prezinte siguranța în exploatare, să asigure posibilitatea verificării periodice a stării de funcționare, iar eventualele revizii și reparații să se poată face cu usurinta.

Articolul 107

La încăperile echipate cu instalații sprinkler, instalații de semnalizare a incendiilor se prevăd numai cînd aceste încăperi sînt situate în clădiri deosebit de importante, asigurindu-se semnalizarea înainte de intrarea în funcțiune a instalațiilor automate de stingere.

Articolul 108

În funcție de importanța instalațiilor și a spațiilor cu pericol deosebit, precum și de consecințele unor eventuale incendii sau explozii, de la caz la caz, se va analiza și stabili necesitatea prevederii unei semnalizari înainte de atingere a parametrilor periculosi, astfel încît să se poată lua măsuri de inlaturare a pericolului.

Articolul 109

Obiectivele cu pericol de incendiu se prevăd cu mijloace de anuntare a incendiului la unitățile militare de pompieri. În cazul obiectivelor mari și vulnerabile la incendiu, se va asigura legătură directa cu aceste unități.

Articolul 110

Se pot utiliza, ca agenți de stingere, apa sub forma de jeturi compacte, dispersate în picaturi sau pulverizata, spuma grea, medie sau ușoară, gaze inerte, abur, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate și altele, în funcție de natura și cantitatea substanțelor combustibile protejate.

Articolul 111

În vederea obținerii de economii la investiții, atunci cînd exista mai multe întreprinderi sau construcții invecinate, alimentarea cu apa de incendiu se va realiza, de regula, prin instalații comune.

Articolul 112

Numărul de calcul al incendiilor care pot avea loc simultan se determina după cum urmează:

a) Pe teritoriul zonelor sau platformelor industriale:

- dacă suprafața teritoriului este sub 150 ha, un incendiu;

- dacă suprafața teritoriului este mai mare, proiectantul va stabili, în funcție de pericolul prezentat de procesele tehnologice sau posibilitatea de transmitere a incendiului între obiecte, cazurile speciale în care este necesară luarea în considerație a doua incendii simultane.

b) Pentru zone sau platforme industriale, alimentate prin aceleași instalații cu centrele populate:

- dacă suprafața zonei sau platformei este pînă la 150 ha și centrul populat are pînă la 10.000 locuitori, un incendiu;

- dacă numărul locuitorilor din centrul populat este de cel mult 25.000, indiferent de suprafața zonei sau platformei industriale, proiectantul va stabili cazurile speciale în care este necesară luarea în considerație a doua incendii simultane;

- dacă numărul locuitorilor depășește 25.000 persoane, numărul de calcul al incendiilor simultane se determina separat pentru zone sau platforme industriale și separat pentru centrul populat, însumîndu-se.

Articolul 113

Instalațiile de stingere se proiectează, de regula, astfel încît să asigure în permanenta debitul și presiunea minima necesară pînă la terminarea perioadei teoretice de funcționare a acestora.

Punerea sub presiune a instalației prin actionarea de la distanta, imediat după izbucnirea incendiului, se prevede numai în cazuri particulare dacă nu exista pericol de deteriorare a instalației de actionare.

Articolul 114

Rețelele exterioare și, după caz, cele interioare vor fi prevăzute cu racorduri pentru alimentarea acestora și de la pompele mobile de incendiu.

Articolul 115

Atunci cînd obținerea direct de la sursa a cantităților de apa necesare în timpul incendiilor nu este posibila din punct de vedere tehnic sau nu este justificată din punct de vedere economic, se prevede rezerva de apa pentru incendiu. Atunci cînd alimentarea rezervorului de la sursa poate avea loc fără întrerupere, chiar în timpul incendiului, rezerva se poate reduce cu volumul asigurat de acest debit minimal.

Articolul 116

Rezerva de apa pentru incendiu poate fi păstrată împreună cu cantitățile de apa necesare consumului de apa potabilă, menajera sau industriala.

Instalațiile de sprinklere și drencere pentru stingerea incendiilor trebuie să aibă rezerva intangibila care să asigure funcționarea lor.

Articolul 117

La obiectivele importante și vulnerabile instalațiile se vor proiecta astfel încît să se asigure parametrii funcționali și în cazul unei avarii la elementele componente.

Articolul 118

Instalațiile de stingere a incendiilor vor avea asigurata alimentarea cu energie de la surse corespunzătoare, care pot fi hidraulice, pneumatice, electrice, motoare cu ardere interna, abur etc.

Articolul 119

Instalațiile de stingere vor fi astfel proiectate și realizate încît să poată funcționa pe durata de intervenție în caz de incendiu, specifică lor.

Articolul 120

Instalațiile de apa pentru stingerea incendiilor se proiectează și se executa astfel încît să fie ferite de inghet.

Articolul 121

Rezervoarele, bazinele sau alte surse de apa rece, situate la distanțe mai mici de 1000 m față de construcții, vor avea asigurate posibilități de alimentare a pompelor de incendiu mobile, direct din acestea.

Articolul 122

Punctele de stationare și alimentare a pompelor mobile de incendiu la bazine, rezervoare sau alte surse de apa se vor stabili astfel încît radiatia termica sau alte efecte ale incendiului la obiecte invecinate sa nu împiedice desfășurarea acțiunii de intervenție.

Riurile, lacurile, iazurile sau fintinile cu debit suficient și cu adîncime corespunzătoare pot fi amenajate pentru a servi la alimentarea cu apa în caz de incendiu.

Articolul 123

La instalațiile de spuma se folosesc numai substanțe omologate pentru stingerea lichidelor combustibile respective, iar pentru produsele combustibile care distrug peliculele lichide ale spumelor obișnuite, substantele spumante trebuie să fie de tip special antialcool sau universale.

Articolul 124

Instalațiile tehnologice, precum și instalațiile hidrotehnice, electrice, de încălzire, de ventilare și altele asemenea, aferente construcțiilor, se proiectează și se executa astfel încît sa evite producerea incendiilor și propagarea lor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme generale și ale prescripțiilor tehnice de specialitate.

Articolul 125

Sistemele de încălzire se stabilesc în funcție de pericolul de incendiu, destinația încăperilor, gradul de rezistenta la foc și mărimea construcțiilor, fiind interzise cele cu foc deschis în spații care prezintă pericol de incendiu sau explozie.

Articolul 126

Instalațiile electrice vor fi corespunzătoare categoriei de pericol de incendiu a procesului tehnologic, destinației spațiului și mediului respectiv.

Articolul 127

Încăperile și spațiile în care se degaja substanțe combustibile vor avea asigurata evacuarea gazelor, vaporilor, prafului și pulberilor, pe măsura degajarii lor, astfel încît să se evite posibilitatea acumularii lor în cantități periculoase.

Articolul 128

La realizarea sistemelor de ventilare se va urmări reducerea posibilităților de formare a amestecurilor explozive și de propagare a incendiului prin canalele de ventilare, precum și utilizarea unor materiale și elemente corespunzătoare.

Articolul 129

Sistemele de ventilare a secțiilor și încăperilor din categoriile A, B și C de pericol de incendiu vor fi separate de cele ale categoriilor D și E de pericol. Evacuarea prin același sistem a substanțelor care, în amestec mecanic sau combinație chimica, pot provoca o aprindere sau explozie, nu este permisă.

Articolul 130

Sistemele de ventilare a încăperilor în care se depozitează sau se prelucreaza substanțe inflamabile, a salilor aglomerate și a încăperilor cu aparatura de mare valoare sau importanța deosebită, vor fi independente de celelalte sisteme de ventilare ale clădirii.

Articolul 131

În interiorul canalelor de ventilare nu se admit montarea conductelor de lichide sau gaze combustibile, iar în canalele prin care se vehiculeaza praf, vapori ori gaze combustibile, nu se vor monta nici conducte de încălzire sau circuite electrice. De asemenea, în canalele de ventilare ale salilor aglomerate și ale clădirilor înalte nu se admite montarea circuitelor electrice și a conductelor izolate cu materiale combustibile.

Articolul 132

Traversarea pereților antifoc de către canalele de ventilare nu se recomanda. În cazurile în care aceste traversari nu sînt absolut necesare, se vor lua măsuri pentru evitarea propagarii incendiilor în compartimentele invecinate.