Acordul din 22 aprilie 1978
între guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Ghana privind navigația maritima
prezumat în vigoare
Guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Ghana, denumite în continuare părți contractante,
în dorința:
de a promova în continuare relațiile prietenești care exista între cele doua state,
de a folosi pe deplin posibilitățile oferite de economiile în dezvoltare ale țărilor lor și de a intensifica cooperarea în domeniul navigației maritime,
de a respecta principiile deplinei egalitati în drepturi, independentei și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc,
convinse de importanța creșterii și diversificării cooperării dintre țările în curs de dezvoltare, pentru dezvoltarea economică accelerata și progresul social, pentru reducerea și lichidarea decalajelor economice ce despart aceste tari de țările dezvoltate economice - cerința esențială a unei noi ordini economice internaționale,
au căzut de acord asupra celor ce urmează:
Articolul 1
În prezentul acord:
1. Prin termenul nava unei părți contractante se înțelege orice nava care poarta pavilionul acestei părți în conformitate cu legislația sa.
Termenul nava unei părți contractante nu include navele de război.
2. Prin termenul membru al echipajului navei se înțelege orice persoană angajata la bordul navei, care îndeplinește în timpul voiajului îndatoririle legate de exploatarea sau de întreținerea navei și este înscrisă în rolul de echipaj.
Articolul 2
Părțile contractante convin să se abțină de la orice acțiune care ar conduce la limitarea liberei participari a navelor celeilalte părți contractante la transporturile maritime internaționale.
Articolul 3
Fiecare parte contractantă, în limitele legislației sale și a regulilor portuare, va lua măsurile pe care le va considera necesare, în scopul de a facilita dezvoltarea activității de navigație între cele doua state.
Părțile contractante convin să permită participarea la traficul maritim dintre porturile celor două tari a navelor care poarta pavilionul unui stat terț, cu condiția ca acestea să fie navlosite de una din organizațiile autorizate ale părții române sau ghaneze.
Articolul 4
Sub rezerva prevederilor acordurilor regionale, la care cele doua tari sînt părți sau ar putea deveni părți în viitor, fiecare parte contractantă va acorda regimul națiunii celei mai favorizate navelor aparținînd celeilalte părți contractante, membrilor echipajelor, precum și incarcaturilor acestor nave, la sosirea, plecarea și staționarea în porturile și locurile de ancorare ale celor două state.
Nici una dintre părțile conmtractante nu va executa servicii portuare, inclusiv servicii de pilotaj și remorcare în porturile și apele celeilalte părți și nici operații de cabotaj, ranfluare, salvare și asistența, care sînt de competența exclusiva a navelor sub pavilion național.
Nu se vor considera cabotaj situațiile în care navele uneia dintre părțile contractante navighează dintr-un port în alt port al celeilalte părți contractante, pentru a descarca mărfuri sau debarca pasageri adusi de navele respective dintr-un alt stat sau pentru a incarca mărfuri sau imbarca pasageri, avînd destinația într-un stat terț.
Articolul 5
Dacă nava uneia dintre părțile contractante suferă un naufragiu sau o alta catastrofa în apropierea țărmului sau în porturile celeilalte părți contractante, nava și incarcatura să se vor bucura de același tratament pe care aceasta parte contractantă îl acorda în situații similare navelor sub pavilion propriu.
Comandantului, echipajului și pasagerilor precum și navei și încărcăturii sale, li se vor acorda, în orice timp, ajutorul și asistența necesară, în aceeași măsura ca și navelor sub pavilion propriu aflate în situație similară.
Bunurile salvate de pe nava aflată în pericol sau care a suferit un naufragiu sau o alta catastrofa nu vor fi supuse la nici un fel de taxe vamale și impozite, afară de cazul cînd acestora li se va da destinația să fie folosite în consumul intern al părții contractante pe teritoriul căreia au fost debarcate.
Pentru depozitarea încărcăturii în spații special amenajate din porturi se vor percepe taxele de depozitare aplicate în asemenea cazuri navelor națiunii celei mai favorizate.
Organele competente ale unei părți contractante lîngă tarmul căreia o nava a celeilalte părți contractante a suferit un naufragiu sau o alta catastrofa, vor notifica de îndată cele intamplate celui mai apropiat reprezentant consular al statului sub pavilionul căruia se afla nava sau, în lipsa acestuia, misiunii diplomatice a acestui stat.
Articolul 6
Naționalitatea unei nave părți contractante este recunoscută de cealaltă parte, pe baza documentelor aflate la bordul navei, eliberate de organele competente în conformitate cu legile și dispozițiile statului sub pavilionul căruia navighează nava.
Documentele navei, precum și documentele privind echipajul, eliberate în conformitate cu legile și dispozițiile statului sub pavilionul căruia navighează nava, vor fi recunoscute de autoritățile celuilalt stat.
Certificatele de tonaj emise de către autoritățile competente ale unuia din cele doua state vor fi recunoscute de către autoritățile competente ale celuilalt stat, iar navele nu vor fi supuse la o noua măsurare a tonajului, în porturile acestui din urma stat.
În cazul modificării sistemului de măsurare a capacității de către una dintre părțile contractante, aceasta are obligația sa informeze în timp util cealaltă parte contractantă despre modificarea intervenita, în scopul stabilirii condițiilor de echivalenta.
Articolul 7
Părțile contractante își recunosc reciproc documentele de identitate ale marinarilor și membrilor lor de familie imbarcati pe aceeași nava, eliberate de organele competente ale statului sub pavilionul căruia se afla nava. Aceste documente de identitate sînt: "Carnetul de marinar" și "Legitimatia de îmbarcare pentru membrii de familie ai marinarului".
Articolul 8
Marinarii care au documentele de identitate prevăzute la art. 7 și figurează pe lista echipajului navei, precum și membrii de familie imbarcati pe aceeași nava, au acces la uscat pentru șederea temporară pe teritoriul orașului portuar în perioada stationarii navei în acest port.
Accesul la uscat și șederea acestora pe teritoriul orașului portuar, precum și deplasarea din orașul portuar în alta localitate sau port ale aceluiași stat, pentru motive de serviciu, luare de contact cu misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului căruia îi aparțin, îngrijirea sănătății, tranzit sau alte motive admise de autoritățile competente, se fac cu respectarea reglementărilor în vigoare în statul căruia îi aparține portul de escala.
Articolul 9
Vor fi scutite de taxele la tonaj în porturile fiecăruia din cele doua state:
1. navele care intră în port cu incarcatura, în caz de forta majoră, și pleacă din port fără a efectua vreo operațiune comercială de încărcare-descărcare;
2. navele care fac escala în porturi pentru aprovizionare cu apa potabilă, combustibil, provizii, pentru transmiterea poștei sau în scopul de a obține ajutor medical pentru un membru al echipajului sau un călător, pentru cel mult 24 de ore.
"Intrarea forțată în port" nu va fi considerată ca operație comercială dacă următoarele operații sînt efectuate pentru salvarea vieții omenești sau a navei și încărcăturii sale;
a) încărcarea și descărcarea mărfurilor de pe o nava pe alta, fără depozitare;
b) transbordarea mărfurilor de pe o nava pe alta în caz de nenavigabilitate a primei nave;
c) efectuarea cheltuielilor pentru aprovizionarea echipajului și
d) vînzarea mărfurilor de pe nava, cu aprobarea autorităților vamale, pentru a acoperi cheltueilile apărute ca urmare a intrării în port, din motive de forta majoră.
Prevederile acestui articol nu se referă la drepturile sanitare, de pilotaj și de salvare care vor fi percepute, în toate cazurile, în aceleași condiții ca și navelor națiunii celei mai favorizate.
Articolul 10
Navele fiecărei părți contractante care intră în porturile celeilalte părți contractante pentru a descarca o parte din incarcatura lor adusă din străinătate, vor putea, conformându-se reglementărilor interne, sa păstreze la bord o parte din incarcatura care este destinată unui alt port - fie al aceluiași stat, fie al altui stat - și sa o transporte fără sa plătească alte taxe, în afară celor care sînt impuse în asemenea cazuri navelor națiunii celei mai favorizate.
De asemenea, navele fiecărei părți contractante vor putea trece dintr-un port în altul al aceleiași părți contractante pentru a completa incarcatura destinată pentru străinătate, fără a mai plati alte drepturi în afară celor ce sînt impuse în asemenea cazuri navelor națiunii celei mai favorizate.
Articolul 11
În scopul usurarii operațiunilor și asigurării unei exploatări eficiente a navelor proprii, autoritățile competente ale uneia dintre părțile contractante pot trimite reprezentanți permanenți pe teritoriul celuilalt stat.
Articolul 12
În ce privește navigația pe Dunăre, prevederile prezentului acord se vor aplica ținându-se seama de regimul juridic al navigației pe Dunăre.
Articolul 13
Fiecare parte contractantă notifica celeilalte părți contractante care sînt autoritățile competente însărcinate cu aplicarea prezentului acord.
Reprezentanții acestor autorități se întâlnesc, la cererea uneia dintre părți pentru a soluționa orice eventuale dificultăți care ar putea să apară cu privire la aplicarea prezentului acord, pentru consultări asupra principalelor probleme de interes comun din domeniul navigației maritime, identificarea de noi forme de cooperare și perfecționarea celor existente, în vederea asigurării transportului mărfurilor ce fac obiectul schimburilor comerciale ale celor două state.
Articolul 14
Autoritățile și tribunalele fiecărei părți contractante nu vor putea să se sesizeze cu litigii care ar surveni pe navele sub pavilionul celeilalte părți contractante, în timpul voiajului sau în porturi, între comandant, ofițeri și membrii echipajului înscriși în rolul echipajului navei și care privesc problemele personale ale echipajului, salariul și, în general, activitatea la bordul navei.
Prevederile alineatului precedent nu se aplică actelor care aduc atingere ordinii publice sau sînt de natura penală prin conținutul lor.
Articolul 15
În măsura în care nu este prevăzut altfel în prezentul acord, se va aplica legislația naționala a fiecărei părți contractante.
Articolul 16
Orice diferend privitor la interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi soluționat pe cale de negocieri directe între autoritățile competente ale celor două părți contractante.
În cazul în care aceste autorități nu vor ajunge la o înțelegere, diferendul va fi soluționat pe cale diplomatică.
Articolul 17
Prezentul acord va fi supus ratificării sau aprobării, conform dispozițiilor legislative ale fiecăruia dintre cele doua părți contractante. Acestea își vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, ratificarea sau aprobarea acordului, care va intră în vigoare la data primirii ultimei notificări.
Acordul este încheiat pentru o durată de 10 ani și va fi prelungit în mod tacit pentru perioade de câte un an. Fiecare dintre părțile contractante poate renunța la prezentul acord printr-o înștiințare scrisă prealabilă facuta cu cel puțin 6 (șase) luni înainte.
Încheiat la data de 22 aplilie 1978 la București, în doua exemplare originale, fiecare în limba română și în limba engleza, ambele texte avînd aceeași valabilitate.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.