Statutul din 18 martie 2001

Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege poate solicita primirea în profesia de avocat printr-o cerere adresată decanului baroului în circumscripția căruia dorește să își exercite profesia.

Cererea se depune, în dublu exemplar, la decanatul baroului și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) elementele actului de identitate și organul emitent;

d) indicarea diplomei care atesta calitatea de licențiat în drept sau a titlului științific de doctor în drept;

e) menționarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie, cu scutire de examen sau cu scutire de stagiu;

f) declarația solicitantului că nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din lege;

g) declarația solicitantului că nu se afla în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 14 din lege ori ca înțelege sa renunțe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancțiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din lege;

h) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește sa exercite profesia;

i) declarația expresă a solicitantului că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România, urmând ca în caz contrar să se indice: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității;

j) pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege cererea va cuprinde mențiuni referitoare la profesiile ocupate anterior, cu indicarea perioadelor în care solicitantul a ocupat funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult.

Cererea va fi însoțită de acte care dovedesc împrejurările sus-menționate, depuse de către solicitant, în dublu exemplar. În mod obligatoriu, la cerere se vor atașa:

- copie de pe actul de identitate al petentului și de pe actele de stare civilă ale acestuia;

- copie de pe certificatul de naștere;

- copie de pe diploma de studii ori de pe diploma ce atesta titlul științific;

- certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

- certificatul medical care atesta starea fizica și psihică, eliberat de o unitate medicală specializată;

- certificat, eliberat de baroul în care petiționarul a mai fost înscris în profesie, privind situația disciplinară și cauzele încetării calității de avocat;

- doua fotografii pentru cartea de identitate de avocat.

Persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege care a îndeplinit funcția de judecător, procuror, consilier juridic, jurisconsult sau notar va depune o copie certificată de pe carnetul de muncă sau o adeverinta echivalenta eliberata de Camera Notarilor Publici.

Cetățenii români cu domiciliul în România, care solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituția de învățământ superior din alta țara, vor depune și dovada echivalării diplomei în condițiile legii.

Cererea de primire în profesia de avocat a persoanei aflate în situațiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege va fi avizată și de consiliul baroului în circumscripția căruia și-a desfășurat activitatea.

Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România va acorda, după caz, scutirea de examen după examinarea ambelor avize.

Perioada de 10 ani prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege se calculează și prin însumarea perioadelor în care s-au îndeplinit oricare dintre funcțiile respective.

Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puțin 5 ani anteriori implinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii și asigurări sociale din care face parte.

O copie de pe cererea de primire în profesie se va afișa în cel mult 3 zile de la înregistrarea acesteia, într-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului.

Afișarea se constata prin proces-verbal.

În termen de 10 zile de la afișarea cererii orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicând motivele și arătând împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.

În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna un avocat-raportor dintre membrii consiliului baroului, care va efectua investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziție la înscriere.

Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

După depunerea raportului și verificarea cunoștințelor referitoare la organizarea și exercitarea profesiei de avocat consiliul baroului analizează îndeplinirea condițiilor pentru primirea în profesie, soluționează eventualele opoziții și întocmește un aviz motivat care va fi înaintat Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România, împreună cu toate lucrările ce privesc cererea.

Avizul prevăzut la alin. (1) va cuprinde propunerea motivată cu privire la acordarea sau la refuzul acordării scutirii de examen.

Decizia Consiliului Uniunii Avocaților din România privind primirea în profesie se comunică petentului și baroului respectiv.

Reexaminarea cererii privind primirea în profesie poate fi solicitată o singură dată.

Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în baroul care a avizat primirea, prin decizia emisă de Consiliul baroului cu respectarea dispozițiilor art. 19, 20 și 21 din lege.

Cererea de înscriere se depune în dublu exemplar la decanatul baroului și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pasaportului;

d) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să își exercite profesia;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul).

Cererea va fi însoțită de următoarele acte, traduse în limba română, depuse în copii certificate:

- pasaport;

- o atestare din partea baroului sau a asociației profesionale de avocați din țara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară;

- certificat medical eliberat de o unitate sanitară din România care atesta starea fizica și psihică;

- declarația expresă a solicitantului că nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 13 și 14 din lege;

- declarația expresă a solicitantului ca se obliga să respecte prevederile legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

- doua fotografii pentru cartea de identitate de avocat;

- dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform

art. II din Legea nr. 231/2000 , după caz.

O dată cu cererea de înscriere în barou avocatul străin va depune actele doveditoare ale calității de asociat în cadrul societății civile profesionale în care își va desfășura activitatea.

Prevederile art. 29, 30 și 31 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzător.

Consiliul baroului verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut și întocmește un aviz motivat care va fi înaintat împreună cu lucrarea la Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România.

Propunerea de înscriere în barou va indica, după caz, durata pentru care se propune înscrierea, potrivit contractului de asociere în societatea civilă profesională.

În aplicarea art. 11 lit. c) și a art. 13 din lege cazurile de nedemnitate se verifica atât cu ocazia primirii în profesie, cat și pe întreaga durata a exercitării acesteia.

Membrii barourilor, care se găsesc în unul dintre cazurile prevăzute la art. 13 din lege, sunt obligați să prezinte decanatelor hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea profesiei.

Consiliile barourilor vor examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești respective și vor aprecia dacă aceste hotărâri atrag sau nu nedemnitatea avocatului, în raport cu dispozițiile art. 13 din lege, dispunând, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat potrivit art. 26 lit. d) din lege.

Decizia motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauza, precum și președintelui Uniunii Avocaților din România, împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia s-a verificat starea de nedemnitate.

Decizia consiliului baroului poate fi atacată de președintele Uniunii Avocaților din România și de avocatul în cauza, conform art. 56 din lege, în termen de 15 zile de la comunicare.

Decizia de încetare a calității de avocat devine executorie după soluționarea cauzei de către Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Incompatibilitatea prevăzută la art. 14 lit. c) din lege privește exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț, în sensul că prin aceste fapte avocatul se angajează personal sau în numele unui comerciant să efectueze o operațiune comercială care îi angajează răspunderea.

Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat:

a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;

b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercială în comandită simpla sau în comandită pe acțiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate comercială cu răspundere limitată sau într-o societate comercială în comandită pe acțiuni;

d) calitatea de președinte al consiliului de administrație sau membru în comitetul de direcție al unei societăți comerciale pe acțiuni.

Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acțiuni sau membru în consiliul de administrație al unei societăți comerciale pe acțiuni.

Incompatibilitățile prevăzute la art. 11 lit. c) și art. 14 din lege se constata de către consiliul baroului, sesizat pe orice cale.

Avocatul devenit incompatibil are obligația sa încunoștințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei pe tabloul avocaților incompatibili.

Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege.

În aplicarea art. 24 alin. (1) din lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocaților incompatibili fără ascultarea avocatului.

Lipsa nejustificată a avocatului, la data indicată în convocarea expediată cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, nu împiedica luarea măsurii.

Potrivit art. 16 din lege dreptul de primire în profesie se obține pe baza unui examen.

Examenul de primire în profesie se organizează de Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România. Comisia de examinare este formată din cadre didactice universitare, sub președinția unui membru al Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaților din România, conform art. 63 alin. 1 lit. c) din lege. Dispozițiile art. 63 lit. j) din lege se aplică în mod corespunzător.

Regulamentul și tematica examenului vor fi comunicate barourilor cu cel puțin 3 luni înainte de data examenului și vor putea fi consultate de cei interesați, prin grija barourilor.

Data examenului va fi anunțată cu cel puțin 60 de zile înainte, într-un ziar de mare tiraj.

Pentru înscrierea la examen candidatul va adresa o cerere decanului baroului în circumscripția căruia dorește să își exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor art. 28-31 din prezentul statut. Cererea va fi depusa cu cel puțin 30 de zile înainte de data examenului, pentru a da posibilitatea consiliului baroului să efectueze investigațiile prevăzute la art. 28-31 din prezentul statut.

În cazul în care petentul solicita înscrierea la examen pentru a fi primit în alt barou decât cel în care domiciliază, se va cere și avizul baroului de domiciliu.

După expirarea termenului pentru înscriere consiliul baroului este obligat sa înainteze Uniunii Avocaților din România lista cuprinzând candidații înscriși și dosarele acestora, pe măsura ce a avizat cererile, dar cu cel mult 10 zile înainte de data examenului.

Candidatul este obligat să depună taxa de participare la examen, stabilită de Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România.

Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual, urmând procedura avizării de către barou și a acordării scutirii de examen de către Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România, în baza art. 65 alin. 2 lit. d) din lege.

Decizia Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România poate fi contestată la Consiliul Uniunii Avocaților din România în termen de 15 zile de la data comunicării sale. Aprobarea sau respingerea cererii de primire în profesie este de competența Consiliului Uniunii Avocaților din România, conform art. 63 lit. g) din lege.

Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de avocat și are drept scop pregătirea profesională a avocatului la începutul exercitării profesiei.

Stagiul este obligatoriu și efectiv, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.

În timpul stagiului avocatul va purta denumirea de avocat stagiar.

Consiliul baroului în mod excepțional și numai după verificarea raportului avocatului care coordonează conferința de stagiu, poate aproba reducerea perioadei de stagiu cu cel mult 6 luni pentru avocații stagiari care se remarca în activitatea profesională, pe baza rezultatelor obținute la conferințele de stagiu, a notarilor semestriale și a rezultatelor obținute în activitățile organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.

Avocatul care garantează îndrumarea profesională a avocatului stagiar și avocatul care sprijină cererea de primire în barou a avocatului stagiar conform art. 59 din prezentul statut trebuie să aibă competența profesională potrivit art. 18 din lege și sa nu se afle în unul dintre cazurile prevăzute la art. 19 alin. (2) și la art. 20 din lege. Avocatul îndrumător se angajează față de consiliul baroului cu privire la asigurarea aplicării art. 62 din prezentul statut și este obligat sa îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării.

Avocatul care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 18 din lege nu poate da mai mult de doua recomandări, indiferent dacă recomandarea se referă la îndrumarea efectivă a avocatului stagiar sau dacă sprijină cererea acestuia pentru primirea în profesie ca avocat stagiar.

Pot da recomandări în condițiile art. 18 din lege numai avocații titulari ai cabinetelor individuale și avocații asociați.

Dacă din orice motive, pe perioada stagiului avocatul care asigura efectiv îndrumarea profesională nu își mai îndeplinește obligațiile specifice, inclusiv pe cea prevăzută la art. 62 din prezentul statut, avocatul care a sprijinit cererea de primire în profesie preia toate aceste obligații. Avocatul care a asigurat îndrumarea profesională va trebui să depună un raport motivat asupra situației intervenite. În cazul în care se constată că avocatul, cu rea-credința, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin recomandarea data potrivit art. 56 din prezentul statut și prin contractul încheiat în acest sens cu avocatul stagiar, consiliul baroului va declansa procedura prevăzută la art. 71 și următoarele din lege.

Avocatul stagiar este înscris în barou și în tabloul avocaților stagiari, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesia de avocat, comunicată conform art. 51 și 52 din prezentul statut, a dovezilor privind asigurarea îndrumării pe perioada stagiului, cu respectarea prevederilor art. 18 din lege și a modalitatii prin care se încadrează în una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 5 din lege.

În Tabloul avocaților se menționează perioada în care stagiul se suspenda.

Consiliul baroului organizează și supraveghează îndrumarea avocaților stagiari.

Avocatul stagiar este supus tuturor dispozițiilor legale și statutare privitoare la profesia de avocat.

Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

a) să își perfecționeze pregătirea profesională teoretică și să își însușească tehnica de practica avocațială;

b) sa participe la toate conferințele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregătească în scris subiectele conferințelor și lucrările avocatiale repartizate de coordonatorul conferințelor de stagiu;

c) sa participe la activitățile organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A.;

d) să efectueze lucrările avocatiale repartizate de avocatul îndrumător și de serviciul de asistența judiciară al baroului;

e) sa participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;

f) sa desfășoare o activitate efectivă în profesie și sa anunțe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.

Abaterile avocaților stagiari de la îndatoririle prevăzute mai sus se sancționează disciplinar.

Formele de învățământ organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A. și conferințele de stagiu constituie forme de pregătire profesională a avocaților stagiari. Ele sunt organizate de către barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România.

Formele de învățământ organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A. vor fi stabilite prin regulamentul sau de funcționare și potrivit programelor și planului de învățământ al acestuia cu aprobarea Consiliului Uniunii Avocaților din România potrivit art. 63 lit. j) din lege.

Conferința de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice și al practicii judiciare, lucrări avocatiale scrise, dezbateri de spete.

Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregătit de către consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaților indrumatori.

Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaților stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferințelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei și a lucrărilor avocaților stagiari.

Prezenta la conferința de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocații stagiari a obligațiilor ce le revin.

La sfârșitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 și 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum și prezenta la conferințele de stagiu și la manifestările baroului la care a fost convocat.

Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător și de coordonatorul serviciului de asistența judiciară al baroului cu privire la activitatea depusa pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

Notările vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie.

Avocatul îndrumător și coordonatorul serviciului de asistența judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse.

Venitul minim lunar garantat de către avocatul care îndrumă efectiv activitatea avocatului stagiar este echivalentul salariului minim pe economia naționala. Venitul poate fi realizat din onorarii pentru cauzele repartizate din oficiu, onorarii pentru prestații profesionale angajate pentru clientela proprie, iar în lipsa acestora, din onorarii retrocedate de avocatul îndrumător.

Fapta avocatului care asigura îndrumarea profesională efectivă, de a nu își îndeplini obligațiile de îndrumare profesională și de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinară.

După expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului pe baza raportului avocatului îndrumător și a celui al serviciului de asistența judiciară, precum și a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional.

Consiliul baroului va evalua și raportul final cu privire la absolvirea cursurilor organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A.

În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie.

Avizul va fi înaintat Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România, împreună cu notările anuale ale avocatului.

Avocatul stagiar care a îndeplinit stagiul sau căruia i s-a aprobat reducerea acestuia este obligat să se prezinte la examenul de definitivat.

Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la examen, după caz, este înscris din oficiu în următoarea sesiune de examen.

Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la doua sesiuni de examen va fi exclus din profesie în termen de 10 zile de la validarea examenului.

Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează de către Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România.

Comisia de examen este formată din avocați definitivi cu reputație profesională și este desemnată de Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaților din România conform art. 63 lit. c) din lege. Președintele comisiei este unul dintre membrii Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România.

Regulamentul și tematica de examen vor fi comunicate barourilor cu minimum 90 de zile anterioare datei examenului și vor fi aduse la cunoștința candidaților prin grija consiliilor barourilor.

Rezultatele examenului sunt supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaților din România.

După promovarea examenului candidatul dobândește titlul de avocat definitiv și va fi înscris în tabloul avocaților definitivi.

Persoana care anterior primirii în profesie a îndeplinit funcții juridice timp de cel puțin 5 ani dobândește, potrivit art. 19 din lege, calitatea de avocat definitiv.

Constatarea acestei calități va fi menționată în decizia de înscriere în barou.

Prin funcții juridice, în sensul art. 19 din lege, se înțelege funcțiile îndeplinite efectiv după absolvirea facultății și după susținerea examenului de licență.

De la data dobândirii calității de avocat definitiv, potrivit art. 19 alin. (1) din lege, curge termenul prevăzut la art. 22 alin. (2) din lege.

Foștii magistrați nu pot pune concluzii la instanțele la care au funcționat, timp de 2 ani de la încetarea funcției deținute. Art. 19 alin. (2) din lege se referă la instanța ca instituție juridică reglementată prin

Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, și nu doar la secțiile din cadrul aceleiași instanțe sau la alcătuirea completelor de judecată.

În cazul în care, în cei 2 ani anteriori primirii în profesie, avocatul a funcționat ca magistrat la mai multe instanțe, interdicția operează pentru fiecare instanța și se calculează de la data încetării activității la instanța respectiva.

Aceeași interdicție se aplică și magistraților asistenți de la Curtea Suprema de Justiție și Curtea Constituțională, executorilor judecătorești, grefierilor și personalului auxiliar al instanțelor judecătorești, Curții Constituționale și Curții de Conturi.

Foștii procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistența juridică la nici un organ de urmărire penală din localitatea unde au funcționat. Calculul duratei de interdicție se face conform art. 70 alin. (2) din prezentul statut.

În cazul în care fostul procuror sau cadru de poliție a funcționat în cei 2 ani anteriori primirii în profesie și în calitate de judecător, interdicția privește atât instanțele, cat și organele de urmărire penală, durata fiind calculată conform art. 70 alin. (2) din prezentul statut.

Aceeași interdicție se aplică și personalului auxiliar al parchetelor și organelor de urmărire penală.

La începutul fiecărui an decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaților definitivi și stagiari cu drept de exercitare a profesiei, alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut.

Separat va fi întocmită a doua parte a tabloului, care va cuprinde cabinetele asociate și societățile civile profesionale, cu indicarea sediului și a avocaților componenți.

Decanul va supune aprobării consiliului baroului și tabloul special în care se vor menționa avocații străini înscriși în barou și, separat, societățile civile profesionale din care aceștia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) și alin. (6) din lege (anexa nr. VIII la prezentul statut).

Tabloul avocaților incompatibili se verifica și se reactualizează la începutul fiecărui an și se comunică Uniunii Avocaților din România (anexa nr. VIII la prezentul statut).

Înscrierea în tablou a avocaților definitivi și stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut la art. 21 din lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fața consiliului baroului, de către avocații nou-înscriși în barou.

Înscrierea în tabloul avocaților este condiționată de depunerea declarației prevăzute la

art. 3 din Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politica. Nedepunerea declarației, depunerea unei declarații false sau recunoașterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea ca poliție politica atrage consecințele prevăzute de lege.

În aplicarea art. 25 din lege consiliul baroului este obligat sa desemneze avocații responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activității de asistența juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaților.

Ori de câte ori va avea informații cu privire la persoanele care acorda nelegal asistența juridică consiliul baroului va sesiza parchetul. Dispozițiile art. 37 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Adunarea generală a baroului poate fi, în condițiile legii, ordinară și extraordinară.

Nu pot participa la ședințele adunării generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datorită stării de incompatibilitate, suspendării din profesie ori datorită unei sancțiuni disciplinare care atrage o astfel de consecința.

Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabilește de către consiliul baroului în prima ședința din luna ianuarie a fiecărui an.

Organizarea adunării generale, ordinară sau extraordinară, este în sarcina consiliului baroului.

Neîndeplinirea acestei obligații poate atrage răspunderea disciplinară.

O dată cu convocarea adunării generale se stabilește și ordinea de zi. Membrii baroului pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi, propuneri care vor fi depuse la decanatul baroului cu cel puțin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.

Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul în care a fost convocată adunarea generală și caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenți;

d) componenta prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luarile de cuvânt;

g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;

h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.

Procesul-verbal va purta semnatura membrilor prezidiului adunării generale.

Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisă membrilor baroului și organelor Uniunii Avocaților din România.

Adunarea generală adopta hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condițiile prevăzute de lege și de statutul profesiei de avocat.

Adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni.

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, avocați definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani.

Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în tablou, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;

b) 7 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 100 de avocați;

c) 9 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 200 de avocați;

d) 11 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 500 de avocați;

e) 13 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 1.000 de avocați;

f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.000 de avocați.

Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe sectoare de activitate.

În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.

Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanți, care, în caz de încetare a mandatului de consilier ales, vor completa consiliul în ordinea numărului de voturi obținut la alegeri.

Avocații aleși membri ai comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și consilierii.

Dispozițiile art. 126 alin. (5) din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Consiliul baroului se întrunește în ședința cel puțin o dată pe luna, la sediul baroului.

Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează de toți consilierii prezenți la ședința. Registrul poate fi consultat de către avocații interesați și de organele Uniunii Avocaților din România.

În exercitarea atribuțiilor sale consiliul baroului adopta hotărâri și da avize.

Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocații definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. El trebuie să fie membru al baroului de cel puțin 5 ani.

În exercitarea atribuțiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat și de organele Uniunii Avocaților din România.

Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoștința decanului.

Decanul va incerca medierea în vederea soluționării amiabile a litigiului.

Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaților din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.

Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

Organele de conducere ale Uniunii Avocaților din România sunt: congresul, consiliul, comisia permanenta și președintele.

Avocații care formează organele de conducere ale Uniunii Avocaților din România sunt avocați definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.

La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegați, și avocații care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2).

Congresul este organul suprem de conducere.

Hotărârile adoptate de congres sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei și pentru toți avocații.

Anual, Consiliul Uniunii Avocaților din România convoacă congresul ordinar.

La cererea a cel puțin 1/3 din numărul total al barourilor Consiliul Uniunii Avocaților din România va convoca congresul extraordinar.

Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora și locul desfășurării congresului, precum și ordinea de zi a acestuia.

Membrii de drept ai congresului sunt decanii baroului și membrii Consiliului Uniunii Avocaților din România.

Din congres fac parte și membri delegați aleși de adunările generale ale barourilor potrivit unei norme de reprezentare de un delegat pentru fiecare o suta de avocați. Barourile care au mai puțin de o suta de avocați înscriși aflați în activitate vor alege un delegat. Barourile care au între o suta și trei sute de avocați vor alege doi delegați. Barourile care au între trei sute și cinci sute de avocați vor alege trei delegați. Barourile care au între cinci sute și o mie de avocați vor alege patru delegați. Barourile care au peste o mie de avocați vor alege cinci delegați și în continuare câte cinci delegați pentru fiecare mie care depășește prima mie de avocați.

Norma de reprezentare se rotunjeste crescator pentru fiecare număr care depășește o suta, trei sute, cinci sute sau o mie de avocați, după caz.

Lucrările congresului sunt conduse de către președintele Uniunii Avocaților din România, împreună cu un prezidiu format din 8 avocați, ales prin vot deschis.

Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 124 din prezentul statut aplicându-se corespunzător.

Hotărârile, rezoluțiile și moțiunile se iau prin vot deschis.

Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegații care nu candidează, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menționează: numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează și baroul din care face parte.

Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei propuse.

Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul candidaților votati "pentru" este mai mare decât numărul funcțiilor pentru care se candidează.

Consiliul Uniunii Avocaților din România se convoacă trimestrial în ședințe ordinare sau, ori de câte ori este necesar, în ședințe extraordinare, de către Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România.

Conducerea ședințelor Consiliului Uniunii Avocaților din România revine președintelui acesteia, asistat de către vicepreședinți și de membrul comisiei permanente coordonator al secretariatului Uniunii.

Prevederile art. 124 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzător.

Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România se întrunește înaintea ședințelor Consiliului Uniunii și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Uniunii.

Comisia permanenta asigura activitatea permanenta a Uniunii Avocaților din România. Ședințele comisiei permanente sunt conduse de președintele Uniunii.

În desfășurarea activității curente Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România emite avize, adopta decizii, dispoziții și avize conforme în cazurile prevăzute de lege. Deciziile și dispozițiile au caracter obligatoriu și pot fi atacate cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de lege și de prezentul statut.

Organul competent să soluționeze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, sa dispună suspendarea efectelor actului atacat, până la soluționarea plângerii.

Fapta săvârșită de avocat, prin care se încalcă dispozițiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor de conducere ale baroului în care avocatul este înscris și ale Uniunii Avocaților din România sau care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocați, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit art. 73 din lege.

Protecția onoarei și prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale profesiei sunt încredințate organelor constituite potrivit dispozițiilor legii.

În fiecare barou se organizează și funcționează o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 49 din lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleși de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.

Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un președinte ales de către membrii acesteia.

Secretarul baroului, desemnat de consiliul baroului, îndeplinește funcția de grefier al comisiei de disciplina, calitate în care păstrează, tine evidentele și efectuează lucrările necesare în vederea desfășurării activității comisiei, sub îndrumarea președintelui.

Cheltuielile necesare activităților comisiei de disciplina se suporta de către barou.

În cadrul Uniunii Avocaților din România funcționează Comisia Superioară de Disciplina, independenta de organele de conducere ale Uniunii prevăzute la art. 58 lit. b), c) și d) din lege.

Comisia Superioară de Disciplina este alcătuită din reprezentanții barourilor desemnați de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaților dintre candidații desemnați de adunările generale ale barourilor.

Membrii Comisiei Superioare de Disciplina se aleg dintre avocații cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie.

Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 72 alin. (2) lit. a) și b) din lege nu pot face parte soțul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecata, ale membrilor Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România, în cazul prevăzut la art. 71 alin. (2) din lege, precum și soțul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale părții care a declansat prin plângere procedura disciplinară.

Consiliul Uniunii Avocaților din România, constituit ca instanța disciplinară, în plenul sau, mai puțin cel în cauza, judeca recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de Comisia Superioară de Disciplina, ca instanța de fond, și a încheierilor prevăzute la art. 74 alin. (1) și (2) din lege.

Unul dintre secretarii Uniunii Avocaților din România, desemnat de comisia permanenta a acesteia, îndeplinește funcția de grefier al Consiliului Uniunii Avocaților din România, constituit ca instanța disciplinară în condițiile alineatului precedent.

Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului din care avocatul face parte. Dacă avocatul este pensionar care continua activitatea în profesie, incompatibil sau retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou.

Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 70 alin. (2) și (3) din lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședința.

Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situațiile prevăzute la art. 71 alin. (2) din lege plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România.

Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de către decan sau de consilierul desemnat de consiliul baroului.

Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al organelor Uniunii Avocaților din România sau a unui decan se efectuează de către președintele Uniunii sau de un membru al comisiei permanente a acesteia.

Consilierul desemnat pentru efectuarea lucrărilor prevăzute la alineatele precedente se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se judeca de către consiliul baroului, în absenta consilierului recuzat.

Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul profesional al acestuia, sau prin înștiințare scrisă luată la cunoștința prin semnatura pe copie și după încunoștințarea sa cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoștința a conținutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicații scrise.

Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu împiedica desfășurarea anchetei disciplinare.

În cursul cercetărilor consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.

În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.

Consiliul baroului va convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

După efectuarea anchetei disciplinare consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.

Soluția se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnatura pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a făcut plângerea și Uniunii Avocaților din România. Dacă se decide exercitarea acțiunii disciplinare, consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susținerea acesteia la instanța disciplinară.

Acțiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt și în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în fața instanței disciplinare, și se semnează de către decanul baroului.

În caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de consiliul baroului, decanul poate solicita comisiei de disciplina suspendarea din profesie a avocatului în cauza, în condițiile art. 581 din Codul de procedură civilă.

Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspenda, urmând să fie reluată după soluționarea cauzei.

Pe perioada suspendării cursul termenului prevăzut la art. 71 alin. (4) din lege este întrerupt.

Președintele comisiei de disciplina va fixa, de îndată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acțiunea și a celorlalte persoane indicate în acțiune.

Consiliul baroului sau, după caz, Comisia Permanenta a Uniunii Avocaților din România va desemna consilierul care va susține acțiunea disciplinară în fața instanței disciplinare.

Procedura de citare în fața instanțelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ședința instanței disciplinare nu este publică.

Lucrările ședinței se consemnează într-o încheiere.

Lipsa părților regulat citate nu împiedica judecata. Instanța disciplinară se va pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauza.

Instanța disciplinară hotărăște, cu majoritate de voturi, prin decizie disciplinară.

Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și de organele profesiei.

Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunică baroului în tabloul căruia este înscris avocatul și Uniunii Avocaților din România.