Statutul

Articolul 13

Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul, Consiliul și președintele.

Articolul 14

Congresul Uniunii este constituit din președintele și vicepreședinții Uniunii, președinții și vicepreședinții Camerelor și din membrii Consiliului Uniunii, cu excepția Congresului de constituire a Uniunii, care se va desfășura în conformitate cu prevederile art. 52 alin. 2.

Congresul Uniunii se întrunește anual la convocarea Consiliului acesteia, potrivit legii.

Congresul Uniunii este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

În cazul în care nu se realizează cvorumul prevăzut la alin. 3 se face o noua convocare a Congresului Uniunii, în aceleași condiții, peste cel mult o luna. La aceasta convocare Congresul Uniunii este legal constituit prin prezenta majorității delegaților. Dacă nici în aceasta situație nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii se amana din nou și va fi convocat de atâtea ori până când se va realiza cvorumul prevăzut în acest alineat.

Articolul 15

Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor sau la cererea majorității colegiilor directoare ale Camerelor.

Convocarea Congresului extraordinar al Uniunii se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 14 alin. 4.

Congresul extraordinar al Uniunii se va tine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Articolul 16

Congresul Uniunii are următoarele atribuții:

a) adopta Statutul Uniunii și Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

b) alege președintele și cei 2 vicepreședinți ai Consiliului Uniunii;

c) alege Comisia de cenzori și Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

d) alege și revoca membrii Comisiei superioare de disciplina care inițial va fi compusa din 7 membri numiți din Camere diferite, fără ca aceștia să dețină sau să poată ocupa alte funcții eligibile la orice nivel al Uniunii sau al Camerelor;

e) analizează și aproba raportul anual al Consiliului Uniunii;

f) aproba bugetul Uniunii și al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

g) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.

Hotărârile Congresului Uniunii sunt obligatorii pentru toți membrii acesteia.

Articolul 17

Consiliul Uniunii este organ de conducere, constituit din câte un membru titular al fiecărei Camere, cu excepția Camerei de pe lângă Curtea de Apel București care va desemna 3 membri titulari. Dintre membrii Consiliului Uniunii sunt aleși președintele și cei 2 vicepreședinți.

Alegerea președintelui și a vicepreședinților se face numai prin vot secret. Desemnarea candidaților propuși se face cu consimțământul acestora.

Candidatul care întrunește majoritatea simpla din numărul voturilor exprimate va fi declarat ales.

Articolul 18

Consiliul Uniunii se întrunește trimestrial și ori de câte ori este convocat de președinte.

Consiliul Uniunii își desfășoară activitatea cu participarea a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.

Hotărârile Consiliului Uniunii se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.

Articolul 19

Consiliul Uniunii are următoarele atribuții:

a) solicita ministrului justiției numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcției de executor judecătoresc;

b) întocmește Tabloul executorilor judecătorești, care se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se va actualiza anual;

c) propune ministrului justiției numărul necesar de birouri de executori judecătorești și condițiile de desfășurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc și a examenului de capacitate;

d) stabilește, cu aprobarea ministrului justiției, onorariile minimale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești în exercitarea atribuțiilor funcției;

e) numește Comitetul de direcție al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătorești;

f) aproba cuantumul sumei de participare a executorilor judecătorești la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

g) reprezintă Uniunea în raporturile cu terții pe plan intern și internațional, prin președintele sau ori printr-un alt reprezentant desemnat de acesta;

h) aproba cotele de contribuție a executorilor judecătorești la Camere și stabilește cuantumul contribuțiilor Camerelor la Uniune în raport cu venitul brut realizat de executorii judecătorești;

i) soluționează prin Comisia superioară de disciplina, formată din 5 membri, contestațiile formulate împotriva hotărârilor Consiliului de disciplina al Camerelor;

j) stabilește modelul siglei și al sigiliului executorilor judecătorești, pe care îl prezintă spre aprobare ministrului justiției, precum și modelul unitar al firmelor destinate birourilor de executori judecătorești, Uniunii și Camerelor;

k) executa controlul profesional-administrativ asupra Camerelor și birourilor executorilor judecătorești, precum și asupra calității actelor executionale cel puțin o dată la 2 ani sau poate delega Consiliul director al Camerei cu efectuarea controlului;

l) stabilește indemnizațiile de conducere pentru președinte, vicepreședinți, precum și pentru membrii Consiliului Uniunii;

m) stabilește structura organizatorică și numărul persoanelor de specialitate și cu funcții administrative, precum și salariile acestora, prin negociere;

n) desemnează 3 dintre membrii săi să facă parte din Biroul executiv al Consiliului Uniunii;

o) repartizează sarcini și responsabilități Biroului executiv al Consiliului Uniunii;

p) organizează și coordonează activitatea de editare a "Buletinului executorilor judecătorești din România" și a altor publicații privind activitatea executionala;

r) elaborează norme specifice privind evidenta financiar-contabila, în condițiile legii;

s) aproba afilierea Uniunii la organizațiile profesionale internaționale ale executorilor judecătorești și cotele de contribuție la acestea;

t) accepta donațiile și legatele făcute Uniunii și aproba sponsorizări;

u) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.

Articolul 20

Biroul executiv al Consiliului Uniunii se compune din președinte, 2 vicepreședinți și 3 membri desemnați de Consiliul Uniunii.

Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întrunește în ședința ordinară o dată pe luna și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui, și adopta decizii valabile în prezenta majorității membrilor săi.

Articolul 21

Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuții principale:

a) asigura activitatea permanenta a Consiliului Uniunii;

b) pregătește proiectele de documente ce vor fi prezentate spre dezbatere și aprobare Consiliului Uniunii;

c) elaborează proiectul raportului anual de activitate al Uniunii;

d) elaborează proiectul de buget al Uniunii;

e) întocmește proiectul tarifului minimal de onorarii al executorilor judecătorești;

f) propune Consiliului Uniunii aprobarea cotelor de contribuție a executorilor judecătorești la Camere și contribuția fiecărei Camere la Uniune, în funcție de venitul brut realizat de executorul judecătoresc;

g) propune Consiliului Uniunii cuantumul sumei de participare a executorilor judecătorești la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești pentru garantarea responsabilității civile a acestora;

h) tine evidenta executorilor judecătorești și a birourilor de executori judecătorești și centralizează datele statistice privind activitatea executionala pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;

i) aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii și exercită orice alte atribuții stabilite de acesta.

Articolul 22

Președintele Uniunii are următoarele atribuții principale:

a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autoritățile publice din România, cu organizațiile guvernamentale și neguvernamentale, cu cele profesionale și cu alte persoane juridice, iar în plan extern, cu organizațiile internaționale ale executorilor judecătorești;

b) angajează personalul de specialitate și administrativ al Uniunii;

c) convoacă și conduce ședințele Consiliului Uniunii și ale Biroului executiv al acestuia;

d) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Uniunii;

e) comunică executorilor judecătorești, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii și, după caz, de Biroul executiv al acestuia;

f) exercita orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.

În situația în care președintele lipsește acesta este reprezentat de unul dintre vicepreședinți, pe care îl desemnează în acest scop.

Funcția de președinte nu poate fi exercitată decât pe durata a doua mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.

În exercitarea atribuțiilor sale președintele emite dispoziții.

Pe perioada mandatului atât președintele, cat și vicepreședinții au obligația de a exercita funcția de executor judecătoresc.

Articolul 23

Comisia de cenzori a Uniunii este compusa de 5 membri, dintre care 3 executori judecătorești aleși de Congresul Uniunii și 2 experți contabili desemnați de Consiliul Uniunii.

Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de doua mandate consecutive. Durata unui mandat este de 3 ani.

Cenzorii își desfășoară activitatea potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.

Calitatea de cenzor este incompatibilă cu orice alta funcție eligibilă în cadrul Uniunii și al Camerelor.

Articolul 24

Uniunea are patrimoniu și buget proprii.

Bugetul Uniunii este format din contribuțiile bănești ale Camerelor, donații, sponsorizări, beneficii rezultate din activități economice conexe și din orice alte sume de bani dobândite licit.

Cotele de contribuție a fiecărui executor judecătoresc la Camera și a Camerelor la Uniune se aproba de Consiliul Uniunii, la propunerea Adunării generale a Camerei.

Consiliul Uniunii poate modifica cotele de contribuție propuse de Camera, fără ca acesta să poată însă depăși 5% din veniturile brute ale executorilor judecătorești. Cotele de contribuție se plătesc lunar.

Patrimoniul este format din bunuri mobile și imobile, în condițiile legii.

Articolul 25

Camerele au, potrivit legii, personalitate juridică și sigiliu propriu, iar sediul lor se afla în localitatea în care funcționează Curtea de apel în circumscripția căreia se constituie.

Articolul 26

Organele de conducere ale Camerei sunt: adunarea generală, colegiul director și președintele.

Camerele sunt conduse de un colegiu director format dintr-un președinte, un vicepreședinte, cu excepția Camerei de pe lângă Curtea de Apel București care are 2 vicepreședinți, și 3-7 membri.

Colegiul director este ales de Adunarea generală a Camerei pentru o perioadă de 3 ani dintre membrii acelei Camere.

Funcționarea tuturor organelor Camerei se realizează potrivit prezentului statut și regulamentului propriu.

Articolul 27

Adunarea generală a Camerei se întrunește trimestrial în ședința ordinară și ori de câte ori este nevoie în ședința extraordinară, la convocarea președintelui Consiliului director sau la cererea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului Uniunii.

Convocarea Adunării generale a Camerei în ședința ordinară se face cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită pentru ținerea acesteia, iar convocarea ședinței extraordinare se va face cu cel puțin 7 zile înainte, prin înștiințarea membrilor săi, cu menționarea datei și a locului desfășurării.

Prezenta executorilor judecătorești la lucrările Adunării generale a Camerei este obligatorie.

Articolul 28

Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezenta majorității membrilor săi.

În cazul în care numărul legal nu este întrunit Colegiul director, de fața cu cei prezenți, stabilește o noua data pentru Adunarea generală a Camerei, în termen de cel mult 7 zile.

Adunarea generală a Camerei adopta hotărâri cu majoritatea voturilor celor prezenți.

Articolul 29

Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuții principale:

a) alege pentru un mandat de 3 ani Colegiul director și stabilește indemnizația membrilor acestuia;

b) alege și revoca membrii Colegiului director și reprezentantul camerei în Consiliul Uniunii;

c) alege Comisia de cenzori;

d) aproba bugetul anual și raportul Comisiei de cenzori;

e) propune cotele de contribuție ale executorilor judecătorești la Camera și ale Camerei la Uniune;

f) informează Uniunea în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătorești asupra numărului necesar de executori judecătorești și de executori judecătorești stagiari și face recomandări cu privire la persoanele care urmează să fie propuse de Uniune pentru numirea în funcția de executor judecătoresc de către ministrul justiției;

g) aproba propunerile Colegiului director cu privire la structura organizatorică, numărul personalului și salarizarea acestuia;

h) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut.

Articolul 30

Alegerea președintelui, a vicepreședintelui și a reprezentanților în Consiliul Uniunii și în Consiliul de disciplina al Camerei se face de Adunarea generală a Camerei prin vot secret.

Candidații pentru funcția de reprezentant al Camerei în Consiliul Uniunii trebuie să aibă o vechime în activitatea de executor judecătoresc de cel puțin 5 ani și să se bucure de prestigiu.

Reprezentanții Camerei în Consiliul Uniunii și membrii Consiliului de disciplina al Camerei nu pot îndeplini alte funcții eligibile.

Articolul 31

Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezenta majorității membrilor săi și adopta hotărâri cu majoritatea simpla a voturilor exprimate.

Articolul 32

Colegiul director al Camerei se întrunește în ședințe ordinare lunar sau în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui.

Articolul 33

Colegiul director al Camerei are următoarele atribuții principale:

a) primește cererile solicitanților pentru ocuparea posturilor de executor judecătoresc, împreună cu documentele necesare în acest scop, și le înaintează Consiliului Uniunii cu cel puțin 10 zile înaintea datei stabilite pentru concurs, dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege;

b) primește contestațiile formulate împotriva rezultatelor concursului privind admiterea în profesie și le înaintează Consiliului Uniunii;

c) primește certificatul de înregistrare a biroului executorilor judecătorești, eliberat de prim-grefierul Curții de apel, și îl comunică de îndată compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiției și Consiliului Uniunii;

d) avizează cererile de angajare ale executorilor judecătorești stagiari de către executorul judecătoresc și verifica semestrial stadiul pregătirii și al formării profesionale a executorilor judecătorești stagiari;

e) soluționează sesizările formulate împotriva executorilor judecătorești și propune, după caz, luarea măsurilor legale și statutare;

f) deleagă, în cazurile prevăzute de lege și de regulament, un executor judecătoresc din aceeași circumscripție a judecătoriei sau dintr-o alta circumscripție, care va asigura funcționarea unui birou al executorilor judecătorești pentru îndeplinirea actelor care sunt de competența teritorială a acelui birou;

g) reprezintă Camera în relațiile cu terții prin președinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreședinte;

h) difuzează Buletinul executorilor judecătorești și aduce la cunoștința executorilor judecătorești din circumscripția sa măsurile privind unificarea practicii executionale;

i) desemnează executorii judecătorești care vor efectua controlul dispus de Consiliul Uniunii;

j) întocmește și tine evidenta cauzelor executionale înregistrate în întreaga circumscripție teritorială;

k) tine evidenta veniturilor și cheltuielilor Camerei și a contribuției membrilor săi, prezentând Adunării generale a Camerei rapoarte în acest sens;

l) asigura, prin personalul propriu de specialitate și administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensii, a lucrărilor legate de acordarea concediilor și a altor drepturi de asistența socială privind executorii judecătorești și personalul angajat;

m) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut.

Articolul 34

Președintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuții:

a) reprezintă Camera în raporturile cu terții;

b) aduce la îndeplinire hotărârile Colegiului director al Camerei și rezolva lucrările curente;

c) angajează personalul de specialitate și administrativ al secretariatului Camerei;

d) convoacă și conduce ședințele Adunării generale a Camerei și ale Colegiului director al Camerei, prezentând periodic rapoarte de activitate și propuneri pentru îmbunătățirea activității;

e) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Camerei;

f) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut.

Funcția de președinte nu poate fi exercitată decât pe durata a doua mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.

Vicepreședinții exercita atribuțiile președintelui în lipsa acestuia.

Articolul 35

Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi și obligații:

a) participa de drept la ședințele Colegiului director al Camerei;

b) are acces la toate documentele Camerei;

c) are dreptul la o indemnizație stabilită de Consiliul Uniunii;

d) participa din partea Camerei la toate ședințele Consiliului Uniunii;

e) prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei și apara interesele acesteia;

f) informează cu regularitate Adunarea generală și Colegiul director ale Camerei despre toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii;

g) întocmește trimestrial rapoarte de activitate și le supune spre aprobare Adunării generale a Camerei;

h) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea generală a Camerei.

Articolul 36

Camera are patrimoniu și buget proprii.

Bugetul Camerelor este format din contribuții bănești ale executorilor judecătorești, donații și sponsorizări, beneficii rezultate din activități economice conexe, precum și din orice alte sume de bani dobândite licit.

Pentru înscrierea la concursul în vederea ocupării unui post de executor judecătoresc candidatul va plati o taxa stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Camerei în circumscripția căreia se afla postul vacant de executor judecătoresc pentru care candidatul s-a înscris la concurs.

Patrimoniul Camerelor este format din bunuri mobile și imobile, în condițiile legii.

Articolul 37

Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri, dintre care 2 executori judecătorești și un contabil.

Comisiile de cenzori ale Camerelor verifica modul de executare a bugetelor Camerelor și prezintă anual un raport Adunării generale a Camerei.

Personalul cu atribuții financiar-contabile al Camerei este obligat sa pună la dispoziție Comisiei de cenzori a Camerei toate evidentele și datele pentru efectuarea verificărilor.

Articolul 38

Executorul judecătoresc își exercită funcția în cadrul unui birou individual, prin asociere sau în societăți civile profesionale.

Articolul 39

Biroul executorului judecătoresc va avea un sediu corespunzător pentru desfășurarea activității cu publicul și pentru depozitarea, păstrarea și conservarea în bune condiții a arhivei și a valorilor.

Executorul judecătoresc asigura securitatea biroului și ia măsuri de protecție împotriva incendiilor, efractiilor sau altor evenimente previzibile.

Articolul 40

Programul de activitate al biroului executorului judecătoresc este obligatoriu de cel puțin 8 ore zilnic, dintre care 6 ore de activitate cu publicul.

Orice modificare a programului de lucru se va comunică Colegiului director al Camerei.

Articolul 41

Biroul executorului judecătoresc și societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice.

Articolul 42

Toate neînțelegerile de natura patrimonială dintre executorii judecătorești, precum și cele privind formele asociative de desfășurare a activității executionale urmează să fie rezolvate pe cale amiabila.

În caz de nesoluționare a litigiului pe cale amiabila executorul judecătoresc va cere concilierea președintelui Camerei.

Articolul 43

Indiferent de forma de desfășurare a activității, în mod individual sau prin asociere, atribuțiile personale și răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.

Articolul 44

Executorii judecătorești sunt obligați să respecte reglementările legale și statutare în materie financiar-contabila, sub sancțiunea atragerii răspunderii juridice, conform legii.

Articolul 45

Patrimoniul biroului executorului judecătoresc are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale.

Patrimoniul biroului executorilor judecătorești asociați are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societății civile fără personalitate juridică constituite în acest scop.

Creanțele personale ale executorilor judecătorești asociați au regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societății civile fără personalitate juridică constituite în acest scop.

Creanțele personale ale executorilor judecătorești nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului executorilor judecătorești asociați decât după partajul intervenit cu ceilalți asociați.

Articolul 46

Pot fi executori judecătorești stagiari persoanele care îndeplinesc condițiile expres prevăzute de dispozițiile legii, fără a depăși o perioadă de 5 ani de la obținerea diplomei de licență în drept, perioada în care nu a practicat o activitate într-o munca juridică.

Articolul 47

Pot angaja executori judecătorești stagiari numai executorii judecătorești care au o vechime de minimum 5 ani în profesie.

Articolul 48

Executorul judecătoresc stagiar este angajat prin contract individual de muncă, încheiat pe perioada determinata cu executorul judecătoresc în condițiile legii, regulamentului și prezentului statut.

Un executor judecătoresc nu poate angaja mai mult de un executor judecătoresc stagiar în aceeași perioadă.