Convenția din 28 octombrie 1978

Articolul 2

1. Un oficiu consular nu poate fi înființat pe teritoriul statului de reședința decît cu consimțămîntul acestui stat.

2. Sediul oficiului consular, rangul și circumscripția sa consulară sînt fixate de către statul trimițător și supus aprobării statului de reședința.

3. Modificări ulterioare nu pot fi aduse de către statul trimițător, sediului oficiului consular, rangului sau circumscripției sale consulare decît cu consimțămîntul statului de reședința.

Articolul 3

1. Înainte de numirea șefului oficiului consular, statul trimițător trebuie să obțină, pe cale diplomatică, acordul prealabil al statului de reședința.

2. Șefii oficiului consular sînt numiți de statul trimițător și admiși să-și exercite funcțiile lor de către statul de reședința.

3. Statul trimițător transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința.

Patenta consulară trebuie să ateste calitatea, indica numele și prenumele, rangul șefului oficiului consular, circumscripția consulară și sediul oficiului consular.

4. Șeful oficiului consular este admis să-și exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședința denumita "exequatur".

5. Statul de reședința poate acorda șefului oficiului consular o autorizație provizorie pentru exercitarea funcțiilor sale pînă la eliberarea exequaturului. În acest caz, dispozițiile prezentei convenții îi sînt aplicabile.

6. În cazul în care șeful oficiului consular a fost admis, chiar cu titlu provizoriu, să-și exercite funcțiile sale, statul de reședința trebuie să informeze despre aceasta, imediat, autoritățile competente din circumscripția consulară și sa ia măsurile necesare în scopul ca șeful oficiului consular să poată să-și îndeplinească funcțiile.

7. Statul de reședința poate refuza exequaturul oricînd și fără să fie ținut sa explice motivele hotărîrii sale.

Articolul 4

1. În cazul în care șeful oficiului consular este în imposibilitatea de a-și exercită funcțiile sale sau dacă postul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi încredințată în mod provizoriu unui funcționar consular din cadrul aceluiași oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimițător situat în statul de reședința sau unui agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimițător în statul de reședința.

2. Numele și prenumele persoanei desemnate, conform dispozițiilor pct. 1, în calitate de gerant interimar, sînt notificate, în prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința.

3. Gerantul interimar se va bucura de drepturile, imunitățile și privilegiile acordate șefului oficiului consular prin prezenta convenție.

Articolul 5

Funcționarii consulari trebuie să aibă numai cetățenia statului trimițător; ei nu trebuie să fie rezidenți permanenți ai statului de reședința și nici să se găsească în acest stat pentru a îndeplini alte misiuni.

Articolul 6

Statul trimițător stabilește numărul membrilor oficiului sau consular ținînd seama de importanța acestui oficiu, precum și de necesitățile dezvoltării normale a activității sale; statul de reședința poate, totuși, cere ca efectivul membrilor oficiului consular să fie menținut în limitele a ceea ce el considera rezonabil și normal, față de condițiile existente în circumscripția consulară și de necesitățile oficiului consular.

Articolul 7

Numele, prenumele și clasa funcționarilor consulari, alții decît șeful oficiului consular, precum și numele și prenumele angajaților consulari și ale membrilor personalului de serviciu, vor fi notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința.

Articolul 8

1. Autoritatea competența a statului de reședința va elibera, gratuit, fiecărui funcționar consular, un document care atesta identitatea și calitatea sa.

2. Dispozițiile punctului anterior se aplică și angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu cu condiția ca ei sa nu fie cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător rezidenți permanenți în statul de reședința.

3. Dispozițiile pct. 1 se aplică, de asemenea, membrilor de familie ai membrilor oficiului consular, dacă ei nu sînt cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător rezidenți permanenți în statul de reședința și dacă ei nu exercita în acest stat o activitate lucrativă.

Articolul 9

Membrii oficiului consular nu trebuie să desfășoare nici o activitate comercială sau o alta activitate cu scop lucrativ pe teritoriul statului de reședința.

Articolul 10

1. Funcțiile unui membru al oficiului consular iau sfîrșit îndeosebi, prin:

a) notificarea de către statul trimițător statului de reședința a faptului ca funcțiile unui membru al oficiului consular au luat sfîrșit;

b) retragerea exequaturului;

c) notificarea de către statul de reședința statului trimițător ca încetează sa mai considere persoana respectiva ca membru al oficiului consular.

2. Statul de reședința poate în orice moment sa notifice statului trimițător ca un funcționar consular este persoana non grata sau ca un angajat consular sau un membru al personalului de serviciu nu este acceptabil. Într-o asemenea situație, statul trimițător va dispune, după caz, fie rechemarea funcționarului consular, fie încetarea activității angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu al oficiului consular.

3. Dacă statul trimițător nu executa obligațiile care îi revin ca urmare a notificării, statul de reședința va putea, după caz, sa retragă exequaturul șefului oficiului consular sau sa înceteze de a mai considera persoana în cauza ca membru al personalului consular, după ce a notificat aceasta hotărîre statului trimițător pe cale diplomatică.

4. În cazurile menționate la pct. 2 și 3 ale prezentului articol, statul de reședința nu este obligat sa comunice statului trimițător motivele hotărîrii sale.

Articolul 11

1. Funcțiile consulare sînt exercitate de către funcționarii consulari ai statului trimițător. Ele pot să fie exercitate, în caz de nevoie, de asemenea, de către agenții diplomatici din cadrul misiunii diplomatice a statului trimițător în statul de reședința. În acest caz, drepturile și îndatoririle agenților diplomatici vor fi respectate.

2. Funcțiile consulare vor fi exercitate în limitele circumscripției consulare. Funcționarii consulari nu pot exercita funcțiile lor în afară circumscripției consulare, decît cu consimțămîntul statului de reședința.

3. Funcțiile consulare prevăzute în prezentul capitol, precum și orice alta funcție consulară încredințată de statul trimițător, se exercită cu respectarea legilor statului de reședința și în limitele admise de dreptul internațional.

Articolul 12

În exercitarea funcțiilor consulare, funcționarii consulari se pot adresa:

a) autorităților locale competente din circumscripția consulară;

b) autorităților centrale ale statului de reședința, dacă și în măsura în care aceasta este admisă de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședința sau de acordurile internaționale în materie.

Articolul 13

Funcționarii consulari sînt abilitați:

a) sa favorizeze dezvoltarea relațiilor de prietenie între statul trimițător și statul de reședința și sa promoveze dezvoltarea relațiilor economice, comerciale, culturale, științifice și turistice între ele;

b) sa protejeze și sa apere în circumscripția lor și în conformitate cu legile și regulamentele statului de reședința interesele statului trimițător și drepturile și interesele cetățenilor săi, persoane fizice și juridice. În acest scop, ei se pot adresa autorităților competente din circumscripția lor și, în absenta reprezentantului diplomatic al statului trimițător și cu condiția ca statul de reședința sa nu se opună la aceasta, administrației centrale a acestui stat;

c) să se informeze prin toate mijloacele licite, despre condițiile și evoluția vieții comerciale, economice, culturale, științifice și turistice din statul de reședința.

Articolul 14

Sub rezerva practicii și procedurii în vigoare în statul de reședința, funcționarii consulari pot, fără procura specială, sa reprezinte pe cetățenii statului trimițător sau sa ia măsuri pentru a asigura reprezentarea lor în fața tribunalelor sau a altor autorități ale statului de reședința pentru a cere, în conformitate cu legile și reglementările statului de reședința, luarea de măsuri provizorii în vederea apărării drepturilor și intereselor acestor cetățeni, cînd datorită absentei lor sau cînd, datorită oricărei alte cauze, ei nu sînt în măsura să-și apere în timp util drepturile și interesele lor.

Articolul 15

Funcționarii consulari au dreptul:

a) sa înregistreze pe cetățenii statului trimițător. Aceasta înregistrare nu scutește pe aceștia de obligația de a respecta legile și reglementările statului de reședința în ceea ce privește șederea străinilor:

b) sa elibereze, sa reînnoiască și sa prelungească valabilitatea pașapoartelor și a altor documente de călătorie cetățenilor statului trimițător;

c) sa elibereze vize de intrare sau de tranzit persoanelor care doresc sa meargă în statul trimițător sau sa-l tranziteze.

Articolul 16

Funcționarii consulari pot, față de cetățenii statului trimițător, sa transmită acte judiciare și extrajudiciare sau să execute, în materie civilă și comercială, comisii rogatorii conform acordurilor internaționale în vigoare sau, în lipsa unor astfel de acorduri, tot ce este compatibil cu legile și regulamentele statului de reședința.

Articolul 17

Dacă autoritățile competente ale statului de reședința dețin informații corespunzătoare, ele sînt obligate sa notifice fără întîrziere oficiului consular competent toate cazurile în care este necesară numirea unui tutor sau curator pentru un cetățean minor sau incapabil al statului trimițător. Aplicarea legilor și regulamentelor statului de reședința rămîne totodată, în vigoare în ceea ce privește numirea tutorelui sau curatorului.

Articolul 18

1. Funcționarii consulari au dreptul sa întocmească, sa transcrie sau sa transmită acte de stare civilă privind nașterea și decesul cetățenilor statului trimițător și sa elibereze certificate corespunzătoare. Aceste dispozițiuni nu scutesc persoanele interesate să facă declarații și înregistrări cerute de legile statului de reședința.

2. Funcționarii consulari au dreptul sa încheie căsătorii între cetățenii statului trimițător și sa elibereze certificate corespunzătoare. Ei vor informa, fără întîrziere, autoritățile competente ale statului de reședința, dacă legislația acestuia o cere.

3. În măsura în care autoritățile statului de reședința au cunoștința ca un cetățean al statului trimițător a decedat pe teritoriul statului de reședința, acestea vor informa, fără întîrziere, oficiul consular.

Articolul 19

1. În măsura în care legislația statului de reședința sau a statului trimițător nu se opune, funcționarii consulari pot, în circumscripția consulară (în localurile consulare sau la domiciliul cetățenilor statului trimițător, la bordul navelor și aeronavelor statului trimițător) sa exercite următoarele activități:

a) sa primească, sa certifice, sa legalizeze și sa autentifice declarații ale cetățenilor statului trimițător;

b) sa întocmească, sa autentifice și sa primească în depozit testamente ale cetățenilor statului trimițător;

c) sa primească, sa întocmească și sa autentifice acte juridice încheiate de, sau între cetățenii statului trimițător dacă sînt destinate sa producă efecte în afară teritoriului statului de reședința și dacă ele nu privesc imobile situate în statul de reședința sau drepturi reale asupra unor astfel de imobile;

d) sa certifice data documentelor și sa legalizeze semnăturile cetățenilor statului trimițător de pe acestea;

e) sa certifice copiile și extrasele de pe documente și sa legalizeze traducerile, la cererea cetățenilor statului trimițător;

f) sa vizeze certificatele de origine a mărfurilor și orice alte documente;

g) sa legalizeze semnăturile și sigiliile de pe documente, care sînt emise de autoritățile statului de reședința și sînt destinate sa producă efecte juridice în statul trimițător;

h) sa primească în depozit documente de la cetățenii statului trimițător sau destinate acestora.

2. Actele și documentele enumerate la pct. 1 al prezentului articol au în statul de reședința aceeași valoare juridică și forta probanta ca actele și documentele autentificate, legalizate sau certificate de autoritățile competente ale acestui stat.

Articolul 20

1. În cazul în care un cetățean al statului trimițător a decedat pe teritoriul statului de reședința, autoritățile competente ale acestuia vor notifica, fără întîrziere, decesul, oficiului consular și îi va comunică toate informațiile de care dispune cu privire la moștenitori, legatari, domiciliul sau reședința lor și activul succesoral. Ele vor informa, dacă este cazul, de existenta unui testament. În cazul în care autoritățile statului de reședința au cunoștința ca defunctul a lăsat o succesiune pe teritoriul unui stat terț, ele vor informa, de asemenea, oficiul consular al statului trimițător.

2. Autoritățile competente ale statului de reședința vor informa, fără întîrziere, oficiul consular al statului trimițător, atunci cînd moștenitorul, titularul de drepturi sau legatarul căruia îi revine o succesiune deschisă pe teritoriul statului de reședința este un cetățean al statului trimițător, care nu domiciliază pe teritoriul statului de reședința și nu este legal reprezentat.

3. La cererea funcționarului consular, autoritatea competentă a statului de reședința va informa, fără întîrziere, oficiul consular al statului trimițător de măsurile care s-au luat pentru conservarea și administrarea bunurilor succesorale care au rămas teritoriul statului de reședința, ca urmare a decesului unui cetățean al statului trimițător.

Funcționarul consular poate să-și dea concursul, direct sau prin intermediul unui delegat, la punerea în execuție a măsurilor prevăzute la alineatul precedent.

El poate, de asemenea:

a) sa apere interesele cetățenilor, persoanelor fizice și juridice, ale statului trimițător, în succesiunile de pe teritoriul statului de reședința, conform legilor și regulamentelor statului de reședința;

b) sa urmărească ca sumele de bani, valorile sau alte bunuri mobile ale cetățenilor statului trimițător provenite din succesiuni deschise pe teritoriul statului de reședința, să fie transmise acestora. Transmiterea se va face cu respectarea legilor statului de reședința.

4. Dacă, după îndeplinirea formalităților privind succesiunea pe teritoriul statului de reședința, bunurile mobile ale succesiunii sau suma rezultată din vînzarea bunurilor mobile sau imobile aparțin unui moștenitor, titular de drepturi sau legatar, cetățean al statului trimițător, care nu domiciliază în statul de reședința, care nu a participat la procedura succesorală și care nu a desemnat un mandatar, aceste bunuri sau sumele rezultate din vînzare vor fi încredințate oficiului consular al statului trimițător, în scopul de a fi remise moștenitorului, titularului de drepturi sau legatarului, cu condiția ca:

a) autoritățile statului de reședința sa fi autorizat, dacă este cazul, remiterea bunurilor succesorale sau a sumelor rezultate din vînzarea lor;

b) toate datoriile moștenirii declarate în termenul prevăzut de legislația statului de reședința sa fi fost plătite sau garantate;

c) să fie dovedită calitatea de moștenitor, titular de drepturi sau legatar;

d) drepturile (taxele) de moștenire sa fi fost plătite sau garantate.

5. În cazul cînd un cetățean al statului trimițător se afla provizoriu pe teritoriul statului de reședința și decedează pe teritoriul acestuia, lucrurile personale și sumele de bani rămase de la defunct și care nu sînt pretinse de un moștenitor prezent, vor fi predate, fără alta formalitate, oficiului consular al statului trimițător, cu titlu provizoriu, pentru a li se asigura păstrarea, cu respectarea dreptului autorităților administrative sau judiciare ale statului de reședința de a le prelua în interesul justiției. Oficiul consular va trebui sa predea aceste bunuri personale și sume de bani autorității statului de reședința care va fi desemnată pentru a asigura administrarea sau lichidarea lor.

Oficiul consular va trebui să respecte legislația statului de reședința în privinta exportului bunurilor personale și transferului de sume de bani.

6. Dispozițiile art. 14 al prezentei convenții sînt, de asemenea, aplicabile și în materie de succesiuni, dacă prezentul articol nu dispune altfel.

Articolul 21

1. Funcționarii consulari au dreptul sa acorde asistența navelor statului trimițător și care intra sau se găsesc într-un port din circumscripția lor consulară.

2. În măsura în care legile statului trimițător le permit, funcționarii consulari au dreptul sa ia legătură cu echipajele navelor statului trimițător, să le viziteze, sa verifice și sa vizeze documentele de bord, precum și documentele cu privire la incarcatura și, în general, să asigure aplicarea pe aceste nave a legilor de navigație ale statului trimițător. Fără a aduce atingere competentei autorităților statului de reședința și, în măsura în care legislația statului trimițător îi autoriza, funcționarii consulari au, de asemenea, dreptul sa ia măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și disciplinei pe aceste nave.

3. Autoritățile statului de reședința nu vor interveni în nici o cauza care a survenit la bordul navei, cu excepția dezordinelor care sînt de natura sa tulbure liniștea și ordinea publică pe uscat sau în port ori sa aducă prejudicii sănătății și securității publice, sau în care s-ar găsi implicate persoane străine de echipaj.

4. În cazul cînd autoritățile statului de reședința înțeleg sa ia, potrivit competentei lor, măsuri de asigurare ori executare sau de constringere la bordul navelor statului trimițător, vor înștiința în prealabil oficiul consular, pentru ca un funcționar consular să poată asista la executarea unor astfel de măsuri. Dacă, în cazurile urgente, înștiințarea oficiului consular nu a fost posibila, iar funcționarul consular nu a fost prezent la luarea măsurilor de executare, autoritățile statului de reședința vor informa neîntîrziat oficiul consular cu privire la măsurile luate. Oficiul consular va fi înștiințat și în cazul cînd membrii echipajului navei urmează să fie interogati de către autoritățile statului de reședința.

Dispozițiile prezentului punct nu se referă la controlul vamal, sanitar și de pașapoarte.

Articolul 22

1. Dacă o nava a statului trimițător suferă o avarie, eșuare sau naufragiu în apele interioare sau teritoriale ale statului de reședința, autoritățile competente ale acestui stat vor informa imediat oficiul consular cel mai apropiat de locul accidentului și-l vor înștiința despre măsurile întreprinse în vederea salvării și ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii și proviziilor. Aceste autorități vor acorda, de asemenea, funcționarilor consulari sprijinul necesar în luarea tuturor măsurilor ce se impun ca urmare a avariei, eșuării sau naufragiului. În măsura în care legislația statului de reședința nu se opune, autoritățile competente ale acestui stat vor invita funcționarul consular sa asiste la ancheta deschisă pentru determinarea cauzelor avariei, eșuării sau naufragiului. Funcționarii consulari pot sa ceara autorităților statului de reședința sa ia măsurile necesare în vederea salvării și ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii și proviziilor.

2. Dacă proprietarul sau armatorul navei care a suferit o avarie, o eșuare sau un naufragiu sau orice altă persoană indreptatita sa acționeze în numele lor nu poate lua măsurile necesare în legătură cu nava, incarcatura sau proviziile acesteia, funcționarii consulari pot lua aceste măsuri în numele proprietarului, armatorului sau persoanei îndreptățite. Funcționarii consulari pot, de asemenea, lua astfel de măsuri în legătură cu orice obiecte aparținînd unor cetățeni ai statului trimițător provenind din incarcatura sau proviziile aduse în port sau găsite pe coasta, în apropierea coastei sau pe nava care a eșuat sau naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru nava care a naufragiat, pentru incarcatura sau proviziile sale, afară de cazul în care acestea au fost puse în consumație sau folosite în statul de reședința.

Articolul 23

Fără a încalcă legile și regulamentele statului trimițător și statului de reședința, funcționarii consulari pot primi orice declarații și pot elibera orice document în legătură cu:

a) înmatricularea unei nave a statului trimițător sau radierea unei înmatriculări;

b) orice mutație în legătură cu proprietatea asupra unei nave a statului trimițător;

c) armarea sau dezarmarea unei nave înmatriculate în statul trimițător;

d) pierderea, naufragiul sau avarierea unei nave înmatriculate în statul trimițător.

Articolul 24

Fără a încalcă legile și regulamentele statului de reședința și fără a aduce atingere convențiilor în vigoare între cele doua părți contractante, funcționarii consulari pot exercita drepturile de control și inspecție prevăzute de legile și regulamentele statului trimițător pe aeronavele înmatriculate în acest stat, precum și asupra echipajelor acestora.

Articolul 25

Dispozițiile art 21, 22, 23 și 24 ale prezentei convenții nu sînt aplicabile navelor de război și aeronavelor militare.

Articolul 26

În afară funcțiilor enumerate în prezenta convenție, funcționarii consulari sînt autorizați sa exercite orice alte funcții consulare încredințate de statul trimițător și admise în mod expres de statul de reședința sau la care statul de reședința, informat în prealabil, nu se opune.

Articolul 27

1. Statul de reședința facilitează îndeplinirea funcțiilor consulare și ia toate măsurile corespunzătoare pentru a permite membrilor oficiului consular să-și desfășoare activitatea lor și să se bucure de imunitățile și privilegiile acordate prin prezenta convenție.

2. Statul de reședința va trata pe funcționarii consulari cu respectul datorat calității lor și va lua toate măsurile corespunzătoare pentru a împiedica orice atingere a persoanei, libertății și demnității lor.

Articolul 28

1. Stema statului trimițător, precum și inscripția corespunzătoare care denumeste oficiul consular, redactată în limbile celor două părți contractante, pot fi așezate pe clădirea localurilor consulare și pe reședința șefului oficiului consular.

2. Drapelul național al statului trimițător poate fi arborat la sediul oficiului consular, la reședința șefului oficiului consular și, de asemenea, pe mijloacele de transport ale șefului oficiului consular, atunci cînd acesta le folosește în exercitarea funcțiilor sale oficiale.

3. În exercitarea drepturilor acordate de prezentul articol, se va ține seama de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședința.

Articolul 29

Statul de reședința va înlesni, conform cu legislația sa, dobindirea pe teritoriul sau, pentru statul trimițător, a localurilor necesare oficiului consular sau va ajuta statul trimițător să obțină aceste localuri într-un alt mod. Statul de reședința va sprijini, de asemenea, oficiul consular în obținerea de locuințe corespunzătoare pentru membrii oficiului consular.

Articolul 30

1. Localurile consulare și locuinta șefului oficiului consular sînt inviolabile.

2. Autoritățile statului de reședința nu pot pătrunde în localurile consulare sau în locuinta șefului oficiului consular decît cu consimțămîntul șefului oficiului consular al statului trimițător, al șefului misiunii diplomatice a acestui stat sau a unei persoane desemnate de către unul dintre aceștia. Acest consimtamint poate fi prezumat în caz de incendiu sau alt sinistru, care fac necesare măsuri de protecție imediate.

3. Statul de reședința are obligația sa ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea localurilor consulare, pentru a împiedica ca localurile consulare să fie invadate sau deteriorate și pentru a împiedica ca liniștea oficiului consular să fie tulburata ori demnitatea să-i fie știrbită.

4. Localurile consulare, mobilierul și bunurile oficiului consular, precum și mijloacele de transport ale acestuia nu pot face obiectul oricărei forme de rechiziție în scopul apărării naționale sau de utilitate publică. În cazul în care o expropriere ar fi necesară în aceste scopuri, vor fi luate toate măsurile corespunzătoare în scopul evitării de a se împiedica exercitarea funcțiilor consulare și o indemnizație prompta, adecvată și efectivă va fi acordată statului trimițător.

Articolul 31

1. Imobilele în care statul trimițător este proprietar sau chiriaș și care sînt folosite pentru îndeplinirea activității consulare ori servesc ca locuințe funcționarilor consulari sînt scutite de orice impozite și taxe de orice natura, naționale, regionale, provinciale sau comunale, cu excepția taxelor percepute pentru remunerarea serviciilor speciale prestate.

2. Scutirea fiscală prevăzută la pct. 1 al prezentului articol nu se aplică la impozite și taxe dacă, după legile și regulamentele statului de reședința, sînt în sarcina persoanei cu care a contractat statul trimițător sau cu persoana care acționează în contul acestui stat.

3. Fără a încalcă dispozițiile art. 44 al prezentei convenții, excepțiile prevăzute la pct. 1 se aplică, de asemenea, mijloacelor de transport, proprietate a statului trimițător, destinate utilizării în exercitarea activității consulare.

Articolul 32

Arhivele consulare sînt inviolabile în orice moment și în orice loc s-ar găsi.

Articolul 33

1. Statul de reședința permite și înlesnește libertatea de comunicare oficiului consular al statului trimițător cu guvernul sau, precum și cu misiunile diplomatice și cu alte oficii consulare ale acelui stat, care sînt situate în statul de reședința sau în alte state. În acest scop, oficiile consulare pot folosi toate mijloacele publice de comunicare, curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mesajele în clar sau cifrate. Totuși, oficiul consular nu poate instala și utiliza un post emitator de radio decît cu asentimentul statului de reședința.

2. Corespondenta oficială a oficiului consular este inviolabilă. Prin expresia corespondenta oficială se înțelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular și la funcțiile sale.

3. Valiza consulară nu trebuie să fie nici deschisă, nici reținută. Totuși, dacă autoritățile competente ale statului de reședința au motive serioase sa creadă ca valiza conține alte obiecte decît corespondenta, documente și obiecte prevăzute la pct. 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza să fie retrimisa la locul de origine.

4. Valiza consulară, care poate fi formată din unul sau mai multe colete, trebuie să fie sigilată și să aibă semne exterioare vizibile ale caracterului ei; ea nu poate conține decît corespondenta oficială sau documente și obiecte privind exclusiv activitatea oficiului consular.

5. Curierul consular trebuie să posede un document oficial atestind calitatea sa și precizînd numărul coletelor care constituie valiza consulară. Curierul consular nu poate fi un cetățean al statului de reședința, nici un rezident permanent în acel stat. În exercitarea funcțiilor sale, curierul este protejat de statul de reședința. El se bucura de inviolabilitatea personală și nu poate fi arestat și nici supus oricărei alte forme de deținere ori de limitare a libertății sale personale.

Articolul 34

1. Funcționarii consulari au dreptul, în limitele circumscripției lor consulare, sa comunice cu cetățenii statului trimițător, să-i viziteze, să-i îndrume și, atunci cînd este necesar, sa ia măsuri pentru a le asigura asistența juridică și reprezentarea lor în justiție.

Cetățenii statului trimițător pot sa comunice cu funcționarii consulari și să-i viziteze.

2. Autoritățile statului de reședința trebuie să informeze, fără întîrziere și în orice caz într-un termen de la 1 la 8 zile, oficiul consular al statului trimițător cînd în circumscripția sa consulară un cetățean al acestui stat a fost arestat sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale.

3. Funcționarul consular are dreptul de a primi corespondenta sau orice alte comunicări din partea unui cetățean al statului trimițător care se găsește în stare de arest preventiv sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale sa-l viziteze și sa comunice cu el. Exercitarea dreptului prevăzut în prezentul punct nu poate fi amînată de autoritățile statului de reședința peste un termen de 2 pînă la 18 zile.

4. Dacă, după condamnare, cetățeanul statului trimițător executa o pedeapsă privativă de libertate, funcționarii consulari au dreptul sa comunice cu el și sa-l viziteze.

5. Drepturile prevăzute la pct. 3 și 4 ale prezentului articol se exercită conform modului de aplicare prevăzut de legile și regulamentele statului de reședința privind vizitele și comunicările cu deținuți.

6. Autoritățile competente ale statului de reședința trebuie să informeze cetățeanul statului trimițător care se afla în stare de arest preventiv sau este supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale, de posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol.

Articolul 35

Sub rezerva legilor și regulamentelor referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate naționala, statul de reședința asigura, în conformitate cu reglementările sale, libertatea de deplasare și de circulație pe teritoriul sau oricărui membru al oficiului consular.

Articolul 36

1. Oficiul consular poate să încaseze pe teritoriul statului de reședința drepturi și taxe pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru serviciile consulare.

2. Sumele încasate cu titlu de drepturi și taxe, prevăzute la pct. 1 al prezentului articol, sînt scutite de orice impozit și taxa în statul de reședința.

Articolul 37

1. Membrii oficiului consular nu sînt supuși jurisdicției autorităților judiciare sau administrative ale statului de reședința pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor lor.

Totuși, dispozițiile alineatului precedent nu se aplică în cazul unei acțiuni civile:

a) rezultată din prevederile unui contract încheiat de un membru al oficiului consular în situația în care nu a precizat expres sau implicit ca este un mandatar al statului trimițător sau

b) intentată de un terț pentru pagube rezultate dintr-un accident savirsit în statul de reședința de către un vehicul, o nava sau aeronava.

2. Funcționarii consulari nu pot fi arestați sau deținuți preventiv ori supuși oricărei alte forme de privare sau limitare a libertății lor personale, decît în cazul cînd sînt învinuiți de autoritatea judiciară competența de o crima grava, sau cînd fac obiectul unei hotărîri judiciare definitive de condamnare.

3. Prin crima grava trebuie să se înțeleagă, în sensul prezentului articol, orice infracțiune comisă cu intenție și pentru care legile statului de reședința prevăd o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin cinci ani.

4. Cînd o procedură penală este angajata împotriva unui funcționar consular, acesta este obligat să se prezinte în fața autorităților competente. Totuși, procedura trebuie să fie condusă cu considerația datorată funcționarului consular, avînd în vedere poziția sa oficială, în asa fel încît sa stînjenească cît mai puțin posibil exercitarea funcțiilor consulare. Atunci cînd în împrejurările menționate la pct. 2 al prezentului articol s-a ivit necesitatea punerii unui funcționar consular în stare de detenție preventivă, procedura îndreptată contra lui trebuie să fie deschisă în termenul cel mai scurt.

5. În cazul luării unei măsuri privative de libertate împotriva unui membru al oficiului consular sau de urmărire penală îndreptată împotriva lui, statul de reședința este obligat sa prevină despre aceasta pe șeful de oficiu consular, cît mai curînd posibil. Dacă acesta din urma este el însuși vizat de una din aceste măsuri, statul de reședința trebuie să informeze despre aceasta statul trimițător, pe cale diplomatică.

Articolul 38

1. Membrii unui oficiu consular pot fi chemați sa răspundă ca martori în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacă un funcționar consular refuza să depună mărturie, nici o măsura coercitivă sau alta sancțiune nu-i poate fi aplicată.

În afară cazurilor menționate la pct. 3 al prezentului articol, angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu trebuie să refuze a răspunde ca martori.

2. Autoritatea statului de reședința care primește mărturia trebuie să evite sa stînjenească pe funcționarul consular sau pe angajatul consular în desfășurarea activității lor oficiale. Ea poate să primească depozitia funcționarului consular în localul oficiului consular sau la locuinta acestuia sau sa accepte o declarație în scris din partea sa.

3. Membrii oficiului consular nu sînt ținuți să depună mărturie asupra faptelor care au legătură cu desfășurarea activității lor de serviciu și nici să prezinte corespondenta sau alte materiale din arhiva consulară.

4. Funcționarii consulari chemați să depună mărturie pot face o declarație fără a presta jurămînt.

5. Membrii oficiului consular nu sînt ținuți să efectueze expertize.

Articolul 39

1. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu ai oficiului consular care sînt cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător rezidenți permanenți în statul de reședința, nu beneficiază de imunitățile și privilegiile prevăzute la art. 37 pct. 1 și art. 38 pct. 3 din prezenta convenție.

2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază, în mod corespunzător, de privilegiile recunoscute acestora din urma, cu condiția sa nu fie cetățeni ai statului de reședința, sa nu fie rezidenți permanenți ai acestui stat sau sa nu exercite o activitate particulară cu caracter lucrativ.

3. Statul de reședința trebuie să-și exercite jurisdicția asupra persoanelor menționate la pct. 1 și 2 ale prezentului articol, de asa maniera încît sa nu împiedice activitatea oficiului consular.

Articolul 40

1. Statul trimițător poate renunța față de un membru al oficiului consular la imunitățile și privilegiile prevăzute în art. 37 și art. 38.

2. Renunțarea trebuie să fie de fiecare data expresă, sub rezerva dispozițiilor pct. 3 al prezentului articol și trebuie comunicată în scris statului de reședința.

3. Dacă un membru al oficiului consular, într-una din materiile în care ar beneficia de imunitatea de jurisdicție în virtutea art. 37 pct. 1, angajează o procedură, acesta nu va putea invoca imunitatea de jurisdicție cu privire la orice cerere reconvențională direct legată de cererea principala.

4. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție pentru o acțiune civilă sau administrativă nu implica renunțarea la imunitate privind măsurile de executare a hotărîrii, pentru care este necesară o renunțare distinctă.

Articolul 41

1. Membrii oficiului consular beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute în prezenta convenție din momentul trecerii frontierei statului de reședința pentru a-și ocupa postul, iar dacă se găsesc deja pe acest teritoriu, de la intrarea lor în funcție la oficiul consular.

2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază de privilegiile prevăzute de prezenta convenție în condițiile următoare:

a) din momentul în care membrul oficiului consular începe să se bucure de imunități conform pct. 1;

b) din momentul trecerii frontierei statului de reședința, dacă au intrat pe acest teritoriu ulterior datei prevăzute la lit. a);

c) din momentul cînd au devenit membri de familie ai membrului oficiului consular, dacă au dobîndit aceasta calitate ulterior momentului prevăzut la lit. a) și b).

3. Atunci cînd activitatea unui membru al oficiului consular ia sfîrșit, imunitățile și privilegiile sale, precum și privilegiile membrilor familiei sale, încetează în momentul în care persoana în cauza părăsește teritoriul statului de reședința sau la expirarea unui termen rezonabil care îi este acordat în acest scop.

Imunitățile și privilegiile angajaților consulari sau ale membrilor personalului de serviciu care sînt cetățeni ai statului de reședința sau care au domiciliul lor în statul de reședința, încetează în momentul în care persoana în cauza pierde calitatea sa de angajat consular sau de membru al personalului de serviciu.

4. Privilegiile acordate membrilor de familie încetează, de asemenea, din momentul cînd aceste persoane nu mai fac parte din familia unui membru al oficiului consular. Totuși, dacă aceste persoane declara ca înțeleg sa părăsească teritoriul statului de reședința într-un termen rezonabil, privilegiile lor subzistă pînă în momentul plecării lor.

5. În cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua să se bucure de privilegiile recunoscute de prezenta convenție pînă la părăsirea teritoriului statului de reședința sau pînă la expirarea unui termen rezonabil care le va fi acordat în acest scop.

6. Membrii personalului privat beneficiază de drepturile și facilitățile care le sînt acordate prin prezenta convenție pe timpul cît sînt angajați în aceasta calitate.

7. Pentru actele îndeplinite de membrii oficiului consular în exercitarea funcțiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdicție subzistă fără limita de durata.

Articolul 42

Membrii oficiului consular și membrii lor de familie, care sînt cetățeni ai statului trimițător, sînt scutiți în statul de reședința de orice serviciu național și orice sarcini cu caracter militar, de prestații personale de orice natura, precum și de contribuțiile ce le-ar înlocui. Ei sînt, de asemenea, scutiți de toate obligațiile prevăzute de legile și regulamentele acestui stat în materie de înregistrare a străinilor și permis de ședere.

Articolul 43

1. În conformitate cu legile și regulamentele în vigoare, statul de reședința autoriza intrarea și acorda scutirea de orice drepturi vamale, taxe și orice alte drepturi similare pentru obiectele destinate:

a) folosinței oficiale a oficiului consular;

b) folosinței personale a funcționarilor consulari și membrilor lor de familie care trăiesc la domiciliul lor, inclusiv bunurilor destinate instalării lor. Articolele de consum nu trebuie să depășească cantitățile necesare pentru folosirea directa de către cei interesați.

Scutirile, astfel recunoscute, nu privesc cheltuielile de depozit, de transport și alte cheltuieli aferente unor servicii analoge.

2. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu beneficiază de privilegiile și scutirile prevăzute la lit. b) a pct. 1 din prezentul articol pentru obiectele importate cu ocazia primei lor instalări.

3. Bagajele personale care însoțesc funcționarii consulari și ale membrilor lor de familie sînt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decît dacă exista motive temeinice să se banuiasca ca ar conține alte obiecte decît cele indicate la lit. b) a pct. 1 sau obiecte interzise la import sau export de către legile și regulamentele statului de reședința ori sînt supuse legilor și regulamentelor de carantina. Acest control nu poate avea loc decît în prezenta funcționarului consular sau a membrului familiei sale interesat.

Articolul 44

1. Funcționarii consulari și angajații consulari, precum și membrii lor de familie care trăiesc la domiciliul lor, sînt scutiți de orice impozite și taxe, personale și reale, naționale, regionale și comunale, cu excepția:

a) impozitelor indirecte cum ar fi cele care sînt în mod normal cuprinse în prețul mărfurilor sau serviciilor;

b) impozitelor și taxelor asupra bunurilor imobile și particulare situate pe teritoriul statului de reședința, sub rezerva dispozițiilor art. 31;

c) drepturilor de succesiune și orice mutații de bunuri, percepute de către statul de reședința, sub rezerva dispozițiilor pct. b) al art. 45;

d) impozitelor și taxelor asupra veniturilor particulare, care-și au sursa în statul de reședința;

e) drepturilor de înregistrare, de grefa, de ipoteca și de timbru, sub rezerva dispozițiilor art. 31.

2. Membrii personalului de serviciu sînt scutiți de impozite și taxe pe salariile primite pentru activitatea lor oficială.

3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale căror retribuții sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de reședința trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele acestui stat le impun în materie de percepere a impozitului pe venit.

Articolul 45

În cazul decesului unui membru al oficiului consular sau al unui membru al familiei sale care trăiește la domiciliul sau, statul de reședința este obligat:

a) să permită exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepția celor dobîndite în statul de reședința și care fac obiectul unei prohibiții la export în momentul decesului;

b) sa nu se prevaleze de drepturile naționale, regionale sau comunale de succesiune și nici de mutații asupra bunurilor mobile a căror prezenta în statul de reședința este datorată numai de prezenta în acest stat a defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau a membrului de familie al unui membru al oficiului consular.

Articolul 46

1. Sub rezerva dispozițiilor pct. 3, membrii oficiului consular sînt exceptați, în ceea ce privește serviciile pe care ei le aduc statului trimițător, de la dispozițiile privind asigurările sociale, care pot fi în vigoare în statul de reședința.

2. Scutirile prevăzute la pct. 1 se aplică, de asemenea, și membrilor personalului privat care se afla în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, dacă:

a) nu sînt cetățeni ai statului de reședința sau nu sînt rezidenți permanenți în acest stat;

b) sînt supuși dispozițiilor referitoare la asigurările sociale în statul trimițător sau într-un stat terț.

3. Membrii oficiului consular, care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută la pct. 2 nu li se aplică, trebuie să respecte obligațiile pe care dispozițiile privind asigurările sociale ale statului de reședința le impun celui care angajează.

4. Scutirea prevăzută la pct. 1 și 2 nu împiedica participarea voluntara la regimul asigurărilor sociale ale statului de reședința, cu condiția ca ea să fie admisă de acest stat.

Articolul 47

Sînt notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința:

a) sosirea și plecarea definitivă a unui membru de familie al unui membru al oficiului consular și, dacă este cazul, faptul ca o persoană devine sau încetează sa mai fie membru de familie;

b) sosirea și plecarea definitivă a membrilor personalului privat și, dacă este cazul, încetarea serviciului lor în aceasta calitate;

c) angajarea și încetarea angajării persoanelor ca domiciliază în statul de reședința în calitate de angajați consulari, membri ai personalului de serviciu sau ca membri ai personalului privat.

Articolul 48

1. Fără a aduce atingere privilegiilor și imunităților prevăzute de prezenta convenție, toate persoanele care beneficiază de aceste privilegii și imunități au obligația de a respecta legile și regulamentele statului de reședința și de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.

2. Facilitățile, privilegiile și imunitățile membrilor oficiului consular nu vor fi folosite de aceștia decît în scopul îndeplinirii obligațiilor lor oficiale.

3. Localurile consulare nu vor fi folosite într-un mod incompatibil cu exercitarea funcțiilor consulare.

Articolul 49

Mijloacele de transport proprietate a statului trimițător și care sînt folosite de oficiile consulare, precum și cele care aparțin membrilor oficiului consular sau membrilor lor de familie, trebuie să fie asigurate pentru daune cauzate terților.

Articolul 50

1. Prezenta convenție va fi ratificată conform dispozițiilor constituționale în vigoare în fiecare dintre părțile contractante. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc cît mai curînd posibil.

2. Prezenta convenție va intra în vigoare în prima zi a celei de a doua luni următoare de la data schimbului instrumentelor de ratificare. Ea va rămîne în vigoare timp de 10 ani, cît și după această perioadă, dacă ea nu va fi denunțată în condițiile prevăzute la pct. 3 al prezentului articol.

3. Fiecare dintre părțile contractante pot sa denunțe prezenta convenție la sfîrșitul perioadei inițiale de 10 ani sau ulterior, notificînd în scris și cu un preaviz de un an celeilalte părți contractante.

Drept care, plenipotențiarii respectivi au semnat prezenta convenție și au aplicat sigiliile lor.

Facuta la Alger la data de 28 octombrie 1978, în trei exemplare originale, fiecare în limbile română, arabă și franceza, toate trei textele făcînd deplina credința.

Pentru

Republica Socialistă România

Ion Lazarescu

Pentru

Republica Algeriana Democratica și Populara

Ali Salah