Acordul din 12 aprilie 1979

Anexa 1 NOTE INTERPRETATIVE

Note generale

Aplicarea succesiva a metodelor de evaluare

1. Art. 1-7 inclusiv definesc felul în care valoarea în vama a marfurilor importate trebuie să fie determinata prin aplicarea dispozițiilor prezentului acord. Metodele de evaluare sînt enuntate în ordinea în care ele sînt aplicabile. Prima metoda pentru determinarea valorii în vama este definita de art. 1 și marfurile importate trebuie să fie evaluate conform dispozițiilor acestui articol de fiecare data cînd condițiile prevăzute sînt indeplinite.

2. Atunci cînd valoarea în vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispozițiilor art. 1, este cazul să se treaca succesiv la articolele urmatoare, pînă la primul dintre aceste articole care va permite determinarea valorii în vama. Sub rezerva dispozițiilor art. 4, este posibil să se recurga la dispozitiile articolului care urmeaza imediat după acesta, în ordinea de aplicare, numai atunci cînd valoarea în vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispozițiilor unui articol anume.

3. Dacă importatorul nu cere ca ordinea art. 5 și 6 să fie inversata, ordinea de aplicare normala trebuie să fie respectata.

Dacă aceasta cerere este formulata, dar apoi se dovedeste imposibil de determinat valoarea în vama prin aplicarea art. 6, valoarea în vama trebuie să fie determinata prin aplicarea dispozițiilor art. 5, dacă aceasta este posibil.

4. Atunci cînd valoarea în vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispozițiilor nici unuia dintre art. 1-6 inclusiv, aceasta se va face prin aplicarea dispozițiilor art. 7.

Aplicarea principiilor de contabilitate general admise

1. Principiile de contabilitate general admise sînt cele care fac obiectul, intr-o anumita tara și la un moment dat, al unui consens recunoscut sau al unei largi adeziuni a surselor făcînd autoritate și care determina care sînt resursele și oblibațiile economice de înregistrat în activ sau în pasiv, care sînt schimbările intervenite care ar trebui să fie înregistrate, cum ar trebui să fie masurate activul și pasivul, ca și schimbările intervenite, ce informații ar trebui să fie facute cunoscute și în ce fel situații financiare ar trebui să fie intocmite. Aceste norme pot consta în largi principii directoare de aplicare generală sau în practici și proceduri detaliate.

2. În scopurile prevăzute de prezentul acord, administratia vamala a fiecarei părți va utiliza informațiile stabilite într-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise în tara respectiva, tinind seama de articolul corespunzător. De exemplu, beneficiile și cheltuielile generale obisnuite, în sensul dispozițiilor art. 5, vor fi determinate utilizind informațiile stabilite într-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise în tara de import. Dimpotriva, beneficiile și cheltuielile generale obisnuite, în sensul dispozițiilor art. 6, vor fi determinate utilizind informațiile stabilite într-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise în tara de productie. Alt exemplu, un element prevăzut la art. 8 paragraful 1 b) îi), care va fi executat în tara de import, va fi determinat utilizind informațiile intr-o maniera compatibila cu principiile de contabilitate general admise în acea tara.

Nota relativa la art. 1

Prețul efectiv platit sau de platit

Prețul efectiv platit sau de platit este plata total efectuata sau de efectuat de cumparator vinzatorului sau în beneficiul acestuia, pentru marfurile importate. Plata nu trebuie să fie facuta obligatoriu în bani. Ea ar putea fi facuta prin scrisori de credit sau instrumente negociabile, direct sau indirect. Un exemplu de plată indirecta ar fi achitarea totala sau parțială de către cumparator a unei datorii a vinzatorului.

Activitățile intreprinse de cumparator în nume propriu, altele decit cele pentru care o ajustare este prevăzută la art. 8, nu sînt considerate ca plata indirecta facuta vinzatorului, chiar dacă se poate considera ca vînzătorul a beneficiat de aceasta. Rezultă ca, pentru determinarea valorii în vama, costul acestor activități nu va fi adaugat la prețul efectiv platit sau de platit.

Valoarea în vama nu cuprinde cheltuielile sau costurile de mai jos, cu condiția ca acestea să fie distincte de prețul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate:

a) cheltuieli relative la lucrarile de construcție, de instalare, de montaj, de întreținere sau de asistența tehnica intreprinse după import în ce priveste marfurile importate, cum ar fi instalații, masini sau material industrial;

b) costul transportului după import;

c) drepturi și taxe în tara de import.

Prețul efectiv platit sau de platit se înțelege a fi prețul marfurilor importate. Astfel, transferurile de dividende și alte plati facute de cumparator vinzatorului, care nu se raporteaza la marfurile importate, nu fac parte din valoarea în vama.

Paragraful 1 a) iii)

Printre restrictiile care nu fac inacceptabil un pret efectiv platit sau de platit figurează restrictiile care nu afectează substantial valoarea marfurilor. Astfel ar putea fi cazul, de exemplu, atunci cînd un vinzator cere unui cumparator de automobile de a nu le revinde sau de a nu le expune inaintea unei date determinate, marcind inceputul anului pentru modelele respective.

Paragraful 1 b)

Dacă vinzarea sau prețul sînt subordonate unor condiții sau prestatii a caror valoare, în cazul marfurilor de evaluat, nu poate fi determinata, valoarea de tranzactie nu va putea fi acceptata în scopuri vamale. Aceasta ar putea să se refere de exemplu la situațiile urmatoare:

a) vînzătorul stabileste prețul marfurilor importate subordonindu-l condiției ca cumparatorul sa cumpere, de asemenea, și alte marfuri în cantitati determinate;

b) prețul marfurilor importate depinde de prețul sau de preturile la care cumparatorul marfurilor importate vinde alte marfuri vinzatorului acelor marfuri importate;

c) prețul este stabilit pe baza unui mod de plată fără legătură cu marfurile importate: de exemplu, marfurile importate sînt produse semifinite pe care vînzătorul le-a furnizat cu condiția de a primi o cantitate determinata de produse finite.

Totusi, condițiile sau prestațiile care se referă la producția sau la comercializarea marfurilor importate nu vor antrena respingerea valorii de tranzactie. De exemplu, faptul ca cumparatorul furnizeaza vinzatorului lucrari de inginerie sau planuri executate în tara de import nu va antrena respingerea valorii de tranzactie în sensul art. 1. De asemenea, dacă cumparatorul intreprinde în nume propriu, chiar în cadrul unui acord cu vînzătorul, activități legate de comercializarea marfurilor importate, valoarea acestor activități nu face parte din valoarea în vama și activitățile amintite nu vor antrena nici ele respingerea valorii de tranzactie.

Paragraful 2

1. Paragrafele 2 a) și 2 b) ale art. 1 prevad diferite cai de stabilire a acceptabilitatii unei valori de tranzactie.

2. Paragraful 2 a) prevede că, atunci cînd cumparatorul și vînzătorul sînt legati, circumstantele legate de vinzare vor fi examinate și valoarea de tranzactie va fi admisa ca valoare în vama, cu condiția ca aceasta legătură sa nu fi influentat prețul. Nu trebuie să se inteleaga prin aceasta ca circumstantele vinzarii ar trebui să fie examinate de fiecare data cînd cumparatorul și vînzătorul sînt legati.

Aceasta examinare nu va fi ceruta decit atunci cînd exista indoieli asupra acceptabilitatii pretului. Atunci cînd administratia vamala nu va avea nici o indoiala asupra acceptabilitatii pretului, acesta ar trebui să fie acceptat fără ca importatorul să fie obligat sa furnizeze informații complementare. De exemplu, administratia vamala poate să fi examinat anterior problema legaturii sau să fie în posesia unor informații detaliate privind cumparatorul și vînzătorul, să fie convinsa, pe baza acestei examinari sau a acestor informații, ca legătură nu a influentat prețul.

3. Atunci cînd administratia vamala nu este în măsura sa accepte valoarea de tranzactie fără o cercetare complementara, ea ar trebui sa dea importatorului posibilitatea de a furniza orice alte informații detaliate, care ar putea fi necesare pentru a permite examinarea circumstantelor vinzarii. În aceasta privinta administratia vamala ar trebui să fie gata sa examineze aspectele corespunzătoare ale tranzactiei, inclusiv felul în care cumparatorul și vînzătorul își organizeaza raporturile comerciale și felul în care prețul respectiv a fost stabilit, în scopul de a determina dacă legaturile au influentat prețul.

Dacă se poate dovedi ca cumparatorul și vînzătorul, cu toate ca sînt legati în sensul art. 15, cumpara și vind unul de la celalalt ca și cum nu ar fi legati, ar fi astfel demonstrat ca legătură nu a influentat prețul. De exemplu: dacă prețul a fost stabilit într-un fel compatibil cu practicile normale ale fixarii preturilor în ramura de protecție respectiva sau cu felul în care vînzătorul stabileste preturile pentru vînzările pentru cumparatorii cu care nu se afla în legătură, aceasta ar demonstra ca legaturile nu au influentat prețul. De asemenea, atunci cînd se va dovedi ca prețul este suficient pentru a acoperi toate costurile și a asigura un beneficiu reprezentativ față de beneficiul global realizat de intreprindere într-o perioadă reprezentativa, de exemplu, pe o baza anuală pentru vinzari de marfuri de aceeasi natura sau de acelasi fel, ar fi astfel demonstrat ca prețul nu a fost influentat.

4. Paragraful 2 b) prevede că importatorul va avea posibilitatea sa demonstreze ca valoarea de tranzactie este foarte aproape de o valoare-criteriu acceptata anterior de administratia vamala și ca ea este în consecința acceptabila conform dispozițiilor art. 1. Atunci cînd este indeplinit unul dintre criteriile prevăzute la paragraful 2 b), nu este necesară examinarea problemei influentei prevăzute la paragraful 2 a). Dacă administratia vamala este în posesia unor informații suficiente pentru a fi convinsa, fără cercetari mai aprofundate, ca este indeplinit unul dintre criteriile prevăzute la paragraful 2 b), aceasta nu va avea nici un motiv de a cere importatorului sa aduca vreo dovada. În paragraful 2 b) prin expresia cumpărători nelegati se înțelege cumparatorii care nu sînt în legătură cu vînzătorii în nici un caz particular.

Paragraful 2 b)

Un numar oarecare de elemente trebuie să fie luate în considerare pentru a se determina dacă o valoare este foarte aproape de o alta valoare. Este vorba indeosebi de natura marfurilor importate, de natura ramurii de productie respective, de sezonul în care marfurile sînt importate și de faptul de a sti dacă diferența de valoare este semnificativa din punct de vedere comercial. Cum aceste elemente pot varia de la un caz la altul, ar fi imposibil de aplicat în toate cazurile o norma uniforma, cum ar fi un procentaj fix. De exemplu, pentru a se determina dacă valoarea de tranzactie este foarte aproape de valorile-criterii enuntate la art. 1 paragraful 2 b), o mica diferența de valoare ar putea fi inacceptabila într-un caz privind un anumit tip de marfa, în timp ce o diferența importanța ar putea fi acceptabila într-un caz privind un alt tip de marfa.

Nota relativa la art. 2

1. În aplicarea art. 2, administratia vamala se va referi, de fiecare data cînd va fi posibil, la o vinzare de marfuri identice realizata la acelasi nivel comercial și intr-o cantitate foarte apropiata de vinzarea marfurilor de evaluat. În lipsa unei astfel de vinzari, va fi posibil să se refere la o vinzare de marfuri identice realizata în una dintre cele trei situații urmatoare:

a) vinzare la acelasi nivel comercial, dar privind cantitati diferite;

b) vinzare la un nivel comercial diferit, dar privind cantitati foarte apropiate;

c) vinzare la un nivel comercial diferit și privind cantitati diferite.

2. Dacă a fost constatata o vinzare în una dintre cele trei situații, se vor opera ajustari pentru a se tine seama, după caz:

a) numai de factorul cantitate;

b) numai de factorul nivel comercial; sau

c) în acelasi timp, atit de factorul nivel comercial, cit și de factorul cantitate.

3. Expresia și/sau da posibilitatea de a se referi la vinzari și de a se opera ajustarile necesare în oricare dintre cele trei situații descrise mai sus.

4. În sensul art. 2, prin valoare de tranzactie a marfurilor importate identice se înțelege o valoare în vama, ajustata conform dispozițiilor paragrafelor 1 b) și 2 din articolul mentionat, care a fost acceptata în virtutea art. 1.

5. O condiție a oricarei ajustari efectuate datorita diferentelor de nivel comercial sau de cantitate este aceea ca aceasta ajustare, indiferent dacă duce la o crestere sau la o diminuare a valorii, sa nu fie operata decit pe baza elementelor de proba produse stabilind clar ca este rezonabila și exacta, de exemplu prețuri curente în vigoare între care figurează prețuri care se raporteaza la niveluri diferite sau la cantitati diferite. De exemplu, dacă marfurile importate de evaluat costau intr-o vinzare de 10 unități, iar singurele marfuri importate similare pentru care exista o valoare de tranzactie au fost vindute intr-o cantitate de 500 unități, și este recunoscut ca vînzătorul acorda rabaturi de cantitate, ajustarea necesară va putea fi operata invocind prețul curent al vinzatorului și utilizind prețul aplicabil la o vinzare de 10 unități. Nu este necesar pentru aceasta ca o vinzare de 10 unități sa fi avut loc, dacă s-a stabilit, ca urmare a vinzarilor privind cantitati diferite, ca prețul curent este sincer și adevarat. Totusi, în absenta unui astfel de criteriu obiectiv, determinarea valorii în vama conform dispozițiilor art. 2 nu este adecvata.

Nota relativa la art. 3

1. La aplicarea art. 3, administratia vamala se va referi, ori de cite ori este posibil, la o vinzare de marfuri similare realizata la acelasi nivel comercial și privind o cantitate foarte apropiata ca și la vinzarea marfurilor de evaluat. În lipsa unei asemenea vinzari va fi posibil să se refere la o vinzare de marfuri similare realizata în una dintre urmatoarele trei situații:

a) vinzare la acelasi nivel comercial, dar privind cantitati diferite;

b) vinzare la un nivel comercial diferit, dar privind cantitati foarte apropiate; sau

c) vinzare la un nivel comercial diferit și privind cantitati diferite.

2. Dacă a fost constatata o vinzare în una dintre cele trei situații, se vor opera ajustari pentru a se tine seama, după caz:

a) numai de factorul cantitate;

b) numai de factorul nivel comercial; sau

c) în acelasi timp, de factorul nivel comercial, cit și de factorul cantitate.

3. Expresia și/sau da posibilitatea de a se referi la vinzari și de a opera ajustarile necesare în oricare dintre cele trei situații descrise mai sus.

4. În sensul art. 3, valoarea de tranzactie a marfurilor importate similare este o valoare în vama, ajustata conform dispozițiilor paragrafelor 1 b) și 2 ale acelui articol, care a fost acceptata în virtutea art. 1.

5. O condiție a oricarei ajustari efectuate datorita diferentelor de nivel comercial sau de cantitate este ca aceasta ajustare, care conduce la o crestere sa o diminuare a valorii, sa nu fie operata decit în baza elementelor de proba produse, din care să rezulte clar ca este rezonabila și exacta, de exemplu prețuri curente în vigoare unde figurează prețuri care se referă la niveluri diferite sau la cantitati diferite. De exemplu, dacă marfurile importate de evaluat constau intr-o vinzare de 10 unități, iar singurele marfuri importate similare pentru care exista o valoare de tranzactie au fost vindute intr-o cantitate de 500 unități, și este recunoscut ca vînzătorul acorda rabaturi de cantitate, ajustarea necesară poate fi operata invocind prețul curent al vinzatorului și utilizind prețul aplicabil la o vinzare de 10 unități. Nu este necesar pentru aceasta sa fi avut loc o vinzare de 10 unități, în măsura în care s-a stabilit, datorita vinzarilor privind cantitati diferite, ca prețul curent este sincer și adevarat. Totusi, în lipsa unui asemenea criteriu obiectiv, determinarea valorii în vama conform dispozițiilor art. 3 nu este adecvata.

Nota relativa la art. 5

1. Prin expresia prețuri unitare corespunzind vinzarilor ... totalizind cantitatea cea mai mare se înțelege prețul la care numărul cel mai mare de unități sînt vindute în cadrul unor vinzari către persoane care nu sînt legate de persoanele de la care ele cumpara marfurile respective, la primul nivel comercial care urmeaza importului la care se efectueaza aceste vinzari.

2. De exemplu: marfurile sînt vindute pe baza unui pret curent comportind prețuri unitare favorabile pentru cumparari în cantitati relativ mari:

Cantitate de vinzare

Pret unitar

Numar de vinzari

Cantitate totala vinduta la fiecare pret

1 la 10 unitati

100

10 vinzari de 5 unitati

65

5 vinzari de 3 unitati

de la 11 la 25 unitati

95

5 vinzari la 11 unitati

55

peste 25 unitati

90

1 vinzare de 30 unitati

80

1 vinzare de 50 unitati

Cel mai mare numar de unități vindute la un pret dat este de 80; în consecința, prețul unitar corespunzind vinzarilor totalizind cantitatea cea mai ridicata este de 90.

3. Un alt exemplu: doua vinzari au loc.

În prima, 500 unități sînt vindute la prețul de 95 unități monetare fiecare. În a doua, 400 unități sînt vindute la prețul de 90 unități monetare fiecare. În acest exemplu, cel mai mare numar de unități vindute la un pret dat este de 500; în consecința, prețul unitar corespunzător vinzarii care totalizeaza cantitatea cea mai ridicata este de 95.

4. Al treilea exemplu: în situația urmatoare, diverse cantitati sînt vindute la prețuri diferite:

a) Vinzari

Cantitate la fiecare vinzare

Pret unitar

40 unitati

100

30 unitati

90

15 unitati

100

50 unitati

95

25 unitati

105

35 unitati

90

5 unitati

100

b) Totaluri

Cantitati total vindute

Pret unitar

65 unitati

90

50 unitati

95

60 unitati

100

25 unitati

105

În acest exemplu, numărul cel mai mare de unități vindute la un pret dat este de 65; în consecința, prețul unitar corespunzător vinzarilor totalizind cantitatea cea mai ridicata este de 90.

5. O vinzare efectuata în tara de import, în condițiile descrise la paragraful 1 de mai sus, către o persoană care furnizeaza, direct sau indirect și fără cheltuieli sau la un cost redus, pentru a fi utilizate în productie și la vinzare pentru export, marfuri importate, oricare dintre elementele precizate la art. 8 paragraful 1 b) nu ar trebui să fie luat în considerare pentru stabilirea pretului unitar în sensul art. 5.

6. Trebuie subliniat ca beneficiile și cheltuielile generale, menționate la paragraful 1 al art. 5, ar trebui să fie considerate ca un tot. Cifra retinuta pentru aceasta deducere ar trebui să fie determinata pe bază de informații furnizate de importator sau în numele sau, dacă cifrele importatorului nu sînt incompatibile cu cele care corespund normal vînzătorilor de marfuri importate de aceeasi natura sau de acelasi tip în tara de import.

Atunci cînd cifrele importatorului sînt incompatibile cu aceste ultime cifre, nivelul de retinut pentru beneficiile și cheltuielile generale poate să se bazeze pe informațiile corespunzătoare, altele decit cele care au fost furnizate de importator sau în numele sau.

7. Cheltuielile generale cuprind costurile directe și indirecte de comercializare ale marfurilor respective.

8. Impozitele locale de platit ca urmare a vinzarii marfurilor și care nu provoaca o reducere în virtutea dispozițiilor alin. a) iv) al paragrafului 1 al art. 5 vor trebui să fie deduse conform dispozițiilor alin. a) i) al paragrafului 1 al art. 5.

9. Pentru a determina comisioanele sau beneficiile și cheltuielile generale obisnuite conform dispozițiilor paragrafului 1 al art. 5, problema de a sti dacă unele marfuri sînt de aceeasi natura sau de acelasi fel cu alte marfuri trebuie să fie rezolvata, caz cu caz, tinind seama de circumstanțe. Ar trebui să se procedeze la o examinare a vinzarilor, în tara de import, a grupei sau gamei celei mai restrinse de marfuri importate de aceeasi natura sau de acelasi fel cuprinzind marfurile de evaluat și pentru care informațiile necesare pot fi furnizate. În sensul art. 5 marfurile de aceeasi natura sau de acelasi fel inglobeaza marfurile importate din aceeasi tara ca și marfurile de evaluat, precum și marfurile importate provenind din alte tari.

10. În sensul art. 5 paragraful 1 b), data cea mai apropiata va fi data la care marfurile importate sau marfurile identice sau similare importate sînt vindute în cantitate suficienta pentru ca prețul unitar să fie stabilit.

11. Atunci cînd se recurge la metoda de la art. 5 paragraful 2, deducerile operate pentru a tine seama de valoarea adăugată prin prelucrare sau transformare ulterioară se vor baza pe date obiective și cuantificabile relativ la costul acestei lucrari. Calculele se vor efectua pe baza formulelor, retetelor și metodelor de calcul admise în ramura de productie și pe baza altor practici în aceasta ramura.

12. Se recunoaste ca metoda de evaluare prevăzută la art. 5 paragraful 2 nu va fi în mod normal aplicabila atunci cînd, ca urmare a lucrării sau transformarii ulterioare, marfurile importate și-au pierdut identitatea. Totusi, pot exista și cazuri în care, cu toate ca marfurile importate și-au pierdut identitatea, valoarea adăugată prin prelucrare sau transformare poate fi determinata cu precizie fără dificultate excesiva. Dimpotriva, pot sa existe cazuri în care marfurile importate își păstrează identitatea, dar constituie un element atit de minor al marfurilor vindute în tara de import incit recurgerea la aceasta metoda de evaluare ar fi nejustificata. Date fiind consideratiile precedente, situațiile de acest tip trebuie să fie examinate caz cu caz.

Nota relativa la art. 6

1. De regula, valoarea în vama este determinata, în virtutea prezentului acord, pe baza informațiilor imediat disponibile în tara de import. Totusi, în scopul determinarii unei valori calculate, ar putea fi necesar să se examineze costurile de productie ale marfurilor de evaluat și alte informații care ar trebui obtinute din afara tarii de import. În afară de aceasta, în majoritatea cazurilor, producătorul marfurilor nu este supus jurisdictiei autorităților tarii de import.

Utilizarea metodei valorii calculate va fi în general limitata la cazul în care cumparatorul și vînzătorul sînt legati și la cazul în care producătorul este dispus sa comunice datele necesare pentru stabilirea costurilor către autoritățile tarii de import și sa acorde facilități pentru orice verificări ulterioare care ar putea fi necesare.

2. Costul sau valoarea, prevăzute la paragraful 1 b) al art. 6, vor fi determinate pe baza informațiilor privind producția de marfuri de evaluat care vor fi furnizate de producător sau în numele sau. La baza va sta contabilitatea comerciala a producătorului, cu condiția ca aceasta contabilitate să fie compatibila cu principiile de contabilitate general admise care sînt aplicate în tara de productie a marfurilor.

3. Costul sau valoarea va cuprinde costul elementelor precizate la art. 8 paragraful 1 a) îi) și iii). Expresia va cuprinde, de asemenea, valoarea stabilita, conform proportiilor corespunzătoare prevăzute în dispozitiile de la nota relativa la art. 8, oricărui element specificat la paragraful 1 b) al articolului amintit care ar fi fost furnizat direct sau indirect de cumparator pentru a fi utilizat pe timpul producerii marfurilor importate. Valoarea elementelor specificate la paragraful 1 b) iv) al art. 8 și care sînt executate în tara de import nu va fi inclusa decit în măsura în care aceste lucrari sînt în sarcina producătorului. Se înțelege ca costul sau valoarea nici unuia dintre elementele prevăzute în acest paragraf nu va trebui să fie socotit de doua ori în determinarea valorii calculate.

4. Nivelul beneficiilor și cheltuielilor generale, prevăzute la paragraful 1 b) al art. 6, va trebui să fie determinat pe baza informațiilor furnizate de producător sau în numele sau, dacă cifrele pe care acesta le comunică nu sînt incompatibile cu cele care corespund normal vinzarilor de marfuri, de aceeasi natura sau de acelasi fel cu marfurile de evaluat, realizate de producătorii tarii de export pentru export, cu destinația tarii de import.

5. Este de subliniat, în aceasta privinta, ca totalul beneficiilor și cheltuielilor generale trebuie să fie considerate ca un tot. Rezultă ca, dacă, într-un caz special, beneficiul producătorului este scăzut și cheltuielile sale generale ridicate, beneficiul sau și cheltuielile sale generale luate în ansamblu vor putea totusi să fie compatibile cu cele care corespund normal vinzarilor de marfuri de aceeasi natura și acelasi fel. Astfel vor putea fi cazuri, de exemplu, cînd se lanseaza un produs în tara de import și cînd producătorul se multumeste cu un beneficiu nul sau scăzut pentru a contrabalansa cheltuielile generale ridicate aferente lansarii. Atunci cînd producătorul poate demonstra ca datorita circumstantelor comerciale speciale el realizează un beneficiu scăzut asupra vinzarilor marfurilor importate, cifrele beneficiilor sale efective vor trebui să fie luate în consideratie cu condiția ca el să justifice prin motive comerciale valabile și ca politica sa de prețuri sa reflecte politica de pret obisnuita în ramura productiei respective. Astfel va putea fi cazul, de exemplu, cînd producătorii au fost constrinsi sa scada temporar preturile lor datorita unei diminuari neprevazute a cererii sau cînd vind marfuri pentru a completa o gama de marfuri produse în tara de import și pentru care ei se multumesc cu un beneficiu scăzut în scopul mentinerii competitivitatii lor.

Atunci cînd cifrele beneficiilor și cheltuielilor generale furnizate de producător nu sînt compatibile cu cele care corespund vinzarilor de marfuri de aceeasi natura și acelasi fel cu marfurile de evaluat, realizate de producătorii din tara de export pentru exportul cu destinația tarii de import, nivelul beneficiilor și cheltuielilor generale vor putea să fie bazate pe alte informații corespunzătoare decit cele care vor fi fost furnizate de către producătorul marfurilor sau în numele sau.

6. Atunci cînd alte informații decit cele care vor fi fost furnizate de producător sau în numele sau vor fi utilizate în scopul determinarii unei valori calculate, autoritățile tarii de import vor informa pe importator la cererea sa asupra sursei informațiilor, a datelor utilizate și a calculelor efectuate pe baza acestor date, sub rezerva dispozițiilor art. 10.

7. Prin cheltuieli generale menționate la paragraful 1 b) din art. 6 se înțeleg costurile directe și indirecte ale productiei și comercializarii marfurilor pentru export și care nu sînt incluse conform alin. a) al paragrafului mai sus mentionat.

8. Pentru a determina dacă anumite marfuri sînt de aceeasi natura sau de acelasi fel cu alte marfuri, va trebui să se procedeze de la caz la caz, tinindu-se seama de circumstanțe. Pentru a determina beneficiile și cheltuielile generale obisnuite conform dispozițiilor art. 6, va trebui să se procedeze la examinarea vinzarilor pentru export cu destinația tarii de import, a grupei sau gamei de marfuri cea mai restrinsa, cuprinzind marfurile de evaluat și pentru care informațiile necesare pot fi furnizate. În sensul art. 6, marfurile de aceeasi natura sau de acelasi fel trebuie să provina din aceeasi tara ca și marfurile de evaluat.

Nota relativa la art. 7

1. Valorile în vama determinate prin aplicarea dispozițiilor art. 7 vor trebui să se bazeze în cea mai mare măsura posibila pe valorile în vama determinate anterior.

2. Metodele de evaluare în virtutea art. 7 ar trebui să fie acelea pe care le definesc art. 1-6 inclusiv, dar o suplete rezonabila în aplicarea acestor metode ar fi conforma obiectivelor și dispozițiilor art. 7.

3. Citeva exemple privind ceea ce trebuie să se inteleaga printr-o suplete rezonabila:

a) Marfuri identice - prevederea conform careia marfurile identice ar trebui să fie exportate, în acelasi moment sau foarte aproape de momentul exportului marfurilor de evaluat, ar putea fi interpretata cu suplete; marfurile identice importate, produse intr-o alta tara decit tara de export a marfurilor de evaluat, vor putea furniza baza evaluării în vama; s-ar putea utiliza valorile în vama ale marfurilor identice importate, determinate prin aplicarea dispozițiilor art. 5 sau 6.

b) Marfuri similare - prevederea conform careia marfurile similare ar trebui să fie exportate în acelasi moment sau foarte aproape de momentul în care sînt exportate marfurile de evaluat ar putea fi interpretata cu suplete; marfurile similare importate, produse intr-o alta tara decit tara de export a marfurilor de evaluat, ar putea furniza baza evaluării în vama; s-ar putea utiliza valorile în vama ale marfurilor similare importate, determinate deja prin aplicarea art. 5 sau 6.

c) Metoda deductiva - prevederea conform careia marfurile vor trebui să fie vindute în starea în care ele sînt importate, care figurează la art. 5 paragraful 1 a), ar putea fi interpretata cu suplete; termenul de 90 de zile ar putea fi aplicat cu suplete.

Nota relativa la art. 8

Paragraful 1 a) i)

Prin expresia comision de cumparare se înțeleg sumele varsate de către un importator agentului sau pentru serviciul care a constat în reprezentarea sa în strainatate în vederea cumpararii marfurilor de evaluat.

Paragraful 1 b) îi)

1. Doua considerente intervin în luarea în considerare a elementelor precizate la art. 8 paragraful 1 b) îi), pentru marfurile importate, și anume valoarea elementului insusi și modul în care aceasta valoare trebuie să fie aplicata pentru marfurile importate. Luarea în consideratie a acestor elemente va trebui să se faca într-un mod rezonabil, corespunzător condițiilor și conform principiilor de contabilitate general admise.

2. În ceea ce priveste valoarea elementului, dacă importatorul achizitioneaza elementul mentionat de la un vinzator de care nu este legat, la un cost dat, acest cost constituie valoarea elementului. Dacă elementul a fost produs de către importator sau de către o persoană de care este legat, valoarea ar fi costul producerii sale. Dacă elementul a fost utilizat înainte de către importator, fie ca a fost achitat sau nu sau produs de către acesta, costul initial de achizitie sau de productie va trebui să fie micsorat pentru a tine seama de utilizare, în scopul obtinerii valorii elementului.

3. Odata determinata valoarea elementului, este necesar ca aceasta să fie luata în considerare pentru marfurile importate. Exista diverse posibilitati în aceasta privinta. De exemplu: valoarea ar putea fi luata în considerare integral la prima vinzare, dacă importatorul doreste sa plateasca drepturile o singură dată la întreaga valoare. Alt exemplu: importatorul poate cere ca valoarea să fie luata în consideratie la numărul de unități produse pînă în momentul primei vinzari. Inca un exemplu: el poate solicita ca valoarea să fie luata în consideratie la totalitatea productiei prevăzute dacă exista contracte sau angajamente ferme pentru aceasta productie.

Metoda utilizata va depinde de documentația furnizata de către importator.

4. Cu titlu de ilustrare a celor precedente, se poate considera cazul unui importator care furnizeaza producătorului o matrita de utilizat la producția de marfuri care urmeaza a fi importate și care incheie cu el un contract de cumparare pentru 10.000 unități. În momentul sosirii primei cantitati, care cuprinde 1.000 unități, producătorul are produse 4.000 unități. Importatorul poate solicita administrației vamale luarea în consideratie a valorii matritei la 1.000, 4.000 sau 10.000 unități.

Paragraful 1 b) iv)

1. Valorile de adaugat pentru elementele precizate la art. 8 paragraful 1 b) iv) ar trebui să se bazeze pe datele obiective și cuantificabile. În scopul reducerii la minimum a sarcinii pe care o reprezinta pentru importator și pentru administratia vamala determinarea valorilor de adaugat, este oportun să se utilizeze, în măsura posibilului, datele disponibile imediate din sistemul de evidente comerciale ale cumparatorului.

2. Pentru elementele furnizate de cumparator și pe care le-a cumparat sau inchiriat, valoarea de adaugat va fi costul de cumparare sau de închiriere. Elementele care sînt de domeniul public nu vor da loc la nici o alta adaugire de cost decit a costului copiilor.

3. Valorile de adaugat vor putea fi calculate cu mai multa sau mai putina usurinta în raport de structura intreprinderii respective, de practicile sale de gestiune, de metodele sale contabile.

4. De exemplu, se poate ca o intreprindere care importa diverse produse de proveniență din mai multe tari să-și tina contabilitatea la centrul sau de design situat în afara tarii de import, într-un mod care face să apară cu exactitate costurile de luat în considerare, la un produs dat. În acest caz, o ajustare directa va putea fi operata, într-un mod corespunzător, prin aplicarea dispozițiilor art. 8.

5. Pe de altă parte, se poate ca o intreprindere sa treaca costurile centrului sau de design situat în afara tarii de import în cheltuielile sale generale, fără a le include în costurile anumitor produse. În astfel de cazuri, va fi posibil să se opereze, prin aplicarea dispozițiilor art. 8, o ajustare corespunzătoare în ceea ce priveste marfurile importate, luindu-se în considerare totalul costurilor de la centrul de design pe ansamblul productiei care beneficiaza de serviciile acestui centru și adaugindu-se costurile astfel luate în considerare la prețul marfurilor importate în functie de numărul de unități.

6. Variatiile circumstantelor sus-menționate vor necesita, bineinteles, luarea în considerare a diferitilor factori pentru determinarea metodei luării în considerare corespunzătoare.

7. În cazul în care la producția elementului respectiv intervin un anumit numar de tari și producția se eșalonează pe o anumita perioada, ajustarea va trebui să fie limitata la valoarea efectiv adăugată acestui element în afara tarii de import.

Paragraful 1 c)

1. Redeventele și drepturile de licență menționate la art. 8 paragraful 1 c) pot cuprinde, între altele, plățile efectuate pentru brevete, marci de fabrica sau de comert și drepturi de reproducere. Totusi, în momentul determinarii valorii în vama, cheltuielile relative la dreptul de reproducere a marfurilor importate în tara de import nu vor fi adaugate la prețul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate.

2. Plățile efectuate de cumparator în contrapartida dreptului de a distribui sau de a revinde marfurile importate nu vor fi adaugate la prețul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate, dacă aceste plati nu sînt o condiție pentru vinzarea a export cu destinația tarii de import a marfurilor importate.

Paragraful 3

Dacă nu exista date obiective și cuantificabile în ceea ce priveste elementele care sînt prevăzute a fi adaugate conform dispozițiilor art. 8, valoarea de tranzactie nu poate fi determinata prin aplicarea dispozițiilor art. 1. Astfel poate fi cazul, de exemplu, în situația urmatoare: o redeventa este varsata pe baza pretului de vinzare în tara de import pentru un litru dintr-un produs dat, care a fost importat la kilogram și transformat în solutie după import. Dacă redeventa se bazeaza în parte pe marfurile importate și în parte pe alte elemente care nu au nici un raport cu acestea (de exemplu, atunci cînd marfurile sînt amestecate cu ingrediente indigene și nu mai pot fi identificate separat sau cînd redeventa nu poate fi separata de unele aranjamente financiare speciale dintre cumparator și vinzator), ar fi impropriu de a intreprinde adaugarea unei element corespunzător acestei redevente. Totusi, dacă nivelul redeventei nu se bazeaza decit pe marfurile importate și poate fi usor calculat, se poate adauga un element la prețul efectiv platit sau de platit.

Nota relativa la art. 9

În sensul art. 9, momentul importului poate fi acela al declararii în vama.

Nota relativa la art. 11

1. Art. 11 conferă importatorului dreptul de contestație împotriva unei determinari a valorii efective de către administratia vamala privind marfurile de evaluat. Se va putea face contestație mai intii în fața unei autorități superioare administrației vamale, dar importatorul va avea dreptul, în ultima instanța, de a introduce contestație în fața unui organ judiciar.

2. Prin neantrenind nici o penalizare se înțelege ca importatorul nu va fi pasibil de o amenda sau de o posibilitate de amenda pentru simplul motiv ca el va cauta să-și exercite dreptul de contestație. Cheltuielile normale de judecată și onorariile avocatilor nu vor considerate ca o amenda.

3. Totusi, nici una dintre dispozitiile art. 11 nu va împiedica o parte sa pretindă ca drepturile vamale fixate să fie integral achitate înainte ca contestația să fie introdusa.

Nota relativa la art. 15

Paragraful 4

În sensul acestui articol, termenul persoana se aplică, deca este cazul, persoanelor juridice.

Paragraful 4 e)

În sensul prezentului acord, o persoană va fi considerata ca o controlează pe alta numai dacă ea va fi, în drept sau în fapt, în măsura sa exercite asupra acesteia o putere de constringere sau de indrumare.

Anexa 2 Comitetul tehnic de evaluare în vama

1. Conform art. 18 al prezentului acord, comitetul tehnic va fi instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamala, în vederea asigurarii, la nivel tehnic, a uniformitatii interpretarii și aplicarii prezentului acord.

2. Atribuțiile comitetului tehnic vor fi urmatoarele:

a) examinarea problemelor tehnice specifice care se vor pune în administrarea zilnica a sistemelor de evaluare în vama a părților și acordarea avizelor consultative privind solutiile corespunzătoare pe baza faptelor prezentate;

b) studierea, la cerere, a legilor, procedurilor și practicilor în materie de evaluare, în măsura în care ele sînt legate de prezentul acord, și intocmirea rapoartelor asupra rezultatelor acestor studii;

c) intocmirea și distribuirea de rapoarte anuale asupra aspectelor tehnice și ale stadiului aplicarii prezentului acord;

d) acordarea de informații și avize care vor putea fi cerute de către orice parte sau de către comitet, cu privire la oricare problema privind evaluarea în vama a marfurilor importate. Aceste informații și avize vor putea avea forma de avize consultative, de comentarii sau de note explicative;

e) facilitarea, la cerere, a acordarii de asistența tehnica părților, în vederea promovarii acceptarii prezentului acord pe plan international; și

f) exercitarea oricăror alte atribuții care îi vor putea fi încredințate de comitet.

Consideratii generale

3. Comitetul tehnic se va stradui sa termine într-un timp rezonabil de scurt lucrarile sale asupra problemelor specifice, în special a acelor probleme care îi vor fi sesizate de părți sau de către comitet.

4. În activitățile sale, comitetul tehnic va fi asistat în mod corespunzător de către Secretariatul Consiliului de cooperare vamala.

Reprezentare

5. Fiecare parte va avea dreptul să fie reprezentata în comitetul tehnic. Fiecare parte va putea desemna un delegat și unu sau mai mulți supleanti pentru reprezentarea în comitetul tehnic. Orice parte astfel reprezentata în comitetul tehnic este mai jos numita membra a comitetului tehnic. Reprezentantii membrilor comitetului tehnic vor putea fi ajutati de consilieri. Secretariatul G.A.T.T. va putea, de asemenea, asista la reuniunile comitetului, cu statut de observator.

6. Membrii Consiliului de cooperare vamala care nu sînt părți vor putea să fie reprezentati la reuniunile comitetului tehnic printr-un delegat și unu sau mai mulți supleanti. Acesti reprezentanti vor asista ca observatori la reuniunile comitetului tehnic.

7. Sub rezerva aprobării de către președintele comitetului tehnic, secretariatul general al Consiliului de cooperare vamala (denumit mai jos secretar general) va putea invita reprezentanti ai guvernelor care nu sînt nici părți, nici membri ai Consiliului de cooperare vamala, cit și reprezentanti ai organizațiilor guvernamentale și profesionale internationale, sa asiste ca observatori la reuniunile comitetului tehnic.

8. Desemnarile delegatiilor, supleantilor și consilierilor la reuniunile comitetului tehnic vor fi adresate secretarului general.

Reuniunile comitetului tehnic

9. Comitetul tehnic se va reuni numai dacă va fi necesar, dar nu mai puțin de doua ori pe an. Data fiecarei reuniuni va fi fixata de comitetul tehnic la sesiunea sa precedenta. Data reuniunii va putea fi modificata fie la cererea unui membru al comitetului tehnic, confirmata prin majoritatea simpla a membrilor acestui comitet, fie, pentru cazuri urgente, la cererea presedintelui.

10. Reuniunile comitetului tehnic se vor tine la sediul Consiliului de cooperare vamala, dacă nu s-a stabilit alt mod.

11. Cu excepția cazurilor urgente, secretarul general va informa, cu cel puțin 30 de zile inaintea datei deschiderii fiecarei sesiuni a comitetului tehnic, toți membrii comitetului și participantii menționați la paragrafele 6 și 7.

Ordinea de zi

12. Ordinea de zi provizorie a fiecarei sesiuni va fi stabilita de către secretarul general și comunicata membrilor comitetului tehnic și participantilor menționați la paragrafele 6 și 7 cu cel puțin 30 de zile inaintea deschiderii sesiunii, cu excepția cazurilor urgente. Aceasta ordine de zi va cuprinde toate punctele a caror inscriere va fi fost aprobata de comitetul tehnic la sesiunea sa precedenta, toate punctele inscrise de presedinte din inițiativa proprie și toate punctele a caror inscriere va fi solicitata de secretarul general, de comitet sau de orice membru al comitetului tehnic.

13. Comitetul tehnic va hotari ordinea de zi la deschiderea fiecarei sesiuni. În cursul sesiunii ordinea de zi va putea fi modificata în orice moment de către comitetul tehnic.

Compunerea biroului și regulamentului interior

14. Comitetul tehnic va alege dintre delegații membrilor săi un presedinte și unu sau mai mulți vicepresedinti. Mandatul presedintelui și vicepresedintilor va fi de un an. Președintele și vicepresedintii iesiti din functie vor putea fi realesi. Un presedinte sau un vicepresedinte care va inceta să fie reprezentant al unui membru al comitetului tehnic va pierde automat mandatul sau.

15. Dacă președintele este absent la o sesiune sau la o parte din sesiune, un vicepresedinte va asigura presedintia cu aceleasi puteri și aceleasi indatoriri ca un presedinte.

16. Președintele sedintei va participa la dezbaterile comitetului tehnic în calitate de presedinte și nu în calitate de reprezentant al unui membru al comitetului tehnic.

17. În afara exercitarii drepturilor care îi sînt conferite de alte dispozitii ale regulamentului, președintele va pronunță deschiderea și închiderea fiecarei sesiuni, va conduce dezbaterile, va da cuvintul și, conform prezentului regulament, va organiza lucrari. Președintele va putea, de asemenea, sa cheme la ordine un vorbitor dacă observatiile acestuia din urma nu sînt la obiect.

18. La dezbaterea oricarei probleme, orice delegatie va putea prezenta o motiune de ordine. În acest caz, președintele va hotari imediat. Dacă decizia sa este contestata, președintele o va supune la vot. Ea va fi mentinuta ca atare, dacă nu este infirmata.

19. Secretarul general sau membrii secretariatului pe care îi va desemna vor asigura secretariatul reuniunilor comitetului tehnic.

Cvorum și scrutin

20. Cvorumul va fi constituit din reprezentantii majorității simple a membrilor comitetului tehnic.

21. Fiecare membru al comitetului tehnic va dispune de un vot. Orice decizie a comitetului tehnic va fi luata cu majoritatea de cel puțin 2/3 din numărul membrilor prezenți. Oricare ar fi rezultatul votului asupra unei probleme date, comitetul tehnic va avea facultatea de a prezenta un raport complet comitetului și Consiliului de cooperare vamala asupra acestei probleme, indicind diferitele puncte de vedere exprimate în timpul dezbaterilor la care se referă.

Limbi și documente

22. Limbile oficiale ale comitetului tehnic vor fi engleza, spaniola și franceza. Interventiile sau declaratiile pronuntate intr-una dintre aceste trei limbi vor fi imediat traduse în celelalte limbi oficiale, afară de cazul în care toate delegatiile au convenit sa renunte la traducerea lor. Interventiile sau declaratiile pronuntate intr-o alta limba vor fi traduse în engleza, spaniola sau franceza sub rezerva acelorasi condiții, dar, în acest caz, delegatiile respective vor furniza traducerea în engleza, spaniola sau franceza. Engleza, spaniola și franceza vor fi singurele limbi utilizate în documentele oficiale ale comitetului tehnic. Memoriile și corespondentele supuse examinarii comitetului tehnic vor trebui să fie prezentate intr-una dintre limbile oficiale.

23. Comitetul tehnic va elabora un raport pentru fiecare dintre sesiunile sale și, dacă președintele considera necesar, procese-verbale sau dari de seama analitice ale reuniunilor sale. Președintele sau persoana pe care el o va desemna va prezenta un raport asupra lucrărilor comitetului tehnic la fiecare sesiune a comitetului și la fiecare sesiune a Consiliului de cooperare vamala.

Anexa 3 Grupe speciale ("panele")

1. Grupele speciale instituite, după caz, de către comitet în virtutea prezentului acord vor avea urmatoarele atribuții:

a) sa examineze problemele care le vor fi transmise de către comitet;

b) sa procedeze la consultari cu părțile în diferend și să le asigure orice posibilitate pentru a elabora o solutie reciproc satisfăcătoare; și

c) sa expuna faptele unei cauze, în măsura în care ele se referă la aplicarea dispozițiilor prezentului acord, și sa formuleze constatari proprii pentru a ajusta comitetul sa faca recomandari sau sa hotarasca asupra problemelor.

2. Pentru a usura constituirea grupelor speciale, președintele comitetului va tine o lista indicativa oficiala a functionarilor de stat informati asupra problemei evaluării în vama și experimentati în materie de relatii comerciale și de dezvoltare economica. Persoane care nu sînt functionari de stat vor putea, de asemenea, să fie incluse pe aceasta lista. În aceasta privinta, fiecare parte va fi invitata sa indice presedintelui comitetului, la inceputul fiecarui an, numele unuia sau a doi experti guvernamentali pe care va fi pregatita să-i puna la dispoziție pentru aceasta misiune. Atunci cînd o grupa speciala va fi instituita, președintele, după consultari cu părțile interesate și în 7 zile de la aceasta instituire va propune compozitia acestei grupe speciale, care va fi de 3 sau 5 membri, de preferinta functionari de stat. Părțile direct interesate vor da avizul lor în 7 zile lucratoare cu privire la desemnarea membrilor grupei speciale facuta de presedinte; ele nu se vor opune la aceste desemnari decit din motive deosebite.

Nici un cetatean din tarile ale caror guverne sînt părți la un diferend nu va putea fi membru al unei grupe speciale constituite, chemate în acel diferend.

Membrii grupelor speciale vor face parte din acestea cu titlu personal și nu în calitate de reprezentanti ai unui guvern sau unei organizații. Guvernele și organizațiile nu le vor da deci instrucțiuni privitoare la problemele pentru care grupa speciala va fi constituita.

3. Fiecare grupa speciala își va stabili metodele sale de lucru. Toate părțile avînd un interes substantial intr-o problemă și care vor fi notificat aceasta vor avea posibilitatea de a se face ascultate. Fiecare grupa speciala va putea consulta orice sursa pe care o va considera potrivita pentru a se informa și a-i cere avize tehnice.

Înainte de a cere unei surse aflate sub jurisdictia unei părți astfel de informații sau avize tehnice, grupa speciala va face cunoscut aceasta guvernului acestei părți. Orice parte va raspunde fără întîrziere și complet la orice cerere de informații prezentată de o grupa speciala care va considera aceste informații necesare și potrivite. Informațiile confidentiale comunicate unei grupe speciale nu vor fi divulgate fără autorizatia expresa a persoanei sau guvernului care i le va furniza.

Atunci cînd aceste informații vor fi cerute grupei speciale, dar divulgarea lor de către aceasta nu va fi autorizata, va fi transmis un rezumat, neconfidential, cu autorizarea persoanei sau guvernului care le-a furnizat.

4. Dacă părțile la un diferend nu ajung la o solutie satisfăcătoare, grupa speciala va prezenta constatarile sale în scris. Grupa speciala va trebui normal sa expuna în raportul sau justificarile constatarilor sale. Atunci cînd o reglementare va interveni între părți, grupa speciala va putea, în raportul sau, să se limiteze la expunerea pe scurt a problemei și sa declare ca o solutie a fost gasita.

5. Grupele speciale se vor sprijini pe orice raport al comitetului tehnic care îi va fi prezentat conform dispozițiilor art. 20 paragraful 4 al prezentului acord, pentru a proceda la examinarea problemelor comportind aspecte de ordin tehnic.

6. Timpul necesar grupelor speciale va varia după caz. Grupele ar trebui să se straduiasca să depună constatarile lor, insotite, dacă este cazul, de recomandarile lor, comitetului, fără intirzieri nejustificate, într-un termen care va fi normal de 3 luni din ziua instituirii grupei speciale.

7. Pentru a incuraja elaborarea de solutii reciproc satisfăcătoare, între părțile la un diferend, și pentru a primi observatiile lor, fiecare grupa speciala va trebui mai intii sa supuna părților interesate partea descriptiva a raportului sau și apoi sa supuna părților la diferend concluziile sale sau un rezumat al concluziilor sale, rezervind un termen rezonabil înainte de a le comunică părților.

---------