Regulamentul din 9 noiembrie 2001

La transportul mărfurilor pe calea ferată organele căilor ferate sunt obligate să depună la biroul vamal din statia de frontieră actul de transmitere a garniturii de tren, după intrarea acesteia în țara. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune în termenul prevăzut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din străinătate.

Actul de transmitere a garniturii de tren, la ieșirea din țara, se depune la biroul vamal înainte de plecarea acesteia, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat, care va fi de cel puțin o ora.

Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numărul fiecărui vagon și al scrisorilor de trasura, cantitatea mărfurilor și denumirea acestora în limba română. La ieșirea din țara în acest act se vor menționa, de asemenea, numărul documentului vamal și biroul vamal care l-a emis.

La transportul mărfurilor pe cale maritima sau fluviala comandantul, armatorul ori agentul navei care transporta mărfuri ce urmează să fie descărcate sau transbordate este obligat să prezinte biroului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii și să depună o copie de pe acesta.

În cazul în care nu se efectuează operațiuni de descărcare sau de transbordare a mărfurilor nu este necesară depunerea copiei de pe manifestul încărcăturii.

Pentru navele care transporta mărfuri de masa, în lipsa manifestului încărcăturii, comandantul, armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care să rezulte datele de identificare a mărfurilor.

După încărcarea navelor cu mărfuri destinate exportului comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte biroului vamal originalul manifestului încărcăturii și să depună o copie de pe acesta cu cel puțin 6 ore înainte de plecarea navei.

Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună la biroul vamal din port declarația proviziilor de bord în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fără propulsie se poate depune o singura declarație a proviziilor de bord, pentru întregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare nava.

Navele care stationeaza sub 12 ore și nu efectuează operațiuni de descărcare, de încărcare sau de transbordare de mărfuri sunt exceptate de la obligația de a depune declarația proviziilor de bord.

În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, sa oprească în porturile dunarene pentru efectuarea controlului de intrare în țara, chiar dacă nu efectuează operațiunile prevăzute la alin. (2), comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună imediat declarația proviziilor de bord.

În declarația proviziilor de bord sunt înscrise următoarele bunuri aflate pe nava:

a) armamentul, munitiile, materiile explozive, produsele și substantele stupefiante, psihotrope și toxice, precum și alte bunuri prohibite la introducerea sau la scoaterea din țara;

b) produsele din tutun și băuturile alcoolice, aparținând navei și membrilor echipajului;

c) alimentele și obiectele nefolosite, de uz curent, aparținând navei;

d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparținând membrilor echipajului.

Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se păstrează sub sigiliu vamal pe toată durata stationarii în port.

Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu se menționează în declarația proviziilor de bord dacă sunt înscrise în evidentele navei.

Prevederile art. 12 și 13 se aplică în mod corespunzător și la transportul mărfurilor pe calea aerului, în acest caz termenul fiind de 3 ore de la aterizarea aeronavei, respectiv înainte de decolare.

Comandantii aeronavelor sunt obligați sa declare biroului vamal produsele menționate la art. 16 alin. (1) lit. a), aflate la bord.

La transportul pe cale poștală organele poștale sunt obligate să prezinte biroului vamal de frontieră lista sacilor postali.

La transportul de mesagerie transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal de frontieră lista coletelor.

Vagoanele cu sigilii lipsa sau violate, precum și vagoanele care nu pot fi sigilate se supun și controlului vamal în interior, verificandu-se și mărfurile conținute în acestea. Organele căilor ferate încheie un act constatator al controlului, care se semnează și de autoritatea vamală. Aceeași procedura se aplică și sacilor postali și coletelor.

Dacă sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se verifica existenta actelor prin care se atesta aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte autoritatea vamală menționează aceasta situație pe actul de transmitere a garniturii de tren și efectuează controlul interior al mijlocului de transport și al mărfurilor. Rezultatul acestui control se consemnează într-un proces-verbal întocmit conform procedurii menționate la alin. (1). Fac excepție de la aceasta regula vagoanele care nu pot fi sigilate, precum și vagoanele descoperite.

Actele constatatoare și procesele-verbale prevăzute în prezentul articol se încheie potrivit reglementărilor feroviare internaționale.

La transportul mărfurilor pe calea rutiera autoritatea vamală controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia și, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fără incarcatura se efectuează și controlul compartimentului de mărfuri.

Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constata sigilii lipsa sau când sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul în care se afla mărfurile a fost violat sau prelata este deteriorata, se efectuează controlul interior al autovehiculului și controlul mărfurilor. Autoritatea vamală consemnează rezultatele controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează și de transportator.

Autoritatea vamală poate dispune efectuarea controlului vamal la unul dintre birourile vamale din interiorul tarii, când nu sunt condiții corespunzătoare de control vamal la intrarea în țara a autovehiculelor. În aceste cazuri autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu însoțitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul tarii, pe direcția de destinație a autovehiculului, unde exista condiții de control vamal.

Cheltuielile de transport și de manipulare a mărfurilor și cele de deplasare a autorității vamale sunt în sarcina transportatorului.

După efectuarea controlului vamal la sosire, se lasă pentru folosință comandantului, echipajului și pasagerilor cantități uzuale de produse din tutun și băuturi alcoolice, în raport cu durata stationarii navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 2.

La scoaterea sau la introducerea pe nava a proviziilor de bord menționate la art. 16 autoritatea vamală face mențiune pe declarația proviziilor de bord.

Comandantul sau armatorul este obligat ca pe timpul stationarii navei sa folosească proviziile sau bunurile înscrise în inventar numai la bord.

Comandantul, armatorul și agentul navei răspund în mod solidar față de autoritatea vamală de nedeclararea bunurilor, de lipsurile sau substituirile de bunuri menționate în declarația proviziilor de bord, precum și de cele aflate în inventarul navei.

Când o nava descarca mărfuri în doua sau mai multe porturi românești, autoritățile vamale din aceste porturi fac mențiuni pe exemplarul original al manifestului încărcăturii cu privire la operațiunile efectuate, precum și pe cel al declarației proviziilor de bord.

Autoritatea vamală verifica mențiunile făcute în porturile în care nava a acostat anterior și retine o copie de pe manifestul încărcăturii, respectiv de pe declarația proviziilor de bord.

Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat sa comunice autorității vamale plecarea navei cu cel puțin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.

Controlul vamal la plecarea navei consta în verificarea concordanței manifestului încărcăturii cu declarațiile vamale sau permisele vamale eliberate, precum și a concordanței declarației proviziilor de bord cu situația bunurilor înscrise în aceasta.

La transportul mărfurilor cu aeronave române controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectuează imediat după aterizare, precum și înainte de decolare. La acest control se verifica dacă la bord se afla bunuri în afară celor din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplică regimul vamal corespunzător destinației lor.

Controlul vamal în interiorul aeronavelor române de pasageri se efectuează, la sosire, după debarcarea persoanelor, iar la plecare, înainte de imbarcarea acestora.

Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine de mărfuri sau de pasageri se efectuează în caz de indicii temeinice de frauda sau dacă stationeaza pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.

Navele pot acosta, iar aeronavele pot ateriza numai în punctele de frontieră unde funcționează autorități vamale.

În caz de forta majoră sau când pe nave ori în aeronave sunt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisă și în alte locuri decât punctele de frontieră unde funcționează autorități vamale. În astfel de situații comandantul navei ori al aeronavei este obligat sa anunțe imediat autoritatea vamală cea mai apropiată pentru a asigura supravegherea până la plecare.

Declarantii vamali pot sa verifice, înainte de depunerea declarației vamale, felul și cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază. De asemenea, se poate solicita autorității vamale, printr-o cerere, și permisiunea pentru prelevarea de esantioane.

Cererile prevăzute la alin. (1) se prezintă autorității vamale și conțin următoarele date:

a) numele și adresa solicitantului;

b) locul unde se afla mărfurile;

c) numărul declarației sumare, atunci când aceasta a fost depusa;

d) orice alte date necesare pentru identificarea mărfurilor.

Când în cerere este solicitată și o prelevare de esantioane, autoritatea vamală stabilește cantitatea de marfa care se va preleva.

Examinarea prealabilă a mărfurilor și prelevarea esantioanelor se efectuează sub supravegherea autorității vamale.

Dezambalarea, cantarirea, reambalarea sau orice alte manipulari ale mărfurilor se fac pe riscul și pe cheltuiala solicitantului. Cheltuielile pentru eventualele analize de laborator sunt, de asemenea, în sarcina solicitantului.

În cazul în care operațiunile prevăzute la alin. (2) se efectuează la solicitarea transportatorului, cheltuiala se va suporta de către importator sau exportator, după caz.

Esantioanele prelevate vor fi incluse în declarația vamală prin care s-a stabilit regimul vamal.

Declarația sumară se completează pe formularul prevăzut în anexa nr. 3 și se semnează de persoana care o prezintă.

Declarația sumară se înregistrează, se vizează și se păstrează de autoritatea vamală pentru a fi în măsura sa verifice în orice moment ca mărfurile la care se referă au primit o destinație vamală în termenul legal.

Pentru mărfurile care au circulat, înainte de prezentarea lor la biroul vamal, sub procedura de tranzit, exemplarul documentului de tranzit destinat biroului vamal de sosire este considerat declarație sumară.

Autoritatea vamală poate aproba ca declarația sumară să poată fi înlocuită prin procedee informatice, agreate de autoritatea vamală, cuprinzând aceleași date.

Declararea mărfurilor și prezentarea lor pentru vamuire se fac de către importatori, exportatori sau reprezentanți ai acestora, prin depunerea unei declarații vamale în detaliu, în forma scrisă, în termen de 30 de zile de la data depunerii declarației sumare.

Declararea și prezentarea mărfurilor se pot face la birourile vamale din interiorul tarii sau de frontieră.

La declararea mărfurilor se utilizează Tariful vamal integrat, ce cuprinde totalitatea reglementărilor legale privind acordarea regimului vamal, care se aproba prin decizie a directorului general al Direcției Generale a Vamilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Declarația vamală în detaliu este prevăzută în anexa nr. 4. Normele tehnice de completare, utilizare și tipărire se stabilesc de Direcția Generală a Vamilor și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Declarația vamală în detaliu se depune la biroul vamal la care au fost prezentate mărfurile.

Depunerea declarației vamale în detaliu la biroul vamal competent se face în zilele și în orele de lucru ale acestui birou vamal.

Autoritatea vamală poate aproba, la cerere, depunerea declarației vamale în detaliu în afară zilelor și orelor de lucru. În aceste cazuri declarantul va suporta o cheltuiala egala cu dublul salariului tarifar pe ora cuvenit agentului vamal.

În mod excepțional și pe bază de documente justificative declarația vamală în detaliu se poate depune și fără ca mărfurile să fie prezentate, cu aprobarea șefului biroului vamal.

Declarația vamală în detaliu, întocmită potrivit formularului din anexa nr. 4 și depusa conform art. 40 și 41, după verificarea și acceptarea de către autoritatea vamală potrivit normelor tehnice de completare, utilizare și tipărire, se înregistrează în evidentele biroului vamal.

Data declarației vamale în detaliu acceptată este data înregistrării ei și determina stabilirea și aplicarea regimului vamal.

Declarația vamală în detaliu poate să fie depusa prin procedee informatice, în condițiile și în cazurile stabilite de Direcția Generală a Vamilor.

Declarantii vamali sunt obligați să depună câte o declarație vamală în detaliu pentru mărfurile înscrise în fiecare document de transport. În cazul mărfurilor care au același destinatar și care se prezintă simultan autorității vamale, se poate depune o singura declarație vamală în detaliu pentru mai multe documente de transport.

Declarația vamală de tranzit se depune la autoritatea vamală, însoțită de documentul de transport.

În cazul transportului pe cale ferată declarația vamală de tranzit se înlocuiește cu scrisoarea de trasura pe care autoritatea vamală aplica ștampila "marfa sub regim vamal de tranzit".

Aplicarea prevederilor alin. (2) se face pe baza condițiilor tehnice stabilite de comun acord de Direcția Generală a Vamilor și de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Documentele anexate la declarația vamală în detaliu se păstrează de autoritatea vamală.

În cazurile în care titularul utilizează aceste documente pentru alte operațiuni, acestea se restituie, fiind înlocuite cu o copie certificată de autoritatea vamală.

Declarația vamală pentru plasarea mărfurilor sub un regim suspensiv, cu excepția regimului de perfecționare pasiva și a tranzitului, se depune împreună cu documentele prevăzute la art. 45, precum și cu autorizația emisă de autoritatea vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul în cauza.

Declarația vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfecționare pasiva se depune la autoritatea vamală împreună cu documentele prevăzute la art. 47, precum și cu autorizația emisă de autoritatea vamală pentru realizarea acestui regim.

Autoritatea vamală poate cere ca declarația vamală referitoare la mărfurile prezentate la vamuire să fie însoțită de documentele de transport sau de alte documente referitoare la operațiunile sau regimurile vamale precedente sub care au fost plasate aceste mărfuri.

În declarația vamală în detaliu cantitatea mărfurilor se înscrie pe baza greutatii brute sau nete din documentele de transport sau din factura și, după caz, a încă unui element cantitativ specific, stabilit potrivit normelor emise de Direcția Generală a Vamilor. În cazul curentului electric și al mărfurilor transportate prin conducte, cantitatea este cea indicată de contoarele instalate.

În caz de indicii temeinice de frauda mărfurile se cantaresc pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea autorității vamale. Dacă nu sunt condiții pentru cantarire la biroul vamal la care s-a depus declarația vamală în detaliu, mărfurile se dirijeaza la cel mai apropiat birou vamal unde exista asemenea condiții.

Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale și stricta respectare a condițiilor și termenelor legale, precum și descoperirea fraudelor vamale.

Controlul vamal exercitat de autoritatea vamală prin agenții săi abilitați în cadrul atribuțiilor care le sunt conferite prin reglementările vamale se executa în mod obligatoriu prin verificarea documentelor necesare efectuării vamuirii.

Controlul vamal fizic se efectuează la biroul vamal la care s-a depus declarația vamală, în timpul programului legal de lucru.

Autoritatea vamală poate aproba, la cererea declarantului, să se efectueze controlul vamal fizic și în alte locuri, precum și în afară timpului de lucru, potrivit normelor stabilite de Direcția Generală a Vamilor. În aceste cazuri cheltuielile sunt în sarcina declarantului, potrivit art. 41 alin. (3).

La controlul vamal fizic asista declarantul vamal și transportatorul, cu excepția transporturilor pe cale maritima sau fluviala când prezenta transportatorului este facultativă.

Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face și în prezenta gestionarului.

Atunci când declarantul sau transportatorul refuza sa asiste la controlul vamal fizic, autoritatea vamală fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligații. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul nu a dat curs somației, autoritatea vamală procedează din oficiu la controlul vamal fizic al mărfurilor, pe riscul și pe cheltuiala declarantului, recurgand, atunci când este cazul, la prestatori de servicii sau la experți, în cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.

Constatările autorității vamale în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeași valoare ca și în cazul în care controlul ar fi fost făcut în prezenta declarantului.

Când în cadrul operațiunii de control vamal fizic este necesară prelevarea de esantioane, autoritatea vamală notifica aceasta declarantului.

Prelevarea de esantioane poate fi efectuată direct de autoritatea vamală sau de declarantul vamal ori de o persoană desemnată de acesta, sub controlul autorității vamale.

Cantitățile prelevate nu trebuie să depășească necesarul pentru a permite analiza sau contraanaliza mărfurilor.

Prelevarile de esantioane sunt efectuate conform metodologiilor stabilite de laboratoarele agreate împreună cu Direcția Generală a Vamilor.

Declarantul vamal este obligat sa asiste la prelevarea esantioanelor și sa acorde asistența necesară autorității vamale pentru efectuarea operațiunii.

În cazul în care declarantul vamal refuza sa asiste la prelevarea esantioanelor, autoritatea vamală are dreptul să efectueze aceasta operațiune din oficiu.

Cantitățile prelevate cu titlu de esantion nu se scad din cantitatea mărfurilor declarate.

Cu excepția cazului în care esantioanele sunt distruse în procesul de analiza, acestea se restituie declarantului vamal pe cheltuiala sa. Restituirea se efectuează numai după ce au fost epuizate toate posibilitățile de contestare din partea declarantului împotriva deciziei luate de autoritatea vamală pe baza rezultatelor analizei.

În cazul declarației vamale de export sau de perfecționare pasiva, după acordarea liberului de vama, declarantul vamal are dreptul sa înlocuiască cantitățile, cu titlu de esantion, preluate din marfa, cu marfa identică, cu acordul autorității vamale.

Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează astfel:

a) mărfurile de masa se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se afla, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;

b) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se afla. Când nu sunt condiții de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descărcarea mărfurilor;

c) mărfurile ambalate în colete care se afla în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partida de marfa;

d) mărfurile transportate prin conducte, precum și curentul electric se controlează din punct de vedere al cantității prin citirea contoarelor instalate.

Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează numai pe bază de documente, când nu sunt indicii temeinice de frauda.

Autoritatea vamală consemnează pe declarația vamală modalitatea de control, rezultatul acestuia și menționează numărul și mărcile de identificare a coletelor deschise pentru control.

Liberul de vama se acordă în scris, dacă sunt îndeplinite condițiile și dacă sunt efectuate formalitățile de vamuire și numai după prezentarea documentelor legale care atesta efectuarea plății datoriei vamale.

Liberul de vama se poate acorda și sub forma electronică, pe baza deciziei directorului general al Direcției Generale a Vamilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Până la apariția în extrasul de cont al biroului vamal a sumelor încasate liberul de vama este revocabil.

Liberul de vama se poate acorda și ca urmare a aplicării unei proceduri simplificate de vamuire, precum și a unei proceduri informatice de decontare electronică a datoriei vamale, stabilite prin decizii ale directorului general al Direcției Generale a Vamilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama rămân sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorului ori a importatorului sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori de declarantul vamal, pe un termen stabilit de autoritate vamală, pentru clarificarea situației.

Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi înapoiate în interiorul tarii de către transportator, la cererea și pe cheltuiala exportatorului.

Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi eliberate din vama în condițiile art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României, autoritatea vamală menționând pe documentul de transport "marfa poate fi scoasa din vama conform prevederilor art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României".

La transportul mărfurilor pe cale maritima, fluviala și aeriană diferențele dintre datele înscrise în manifestul încărcăturii și mărfurile efectiv descărcate sau transbordate se pun de acord pe baza documentului de constatare, emis de autoritățile comerciale autorizate în acest scop, din care rezultă mărfurile efectiv descărcate.

Pentru diferențele în minus dintre mărfurile și cantitățile efectiv descărcate de pe nave sau aeronave și mărfurile și cantitățile constatate la vamuirea efectuată în magazii sau pe cheiuri, gestionarul mărfurilor este obligat sa achite drepturile de import.

Pentru diferențele în plus sau în minus dintre mărfurile și cantitățile înscrise în manifestul încărcăturii și cele înscrise în declarațiile vamale de export se rectifica manifestul încărcăturii în mod corespunzător cu datele înscrise în declarațiile vamale de export.

Când se constata diferențe apărute ca urmare a influentei factorilor naturali în timpul transportului, manipulării sau al depozitarii mărfurilor, determinate în baza unor reglementări legale, nu se stabilesc drepturi de import. Mențiunea privind greutatea declarata se modifica în mod corespunzător în baza reglementărilor legale și se trece în documentele vamale.

Pentru diferențele în minus dintre mărfurile înscrise în declarația sumară și cele efectiv constatate pe baza declarației vamale în detaliu gestionarul mărfurilor este obligat sa achite drepturile de import.

Controlul vamal se efectuează prin sondaj în ceea ce privește numărul autoturismelor, numărul călătorilor și numărul bagajelor aparținând unui călător.

Pentru fluidizarea traficului de călători la frontiera procedurile de control prevăzute în prezenta secțiune se pot înlocui cu regulile stabilite în convențiile internaționale la care România este parte.

La transportul feroviar controlul vamal se efectuează:

a) în trenurile internaționale de călători, pe parcursul intern al acestora;

b) la vagoanele de dormit, numai pe baza declarației pentru călători, care va fi prezentată autorității vamale de către personalul de însoțire al vagonului;

c) în sălile de control vamal din stațiile de cale ferată de frontieră;

d) în sălile de control vamal din stațiile de cale ferată din interiorul tarii pentru călătorii care se imbarca sau se debarca în aceste stații, în trenurile internaționale.

La transportul rutier controlul vamal se efectuează:

a) în autovehicul;

b) în locurile amenajate pe artera de circulație rezervată pentru controlul vamal, când volumul bagajelor nu permite efectuarea controlului vamal în autovehicul;

c) în sala de control a biroului vamal.

La transportul maritim sau fluvial controlul vamal se efectuează:

a) în sălile de control vamal din porturi;

b) la bordul navei, cu acceptul comandantului acesteia, când nava nu este acostata în apropierea sălii de control vamal;

c) la scara navei.

La transportul aerian controlul vamal se efectuează în sălile de control vamal din aeroporturi.

Când exista indicii temeinice de frauda se poate efectua controlul vamal corporal, cu respectarea normelor de igiena și în încăperi separate, de către persoane de același sex cu persoana controlată.

Se considera ca exista indicii temeinice de frauda în situațiile în care agenții vamali:

a) descoperă în timpul controlului indicii cu privire la existenta unor bunuri nedeclarate sau ascunse;

b) dețin informații despre intenția persoanei controlate de a săvârși contravenții sau infracțiuni vamale;

c) poseda date ca persoana controlată a mai săvârșit contravenții sau infracțiuni vamale;

d) constata comportamente neobisnuite din partea persoanei controlate.

Controlul vamal corporal se efectuează numai cu aprobarea șefului biroului vamal.

Controlul vamal corporal nu are caracterul unei perchezitii corporale prevăzute în Codul de procedură penală.

Autoritatea vamală stabilește cuantumul taxelor vamale pe care le încasează și le vărsa la bugetul de stat.

Taxele vamale se plătesc în lei.

Eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale se face după plata acestora.

Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și cele destinate folosinței personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora și familiilor lor sunt scutite de control vamal atât la intrarea, cat și la ieșirea din țara, în condițiile stabilite prin convențiile internaționale la care România este parte și pe bază de reciprocitate.

Regimul vamal prevăzut la alin. (1) se aplică în mod corespunzător și organizațiilor internaționale cu sediul sau care au reprezentante în România, precum și funcționarilor acestora, în limitele și în condițiile înțelegerilor internaționale la care România este parte.

Introducerea sau scoaterea din țara a bunurilor neinsotite este permisă în baza cererii misiunii diplomatice sau a oficiului consular, semnată de șeful acestuia, și a unei liste specificative avizate de Ministerul Afacerilor Externe.

În cerere, întocmită în 3 exemplare și înaintată autorităților vamale române prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, se vor menționa cantitatea bunurilor introduse și descrierea lor, conform formularelor puse la dispoziție misiunilor diplomatice, precizându-se de către solicitant dacă aceste bunuri sunt pentru folosință sa personală sau a misiunii.

Dacă solicitantul nu cunoaște conținutul coletelor primite, autoritatea vamală poate proceda la deschiderea acestora în prezenta solicitantului sau a unui reprezentant al acestuia, în vederea completării formularului prevăzut la alin. (2).

Pentru bagajele însoțite de titulari introducerea sau scoaterea din țara este permisă și fără prezentarea cererii și a listei specificative.

Pentru următoarele categorii de bunuri scutirile de la plata taxelor vamale, prevăzute la art. 137, se aplică în limite, pe an calendaristic, astfel:

a) pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare: 300 litri de băuturi alcoolice (peste 22°), 2.000 de pachete de tigari (a 20 de bucăți);

b) pentru folosință proprie a membrilor personalului cu statut diplomatic și a membrilor familiilor lor: 50 litri de băuturi alcoolice (peste 22°) de familie, 500 de pachete de tigari (a 20 de bucăți) de familie.

La avizarea introducerii în țara a bunurilor prevăzute la alin. (1) Ministerul Afacerilor Externe va ține seama de condițiile de reciprocitate, precum și de convențiile la care România este parte, pentru a se aplică reduceri sau majorări corespunzătoare ale limitelor stabilite.

Bunurile prevăzute la art. 141, transportate ca bagaje însoțite sau colete neinsotite, se declara în scris la introducerea în țara pe documentele prevăzute la art. 138. În lipsa acestui document nu se permite introducerea în țara a bunurilor, care pot fi lăsate în păstrare autorității vamale, potrivit prezentului regulament.

După vamuire un exemplar al cererii depuse pentru aceste bunuri, vizat de autoritatea vamală, se transmite de aceasta Ministerului Afacerilor Externe care tine evidenta bunurilor introduse.

Bunurile prevăzute la art. 141 care depășesc cantitățile stabilite pot fi introduse în țara cu plata taxelor vamale aplicabile bunurilor aparținând persoanelor fizice.

Introducerea temporară în țara, cu scutire de la plata taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, precum și pentru folosință membrilor personalului acestora și a familiilor lor este permisă în limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de reciprocitate sau în condițiile stabilite prin înțelegeri internaționale.

Formalitățile de introducere temporară sunt cele prevăzute la art. 138. Evidenta acestor operațiuni se tine de Ministerul Afacerilor Externe.

Valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice și Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditat nu este supusă controlului vamal la intrarea și la ieșirea din țara și este scutită de taxe vamale.

Prevederile alin. (1) se aplică și pentru valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice ale aceluiași stat.

Valiza diplomatică trebuie să fie prevăzută cu sigiliile Ministerului Afacerilor Externe sau ale misiunii diplomatice expeditoare, sa poarte mențiunea "corespondenta diplomatică" sau "expediție oficială", sa circule pe baza unei foi de curier și sa nu cuprindă decât documente diplomatice sau obiecte de uz oficial.

Dacă valiza diplomatică este însoțită de un curier diplomatic, acesta trebuie să posede foaie de curier, în care se indica numele, prenumele și calitatea persoanei insotitoare, precum și numărul și destinația coletelor.

Valiza diplomatică neinsotita, în afară de mențiunea "corespondenta diplomatică" sau "expediție oficială" și sigiliile expeditorului, prevăzute la alin. (1), va trebui sa poarte o eticheta menționând și numărul foii de curier.

Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite valiza diplomatică se sigileaza de autoritatea vamală și se tranziteaza la un birou vamal din București pentru a fi stabilite modalitățile de eliberare sau de inapoiere la expeditor.

Eliberarea de către autoritatea vamală a valizei diplomatice neinsotite se face pe baza unei declarații scrise, emisă de misiunea diplomatică destinatara.

Valiza diplomatică poate fi transportată de comandantul unei aeronave, dacă poseda un document oficial din care să rezulte numărul coletelor care constituie valiza.

Misiunea diplomatică poate trimite unul dintre membrii săi sa preia valiza diplomatică direct din mâinile comandantului aeronavei.

Comandantii de aeronave care transporta valize diplomatice nu sunt considerați curieri diplomatici.

Regimurile vamale suspensive sunt următoarele:

a) tranzitul vamal;

b) antrepozitul vamal;

c) perfecționarea activa;

d) transformarea sub control vamal;

e) admiterea temporară;

f) perfecționarea pasiva.

Pot fi plasate în regimuri vamale suspensive mărfuri, indiferent de felul, cantitatea, originea, proveniență sau de destinația acestora.

Nu pot fi plasate în regimuri vamale suspensive acele mărfuri care sunt supuse unor interdicții sau restrictii din motive de ordine ori morala publică, de protecție a sănătății și vieții persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecție a mediului, de ocrotire a valorilor naționale, artistice, istorice ori arheologice.

Regimul vamal suspensiv se acordă de autoritatea vamală prin emiterea unei autorizații prin care se fixează condițiile de derulare a regimului.

Autorizația se acordă persoanelor juridice române care pot asigura derularea operațiunilor pe baza declarației vamale și a documentelor necesare în vederea identificarii mărfurilor respective, cu condiția ca autoritatea vamală să fie în măsura să efectueze supravegherea și controlul regimului vamal.

Regimul vamal suspensiv de admitere temporară poate fi acordat și persoanelor fizice străine în cazurile și în condițiile stabilite în acest capitol la secțiunea a 6-a privind admiterea temporară.

Regimul vamal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub acest regim sau, după caz, produsele compensatoare ori transformate obținute primesc, în mod legal, o alta destinație vamală sau un alt regim vamal.

Dacă regimul vamal suspensiv nu încetează în condițiile alin. (1), taxele vamale și alte drepturi de import datorate se încasează din oficiu de birourile vamale în baza unui act constatator, iar operațiunea se scoate din evidenta biroului vamal. Taxele vamale și alte drepturi de import datorate se determina pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrării declarației vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv.

Actul constatator constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale și a altor drepturi de import, la care se adauga comisionul vamal, dacă acesta se datorează.

Pentru încheierea regimurilor vamale suspensive titularul este obligat să prezinte la biroul vamal, direct sau prin reprezentantul sau, declarația vamală pe baza căreia s-a acordat acest regim, împreună cu documentele necesare în vederea identificarii mărfurilor.

În cazul în care regimul vamal suspensiv se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat sa transmită o copie de pe declarația vamală biroului vamal care a acordat acest regim, în termen de 15 zile.

Mărfurile nevamuite la intrarea în țara pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul României, sub supraveghere vamală, cu garantarea taxelor vamale.

Mărfurile vamuite la export în interiorul tarii se supun regimului de tranzit vamal până la frontiera.

Pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport rutiere și pe calea ferată se aplică sistemul de tranzit comun al Comunităților Europene și statelor membre ale acestora, conform normelor metodologice emise prin decizie a directorului general al Direcției Generale a Vamilor.

În vederea admiterii tranzitului vamal biroul vamal de frontieră efectuează controlul vamal exterior al mijloacelor de transport și verifica concordanta documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare.

În caz de indicii temeinice de frauda biroul vamal procedează la controlul vamal al mărfurilor în tranzit.

Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, iar în cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Acesta este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declarație vamală de tranzit.

Formularul declarației vamale de tranzit este prevăzut în anexa nr. 4.

La transportul pe calea ferată se aplică prevederile art. 48 alin. (2) și (3).

Declarația vamală de tranzit este însoțită de specificații, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea mărfurilor tranzitate.

În cazul transportului pe calea ferată nu este obligatorie depunerea facturilor. Când se constată că mărfurile aflate în regim de tranzit nu ajung la biroul vamal de destinație Societatea Naționala de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A. este obligată să prezinte documentele care să ateste valoarea acelor mărfuri.

Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabilește de biroul vamal de plecare în funcție de felul mijlocului de transport, de distanta de parcurs și de condițiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depășească 45 de zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun termenul de tranzit acordat pentru mărfurile transportate pe cale rutiera nu poate să depășească 8 zile, iar pentru mărfurile transportate pe calea ferată acesta este unic, de 20 de zile.

În cadrul termenului stabilit titularul de tranzit vamal este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declarația vamală de tranzit și documentele insotitoare, la biroul vamal de destinație.

Biroul vamal de destinație înregistrează mijlocul de transport și mărfurile prezentate și confirma biroului vamal de plecare primirea mărfurilor în termen de 3 zile.

Declarația vamală de tranzit constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale și a drepturilor de import, în cazul în care transportatorul nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinație în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri ori substituiri.

Biroul vamal de plecare percepe taxele vamale și drepturile de import, devenite exigibile potrivit alin. (1), după ce a solicitat biroului vamal de destinație informații cu privire la sosirea mărfurilor tranzitate și a primit în scris răspunsul acestuia.

Aprobarea de funcționare a unui antrepozit vamal se acordă în baza unei cereri scrise, depusa la biroul vamal în a cărui raza teritorială se afla depozitul, conținând elementele necesare pentru justificarea antrepozitarii. În aprobare se stabilesc condițiile de funcționare a antrepozitului vamal.

Titularul de antrepozit vamal este administrator sau gestionar al acestuia, iar antrepozitarul este titularul operațiunii de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare.

Cererea de autorizare pentru funcționarea unui antrepozit vamal și pentru utilizarea regimului de antrepozitare a antrepozitelor de tip A-C se întocmește conform anexei nr. 7 și se depune la biroul vamal în a cărui raza teritorială se afla locul de antrepozitare.

Autoritatea vamală stabilește termenul în cadrul căruia antrepozitarul este obligat să solicite acordarea unui nou regim vamal.

Înainte de expirarea termenului acesta poate fi prelungit la cererea justificată a antrepozitarului.

Regimul de antrepozit vamal se poate încheia de titularul regimului de antrepozit vamal prin:

a) importul mărfurilor;

b) plasarea mărfurilor sub alt regim vamal suspensiv;

c) reexportul mărfurilor antrepozitate;

d) exportul mărfurilor românești;

e) abandonarea mărfurilor în favoarea statului;

f) distrugerea mărfurilor sub control vamal.

Operațiunile menționate la alin. (1) lit. a)-d) pot fi efectuate, în afară titularului regimului vamal de antrepozitare, de orice persoană juridică română care are dreptul de dispoziție asupra mărfii.

Autoritatea vamală poate admite, în cadrul termenului de antrepozitare, depunerea unei declarații vamale privind noua destinație vamală pentru mărfurile antrepozitate.

Dacă până la expirarea termenului de antrepozitare vamală mărfurile nu au primit o alta destinație vamală, autoritatea vamală, din oficiu, încheie regimul vamal de antrepozit și încasează taxele vamale și drepturile de import, pe baza unui act constatator.

În cazul distrugerii totale sau parțiale, din cauze de forta majoră sau caz fortuit, a unor mărfuri plasate sub regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidenta pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate autorității vamale de către antrepozitar sau, după caz, de deținătorul depozitului.

Antrepozitele vamale în care mărfurile pot fi depozitate sub regimul de antrepozit vamal sunt următoarele:

a) antrepozitul public de tip A, în care depozitul și mărfurile sunt sub răspunderea deținătorului depozitului;

b) antrepozitul public de tip B, în care depozitul și mărfurile sunt sub responsabilitatea fiecărui antrepozitar;

c) antrepozitul privat de tip C, în care deținătorul depozitului este și antrepozitar al mărfurilor;

d) antrepozitul public de tip D, care este cel gestionat de autoritatea vamală.

Într-un amplasament pot fi admise mai multe tipuri de antrepozite vamale, cu condiția ca fiecare tip să fie amplasat în încăperi sau în incinte separate.

Antrepozitele de tip A-C se înființează în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a cărui raza teritorială se afla acestea.

În cazul antrepozitului de tip D autoritatea vamală desemnează amplasamentul acestuia.

Autorizația de antrepozit vamal poate fi acordată dacă antrepozitarea vamală este destinată în principal stocajului de mărfuri, fără a se exclude posibilitatea efectuării de operațiuni de manipulare uzuale de perfecționare activa sau de transformare sub control vamal.

Autorizația de antrepozit vamal se eliberează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9.

Autorizația de antrepozit vamal intră în vigoare de la data eliberării sale sau de la data menționată în autorizație. Autorizația de antrepozit vamal poate fi folosită pentru una sau mai multe operațiuni de plasare sub regim de antrepozit vamal.

În autorizația de antrepozit vamal se precizează autoritatea vamală competența să efectueze controlul antrepozitului vamal. În cazul mărfurilor care reprezintă un pericol, al celor susceptibile de a altera alte mărfuri sau al celor care necesita instalații speciale, în autorizație se precizează obligația de plasare în locuri special echipate în vederea stocării.

Autorizația de antrepozit vamal poate fi revocată când nu mai sunt îndeplinite condițiile avute în vedere la acordarea autorizației sau dacă autoritatea vamală constata ca antrepozitul vamal nu mai este suficient utilizat pentru a se justifica menținerea acestuia.

Revocarea se comunică titularului de antrepozit vamal, măsura putând fi contestată la instanța de contencios administrativ competența.

Evidenta operativă, ținuta potrivit art. 106 din Codul vamal al României, trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea urmăririi aplicării corecte a regimului de antrepozit vamal și în special următoarele:

a) mențiunile care figurează în rubricile 1, 31, 37 și 38 ale declarației vamale;

b) declarațiile vamale prin care mărfurile respective au primit o destinație vamală ce încheie regimul de antrepozit vamal;

c) numărul și data altor documente privitoare la plasarea sub regimul de antrepozit vamal și încheierea acestuia;

d) mențiunile necesare pentru urmărirea mărfurilor, locul unde acestea se găsesc, informațiile cu privire la eventualele transferuri ale mărfurilor dintr-un antrepozit vamal fără încheierea regimului de antrepozit vamal;

e) mențiunile privind stocajul în comun al mărfurilor având un statut vamal diferit;

f) orice alte detalii necesare pentru identificarea mărfurilor;

g) mențiunile privind operațiunile uzuale la care sunt supuse mărfurile;

h) mențiunile privind scoaterea temporară a mărfurilor din antrepozitele vamale.

Evidenta operativă trebuie să înfățișeze în orice moment starea existenta a stocului de mărfuri care se afla în regim de antrepozit vamal. Deținătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la autoritatea vamală, în termenele stabilite de aceasta, situația stocului de mărfuri.

În cazul în care mărfurile antrepozitate sunt supuse unor manipulari uzuale, evidenta operativă cuprinde și valoarea în vama a mărfurilor, anterioară acestei manipulari.

Înscrierea în evidenta operativă a mărfurilor plasate sub regim de antrepozit vamal se face în momentul plasarii fizice a mărfurilor în antrepozitul vamal, pe baza elementelor prevăzute la art. 180.

Înscrierea în evidenta operativă a datelor referitoare la încheierea regimului de antrepozit vamal se face în momentul scoaterii mărfurilor din antrepozitul vamal, ca urmare a depunerii declarației vamale pentru noua destinație vamală data mărfurilor.

Mărfurile antrepozitate pot fi scoase temporar din depozit numai pe baza aprobării birourilor vamale, la solicitarea scrisă a antrepozitarului.

Dacă mărfurile scoase temporar sunt supuse unor manipulari uzuale, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 182.

Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizându-se formularul de declarație vamală în detaliu și potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 10.

Noul titular preia răspunderea asupra mărfurilor transferate la data la care acesta efectuează primirea lor și înscrierea în evidenta sa contabila.

În cazul antrepozitului de tip B nu este permis transferul mărfurilor de la un antrepozit la altul.

Cererea pentru acordarea regimului de perfecționare activa se întocmește conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.

Cererea trebuie să cuprindă elementele referitoare la derularea operațiunii, precum și locurile unde este prevăzut ca aceste operațiuni să fie efectuate. După obținerea autorizației aceasta se depune la biroul vamal în a cărui raza teritorială se executa prima operațiune de perfecționare activa.

Termenul de valabilitate a autorizației de perfecționare activa, eliberata conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, este stabilit de direcția regionala vamală interjudeteana în funcție de solicitarea titularului și de condițiile economice în care se desfășoară operațiunea de perfecționare activa.

Când termenul de valabilitate a autorizației de perfecționare activa este mai mare de 2 ani, condițiile în baza cărora a fost eliberata autorizația sunt examinate periodic.

Direcția regionala vamală interjudeteana fixează termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate ori sa primească o alta destinație vamală. La stabilirea acestui termen se tine seama de durata necesară pentru realizarea produselor compensatoare și pentru livrarea acestora, precum și de tipul operațiunii.

Termenul curge de la data înregistrării declarației vamale prin care mărfurile au fost plasate sub regimul de perfecționare activa. La cererea temeinic justificată a titularului de autorizație termenul se poate prelungi de către direcția regionala vamală interjudeteana.

În cazul în care produsele compensatoare obținute din mărfuri echivalente se exporta înainte de importul mărfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente, direcția regionala vamală interjudeteana stabilește termenul în cadrul căruia mărfurile de import se declara pentru regimul de perfecționare activa. Acest termen curge de la data înregistrării declarației vamale depuse pentru exportul produselor compensatoare.

Autorizația de perfecționare activa se eliberează numai persoanelor juridice române, cu condiția identificarii mărfurilor importate în produsele compensatoare. Aceasta se poate acorda și în cazul în care este posibila verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute în aceasta secțiune pentru mărfurile echivalente.

Pentru operațiunea prevăzută la art. 112 lit. d) din Codul vamal al României autorizația de perfecționare activa se eliberează numai dacă este posibila utilizarea acestor mărfuri la obținerea produselor compensatoare.

Nu pot fi plasate sub regimul de perfecționare activa, chiar dacă este posibila utilizarea la obținerea produselor compensatoare:

a) combustibilii, sursele de energie, altele decât cele necesare testarii produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor mărfurilor de import care necesita reparații;

b) lubrifianții, alții decât cei necesari la operațiunile de calibrare, ajustare sau scoatere din tipar ori matrita a produselor compensatoare;

c) utilajele și uneltele.

Rata de randament definită la art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României se determina de titularul operațiunii în funcție de condițiile în care se efectuează sau urmează să se efectueze operațiunea de perfecționare activa.

În cazuri justificate, pentru operațiuni de perfecționare activa care se efectuează uzual, în condiții tehnice bine definite, cu mărfuri având caracteristici sensibil constante, din care rezultă produse compensatoare de o calitate uniforma, titularul operațiunii poate stabili o rata de randament forfetara, pe baza unor date reale cunoscute și determinate în prealabil de titularul operațiunii.

Autoritatea vamală care autorizeaza regimul vamal de perfecționare activa, în aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României, verifica rata de randament determinata de titularul operațiunii. Verificarea ratei de randament se face pe baza normativelor și notelor de consum rezultate din contractul extern sau din declarația pe propria răspundere întocmită de solicitant și anexată la cererea de acordare a regimului de perfecționare activa.

În cazul în care rata de randament justifica cantitățile de mărfuri plasate sub regim de perfecționare activa, resturile tehnologice rezultate din acțiunile de transformare sau de prelucrare sunt considerate pierderi normale pentru care nu se datorează drepturi de import. Dacă în urma verificării rata de randament nu este justificată pentru cantitățile de mărfuri plasate sub regim de perfecționare activa, care intră în componenta produselor compensatoare și care nu pot fi considerate pierderi normale, se calculează și se încasează drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor mărfuri.

În vederea verificării derulării regimului de perfecționare activa și pentru facilitarea controlului autoritatea vamală poate cere titularului autorizației de perfecționare activa sa țină sau să se asigure ca se tine o evidenta operativă a stocurilor, care să cuprindă cantitățile de mărfuri plasate sub regim de perfecționare activa, cantitățile de produse compensatoare obținute, precum și orice alte elemente considerate necesare pentru urmărirea derulării operațiunilor și determinarea drepturilor de import eventual datorate. Evidenta se tine la dispoziția autorității vamale care efectuează controlul operațiunilor. Atunci când operațiunile de perfecționare activa se desfășoară în locuri aflate în raza de competența teritorială a mai multor birouri vamale, evidenta trebuie să permită în orice moment identificarea elementelor privind derularea regimului de perfecționare activa pe lângă fiecare birou vamal.

Mărfurile plasate sub regim de perfecționare activa cu suspendarea drepturilor de import, care nu au fost exportate în cadrul termenului stabilit, pot fi importate cu respectarea dispozițiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri cuantumul taxelor și drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare a mărfurilor de import, în vigoare la data înregistrării declarației vamale de import, la care se adauga comisionul vamal.

Dacă mărfurile de import plasate sub regim de perfecționare activa îndeplinesc în momentul importului condițiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferențial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul preferențial valabil în momentul înregistrării declarației vamale de import.

Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate sub regim de perfecționare activa pot face obiectul, total sau parțial, al unui export temporar pentru o operațiune de perfecționare complementara efectuată în afară teritoriului României, pe baza autorizației date de direcția regionala vamală interjudeteana și cu respectarea condițiilor prevăzute pentru regimul de perfecționare pasiva.

Produsele reimportate după perfecționarea în afară teritoriului vamal al României sunt supuse plății taxelor vamale și altor drepturi de import potrivit dispozițiilor referitoare la regimul de perfecționare pasiva.

Titularul autorizației de perfecționare activa poate cere restituirea taxelor vamale de import în măsura în care dovedește ca produsele compensatoare obținute din mărfurile importate în regim de restituire au fost exportate sau au fost plasate, în vederea exportului ulterior, în regim de tranzit, de antrepozit vamal, de admitere temporară, de perfecționare activa în sistem suspensiv sau au fost introduse într-o zona libera și sunt respectate toate condițiile stabilite pentru acel regim. În cazul în care se constată că cererea de restituire este indreptatita, biroul vamal este obligat sa o efectueze în termen de maximum 30 de zile de la data acceptării cererii.

Pentru a primi o destinație vamală dintre cele menționate la alin. (1), cu excepția exportului definitiv, produsele compensatoare nu sunt considerate mărfuri românești.

Termenele prevăzute la art. 191 încep să curgă de la data acceptării declarației vamale de plasare sub regimul de perfecționare activa cu suspendare sau a declarației de import în cazul perfecționării active cu restituirea taxelor vamale de import.

Termenele prevăzute la art. 202 încep să curgă de la data acceptării declarației de export.

Pentru a se acordă regimul de perfecționare activa cu compensare prin echivalenta, mărfurile echivalente trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie clasificate la același cod de 8 cifre cu mărfurile de import, prevăzut în Nomenclatura combinata de descriere și codificare a mărfurilor, acceptată de România prin Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitatile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, aprobat prin Legea nr. 20/1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 12 aprilie 1993, inclusiv cu modificările ulterioare referitoare la clasificarea mărfurilor;

b) să prezinte aceleași calități comerciale cu marfa de import;

c) să prezinte aceleași caracteristici tehnice cu mărfurile străine care s-ar fi găsit sub regim de perfecționare activa.

Compensarea prin echivalenta se aproba numai când titularul solicita aceasta în cererea sa de autorizare și când în autorizație sunt înscrise elementele prevăzute la alin. (1).

În autorizația pentru compensarea prin echivalenta se înscriu măsurile specifice de control pentru asigurarea respectării dispozițiilor privind acest regim.

Când în autorizație nu se indica recurgerea la compensarea prin echivalenta, iar titularul autorizației dorește sa beneficieze de acest sistem, va depune o cerere de modificare a autorizației inițial acordate. Cererea se întocmește în condițiile prevăzute la art. 189.

În cadrul regimului de perfecționare activa cu compensare prin echivalenta mărfurile străine se afla în situația vamală a mărfurilor echivalente, iar mărfurile echivalente se afla în situația vamală a mărfurilor străine.

În cazul recurgerii la compensarea prin echivalenta fără export anticipat, modificarea situației vamale prevăzute la alin. (1) intervine în momentul înregistrării declarației vamale prin care se încheie regimul de perfecționare activa.

Normele prevăzute pentru plasarea sub regimul de perfecționare activa cu suspendarea plății drepturilor de import se aplică mărfurilor străine și în cazul compensării prin echivalenta cu sau fără export anticipat.

Mărfurile echivalente nu sunt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecționare activa.

Atunci când produsele compensatoare sunt importate în totalitate sau în parte, cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import se determina pe baza cantității și valorii mărfurilor de import intrate în componenta produselor compensatoare.

În completarea declarației vamale de import depuse pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34, 41 și 42 să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componenta produselor compensatoare. Rubricile 31 și 33 din declarația vamală de import, referitoare la descrierea mărfurilor și încadrarea în Tariful vamal de import al României, se completează cu datele aferente produselor compensatoare obținute, astfel cum acestea sunt menționate în autorizație.

Metoda cheii valorice se aplică în toate cazurile în care nu pot fi aplicate dispozițiile art. 217.

În cazul în care se obțin mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de mărfuri străine, prin metoda cheii valorice se determina mai întâi stabilirea bazei de repartizare, aplicându-se la cantitatea totală de marfa străină, în mod succesiv, raportul dintre valoarea totală a fiecărui fel de produs compensator obținut la valoarea totală a produselor compensatoare rezultate din activitatea de perfecționare, potrivit ratei de randament. Cantitatea de marfa străină intrata în componenta fiecărei categorii de produse compensatoare importate se determina aplicându-se la cantitatea de marfa rezultată din calculul bazei de repartizare raportul dintre cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare importate la cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare rezultate din procesul de perfecționare activa, potrivit ratei de randament.

În cazul în care se obțin mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, baza de repartizare se determina în mod succesiv pentru fiecare categorie de produse compensatoare și de marfa străină după regula stabilită la alin. (2). În mod similar se determina și cantitatea de marfa străină care intră în componenta produselor compensatoare importate.

Titularul autorizației de perfecționare activa este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenta operațiunea un decont de justificare.

Decontul de justificare cuprinde următoarele mențiuni:

a) numărul autorizației de perfecționare activa;

b) cantitatea pe fel de marfa străină, cu menționarea declarațiilor de plasare sub regim;

c) codul din Nomenclatura combinata a mărfurilor străine;

d) valoarea în vama a mărfurilor străine și nivelul taxelor vamale și al altor drepturi de import;

e) rata de randament stabilită;

f) felul, cantitatea și destinația vamală ale produselor compensatoare, cu menționarea declarațiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinație vamală;

g) valoarea produselor compensatoare, în cazul în care încheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice;

h) cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;

i) declarațiile vamale de încheiere a regimului.

Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declarațiilor vamale de încheiere a regimului.

În cazul exportului anticipat de produse compensatoare decontul de justificare se depune o dată cu declarația vamală pentru mărfurile de import.

În cadrul aceleiași autorizații de perfecționare activa și înainte de a se încheia regimul mărfurile de import în aceeași stare sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea direcției regionale vamale interjudetene, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operațiuni de perfecționare activa sau de încheiere a regimului.

Răspunderea juridică pentru operațiunea prevăzută la alin. (1) rămâne în sarcina titularului de autorizație.

Direcțiile regionale vamale interjudetene pot aproba cesionarea regimului de perfecționare activa de la titularul autorizat la titularul altei autorizații.

Răspunderea juridică trece în sarcina titularului celei de-a doua autorizații din momentul aprobării prevăzute la alin. (1).

În vederea restituirii taxelor vamale declarația vamală depusa pentru produsele compensatoare trebuie să conțină toate elementele necesare justificarii cererii de restituire.

Declarația vamală prevăzută la alin. (1) se depune la autoritatea vamală prin care se face încheierea regimului de perfecționare activa cu restituirea taxelor vamale, împreună cu documentele justificative privind aprobarea regimului.

Restituirea taxelor vamale de import se face la solicitarea titularului autorizației de perfecționare activa, pe baza unei cereri denumite cerere de restituire PA.

Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenta operațiunea, în termen de cel mult 6 luni de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, în vederea exportului ulterior, sub unul dintre următoarele regimuri vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, perfecționare activa - sistemul cu suspendarea drepturilor de import sau în zone libere.

În cazuri temeinic justificate autoritatea vamală poate aproba restituirea taxelor vamale și după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), fără însă ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an de la datele prevăzute la alin. (2) dreptul de restituire se prescrie.

Biroul vamal care are în evidenta operațiunea verifica cererea de restituire PA și o aproba dacă sunt întrunite condițiile de restituire sau o respinge și informează titularul autorizației cu privire la rezultatul verificărilor.

Cererea de restituire PA și documentele anexate la aceasta sunt păstrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire.

Când produsele compensatoare primesc o destinație vamală dintre cele prevăzute la art. 231 alin. (2), restituirea taxelor vamale fiind permisă, caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declarația vamală întocmită pentru acel regim poarta mențiunea "Marfa PA/R".

Autoritatea vamală urmărește ca mențiunea de la alin. (1) să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.

Plasarea mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal se poate face numai de persoanele juridice române pe baza autorizației eliberate de direcția regionala vamală interjudeteana.

Pentru eliberarea autorizației este necesară îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiții:

a) mărfurile plasate sub regimul de transformare sub control vamal să se regaseasca în produsele rezultate;

b) felul sau starea mărfii din momentul plasarii sub regim sa nu mai poată fi reconstituita, după ce a avut loc transformarea, în formele inițiale.

Nu poate fi autorizata plasarea sub regimul de transformare sub control vamal atunci când prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine și restricțiile cantitative aplicabile mărfurilor importate.

Cererea de acordare a regimului de transformare sub control vamal, întocmită în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 15, se prezintă la direcția regionala vamală interjudeteana în a carei raza teritorială se afla locul unde urmează să se desfășoare operațiunea de transformare sub control vamal.

Direcția regionala vamală interjudeteana eliberează în termenul legal autorizația pentru transformare sub control vamal, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 16.

Termenul de valabilitate a autorizației pentru transformare sub control vamal se fixează în funcție de complexitatea operațiunii, fără a depăși 2 ani.

Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea temeinic justificată a titularului autorizației, introdusă în cadrul termenului inițial.

Dacă în momentul plasarii sub regimul de transformare sub control vamal, mărfurile de import îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de un tratament preferențial și un astfel de tratament se aplică și produselor identice cu produsele transformate importate, taxele vamale și drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculează potrivit tratamentului preferențial.

Dacă pentru mărfurile străine exista un tratament preferențial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, tratamentul preferențial se aplică și produselor transformate. În acest caz cantitatea mărfurilor străine efectiv utilizata la fabricarea produselor transformate importate se include în contingentul sau plafonul tarifar în vigoare în momentul înregistrării declarației vamale de import.

Titularul autorizației de plasare sub regimul de transformare sub control vamal tine o evidenta operativă a cantității mărfurilor de import plasate sub regim, a produselor transformate obținute și a ansamblului elementelor necesare urmăririi operațiunilor pentru determinarea corecta a taxelor vamale și a drepturilor de import eventual datorate.

Evidenta operativă se pune la dispoziție autorității vamale pentru a efectua controlul derulării regimului.

Dacă evidentele comerciale ale titularului operațiunii permit efectuarea controlului regimului pentru transformare sub control vamal, autoritatea vamală le poate accepta în locul evidentei operative.

Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizației prin declarația vamală în detaliu.

La întocmirea declarației vamale în detaliu prevăzute la alin. (1) se tine seama de cantitatea mărfurilor străine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum și de cantitatea mărfurilor străine rămase în starea inițială, care urmează să facă obiectul unei alte destinații vamale.

Titularul autorizației furnizează biroului vamal care tine în evidenta regimul de transformare sub control vamal un decont de încheiere, în termen de până la 30 de zile.

Decontul de încheiere cuprinde în principal următoarele:

a) numărul autorizației de plasare sub regimul de transformare sub control vamal;

b) cantitățile mărfurilor străine cu referire la declarația de plasare sub regim de transformare sub control vamal;

c) codul din Nomenclatura combinata a mărfurilor de import;

d) valoarea în vama a mărfurilor de import;

e) rata de randament fixată;

f) felul, cantitatea și destinatiile vamale date produselor transformate, cu referire la declarațiile sub acoperirea cărora aceste produse au fost plasate sub o destinație vamală;

g) cuantumul cheltuielilor de transformare ce urmează să fie cuprinse în valoarea în vama a produselor transformate;

h) codul din Nomenclatura combinata a produselor transformate.

Regimul de admitere temporară poate fi autorizat atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru identificarea naturii mărfurilor străine.

Autorizația pentru admiterea temporară se eliberează de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane utilizează mărfurile străine.

Regimul de admitere temporară poate fi acordat cu exonerarea totală sau parțială a plății taxelor vamale și a drepturilor de import.

Cazurile și condițiile în care regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a drepturilor de import sunt prevăzute la art. 255-278. Același regim se acordă și bunurilor care sunt admise temporar în cadrul programelor de finanțare externa, nerambursabile, asigurate de Uniunea Europeană și în baza unor acorduri bilaterale, precum și a creditelor primite de la instituțiile internaționale cu garanția statului român. În toate celelalte cazuri se utilizează regimul de admitere temporară cu exonerarea parțială a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Materialul profesional se admite temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Prin material profesional se înțelege:

a) materialul de presa, de radiodifuziune sau de televiziune, necesar reprezentanților de presa, de radiodifuziune sau televiziune stabiliți în afară teritoriului național al României, care intra temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrări sau emisiuni în cadrul unor programe determinate și care se reintorc în străinătate;

b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în străinătate, care intra temporar în România pentru realizarea de filme și care se reintoarce în străinătate;

c) orice material necesar pentru exercitarea meseriei sau profesiei de către o persoană stabilită în străinătate, care intra temporar în România pentru realizarea unei activități concret determinate. Nu intră în această categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezultă noi mărfuri sau condiționarea unor mărfuri existente. Sunt totuși admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, pentru construcția, repararea sau întreținerea imobilelor, executarea lucrărilor de terasament, precum și pentru alte activități similare;

d) aparatele auxiliare și accesoriile materialelor prevăzute la lit. a), b) și c).

Lista exemplificativa cuprinzând bunurile considerate material profesional este prevăzută în anexa nr. 17.

Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă materialul profesional întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) aparține și este introdus în țara de o persoană stabilită în afară teritoriului național;

b) este utilizat exclusiv de aceeași persoana care se reintoarce în străinătate.

Condiția prevăzută la alin. (2) lit. b) nu este aplicabilă:

a) materialelor profesionale cinematografice importate în vederea realizării de filme, programe de televiziune sau lucrări audiovizuale, ca urmare a unor contracte de coproductie încheiate cu o persoană juridică română;

b) materialelor profesionale de radiodifuziune sau de televiziune destinate unor programe comune de radiodifuziune sau de televiziune, precum și materialelor profesionale care pot face obiectul unor contracte de comodat sau de închiriere, încheiate cu o persoană juridică română.

Piesele detasate introduse ulterior în țara în scopul repararii unui material profesional aflat în regim de admitere temporară beneficiază de același regim ca și materialul profesional pentru care sunt introduse în țara.

Bunurile destinate să fie prezentate sau utilizate la expoziții, târguri, congrese sau la alte manifestări similare se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Prin bunuri prevăzute la alin. (1) se înțelege:

a) bunurile destinate să fie expuse sau care fac obiectul unor demonstratii ori manifestări;

b) bunurile destinate să fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestări, cum sunt:

- bunurile necesare demonstratiilor făcute cu mașinile sau cu aparatele importate expuse;

- materialul de construcție sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din străinătate;

- materialul publicitar și de documentație destinat să fie utilizat cu titlu de publicitate pentru mărfurile importate expuse, cum sunt: înregistrările sonore și video, filmele și diapozitivele, precum și aparatura necesară pentru utilizarea lor;

c) animalele vii destinate să fie expuse sau care participa la manifestări;

d) materialul destinat să fie utilizat în cadrul reuniunilor, conferințelor și congreselor internaționale, inclusiv instalațiile de traducere, aparatele de înregistrare video și filmele cu caracter educativ, științific sau cultural;

e) produsele obținute în cursul manifestărilor prin folosirea mărfurilor, mașinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar.

Prin alte manifestări se înțelege:

a) expozițiile, congresele, saloanele și manifestările similare din domeniile: comerț, industrie, agricultura și artizanat;

b) expozițiile sau manifestările organizate în principal cu scop filantropic;

c) expozițiile sau manifestările organizate în scop științific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau de a contribui la înțelegerea între popoare;

d) reuniunile reprezentanților organizațiilor sau grupărilor internaționale;

e) ceremoniile și manifestările cu caracter oficial sau comemorativ.

Nu sunt considerate manifestări în sensul prezentului articol expozițiile organizate cu titlu privat în magazinele sau localurile comerciale în scopul vânzării mărfurilor importate.

Materialul pedagogic și științific, piesele de schimb și accesoriile pentru materialul pedagogic și științific, uneltele și sculele concepute pentru întreținerea, controlul, calibrarea sau repararea materialului pedagogic și științific se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Prin material pedagogic se înțelege orice material destinat procesului didactic și de formare profesională și, în special, modele, instrumente, aparate și mașini.

Lista exemplificativa cuprinzând bunurile considerate material pedagogic este prevăzută în anexa nr. 18.

Prin material științific se înțelege instrumentele, aparatele și mașinile-unelte utilizate în scopul cercetărilor științifice sau în învățământ.

Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) sunt aduse de instituții autorizate, folosite de acestea sau sub controlul și responsabilitatea acestora;

b) sunt utilizate în scopuri necomerciale;

c) sunt aduse în cantități rezonabile, ținându-se seama de destinația lor;

d) pe timpul aflarii în România sa rămână proprietatea unei persoane stabilite în străinătate.

Prin instituții autorizate se înțelege instituțiile publice sau private de învățământ, de formare profesională și de cercetare științifică, al căror obiect de activitate esențial este nonprofit și care sunt legal autorizate să efectueze activități de învățământ, formare profesională sau de cercetare științifică.

Materialul medico-chirurgical și de laborator destinat spitalelor sau instituțiilor sanitare se admite temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import numai dacă materialul îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) face obiectul unei trimiteri ocazionale cu titlu gratuit;

b) este destinat sa stabilească diagnostice sau în scopuri terapeutice.

Prin trimitere ocazionala se înțelege orice trimitere de material medico-chirurgical și de laborator efectuată la cererea spitalelor sau a instituțiilor sanitare care, în circumstanțe excepționale, au nevoie urgenta de a suplini insuficienta echipamentelor sanitare proprii.

Ambalajele se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Prin ambalaje se înțelege:

a) ambalajele utilizate sau destinate să fie utilizate în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioară sau interioară a mărfurilor;

b) suporturile utilizate sau destinate să fie utilizate pentru rularea, plierea sau fixarea mărfurilor.

Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi: paiele, hârtia, fibrele de sticlă și talasul, prezentate în vrac.

Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă cu condiția ca ambalajele, în funcție de specificul lor, dacă sunt prezentate pline, să se declare ca urmează să fie reexportate goale sau pline, iar dacă sunt prezentate goale, să se declare ca urmează să fie reexportate pline.

Ambalajele plasate sub regimul de admitere temporară pot fi utilizate în trafic intern numai dacă mărfurile ambalate în acestea sunt destinate exportului. În cazul ambalajelor introduse în țara pline acestea pot fi utilizate până în momentul în care se golesc.

Mijloacele de producție pentru înlocuire se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Prin mijloace de producție pentru înlocuire se înțelege instrumentele, aparatele și mașinile puse la dispoziție gratuit și provizoriu de un furnizor ori de un reparator, în asteptarea livrării sau repararii unor mărfuri identice ori similare.

Mărfurile de ocazie se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Prin mărfuri de ocazie, altele decât cele nou-fabricate, dar neutilizate și fără defecte, se înțelege:

a) mărfurile prezentate în vederea vânzării la licitație;

b) mărfurile din cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuării unor încercări al căror rezultat să fie satisfăcător;

c) operele de arta ce urmează să fie expuse în vederea unei eventuale vânzări;

d) trimiterile "la vedere" de confecții din blanuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacă după caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre.

Prin trimiteri la vedere se înțelege trimiterea de mărfuri pentru care exista oferta de vânzare a exportatorului, cu posibilitatea de a fi cumpărate după ce sunt verificate și acceptate de destinatar.

Efectele personale și bunurile introduse în țara în scopuri sportive se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Prin efecte personale se înțelege articolele, noi sau folosite, de care un călător poate avea nevoie în mod obișnuit pe timpul călătoriei, ținând seama de toate circumstanțele călătoriei, cu excepția mărfurilor importate în scopuri comerciale.

Prin bunuri introduse în țara în scopuri sportive se înțelege articolele de sport și alte materiale destinate să fie utilizate de călători cu ocazia competițiilor sau a demonstratiilor sportive ori în scopul efectuării antrenamentelor pe teritoriul României.

Prin călător se înțelege:

a) orice persoană care intra temporar în România fără a avea pe acest teritoriu domiciliul sau reședința sa, precum și orice persoană care se întoarce în România, unde are domiciliul sau reședința sa, după ce a fost în vizita temporar în străinătate;

b) orice persoană care părăsește temporar România, unde are domiciliul sau reședința sa, precum și orice persoană care părăsește acest teritoriu în care nu are domiciliul sau reședința sa, după o ședere temporară.

Lista exemplificativa cuprinzând efectele personale ale călătorilor și materialul sportiv este prevăzută în anexa nr. 19.

Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă și pentru materialul de propaganda turistica.

Lista exemplificativa cuprinzând materialele considerate de propaganda turistica este prevăzută în anexa nr. 20.

Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se poate acorda și pentru bunurile care sunt introduse temporar în România în situații deosebite fără a avea incidența în plan economic.

Sunt considerate situații deosebite fără a avea incidența în plan economic cazurile în care materialele introduse în țara au o valoare mai mica decât echivalentul în lei a 4.000 euro și care nu stau în țara mai mult de 90 de zile.

Pentru bunurile care nu se încadrează în prevederile art. 256-270 regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea parțială a taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Regimul de admitere temporară cu exonerarea parțială a plății taxelor vamale și a drepturilor de import nu se poate acorda produselor și mărfurilor consumabile, care pot fi introduse în țara numai sub regim de import.

Cererea de autorizare a regimului de admitere temporară se întocmește în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 21.

Cererea se depune la biroul vamal la care se prezintă mărfurile pentru vamuire și trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea mărfurilor, precum și locul unde se prevede folosirea mărfurilor admise temporar.

Cu ocazia acordării autorizației biroul vamal stabilește și termenul de ședere sub regimul de admitere temporară a mărfurilor pentru care s-a acordat regimul.

În cazuri excepționale termenul prevăzut la alin. (1) se poate prelungi.

Prin cazuri excepționale se înțelege acele evenimente necunoscute inițial care impun utilizarea bunurilor o perioadă suplimentară.

În cazurile în care bunurile intra temporar în țara potrivit Convenției vamale pentru admiterea temporară a mărfurilor (Convenția ATA), încheiată la Bruxelles la 6 decembrie 1961, la care România a aderat prin Decretul nr. 959/1966 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 74 din 1966, carnetul ATA înlocuiește cererea de autorizare, iar foaia de carnet (volet) completată tine loc de autorizație și de declarație vamală pentru acordarea regimului de admitere temporară.

Lista cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate efectua conform procedurii menționate la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 23.

Biroul vamal poate accepta numai carnetele ATA care:

a) sunt emise de țările care sunt parte contractantă la Convenția ATA și care sunt vizate și garantate de o asociație garanta care face parte din grupul de asociații internaționale admise de aceasta convenție;

b) sunt atestate în caseta rezervată pe coperta carnetului ATA de autoritățile vamale ale tarii de export;

c) sunt prezentate autorităților vamale române în cadrul termenului de valabilitate a carnetului ATA acordat la emitere.

Declarația vamală de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară cu exonerare parțială sau totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se depune la birourile vamale menționate în autorizație.

În cazul aplicării art. 276 prezentarea carnetului ATA în vederea plasarii mărfurilor sub regimul de admitere temporară se face la birourile vamale de frontieră care:

a) completează voletul de intrare pentru mărfurile prevăzute la pct. 1, 10, 12-19 din anexa nr. 23, dacă sunt în măsura sa verifice îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de regimul de admitere temporară;

b) completează voletul de tranzit pentru mărfurile prevăzute la pct. 2-9, 11 și 20 din anexa nr. 23 și pentru celelalte mărfuri pentru care nu sunt în măsura sa verifice îndeplinirea condițiilor regimului. În acest caz autoritățile de la vamile de interior completează voletul de import.

Regimul de admitere temporară este considerat încheiat pentru bunurile introduse în baza art. 257 alin. (2) lit. b) și e), care au fost consumate sau distruse la locul manifestărilor, precum și pentru materialele publicitare și de reclama care au fost distribuite publicului în mod gratuit.

Felul bunurilor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) trebuie să fie în concordanta cu natura manifestării, cu numărul vizitatorilor și cu importanța participării expozantului la aceasta manifestare.

Prevederile alin. (1) nu se aplică băuturilor alcoolice, tigarilor și produselor din tutun, precum și combustibililor.

Declarația vamală de încheiere se depune la biroul vamal desemnat în autorizație, pentru încheierea regimului de admitere temporară.

În cazul aplicării prevederilor art. 276 alin. (1) carnetul ATA se prezintă la biroul vamal înscris în voletul de intrare pentru încheierea operațiunii, care completează voletul de reexport din carnet.

Declarația vamală de încheiere se depune cu respectarea dispozițiilor stabilite pentru destinația vamală ce urmează să fie data bunurilor aflate sub regimul de admitere temporară.

Descrierea bunurilor în declarația vamală de încheiere trebuie să corespundă specificatiilor cuprinse în autorizația de admitere temporară.

Autoritatea vamală poate admite transferul mărfurilor de la un birou vamal la care s-a făcut plasarea mărfurilor sub regim la un alt birou vamal la care se face încheierea regimului.

Responsabilitatea respectării condițiilor regimului rămâne în sarcina titularului autorizației.

Operațiunile de admitere temporară realizate de un titular pot fi cesionate unui alt titular, cu aprobarea prealabilă a autorității vamale, numai dacă titularul care preia operațiunile îndeplinește condițiile stabilite de prezentul regulament pentru realizarea lor.

Pentru simplificarea și operativitatea formalităților vamale Direcția Generală a Vamilor poate stabili proceduri și documente simplificate privind regimul de admitere temporară cu exonerarea totală sau parțială a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Deciziile Direcției Generale a Vamilor date conform alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Mijloacele de transport pot fi admise sub regim de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Mijloacele de transport aflate în regimul prevăzut la alin. (1) nu pot fi date în comodat, gajate sau cedate unei persoane fizice sau juridice domiciliate sau cu reședința în România.

În sensul prezentei secțiuni, se înțelege prin:

a) mijloc de transport - toate mijloacele utilizate la transportul persoanelor sau al mărfurilor. Termenul mijloace de transport include și piesele de schimb, accesoriile și echipamentele normale, utilizate la amarare, ancorare sau la protejarea mărfurilor, importate cu mijlocul de transport;

b) persoana stabilită în străinătate - atât o persoană fizica a carei reședința este în afară teritoriului național, cat și o persoană juridică care are sediul în afară acestui teritoriu;

c) uz comercial - utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor cu titlu oneros sau transport industrial și comercial al mărfurilor, cu sau fără titlu oneros;

d) uz privat - utilizarea unui mijloc de transport de către o persoană exclusiv pentru folosință personală, exceptând în totalitate uzul comercial;

e) container - un mecanism-cadru, cisterna, caroserie sau alt mecanism analog, precum un compartiment, total sau parțial închis, care:

- este destinat să fie încărcat cu mărfuri;

- are un caracter permanent și este suficient de rezistent pentru a fi folosit în mod repetat;

- este special conceput pentru a facilita transportul mărfurilor fără a afecta incarcatura, pe unul sau mai multe mijloace de transport;

- este construit astfel încât permite manipularea și transbordarea de pe un mijloc de transport pe altul;

- este construit astfel încât să fie ușor de încărcat și descărcat și să aibă un volum interior de cel puțin 1 mc.

Platformele descoperite sunt asimilate containerelor.

Termenul container cuprinde accesoriile și echipamentele acestuia, cu condiția să fie transportate împreună.

Termenul container nu cuprinde vehicule, accesorii sau piese detasate de pe vehicule, ambalajele și nici paletele.

Prin derogare de la ultimul alineat termenul container se aplică totodată containerelor utilizate în trafic aerian la un volum interior de cel puțin 1 mc;

f) transport sub sigiliu vamal - utilizarea unui container pentru transportul mărfurilor, când identificarea lor este asigurata prin sigilarea containerului;

g) caroserie demontabila - un compartiment de încărcare care nu este în dotarea nici unui mijloc de locomotie și care este construit în principal pentru a fi transportat pe vehicule rutiere, sasiul acestui vehicul și cadrul inferior al caroseriei care este special adaptată în acest scop. Aceasta definiție acoperă totodată caroseriile mobile care sunt compartimentele de încărcare special construite pentru transporturi combinate;

h) container ce are un compartiment parțial închis mecanism care este în general constituit dintr-un planseu și o superstructura delimitand un fel de incarcatura, echivalent celui unui container închis. Superstructura este în general facuta din elemente metalice ce constituie carcasa containerului. Acest tip de container poate comporta unul sau mai mulți pereți laterali sau frontali. Anumite containere de acest tip au un acoperis legat la planseu prin cadre verticale. Containerele de acest tip sunt utilizate în special pentru transportul mărfurilor voluminoase;

i) platforme descoperite - platforme de încărcare care nu au o superstructura sau au una incompleta, care are aceeași lungime și latime a bazei ca a containerului, și sunt echipate cu piese ce au colturi superioare și inferioare dispuse în laturile platformei pentru a permite utilizarea acelorași dispozitive de amarare și de ridicare ca pentru containere;

j) accesorii și echipamente pentru containere - ansamblul următoarelor dispozitive:

- echipamente destinate pentru a controla, a modifica sau a menține temperatura în interiorul containerului;

- mici aparate (de înregistrare a temperaturii) utilizate pentru a indica sau a inregistra variatiile privind condițiile ambiante;

- pereții interiori, paletele, suporturile, rafturile și alte dispozitive similare;

k) palete - dispozitive pe planseul cărora pot fi grupate anumite cantități de mărfuri, ce constituie o unitate de încărcare în vederea transportului sau în vederea administrării. Acest dispozitiv este constituit fie din două planșee legate între ele, fie dintr-un planseu așezat în picioare sau dintr-un planseu special utilizat în traficul aerian; înălțimea sa totală este redusă pe cat posibil pentru a permite administrarea sau așezarea pe rulouri sau pe transpalete;

l) utilizatorul containerului sau al paletelor - persoana care, proprietara sau nu a acestor containere sau a acestor palete, controlează efectiv miscarile;

m) beneficiarul regimului pentru un container sau palete utilizatorul containerului sau al paletelor ori reprezentantul sau;

n) trafic intern - transportul persoanelor imbarcate sau al mărfurilor încărcate, în interiorul teritoriului vamal național, pentru a fi debarcate sau descărcate în interiorul acestui teritoriu.

A. Mijloace de transport rutiere

Vehiculele rutiere de folosință comercială beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import. Prin vehicule se înțelege orice vehicul rutier, inclusiv remorcile care pot fi atașate.

Admiterea temporară a vehiculelor rutiere se acordă sub îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiții:

a) să fie introduse de o persoană stabilită în străinătate sau de un reprezentant al său;

b) să fie utilizate pentru transport comercial de aceasta persoana sau de un reprezentant al său;

c) să fie înmatriculate în afară teritoriului României pe numele unei persoane stabilite în străinătate;

d) să fie utilizate exclusiv pentru un transport care începe sau se termina în afară teritoriului României.

Dacă la un vehicul cu motor înmatriculat în România este atașată o remorca înmatriculată în străinătate, aceasta beneficiază de regimul de admitere temporară.

Regimul de admitere temporară se acordă pe perioada necesară realizării operațiunilor de transport, de debarcare sau îmbarcare a pasagerilor, de descărcare și încărcare a mărfurilor și, după caz, de întreținere a vehiculelor.

Vehiculele rutiere de folosință personală fără scop lucrativ beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import. Prin vehicule se înțelege orice vehicul rutier, inclusiv caravanele și remorcile care pot fi atașate la un vehicul cu motor.

Regimul se aplică cu condiția ca vehiculele sa îndeplinească următoarele condiții cumulative:

a) să fie introduse de persoane stabilite în afară teritoriului României;

b) să fie utilizate de aceste persoane în scop privat;

c) să fie înmatriculate în afară teritoriului vamal al României pe numele unei persoane din afară acestui teritoriu sau, dacă nu sunt înmatriculate în străinătate, sa apartina unei persoane stabilite în străinătate.

Regimul de admitere temporară se aplică și în următoarele cazuri:

a) pentru utilizarea unui vehicul de folosință personală, înmatriculat în țara de domiciliu a utilizatorului, pe traseul aflat pe teritoriul României, pentru a se indrepta spre domiciliu, la locul de muncă și invers. Acordarea acestui regim nu este supusă unei limitări în timp;

b) pentru utilizarea de către un student a unui vehicul de folosință personală, înmatriculat în țara de domiciliu, pe teritoriul României, până la terminarea studiilor.

Vehiculele de folosință personală pot rămâne în regim de admitere temporară:

a) pe o perioadă continua sau nu, timp de 6 luni dintr-o perioadă de 12 luni;

b) pe o perioadă egala cu sejurul studenților, în cazul vehiculelor menționate la alin. (3) lit. b);

c) în cazul persoanelor domiciliate în străinătate care executa o misiune în România pe o perioadă determinata.

Vehiculele de folosință personală admise temporar în România pot fi vândute, închiriate, împrumutate sau date în comodat altor persoane numai după achitarea taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Soțul și rudele până la gradul al treilea ale persoanei fizice domiciliate în străinătate pot utiliza un vehicul de folosință personală aflat în regim de admitere temporară.

De asemenea, un vehicul de folosință personală poate fi utilizat în mod ocazional de o persoană fizica stabilită în România, dacă aceasta lucrează pentru titularul regimului de admitere temporară care se afla în România.

B. Mijloace de transport feroviar

Mijloacele de transport feroviar beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Prin mijloace de transport feroviar se înțelege: materialul de tracțiune, trenurile automotoare, vagoanele automotoare, precum și vagoanele de orice natura destinate transportului de persoane, de bagaje și de mărfuri.

Regimul de admitere temporară se acordă cu îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiții:

a) sa apartina unor persoane stabilite în străinătate;

b) să fie înmatriculate într-un stat străin.

Mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispoziție unei persoane juridice române în scopul utilizării în comun în baza unui acord prin care se stabilește ca fiecare rețea feroviara le poate folosi ca pe ale sale.

Biroul vamal poate admite ca, în cazuri excepționale, o persoană juridică română sa utilizeze vagoane destinate transportului de mărfuri, plasate sub regim de admitere temporară, o perioadă limitată, fixată pentru fiecare caz.

C. Mijloace de transport străine aeriene, maritime și fluviale

Mijloacele de transport străine aeriene, maritime și fluviale beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Mijloacele de transport prevăzute la alin. (1) pot rămâne în România pe o perioadă necesară realizării operațiunilor pentru care a fost cerută admiterea temporară.

Pentru mijloacele de transport străine aeriene, maritime și fluviale destinate folosinței personale se aplică condițiile prevăzute la art. 286 pentru vehiculele rutiere.

D. Palete

Containerele străine cu certificate de agreare, atât cele destinate pentru transportul sub sigilii vamale, cat și cele marcate, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerare totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import, dacă sunt introduse în România în numele și sub răspunderea proprietarului, utilizatorului sau reprezentanților acestora.

Containerele prevăzute la alin. (1), plasate sub regim de admitere temporară, pot fi utilizate în trafic intern în România în vederea reexportării lor în afară teritoriului național. Containerele nu pot fi utilizate decât o singură dată pe durata șederii în țara.

Accesoriile și echipamentul normal ale containerelor pot fi importate împreună cu containerul și reexportate izolat sau cu alt container, fie importate izolat și reexportate împreună cu containerul.

Pentru a beneficia de facilitățile prevăzute la art. 290 alin. (1) containerele trebuie să aibă înscrise în mod vizibil, într-un loc special destinat, următoarele mențiuni:

a) identificarea proprietarului sau a utilizatorului;

b) mărcile și numerele de identificare ale containerului, adoptate de proprietar sau de utilizator;

c) țara de apartenența a containerului;

d) greutatea containerului gol, inclusiv a echipamentelor acestuia.

Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu sunt necesare în cazul lăzilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferată - cale rutiera, iar cele de la alin. (1) lit. c) nu sunt necesare în cazul containerelor utilizate în transportul aerian.

Țara de apartenența a containerului poate fi indicată prin înscrierea numelui complet sau utilizându-se codul țărilor prevăzut în normele internaționale ori un semn distinctiv pentru identificarea tarii de înmatriculare a autovehiculelor în circulația rutiera internationala. În cazul lăzilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferată - cale rutiera țara de apartenența este indicată prin cifre. Identificarea proprietarului sau a utilizatorului poate fi asigurata prin indicarea numelui acestuia, printr-o sigla sau prin cifre consacrate pentru folosință, fiind excluse simboluri cum ar fi drapelele sau emblemele.

Sunt agreate pentru transportul sub sigilii vamale containerele care poarta în afară datelor prevăzute la art. 291 numărul de ordine atribuit de constructor sau numărul de fabricație, iar dacă sunt agreate tipurile de construcție, numărul tipului sau al scrisorii de identificare a tipului corespunzător prescripțiilor tehnice.

Prescripțiile tehnice aplicabile containerelor admise pentru transportul sub sigilii vamale și procedura pentru agrearea containerelor sunt cele stabilite în anexa nr. 7 la Convenția vamală referitoare la transportul internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, Convenția TIR încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 la care România a aderat prin Decretul nr. 420/1979 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 98 din 1979.

Dacă se constată că unele containere agreate nu satisfac prescripțiile tehnice prevăzute la alin. (2) ori dacă un container prezintă defectiuni majore și, în consecința, nu îndeplinește normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, autoritățile vamale iau măsurile prevăzute în anexa nr. 24.

În cazul transportului combinat unitatea de transport intermodal (UTI) este formată dintr-un container de mare capacitate, cutie mobila, semiremorca rutiera etc. și urmează să fie înscrisă ca atare în declarația vamală de tranzit, respectiv în scrisoarea de trasura.

F. Piese de schimb, accesorii și echipamente uzuale

Piesele de schimb, accesoriile și echipamentele uzuale, inclusiv echipamentele folosite pentru fixarea, protejarea sau amararea mărfurilor pe mijloacele de transport, aflate împreună sau separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale sau a altor drepturi de import.

Piesele de schimb aflate împreună cu mijloacele de transport cărora le sunt destinate sau separat de acestea trebuie să servească numai unor mici reparații sau întreținerii normale a acestor mijloace de transport.

Piesele înlocuite după reparare sau întreținere, precum și piesele de schimb noi pot fi importate sau reexportate.

G. Alte dispoziții

Mijloacele de transport prevăzute la art. 285-292 sunt admise temporar fără a fi necesară obținerea de la biroul vamal a autorizației și fără depunerea declarației vamale.

În cazul în care biroul vamal are motive temeinice ca exista un risc privind nerespectarea obligației de reexport al mijloacelor de transport, poate fi cerută depunerea declarației vamale de admitere temporară. Pentru containere declarația vamală de admitere temporară este înlocuită cu o lista care cuprinde denumirea și adresa proprietarului, utilizatorului sau ale reprezentantului acestuia, modul de identificare a containerelor, numărul containerelor, accesoriile și echipamentele uzuale.

Sunt admise temporar fără obținerea autorizației și fără depunerea declarației vamale piesele de schimb, accesoriile și echipamentele uzuale prevăzute la art. 293, cu excepția pieselor de schimb aflate separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, pentru care se depune declarație vamală de admitere temporară.

Pentru mijloacele de transport, piesele de schimb, accesoriile și echipamentele uzuale aflate în regim de admitere temporară, pentru care nu s-au depus declarații vamale, nu se garantează taxele vamale și alte drepturi de import.

În cazul în care se aplică prevederile art. 294 alin. (2) și se constată că plata datoriei vamale ce se poate naște nu este asigurata, biroul vamal poate cere constituirea unei garanții egale cu valoarea taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Direcțiile regionale vamale interjudetene acorda în termenul legal autorizații pentru regimul de perfecționare pasiva când constata ca din prelucrarea mărfurilor de export temporar vor rezultă produse compensatoare.

Autorizația pentru regimul de perfecționare pasiva se eliberează pe formularul prevăzut în anexa nr. 26.

Exonerarea totală sau parțială a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import consta în deducerea din cuantumul drepturilor și taxelor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor și taxelor de import care s-ar fi perceput la aceeași dată pentru mărfurile de export temporar dacă ele ar fi fost importate în România din țara în care a avut loc ultima operațiune de perfecționare pasiva.

Cuantumul care se deduce potrivit alin. (1) se calculează în funcție de cantitatea și de felul mărfurilor înscrise în declarația de plasare sub regimul de perfecționare pasiva și pe baza elementelor de taxare aplicabile la data înregistrării declarației vamale de import al produselor compensatoare.

Valoarea mărfurilor de export temporar este cea înscrisă în declarația vamală de plasare sub regimul de perfecționare pasiva sau, dacă nu este posibila determinarea valorii în acest mod, valoarea se determina prin diferența dintre valoarea în vama a produselor compensatoare și cheltuielile de perfecționare justificate.

Când mărfurile de export temporar au fost anterior plasarii lor sub regimul de perfecționare pasiva mărfuri străine importate și acestea au beneficiat de taxe reduse pentru anumite scopuri sau utilizări și condițiile pentru acordarea taxelor reduse rămân aceleași și în momentul în care produsele compensatoare sunt importate, cuantumul de dedus este cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import plătibile la importul acestor mărfuri.

Dacă produsele compensatoare beneficiază de o măsura tarifara preferentiala sau această măsură este aplicabilă și în cazul mărfurilor importate, încadrate la aceeași poziție tarifara ca și mărfurile de export temporar, taxele vamale și alte drepturi de import care se iau în considerare pentru stabilirea cuantumului ce se deduce sunt cele care rezultă din aplicarea măsurilor preferențiale.

Când operațiunea de perfecționare pasiva consta în repararea mărfurilor importate care ulterior se constată că sunt defecte sau se defecteaza în perioada de garanție, reimportul lor se efectuează cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi la import, dacă se dovedește ca repararea a fost efectuată gratuit.

În cazul unui import de mărfuri defecte care se exporta temporar pentru reparare, nu sunt aplicabile dispozițiile alin. (1).

Regimul de perfecționare pasiva se poate realiza și prin înlocuirea unei marfi importate, atunci când în locul produsului compensator se importa un produs de înlocuire de același standard.

Prin același standard se înțelege ca produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la același cod tarifar, să fie de aceeași calitate comercială și sa posede aceleași caracteristici tehnice ca și produsul compensator.

Biroul vamal poate permite ca produsele de înlocuire să fie, în condițiile fixate în autorizație, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanții care să acopere integral cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import.

Dacă mărfurile de export temporar au fost deja folosite înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Biroul vamal poate acorda derogări de la aceasta norma dacă se dovedește ca produsele de înlocuire, deși noi, au fost livrate gratuit.

În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult două luni de la data înregistrării declarației vamale de import al acelor produse.

În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizației, biroul vamal poate aproba prelungirea termenului prevăzut la alin. (1).

Când aplicarea regimului de perfecționare pasiva se solicita în scopul repararii mărfurilor, biroul vamal poate permite operațiunea numai dacă se asi gura ca mărfurile sunt efectiv defecte și necesita reparații.

Când se aplică schimbul de mărfuri în sistem standard, autoritatea vamală procedează conform art. 310 lit. a)-c). În acest caz actele justificative trebuie să facă dovada ca reparația se realizează cu ajutorul unui produs de înlocuire și ca operațiunea nu se efectuează pentru ameliorarea performantelor tehnice inițiale ale mărfurilor.

Autorizația prin care se acordă schimbul de mărfuri în sistem standard, fără import anticipat, poate fi utilizata atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru reimportul de produse compensatoare în locul produselor de înlocuire.

Importul de produse de înlocuire este permis când sunt îndeplinite condițiile de acordare a sistemului de schimburi standard fără import anticipat, chiar dacă operațiunea nu a fost inițial înscrisă în autorizația de plasare sub regim de perfecționare pasiva.

Operațiunea prevăzută la alin. (2) este permisă numai dacă este solicitată până în momentul importului produselor de înlocuire.

Termenul de valabilitate a autorizației pentru regimul de perfecționare pasiva este stabilit de direcția regionala vamală interjudeteana în funcție de condițiile specifice ale operațiunii, dar nu mai mult de 2 ani.

Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate.

Termenul în care se încheie operațiunea de perfecționare pasiva se stabilește de biroul vamal în declarația vamală de plasare sub acest regim, ținându-se seama de durata necesară pentru realizarea operațiunii de perfecționare pasiva.

Importul produselor compensatoare sau importul produselor de înlocuire se considera realizat la data înregistrării declarației vamale de import sau la data declarației vamale de plasare a mărfurilor sub regim de antrepozit vamal ori de perfecționare activa.

Rata de randament se stabilește de către titularul operațiunii cel mai târziu în momentul plasarii mărfurilor sub regim de perfecționare pasiva, ținându-se seama de condițiile operațiunii de perfecționare pasiva.

Rata de randament se poate stabili și după plasarea mărfurilor sub regimul de perfecționare pasiva, în cazuri justificate, dar nu mai târziu de data înregistrării declarației de import al produselor compensatoare.

Declarația vamală de încheiere a regimului de perfecționare pasiva se depune la biroul vamal care are în evidenta operațiunea.

Declarația vamală prevăzută la alin. (1) poate fi depusa și la alt birou vamal, cu condiția ca titularul autorizației sa transmită o copie de pe declarație și de pe documentele insotitoare, în termen de 15 zile, la biroul vamal la care s-a depus inițial declarația vamală de plasare sub regim de perfecționare pasiva.

Cheltuielile de încărcare-descărcare, de transport și de asigurare a mărfurilor de export temporar până la locul unde a fost efectuată operațiunea de perfecționare pasiva nu se includ în valoarea mărfurilor de export temporar care se ia în calcul la determinarea valorii în vama a produselor compensatoare.

Cheltuielile de încărcare-descărcare, de transport și de asigurare privind produsele compensatoare se includ în valoarea în vama a acestor produse.

Repartiția mărfurilor de export temporar pe produsele compensatoare se realizează folosindu-se în mod corespunzător una dintre metodele prevăzute la art. 217-219.

Metodele de calcul prevăzute la alin. (1) se utilizează în scopul determinării sumei care se deduce din cuantumul drepturilor și taxelor vamale de import aferente produselor compensatoare importate potrivit art. 303.

La importul produselor compensatoare se iau în considerare măsurile de politica comercială stabilite pentru importul mărfurilor.

Măsurile de politica comercială pentru import nu se aplică în cazul reparațiilor și recurgerii la sistemul de schimburi standard.

Transbordarea mărfurilor trebuie să fie cerută de transportatorul acestora, de un comisionar în vama sau de orice altă persoană care face dovada ca are dreptul de a dispune asupra mărfurilor.

Biroul vamal, analizând cererea, eliberează un permis vamal în care se menționează felul și cantitatea mărfii care urmează să fie transbordata și termenul de efectuare a operațiunii. Acest termen poate fi prelungit în cazuri justificate. Permisul vamal este înregistrat la biroul vamal emitent.

Permisul vamal este asimilat cu declarația vamală acceptată și produce aceleași efecte juridice.

În cazul în care se constata lipsuri sau substituiri din mărfurile transbordate, permisul vamal constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale și a altor drepturi de import. Elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării permisului vamal.

În stațiile de cale ferată în care este organizată transbordarea în vagoane cu ecartament diferit operațiunea se efectuează fără a se mai depune permisul vamal. Transportatorul răspunde de felul și de cantitatea mărfurilor transbordate, precum și de concordanta acestora cu datele înscrise în documentul de transport internațional.

În caz de forta majoră sau caz fortuit transbordarea mărfurilor se poate efectua și în locurile unde nu funcționează birouri vamale, în prezenta organelor de poliție care certifica pe documentul de transport felul și cantitatea mărfurilor.

Transportatorul este obligat sa sigileze mijloacele de transport sau mărfurile și să le prezinte la biroul vamal cel mai apropiat. În acest caz documentele vamale și documentele de transport se modifica în mod corespunzător și se iau măsuri de sigilare vamală a mijloacelor de transport sau a mărfurilor. În cazul transportului pe calea ferată, atunci când nu poate fi asigurata prezenta organelor de poliție, transbordarea mărfurilor se poate efectua și în prezenta a doi martori străini de calea ferată, încheindu-se un proces-verbal constatator.

Reprezentantele firmelor comerciale și ale organizațiilor economice străine, care funcționează legal în România, pot introduce în țara bunuri pentru dotarea și întreținerea sediilor lor, cu plata taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Reprezentantele, agențiile și secțiile economice ale altor state în România pot introduce în țara mostre și probe, materiale publicitare și de reclama, precum și articole destinate să fie folosite la târguri, expoziții, congrese, conferințe, simpozioane, competitii și alte manifestări similare la care participa, cu aplicarea regimului tarifar prevăzut de lege.

Persoanele juridice menționate la alin. (1) și (2) pot scoate din țara bunurile aduse din străinătate, precum și bunurile pe care le-au achiziționat în țara pentru nevoile lor uzuale.

Pe baza de reciprocitate se aplică reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale ori se acordă regimul de introducere temporară, fără garantarea taxelor vamale, în cazul bunurilor introduse în țara pentru dotarea și întreținerea reprezentantelor prevăzute la art. 332 alin. (1).

Condiția de reciprocitate se aplică numai pe baza prezentării de către solicitant a confirmării de către administrația vamală din statul respectiv ca reprezentantele române similare beneficiază de aceleași facilități.

Pentru autoturisme și alte autovehicule și autoremorcile lor înmatriculate în străinătate, aparținând reprezentantelor și sucursalelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine, care funcționează în România potrivit normelor legale, se garantează plata taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Pe baza de reciprocitate stabilită conform art. 333 alin. (2) autovehiculele pot fi introduse temporar în țara și fără garantarea taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Se considera mostre orice bunuri sau părți din acestea primite de la parteneri externi în mod gratuit pentru cunoașterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în țara, precum și cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectarii pieței externe sau obținerii de comenzi.

Prin mostre cu valoare comercială se înțelege bunuri sau părți din acestea, cărora li se poate da și o alta întrebuințare decât cea de mostre.

Prin mostre fără valoare comercială se înțelege bunuri sau părți din acestea secționate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operațiuni similare, cărora nu li se poate da o alta întrebuințare decât cea de mostre.

Regimul tarifar al bunurilor prevăzute la art. 336-338 este următorul:

a) la introducerea în țara se aplică regimul tarifar prevăzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al României;

b) la scoaterea din țara nu se percep taxe vamale.

Pentru bunurile introduse sau scoase din țara fără plata taxelor vamale se depune la biroul vamal o declarație în forma simplificata, potrivit modelului stabilit de Direcția Generală a Vamilor. Pentru bunurile introduse cu plata taxelor vamale se depune o declarație vamală în detaliu.

Bunurile aflate în regim de admitere temporară pentru a fi prezentate la expoziții, târguri, congrese sau manifestări similare, consumate sau distribuite în timpul manifestării, sunt supuse regimului tarifar prevăzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al României.

Pe durata manifestării pot fi introduse în țara de firmele străine expozante, cu exceptare de la plata taxelor vamale de import: 200 de tigari, 1 l băuturi alcoolice, 5 l vin, 10 l bere, pe zi și pentru fiecare firma.

Navele sub pavilion străin care acosteaza în porturile române pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianți, produse alimentare, precum și cu alte materiale de către persoane juridice române care au în obiectul lor de activitate astfel de operațiuni, cu respectarea normelor privind exportul mărfurilor.

În porturile unde nu funcționează persoane juridice care au în obiectul de activitate astfel de operațiuni aprovizionarea cu produsele menționate la alin. (1) se poate face de către agentul navei direct de pe piața libera, cu respectarea normelor privind exportul mărfurilor.

Aprovizionarea poate fi facuta cu produse românești sau cu produse de proveniență străină, care au fost legal importate anterior.

Bunurile destinate aprovizionarii se introduc la bordul navelor sub pavilion străin pe baza documentului de livrare și a permisului vamal eliberat de biroul vamal, la cererea comandantului navei, a armatorului și a agentului navei.

Se poate depune o singura declarație vamală de export pentru toată durata de stationare a navei în fiecare port. În cazul prevăzut la art. 341 alin. (2) declarația vamală de export se depune numai de către agentul navei.

Agențiile societăților de transport străine autorizate sa funcționeze în România pot introduce temporar în țara bunuri pentru aprovizionarea mijloacelor de transport proprii aflate în trafic internațional, cu depunerea declarației vamale în detaliu.

Agențiile prevăzute la alin. (1) au obligația sa înscrie bunurile introduse temporar în țara în documentele de evidența contabilă operativă, care vor fi puse, la cerere, la dispoziția biroului vamal.

Condițiile materiale necesare desfășurării supravegherii vamale prevăzute la art. 354 pentru porturile și zonele libere se stabilesc de administrația acestora, de comun acord cu autoritatea vamală.

Administrația zonelor și porturilor libere are obligația sa notifice în scris, în prealabil, biroului vamal transporturile de mărfuri și bunuri prohibite legal care se efectuează în și din porturile și zonele libere.

Biroul vamal care funcționează în porturi exercita supravegherea în incinta și în rada acestora asupra ambarcatiunilor, pontoanelor, precum și asupra bunurilor aparținând persoanelor care intra, ies sau își desfășoară activitatea în porturi.

Biroul vamal de frontieră care funcționează în punctele rutiere și în stațiile de cale ferată exercita supravegherea vamală în incinta acestora. Pe calea ferată supravegherea vamală se realizează și în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.

Biroul vamal din interiorul tarii, care funcționează în stațiile de cale ferată, în oficii poștale sau în incinte proprii, își exercită atribuțiile de supraveghere vamală în aceste locuri, precum și în alte locuri unde autoritatea vamală se deplaseaza în vederea executării unor operațiuni vamale.

Mărfurile și bunurile aflate sub supraveghere vamală se pun sub sigilii vamale, cu excepția transporturilor de mesagerie, a sacilor postali în tranzit, a mărfurilor și bunurilor antrepozitate și a celor care fac obiectul operațiunilor de admitere temporară.

Sigiliile aplicate de persoanele juridice române sau străine pot fi acceptate de Direcția Generală a Vamilor în locul sigiliilor vamale.

Sigiliile vamale se aplică la uși, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport.

Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie să fie ambalate astfel încât sa nu se poată pătrunde la conținutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lasă urme vizibile.