Protocolul din 22 iunie 2001
Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare
prezumat în vigoare
În baza prevederilor Convenției pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează sau sunt intretaiate de frontieră, semnată la București la 25 iunie 1986 și intrata în vigoare la 20 noiembrie 1986, a avut loc la Sighetu Marmatiei, pe teritoriul României, în perioada 19-22 iunie 2001, Sesiunea a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.
Au participat:
Delegația părții române:
-
Florin Stadiu
-
împuternicit
-
dr. Costică Sofronie
-
însărcinat cu rezolvarea problemelor supleantului împuternicitului
-
Ane Marie Ciurea
-
expert, secretar al Comisiei mixte
-
Valentin Apostol
-
expert
-
Laura Stresina
-
expert
-
Manuela Hanganu
-
expert
-
Liviu Crăciun
-
expert
-
Radu Farcaș
-
expert
-
Iuliu Szekely
-
expert
Delegația părții ungare:
-
dr. Hajos Bela
-
împuternicit
-
Antok Gabor
-
supleant al împuternicitului
-
Simonfai Gyorgy
-
expert
-
Domahidy Laszlo
-
expert, secretar al Comisiei mixte
-
dr. Padar Istvan
-
expert.
Comisia mixtă stabilește următoarea ordine de zi:
I. Informare asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte și din prevederile regulamentelor de aplicare a Convenției hidrotehnice și stabilirea măsurilor necesar a fi luate în continuare
II. Examinarea decontării prestațiilor efectuate de părți în anul 2000
III. Examinarea programului lucrărilor care vor fi executate în anul 2001 pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor și sistemelor de evacuare a apelor interne, menționate la art. 1 din Convenția hidrotehnica, și stabilirea proiectelor care urmează să fie transmise pentru avizare de către Comisia mixtă
IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Convenției hidrotehnice cu asistența terta, financiară și tehnica
V. Examinarea activității Comisiei ad-hoc și a proiectului de modificare a regulamentului de funcționare a Comisiei mixte
VI. Diverse
I. Informare asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte și din prevederile regulamentelor de aplicare a Convenției hidrotehnice și stabilirea măsurilor necesar a fi luate în continuare
1. Colaborare în domeniul gospodăririi apelor și hidrometeorologiei
A. Referitor la activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie
Comisia mixtă constata ca:
- a fost înființată Subcomisia de hidrometeorologie și gospodărirea apelor prin unificarea subcomisiilor de hidrometeorologie, de informatica, comunicații de date și informații și de gospodărirea apelor, care a avut doua intalniri: la Oradea la 11-13 decembrie 2000 și, respectiv, la Gyula la 26-28 martie 2001;
- nu au avut loc intalniri separate ale experților pe domenii de specialitate și sarcinile acestora au fost examinate în cadrul intalnirilor Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, cu participarea experților din aceste domenii;
- subcomisia și-a stabilit obiectivele-cadru, precum și sarcinile pentru derularea activității ei în perioada următoare;
- partea română propune efectuarea analizei eficientei volumului de date schimbate între părți și a acțiunilor prevăzute în regulamentele în vigoare, în vederea realizării obiectivelor Convenției hidrotehnice cu costuri cat mai mici.
Comisia mixtă hotărăște:
- aproba procesele-verbale ale Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, încheiate la Oradea la 13 decembrie 2000 și, respectiv, la Gyula la 28 martie 2001;
- următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc pe teritoriul român în trimestrul IV 2001 și va avea următoarea ordine de zi:
● trecerea în revista a îndeplinirii sarcinilor cuprinse în regulamentele în vigoare din domeniul gospodăririi apelor și hidrometeorologiei;
● analiza proceselor-verbale ale grupelor de experți pentru hidrometeorologie, informatica și comunicații de date, precum și gospodărirea apelor;
● schimb de informații în legătură cu intalnirea experților privind problematica acviferului conului aluvionar al raului Mures;
● analiza eficientei volumului de date schimbate între părți și a acțiunilor prevăzute în regulamentele în vigoare, în vederea realizării obiectivelor Convenției hidrotehnice cu costuri cat mai mici.
B. Referitor la activitatea grupelor de experți pe domenii de specialitate
a) În domeniul hidrometeorologiei
Comisia mixtă constata ca:
- schimbul de date meteorologice, hidrologice și de alte informații, inclusiv de radar, prin calculator, s-a desfășurat pe baza prevederilor Regulamentului privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungara, adoptat la Sesiunea a X-a a Comisiei mixte (Gyula, 22-26 septembrie 1997);
- în legătură cu transmiterea datelor radar, partea ungara procedează la introducerea permanenta în fisierul stabilit al unui server FTP a imaginilor radar, care pot fi apelate de către partea română. Partea română solicita ca imaginile radarelor de la Budapesta și Napkor să fie disponibile în mod regulat pe serverele FTP de la VITUKI, pentru a putea fi preluate în mod operativ de către INMH; avertizarile radar se vor desfășura în continuare în conformitate cu anexa nr. 7.b la regulament;
- părțile au efectuat corectarea și reeditarea anexei nr. 7.a la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungara;
- experții părților au căzut de acord ca pentru completarea datelor lipsa sa instaleze un fisier special în serverul FTP, care să fie accesibil în acest scop;
- partea ungara a solicitat transmiterea, pentru stațiile înscrise în anexa nr. 4.a la Regulamentul de schimb de date hidrometeorologice, a datelor transmise anterior pe microfilm, pentru anii 1976-1979, sub forma fișelor tip anuar sau pe suport magnetic;
- trecând în revista modalitățile de transmitere a datelor pe baza Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice, experții părților propun ca transmiterea acestora prin intermediul telexului să fie scoasa dintre modalitățile de transmitere și propun rezolvarea problemei transmiterii datelor prin server FTP și, ca linie de rezerva, e-mail și telefax, respectiv prin telefon. Ca urmare a acestui fapt, subcomisia propune modificarea în consecința a regulamentului, în conformitate cu cele înscrise în procesul-verbal al subcomisiei de la Oradea din 13 decembrie 2000. Din procesulverbal al subcomisiei de la Gyula din 28 martie 2001 se constată că partea ungara a operat schimbările referitoare la modul de comunicare a datelor din anexele la regulament și l-a predat părții române. Partea română considera ca reeditarea acestui regulament nu este încă oportuna din următoarele considerente:
● procesul uniformizarii datelor din regulamentele în vigoare este în curs de derulare și acțiunea va aduce modificări regulamentelor;
● cele doua procese-verbale ale subcomisiei nu au fost încă aprobate de împuterniciți;
● exista posibilitatea sa survina unele schimbări în fluxul informațional al părții române;
- părțile și-au transmis reciproc anexa nr. 8 la regulament, cu actualizarea adreselor și a numerelor de telefon ale instituțiilor care participa la schimbul de date;
- la cererea experților unguri partea română a transmis modul de conversie între sistemul de referința Marea Neagra/Marea Baltica pentru stațiile hidrometrice Turulung, Satu Mare și Domanesti; în vederea transmiterii acestui sistem de conversie pentru stațiile cuprinse în Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apa este necesar ca partea română să se adreseze organelor abilitate;
- a avut loc la VITUKI, pe teritoriul ungar, schimbul de experienta între experții părților privind elaborarea metodologiilor pentru prognozele hidrologice. Având în vedere necesitatea cunoașterii reciproce a dezvoltarilor tehnice și științifice între părți, subcomisia propune să aibă loc o intalnire similară la INMH București;
- în legătură cu propunerile referitoare la remedierea neconcordantelor existente în regulamentele în vigoare și pe baza materialelor schimbate între părți, Comisia mixtă constata ca experții părților au căzut de acord ca partea română va pregati un material similar celui prezentat de partea ungara. Problematica urmează să se discute la intalnirea viitoare a subcomisiei;
- partea română a transmis părții ungare cheile limnimetrice tabelare valabile (luând în considerare anul 2000) pentru stațiile hidrometrice cuprinse în anexa nr. 1.a la procesul-verbal de la Hajduszoboszlo din 27 noiembrie 1992;
- partea ungara și-a exprimat disponibilitatea de a oferi posibilitatea conectarii părții române la sistemul de schimb de date prin microunde, care operează în relația ungaro-ucraineana, iar partea română a solicitat în acest sens punerea datelor pe serverul FTP de la VITUKI, pentru a fi accesibile părții române;
- totodată experții părților au căzut de acord sa colaboreze în cadrul proiectelor PHARE/CBC în scopul dezvoltării și funcționarii unitare a sistemului automat de transmitere a informațiilor;
- măsurătorile comune de debit pentru anul 2000 s-au desfășurat în conformitate cu Regulamentul privind efectuarea de observații sistematice și determinare în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa ce formează frontiera româno-ungara. Acestea au fost efectuate cu aparatura proprie a fiecărei părți. Totodată a fost facuta evaluarea rezultatelor măsurătorilor comune de debit pentru anii 1999 și 2000 pe baza normelor în vigoare ale fiecărei părți. Pentru anul 1999 abaterile rezultatelor de la media perechilor de măsurători s-au încadrat în limita de eroare acceptabilă de 10%, fiind considerate bune. Pentru anul 2000 abaterile s-au încadrat în limita de eroare acceptabilă de 10%, fiind considerate bune, cu excepția uneia singure, de 37,1%, înregistrată la secțiunea Remete pe Crisul Negru; aceasta din urma nu a fost acceptată ca fiind buna.
Comisia mixtă hotărăște:
- la solicitarea părții române ca imaginile radarelor de la Budapesta și Napkor să fie disponibile în mod regulat pe serverele FTP de la VITUKI, pentru a putea fi preluate în mod operativ de INMH, partea ungara va transmite răspunsul până la data de 1 septembrie 2001;
- continuarea măsurătorilor de debit și în anul 2001;
- neacceptarea ca bun a rezultatului măsurătorilor din secțiunea Remete pe Crisul Negru, datorită abaterii mari de la limita admisibilă; urmărirea în continuare, cu atenție sporită, a rezultatelor măsurătorilor în aceasta secțiune, în vederea eliminării abaterii înregistrate;
- crearea de fisiere speciale pe serverul FTP la INMH și VITUKI astfel încât părțile să își poată prelua și completa datele lipsa;
- continuarea schimbului de experienta dintre experții români și unguri, implicați în elaborarea metodologiilor pentru prognozele hidrologice în cadrul unei intalniri ce va avea loc pe teritoriul României, la INMH;
- remedierea neconcordantelor existente în regulamentele în vigoare, privind datele transmise între părți, în conformitate cu cele înscrise în procesul-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, încheiat la Gyula la 28 martie 2001;
- efectuarea de către partea română a demersurilor necesare pentru a obține modul de conversie între sistemul de referința Marea Neagra/Marea Baltica pentru stațiile hidrometrice cuprinse în Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apa;
- partea ungara sa studieze posibilitatea concretă de conectare și acces al părții române la sistemul ungaro-ucrainean prin microunde;
- analiza modului de asimilare a datelor furnizate de sistemele de monitoring ce se realizează în bazinul Crisurilor și al Tisei Superioare în cadrul proiectelor-oglinda PHARE/CBC în sistemul actual de transmitere a datelor;
- următoarea intalnire a grupei de experți în domeniul hidrometeorologiei va avea loc pe teritoriul ungar în trimestrul III al anului 2001, având următoarea ordine de zi:
● examinarea problemelor cuprinse în hotărârile prezentului protocol, referitoare la domeniul hidrometeorologiei;
● continuarea examinării problemelor rămase deschise, care sunt cuprinse în procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie și gospodărirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 și, respectiv, de la Gyula din 28 martie 2001.
b) În domeniul informaticii și comunicațiilor de date
Comisia mixtă constata ca:
- la data de 17 octombrie 2000 s-a transmis părții române o noua editie a licenței serverului Lotus Domino R5 și un CD originar de la producător. Serverul Lotus Notes a fost instalat în toamna anului 1999 la București, dar nu a fost folosit în mod regulat. Întrucât experții părților apreciază ca utilizarea rețelei Internet și a serverelor FTP este mai buna pentru scopul urmărit, propun implementarea și utilizarea acestora. Deoarece între VITUKI Budapesta și INMH București funcționează deja o conexiune prin server FTP, se apreciază că nu este indicată utilizarea serverului Lotus Notes Domino;
- au fost amplasate servere tip FTP de capacitate similară celui anterior în relația dintre Direcția apelor Crisuri - Oradea și Direcția apelor Crisuri-Gyula, acesta corespunzând mai bine scopurilor urmărite. Părțile au implementat serverele FTP, au implementat protocolul de acces și și-au transmis reciproc datele ce permit accesarea acestora. Totodată experții propun o perioadă de testare de o luna, după care să aibă loc evaluarea rezultatelor testarii;
- în prezent schimbul zilnic de date dintre Oradea și Gyula se desfășoară prin intermediul Internetului sub forma de e-mail;
- părțile au nominalizat persoanele responsabile pentru schimbul de date;
- în cadrul schimbului de experienta dintre reprezentanții de la INMH București și VITUKI Budapesta experții s-au informat reciproc asupra dezvoltării bazelor de date hidrologice proprii.
Comisia mixtă hotărăște:
- implementarea și utilizarea serverelor FTP în transmiterea reciprocă a datelor între VITUKI și INMH și renunțarea la utilizarea serverului Lotus Notes Domino;
- evaluarea rezultatelor testului în relația Oradea - Gyula și, în măsura în care acesta este reușit, schimbul reciproc de date să se efectueze prin sistemul de servere FTP, aceasta modalitate de schimb de date urmând să fie extinsă și pentru alte relații, în conformitate cu prevederile regulamentelor în vigoare;
- elaborarea de instrucțiuni privind schimbul de mesaje și informări text în formate standardizate, altele decât schimbul curent de date între părți, prin utilizarea serverelor FTP;
- studierea în cadrul grupei de experți pentru informatica a posibilității realizării de proiecte PHARE/CBC, în scopul dezvoltării și funcționarii unitare a sistemului de comunicații de date;
- următoarea intalnire a grupei de experți în domeniul informaticii și comunicațiilor de date va avea loc pe teritoriul ungar, în trimestrul III al anului 2001, având următoarea ordine de zi:
● examinarea problemelor cuprinse în hotărârile prezentului protocol, referitoare la domeniul informaticii și comunicațiilor de date;
● continuarea examinării problemelor rămase deschise, care sunt cuprinse în procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie și gospodărirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 și, respectiv, de la Gyula din 28 martie 2001.
c) În domeniul gospodăririi apelor
Comisia mixtă constata ca:
- au fost analizate datele privind debitele anuale caracteristice din perioadele 1946-1970 și 1986-1998. Deoarece în urma analizei s-au înregistrat cazuri în contradictie cu logica scurgerii hidrologice, experții propun analiza în detaliu a datelor pentru determinarea cauzelor diferențelor și găsirea unei soluții de rezolvare a problemei;
- în legătură cu concordarea datelor pentru stabilirea debitelor și a stocurilor de apa în secțiunea de frontieră, partea română va transmite o propunere de metodologie de lucru în acest sens, urmând ca partea ungara să își transmită observațiile în vederea acceptării unei metodologii comune.
Regulamentul privind efectuarea de observații sistematice și determinarea în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa ce formează frontiera româno-ungara, prezentat anterior de partea ungara, urmează să fie completat cu metodologia comuna, precum și cu anexa nr. 6, în vederea negocierii între părți;
- au fost îndeplinite sarcinile ce decurg din aplicarea regulamentului și a instrucțiunilor de aplicare a acestuia. În anul 2001 urmează să aibă loc prima evaluare pe 5 ani a valorilor caracteristice ale debitelor;
- nu a avut loc intalnirea de experți pentru evaluarea resurselor de apa ale conului aluvionar al Muresului;
- pentru stabilirea noțiunilor de baza, în vederea elaborării unui regulament de colaborare în domeniul scurgerii apelor mici, partea ungara a predat spre studiu părții române o propunere în acest sens. În cadrul intalnirii subcomisiei de la Gyula din 28 martie 2001 experții părților au căzut de acord ca notiunile și parametrii de baza cu privire la scurgerea apelor mici sa concorde cu definițiile Glosarului internațional de hidrologie, editat de OMM și UNESCO, editia 1992, și din Directiva-cadru pentru apa 2.000/60/EC a UE. După analiza acestor documente experții părților își vor transmite până la 31 iulie 2001 lista noțiunilor selectate, precum și o lista cu propuneri de notiuni suplimentare ce pot fi utilizate în vederea elaborării regulamentului pentru ape mici. Partea ungara a transmis spre examinare părții române studiul "Analiza scurgerii transfrontiere româno-ungare". La intalnirea subcomisiei de la Oradea din 11-13 decembrie 2000 partea română și-a exprimat opinia în legătură cu acest studiu.
Experții părților au apreciat ca prin examinarea în comun a regimului scurgerii apelor se poate rezolva problema de tranzitare a apelor peste frontiera, având în vedere ca lucrările existente asigura în majoritatea cazurilor doar tranzitarea apelor mari. Scopul tranzitarii apelor este realizarea pe ambele teritorii a unei stări favorabile a apelor.
Interesul ambelor părți este păstrarea lucrărilor existente, chiar dacă acestea influențează regimul scurgerii apelor în zona de frontieră.
Într-o primă etapa trebuie examinate într-un cadru complex cursurile de apa și canalele care traverseaza frontiera, în vederea identificarii posibilităților de tranzitare a apelor. Pe baza acestor analize urmează să se determine în viitor, pentru fiecare caz, necesarul de apa ecologica (debit, calitate) în cazul tranzitarii apei de pe teritoriul român pe cel ungar, cat și de pe teritoriul ungar pe cel român. De asemenea, trebuie evaluate stocurile de apa disponibile peste debitele de apa salubre stabilite anterior, pentru râurile care traverseaza frontiera, precum și cele utilizate. Totodată pentru determinarea debitului ecologic este nevoie de o evaluare a situației actuale a calității apelor (pe acele cursuri de apa și canale pe care în prezent exista tranzitare de apa permanenta sau temporară), în scopul stabilirii stării de calitate dorita a fi atinsa. Deoarece dezideratele enunțate impun executarea unor lucrări speciale ce necesita resurse financiare, soluțiile tehnice pentru
acestea vor fi stabilite după finalizarea examinarilor și analizelor cursurilor de apa și ale canalelor.
Comisia mixtă hotărăște:
- continuarea analizei datelor privind debitele anuale caracteristice din perioadele 1946-1970 și 1986-1998;
- continuarea activității în vederea stabilirii unei metodologii comune de concordare a datelor pentru stabilirea debitelor și a stocurilor în secțiunea de frontieră;
- efectuarea primei evaluări a valorilor caracteristice ale debitelor pe 5 ani;
- continuarea activității în vederea elaborării unui regulament de colaborare în domeniul scurgerii apelor mici;
- în vederea identificarii posibilităților de tranzitare a apelor să se procedeze în conformitate cu cele înscrise în procesul-verbal al subcomisiei de la Oradea din 13 decembrie 2000;
- următoarea intalnire a grupei de experți în domeniul gospodăririi apelor va avea loc pe teritoriul ungar, în trimestrul III al anului 2001, având următoarea ordine de zi:
● examinarea problemelor cuprinse în hotărârile prezentului protocol, referitoare la domeniul gospodăririi apelor;
● continuarea examinării problemelor rămase deschise, care sunt cuprinse în procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie și gospodărirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 și, respectiv, de la Gyula din 28 martie 2001.
2. Colaborarea în domeniul apărării împotriva inundațiilor
Comisia mixtă constata ca:
- ulterior verificării pe teren a locurilor unde s-a rupt, respectiv a fost tăiat, digul mal drept pe Crisul Alb a avut loc la Oradea, în perioada 18-19 iulie 2000, o intalnire extraordinară a Subcomisiei pentru apărarea împotriva inundațiilor din cursuri de apa și ape interne și ca intalnirea ordinară a subcomisiei a avut loc la Oradea în perioada 13-15 decembrie 2000.
În legătură cu problematica abordata la intalnirea extraordinară a subcomisiei se precizează următoarele:
A. Intalnirea reprezentanților Direcției apelor Crisuri - Oradea și ai Direcției apelor - Gyula a avut loc la Gyula la 11 aprilie 2000. La intalnire experții părților au căzut de acord asupra necesității tăierii digului mal drept pe Crisul Alb la km 0+100, în scopul evacuarii în emisar a apelor provenite din revarsarea în urma ruperii digului mal drept la km 33+100, și au convenit sarcinile ulterioare.
B. În cadrul deplasarii pe teren experții au inspectat locul de ruptura a digului mal drept pe Crisul Alb la km 33+100 și locul bresei executate în secțiunea km 0+100 pentru readucerea apelor în emisar. Experții au constatat ca lucrările de refacere a digurilor sunt în curs de desfășurare.
Totodată partea ungara a propus următoarele doua modalități de compensare a contravalorii lucrărilor executate:
- decontare;
- executarea unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor, de interes comun, pe teritoriul român, cu efect pozitiv deosebit pe teritoriul ungar.
C. În procesele-verbale ale intalnirilor de experți, încheiate la Oradea la 8 septembrie 2000 și la Varsand la 4 octombrie 2000, s-a consemnat ca în ambele locuri au fost terminate lucrările de refacere a digurilor la parametrii inițiali.
D. În conformitate cu cele înscrise la pct. 7.4 al procesului-verbal încheiat la intalnirea Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor din cursuri de apa și ape interne de la Oradea, din 15 decembrie 2000, partea română a informat ca în perioada următorilor 4 ani se va realiza pe cursurile de apa din partea de nord-vest a tarii un program de investiții cuprinzând 38 de lucrări de apărare împotriva inundațiilor; dintre acestea, lucrările care intră în domeniul de aplicare a Convenției hidrotehnice vor fi înaintate spre avizare Comisiei mixte.
În legătură cu urmărirea efectelor pe teritoriul român ale unor lucrări hidrotehnice de pe teritoriul ungar Comisia mixtă mai constata:
- Barajul Bekes de pe Crisul Dublu de pe teritoriul ungar a funcționat la nivel ridicat în perioada 8 iunie-2 octombrie 2000, în conformitate cu cele prevăzute în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivelul ridicat (+510 cm) de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea statiei de pompare Ant de pe teritoriul român;
- în continuare nu s-au realizat condițiile prevăzute în Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte, pct. 1.3, respectiv niveluri de apa peste cota de 112,20 mdMB, astfel că nu s-au putut efectua măsurători comune de debite și niveluri pe canalul Lapi, în secțiunea de frontieră.
Comisia mixtă mai constata ca:
- partea ungara a transmis părții române studiul intitulat "Analiza condițiilor formării și scurgerii viiturilor pe Crisul Alb", elaborat conform tematicii aprobate prin Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte;
- partea română și-a exprimat acordul asupra tematicii referitoare la analiza posibilităților și condițiilor de exploatare corelata a polderelor, transmisă de partea ungara la Sesiunea a XII-a a Comisiei mixte; în vederea realizării acestei sarcini, experții părților au elaborat un program de lucru cuprins în pct. 3 al procesului-verbal al intalnirii subcomisiei;
- în legătură cu propunerea părții ungare privind scoaterea din Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor din ape interne a statiei de pompare Malomfok și a canalului de legătură Crisul Negru-Copolia, experții părților, de comun acord, propun elaborarea unei noi evaluări care tine seama și de tranzitarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;
- părțile au căzut de acord să fie reluate discutiile referitoare la schimbul de date de exploatare a acumularilor care ar putea influența regimul de scurgere la frontiera;
- potrivit hotărârii comisiei ad-hoc, înființată sub conducerea supleanților imputernicitilor în vederea reexaminarii regulamentelor de apărare împotriva inundațiilor din cursuri de apa și ape interne și anexelor acestora, experții din subcomisie au elaborat un program de lucru;
- experții celor două părți au efectuat examinarea anuală pe teritoriile celor două tari, în perioada 8 septembrie-20 octombrie 2000, a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apa și de ape interne din domeniul de aplicare a Convenției hidrotehnice. Cu ocazia verificărilor experții au consemnat în procesele-verbale ca lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt în stare corespunzătoare. Procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinari, ca forma și conținut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte.
Comisia mixtă hotărăște:
- aproba procesele-verbale încheiate la Gyula la 11 aprilie 2000, la Oradea la 19 iulie 2000 și la 8 septembrie 2000, la Varsand la 4 octombrie 2000 și la Oradea la 15 decembrie 2000;
- în vederea continuării evaluării propunerii privind scoaterea din Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor din ape interne a statiei de pompare Malomfok și a canalului de legătură Crisul Negru-Copolia, partea ungara trebuie să elaboreze o noua evaluare înainte de următoarea intalnire a subcomisiei, care să țină seama și de evacuarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;
- următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare în noiembrie 2001, după încheierea examinării pe teritoriile celor două tari a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apa și de ape interne din domeniul de aplicare a Convenției hidrotehnice, și va avea următoarea ordine de zi:
● analiza propunerilor privind modalitățile de compensare a contravalorii lucrărilor executate de partea ungara pe teritoriul românesc, în conformitate cu pct. 2 și 3 ale procesului-verbal al Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor de la Oradea din 19 iulie 2000;
● evaluarea și concordarea studiilor intitulate "Analiza formării și condițiilor de scurgere a viiturilor pe Crisul Alb" elaborate de cele doua părți, și întocmirea de propuneri pentru continuarea acestei activități;
● având la baza propunerea de tematica acceptată de comun acord, elaborata conform programului de lucru, după analiza posibilităților de exploatare corelata a polderelor, să fie determinate acele poldere ce au efecte pozitive asupra teritoriilor invecinate în perioada scurgerii apelor mari;
● continuarea examinării propunerii părții ungare privind scoaterea statiei de pompare Malomfok și a canalului de legătură Crisul Negru-Copolia din Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne, în baza noii evaluări, care tine cont și de tranzitarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;
● reluarea discuțiilor referitoare la schimbul de date de exploatare a acumularilor care ar putea influența regimul de scurgere la frontiera;
● analiza situației reexaminarii regulamentelor de apărare împotriva inundațiilor din cursuri de apa și din ape interne și a anexelor acestora;
● continuarea examinării problemelor rămase deschise, care sunt cuprinse în procesul-verbal al Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apa și de ape interne, încheiat la Oradea la 15 decembrie 2000.
3. Colaborarea în domeniul calității apelor
A. Referitor la analiza pentru anul 1998
Comisia mixtă constata ca, referitor la hotărârile cuprinse la pct. I.6 alin. 5/1 privind problemele calității apelor care formează sau sunt intretaiate de frontieră, au avut loc următoarele intalniri:
- în secțiunea Pocsaj, raul Barcau, la data de 20 septembrie 1999, pentru prelevarea în comun a probelor de apa pentru efectuarea intercalibrarii.
Totodată institutul VITUKI Rt a distribuit laboratoarelor implicate probele sintetice spre a fi analizate, conform hotărârii cuprinse la pct. I.6 din Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte;
- la Debrecen, la data de 8 octombrie 1999, în conformitate cu prevederile pct. 4.4 al Regulamentului de urmărire a calității apelor pe râurile care formează sau sunt intretaiate de frontieră româno-ungara experții laboratoarelor părților au evaluat rezultatele analizelor efectuate atât pe probele naturale, cat și pe cele sintetice;
- la Oradea, între 11-14 aprilie 2000, intalnirea Subcomisiei pentru calitatea apelor.
Pe baza proceselor-verbale ale intalnirilor sus-menționate Comisia mixtă constata următoarele:
- experții părților au realizat evaluarea calității apelor pentru anul 1998. Se poate constata ca rezultatele obținute la majoritatea secțiunilor și la indicatorii de calitate sunt comparabile. Neconcordantele nesemnificative existente în cazul unor indicatori de calitate și la unele secțiuni de prelevare de probe se datorează decalajului de doua săptămâni în prelevarea probelor;
- intercalibrarea laboratoarelor implicate poate fi apreciată ca fiind buna.
Totodată Comisia mixtă constata ca în cursul anului 1998, conform prevederilor Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase ce nu se mai pot evita, în vigoare, nu s-au semnalat poluari accidentale cu efect transfrontier.
B. Referitor la analiza pentru anul 1999
Comisia mixtă constata ca referitor la hotărârile cuprinse la pct. I.6 alin. 5/2 în problemele calității apelor care formează sau sunt intretaiate de frontieră au avut loc următoarele intalniri:
- secțiunea Satu Mare, raul Somes, la 21 august 2000, pentru prelevarea în comun a probelor de apa pentru efectuarea intercalibrarii; totodată institutul VITUKI Rt a distribuit laboratoarelor implicate probele sintetice spre a fi analizate;
- la Colibita, la 8 septembrie 2000, în conformitate cu prevederile pct. 4.4 al Regulamentului de urmărire a calității apelor pe râurile care formează sau sunt intretaiate de frontieră româno-ungara, experții laboratoarelor părților au evaluat rezultatele analizelor efectuate atât pe probele naturale, cat și pe cele sintetice. Spre deosebire de practica anterioară s-a aplicat procedura de validare a intercalibrarii Qualco-Danube, recunoscută internațional și pentru probele naturale (prelevate din Somes);
- la Szeged, în perioada 26-29 septembrie 2000, intalnirea Subcomisiei de calitatea apelor;
- experții părților au realizat evaluarea calității apelor pentru anul 1999. Se poate constata ca rezultatele obținute la majoritatea secțiunilor și indicatorilor de calitate sunt comparabile. Neconcordantele nesemnificative existente în cazul unor indicatori de calitate și la unele secțiuni de prelevare de probe se datorează decalajului de doua săptămâni în prelevarea probelor, cat și diferențelor dintre etaloanele, reactivii, materialele și parametrii instrumentelor utilizate;
- intercalibrarea laboratoarelor implicate poate fi apreciată ca fiind buna, deși s-a utilizat procedura internationala de validare Qualco-Danube, care este mai severă decât procedurile utilizate în anii anteriori. Experții părților propun utilizarea acestei proceduri de validare și în viitor;
- poluarea accidentala produsă pe teritoriul României, pe Crisul Repede, la data de 12 martie 1999, datorită interventiilor de eliminare a efectelor acesteia, nu a avut efect transfrontier semnificativ. Partea ungara nu a constatat pe cursul de apa daune cauzate mediului și mortalitati piscicole și apreciază buna colaborarea dintre organele abilitate ale părților;
- părțile s-au informat reciproc despre proiectele de interes comun aflate în domeniul de competența a acestei subcomisii;
- datorită imposibilității participării reprezentantului Institutului RIZA - Olanda, coordonatorul proiectului "Monitoringul calității apelor raului Mures", rezultatele acestui proiect nu pot fi prezentate la aceasta sesiune de către acesta.
C. Referitor la elaborarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita, în vederea armonizării cu normele UE și metodologia folosită în cadrul centrelor internaționale de alarmare în caz de poluari accidentale la Dunăre, Comisia mixtă constata ca:
- la intalnirea subcomisiei de la Oradea din 11-14 aprilie 2000 experții părților au constatat ca în proiectele de text exista mai multe probleme în discuție. În vederea armonizării textelor în divergenta experții părților au solicitat o intalnire extraordinară a subcomisiei, care a fost aprobată de împuterniciți;
- la intalnirea extraordinară a subcomisiei de la Nyiregyhaza din 30 mai-2 iunie 2000 s-a căzut de acord asupra majorității problemelor aflate în discuție, părțile mentinandu-și poziția divergenta asupra alin. 2 și 4 ale paragrafului 3 al proiectului de regulament;
- la intalnirea extraordinară a subcomisiei de la Szeged din 26-29 septembrie 2000 părțile, în continuare, nu au căzut de acord asupra alin. 2 și 4 ale paragrafului 3 al proiectului de regulament, celelalte articole ale regulamentului fiind însă considerate ca definitive.
D. Referitor la poluarile accidentale produse de la ultima sesiune până în prezent
Comisia mixtă constata ca în perioada care a trecut de la ultima sesiune a Comisiei mixte s-au produs doua poluari accidentale extraordinare transfrontiere.
D.1. Cu ocazia poluarii cu cianuri din anul 2000 au avut loc o prelevare comuna de probe și analiza acestora, cu participarea experților de la Laboratorul SGA Satu Mare și Laboratorul FETIKOFE Nyiregyhaza, în secțiunea Csenger, pe raul Somes, de pe teritoriul ungar, în ziua de 9 februarie 2000, ora 9,00. Scopul prelevarii și analizei comune a fost concordarea și compararea metodelor de analiza a cianurilor.
Laboratoarele părților și-au transmis reciproc, la data de 4 februarie 2000, rezultatele proprii ale analizelor. La intalnire a fost întocmit un proces-verbal.
În aceasta problema a avut loc la Satu Mare, la data de 8 februarie 2000, o intalnire extraordinară a subcomisiei și a fost întocmit un proces-verbal.
De asemenea, au avut loc o prelevare comuna de probe în secțiunea Tiszasziget, de pe teritoriul ungar, în amonte de frontieră ungaro-iugoslava, pe raul Tisa, la data de 11 februarie 2000, la orele 10,00, 12,00 și 14,00 și analiza acestora. La prelevarea de probe au participat experții laboratoarelor SGA Arad și ATIKOFE Szeged. Laboratoarele părților și-au transmis reciproc rezultatele. La intalnire a fost întocmit un proces-verbal.
D.2. Cu ocazia poluarii accidentale cu metale grele au avut loc o prelevare comuna de probe și analiza acestora, cu participarea experților de la Laboratorul SGA Satu Mare și Laboratorul FETIKOFE Nyiregyhaza, în secțiunea Tiszabecs, pe raul Tisa, de pe teritoriul ungar, în ziua de 12 martie 2000, ora 17,15.
Ca urmare a acestui eveniment nu a avut loc o intalnire extraordinară a subcomisiei.
*
* *
Se constata ca în ambele cazuri a avut loc o serie de demersuri naționale și internaționale speciale, în vederea examinării acestor evenimente și stabilirii de măsuri ce se impun în aceste cazuri. Deoarece modul de tratare a acestor cazuri a depășit cadrul Convenției hidrotehnice, problematica a fost preluată spre examinare și în cadrul altor comisii de experți, naționale și internaționale.
Comisia mixtă hotărăște:
- aproba Regulamentul privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara, reactualizat și completat, pe baza hotărârii cuprinse la pct. I.6 al Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte, care constituie anexa nr. 1 la prezentul protocol. Anexele regulamentului urmează să fie concordate în vederea finalizarii la prima intalnire a subcomisiei;
- aproba procesele-verbale întocmite la intalnirile ordinare ale Subcomisiei de calitatea apelor de la Oradea, din 14 aprilie 2000, și de la Szeged, din 29 septembrie 2000, și ia act de procesele-verbale extraordinare ale subcomisiei de la Satu Mare, din 8 februarie 2000, și Nyiregyhaza, din 2 iunie 2000;
- continuarea în scopul finalizarii negocierilor în vederea armonizării cu normele UE și metodologia folosită în cadrul centrelor internaționale de alarmare în caz de poluari accidentale la Dunăre a Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita;
- completarea art. 5 al Regulamentului de urmărire a calității apelor râurilor transfrontiere, pentru raul Somes, cu elementele chimice plumb și cianuri, cu aplicabilitate imediata;
- laboratoarele implicate ale părților trebuie să efectueze validarea rezultatelor analizelor probelor naturale și sintetice pe baza metodologiei internaționale de validare Qualco-Danube;
- următoarea intalnire a Subcomisiei pentru calitatea apelor va avea loc pe teritoriul român în octombrie 2001, având următoarea ordine de zi:
● continuarea negocierilor în scopul finalizarii textului noului Regulament privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita;
● evaluarea și comentarea rezultatelor analizelor calității apelor în anul 2000;
● aprecieri asupra acțiunii de intercalibrare a laboratoarelor participante la supravegherea calității apelor râurilor care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara;
● trecerea în revista a poluarilor accidentale;
● prezentarea proiectului Monitoringul calității apelor raului Mures, coordonat de Institutul RIZA - Olanda, în cadrul viitoarei intalniri a subcomisiei, în vederea valorificării rezultatelor acestuia.
4. Reactualizarea și perfecționarea unor regulamente
Comisia mixtă constata ca intalnirea prevăzută la pct. I.8 al Protocolului Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte pentru a examina și a face propuneri privind reactualizarea Regulamentului privitor la trecerea frontierei și la contactul dintre organele hidrotehnice ale Republicii Socialiste România și ale Republicii Populare Ungare a avut loc la Gyula în perioada 29-30 martie 2001.
La intalnire experții părților s-au informat reciproc în legătură cu legislația privind reglementarea trecerii frontierei de stat româno-ungare în interesul serviciului și au examinat posibilitatea reactualizarii Regulamentului privitor la trecerea frontierei și la contactul dintre organele hidrotehnice ale Republicii Socialiste România și ale Republicii Populare Ungare, încheiat la 29 noiembrie 1971.
Experții părților au constatat ca baza legală a reactualizarii regulamentului o constituie Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Ungare privind unificarea permiselor de trecere a frontierei româno-ungare în interesul serviciului, semnat la Budapesta la 18 martie 1982.
Comisia mixtă hotărăște:
- aproba procesul-verbal încheiat la Gyula la 30 martie 2001;
- experții părților se vor intalni pe teritoriul României în trimestrul III al anului 2001, în vederea elaborării textului comun și reactualizat al regulamentului intitulat "Regulament privitor la trecerea frontierei și la contactul dintre organele hidrotehnice ale României și ale Republicii Ungare";
- propunerea de text definitivă a regulamentului va fi înaintată spre aprobare la Sesiunea a XIV-a a Comisiei mixte;
- în continuare aceasta problema va fi discutata în cadrul comisiei ad-hoc conduse de supleanții imputernicitilor.
5. Intalnirea imputernicitilor pentru verificarea pe teren a lucrărilor hidrotehnice
Comisia mixtă constata ca verificarea lucrărilor în comun de către împuterniciți, stabilită la Sesiunea a XII-a a Comisiei mixte, nu a avut loc datorită unor condiții obiective asupra cărora împuterniciții s-au informat în timp util.
Comisia mixtă hotărăște:
- în situația în care va aparea necesitatea examinării unor lucrări hidrotehnice la nivelul imputernicitilor, aceștia se vor intalni la invitația oricăruia dintre ei.
6. Colaborarea organelor teritoriale
Împuterniciții au apreciat colaborarea directa dintre organele teritoriale ale părților, desfășurată între cele doua sesiuni, în diferitele domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt intretaiate de frontieră de stat.
Totodată au convenit sa sprijine în continuare colaborarea directa dintre organele teritoriale în domeniul lor de competența, precum și participarea specialiștilor din organele centrale și teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părți.
II. Examinarea decontării prestațiilor efectuate de părți în anul 2000
1. Decontarea de către partea ungara a prestațiilor efectuate de partea română în anul 2000
Comisia mixtă constata:
- în cursul anului 2000 livrarea de apa pentru Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes (Mezohegyesi Allami Menesbirtok) s-a desfășurat în conformitate cu Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrări de apa și pompari de ape interne, pe baza contractelor încheiate de furnizorii: Compania Naționala "Apele Române" - S.A. și Societatea Naționala "Îmbunătățiri Funciare" - S.A., pe de o parte, și de beneficiarul Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes, pe de altă parte;
- volumul livrat în perioada 1 aprilie-30 septembrie 2000 a fost de 1.006.884 mc, fiind decontat și achitat integral;
- în vederea asigurării dilutiei apelor termale cu conținut ridicat de saruri, ajunse la suprafața împreună cu gazele de sonda în zona comunei Pusztaszolos, în vederea introducerii lor în raul Mures, în cursul anului 2000 a fost livrat un volum de apa de pe teritoriul român pe teritoriul ungar. Livrarea s-a efectuat în conformitate cu contractele încheiate de furnizorii: Compania Naționala "Apele Române" - S.A. și, respectiv, Societatea Naționala "Îmbunătățiri Funciare" - S.A., pe de o parte, și de beneficiarul S.C. MAROSVIZ Apatfalva-Mezohegyes Ontozo es Vizszolgaltato Kft S.R.L., cu sediul în orașul Hodmezovasarhely, pe de altă parte. Livrarea s-a desfășurat conform prevederilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrări de apa și pompari de ape interne;
- volumul livrat în perioada 28 octombrie-1 decembrie 2000 a fost de 876.130 mc, fiind decontat și plătit integral;
- cu ocazia examinării lucrărilor hidrotehnice (procesele-verbale încheiate la Arad la 20 octombrie 2000 și la Szeged la 8 septembrie 2000) experții celor două părți au constatat ca lucrările hidrotehnice pentru livrarea apei sunt menținute în stare de funcționare;
- Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes și Compania Naționala "Apele Române" - S.A., respectiv Societatea Naționala "Îmbunătățiri Funciare" - S.A. au încheiat la data de 20 martie 2001, la Arad, contracte separate de livrare a apei și de prestări de servicii pentru anul 2001.
Comisia mixtă hotărăște:
- Comisia mixtă trebuie să fie informată în legătură cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor contracte de livrare a apei.
2. Decontarea pomparii de către partea ungara a apelor interne provenite de pe teritoriul român
Comisia mixtă constata ca în anul 2000 partea ungara nu a efectuat pompari de ape interne provenite de pe teritoriul României și, ca urmare, partea română nu are de efectuat plati.
III. Examinarea programului lucrărilor în execuție în anul 2001 pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor și sistemelor de evacuare a apelor interne, menționate la art. 1 din Convenția hidrotehnica, și stabilirea proiectelor care urmează să fie transmise pentru avizare către Comisia mixtă
1. Examinarea proiectelor transmise între părți
Comisia mixtă a examinat proiectele pe care părțile și le-au transmis reciproc pe baza protocoalelor anterioare.
Comisia mixtă ia act de informarea părții ungare, conform căreia elaborarea și executarea proiectelor prevăzute pentru avizare conform cap. III din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte, intitulate: "Construcție secțiune pentru amplasare debitmetru cu ultrasunete pe Crisul Alb mal stang, km 7+946 (PHARE/CBC)" și "Construcție secțiune pentru amplasare debitmetru cu ultrasunete pe Crisul Negru mal drept, km 15+342 (PHARE/CBC)", s-au amânat, întrucât faza a II-a a proiectului PHARE/CBC nu a fost aprobată la Bruxelles.
Comisia mixtă hotărăște:
Avizează favorabil următoarele proiecte:
Pe teritoriul României:
1. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. EUROAVIPO - S.A., Crisul Alb dig mal stang, km 0+000-0+049
2. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. TRANSEUROIMPEX - S.R.L. București, Crisul Alb dig mal stang, km 0+054-0+094
3. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. GFS TRADING COM - S.R.L., Crisul Alb dig mal stang, km 0+094-0+144
4. Zid de sprijin vama Varsand, pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. MARCOIMPEX - 8000 - S.A. București, Crisul Alb mal stang, km 0+144-0+211.
Pe teritoriul Ungariei:
1. Reconstrucție statie de pompare Nagyecsed, Crasna dig mal drept, km 27+390
2. Refacere lucrare de consolidare nr. S-18/11 pe Crisul Repede, Crisul Repede dig mal stang, km 48+600-48+750
3. Reconstrucție canal principal Kiralyhegyes- Szarazer, km 51+612-85+264 (PHARE/CBC)
4. Reconstrucție canal principal Kutaser, refacerea lucrărilor de arta, km 0+038, km 4+990, km 14+990, km 22+202
5. Refacere mira hidrometrica Nagylak pe Mures, dig Mures mal drept, km 49+300.
2. Nota privind lucrările noi
Programul lucrărilor noi în anul 2001 constituie anexa nr. 2 la prezentul protocol.
Comisia mixtă, după examinarea programului de lucrări, a stabilit ca următoarele documentații tehnice trebuie să fie supuse spre avizare:
Pe teritoriul României:
1. Indiguire și consolidări de mal pe raul Tisa, între bornele de frontieră 254-319
2. Prevenirea inundațiilor în b.h. Tisa Superioară
3. Lucrări pentru înlăturarea calamităților naturale produse în b.h. Barcau în 1997, în județele Bihor și Salaj
4. Prevenirea inundațiilor în b.h. Crisuri
5. Amenajare rau Crisul Alb pe sectorul Bocsig-Varsand-frontiera
6. Ecologizarea raului Tur.
Pe teritoriul Republicii Ungare:
1. Reconstrucție stavilar Nagyecsed, raul Crasna mal drept, km 27+300
2. Reconstrucție statie de pompare Nagyecsed, canal principal Lapi, km 0+000
3. Intarire dig mal stang, raul Tur, km 10+900-12+800
4. Regularizare apărare inundații, raul Barcau, km 54+800-56+800
5. Intarire dig mal drept Crisul Dublu, etapa III, km 30+200-31+671
6. Reconstrucție statie de pompare Hosszufok II (construcții+montaj), confluenta canalului Hosszufok-Hatarter-Culiser
7. Realizare sistem de irigații 420 ha - S.R.L. Agroferr Kisdombegyhazi, canal principal Tiganca, km 4+075.
Comisia mixtă hotărăște:
- părțile își vor transmite până la data de 1 august 2001 documentația tehnica a lucrărilor menționate și punctul lor de vedere în termen de 60 de zile de la primirea documentației.
IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Convenției hidrotehnice cu asistența tehnica sau financiară terta
Împuterniciții s-au informat reciproc în legătură cu proiectele și cu lucrările realizate cu asistența tehnica și financiară terta, ce sunt cuprinse în anexa nr. 3 la prezentul protocol.
Comisia mixtă hotărăște:
- sa sprijine și sa urmărească în continuare proiectele care se realizează în domeniul de aplicare a Convenției hidrotehnice cu asistența tehnica și financiară terta.
V. Trecerea în revista a activității comisiei ad-hoc și a propunerii referitoare la modificarea Regulamentului de funcționare a Comisiei mixte
Comisia mixtă constata ca:
- intalnirea prevăzută la pct. V.3 din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte, în vederea trecerii în revista și examinării regulamentelor în vigoare ce formează anexa nr. 3 la Convenția hidrotehnica, a avut loc la Debrecen în perioada 30 august-1 septembrie 2000;
- comisia ad-hoc înființată sub conducerea supleanților imputernicitilor a formulat unele propuneri de modificare a textului Regulamentului de funcționare a Comisiei mixte;
- pentru celelalte regulamente comisia ad-hoc a făcut unele constatări și a elaborat un program de reactualizare și de lucru.
Comisia mixtă hotărăște:
- aproba procesul-verbal încheiat la Debrecen la 1 septembrie 2000;
- aproba modificarea Regulamentului de funcționare a Comisiei mixte ce constituie anexa nr. 4 la prezentul protocol;
- următoarea intalnire a comisiei ad-hoc înființate sub conducerea supleanților imputernicitilor va avea loc în trimestrul III al anului 2001 pe teritoriul României, prilej cu care se va evalua stadiul de îndeplinire a programului de reactualizare a regulamentelor elaborate în comun.
VI. Diverse
1. Stadiul elaborării noului acord hidrotehnic
Comisia mixtă constata ca intalnirea delegatiilor celor două tari în vederea elaborării propunerii de text pentru noul acord hidrotehnic a avut loc la Budapesta în perioada 20-23 iunie 2000.
Comisia mixtă ia nota de cele cuprinse în aide-memoire-ul încheiat cu acel prilej.
Comisia mixtă considera oportuna organizarea în continuare a unor intalniri în vederea continuării negocierilor pentru elaborarea textului noului acord hidrotehnic.
2. Locul, data și ordinea de zi preliminară a următoarei sesiuni ordinare a Comisiei mixte
Comisia mixtă hotărăște ca următoarea sesiune ordinară să aibă loc pe teritoriul Republicii Ungare în cursul trimestrului IV al anului 2001, cu următoarea ordine de zi preliminară:
I. Informare asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte, din prevederile regulamentelor de aplicare a Convenției hidrotehnice și stabilirea măsurilor necesare a fi luate în continuare
II. Examinarea decontării prestărilor efectuate de părți în anul 2001
III. Examinarea programului lucrărilor care vor fi executate în anul 2002 pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor și sistemelor de evacuare a apelor interne, menționate la art. 1 din Convenția hidrotehnica, și stabilirea proiectelor care urmează a fi transmise pentru avizare de către Comisia mixtă
IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Convenției hidrotehnice cu asistența financiară și tehnica terta
V. Examinarea activității și a propunerilor formulate de comisia ad-hoc
VI. Diverse.
Anexele nr. 1-4 la prezentul protocol fac parte integrantă din acesta.
Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două tari.
Prezentul protocol a fost încheiat la Sighetu Marmatiei la 22 iunie 2001, în doua exemplare originale, fiecare în limba română și în limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.
Împuternicitul părții române, Împuternicitul părții ungare,
Florin Stadiu dr. Hajos Bela
Anexa 1 -------
la protocol
-----------
Regulament reeditat ca urmare
a hotărârilor Sesiunii a XI-a/1998
REGULAMENT
privind urmărirea calității apelor pe râurile
care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara
Articolul 1
Scopul prelevarilor de probe de apa, al analizelor și evaluării
Scopul prelevarilor de probe de apa, al analizelor fizico-chimice, biologice, bacteriologice și al evaluării calității apelor, care se executa de organele de gospodărire a apelor din România și de organele pentru protecția mediului din Republica Ungara, este aprecierea comuna a stării și tendințelor generale ale calității apelor.
Articolul 2
Locul de prelevare a probelor și de măsurare a debitului de apa
Prelevarile de probe de apa se efectuează pe următoarele râuri:
Tur
Crișul Repede
Someș
Crișul Negru
Crasna
Crișul Alb
Barcău
Mureș
Ier
Prelevarea probelor de apa se efectuează de fiecare parte pe teritoriul propriu, în apropierea frontierei, în secțiunile precizate în anexa nr. 1.
În cursul acțiunii de prelevare a probelor de apa trebuie specificată și valoarea debitului.
Secțiunile de măsurare a debitelor sunt precizate, de asemenea, în anexa nr. 1.
Articolul 3
Organele locale de gospodărire a apelor, respectiv de protecție a mediului, care efectuează prelevarile de probe, analizele de apa și măsurătorile de debite
Adresele, numerele de telefon și telefax ale organelor locale de gospodărire a apelor, respectiv de protecție a mediului, care efectuează prelevarile de probe, analize și măsurători de debite, sunt cuprinse în anexa nr. 2.
Articolul 4
Frecventa și datele prelevarii probelor de apa
1. Prelevarile de probe de apa și analizele fizico-chimice, biologice și bacteriologice se vor efectua lunar, de către fiecare parte pe teritoriul propriu, în secțiunile precizate în anexa nr. 1, partea ungara în prima săptămâna a lunii și partea română în a treia săptămâna a lunii.
2. În cadrul acestui program, de doua ori pe an, prelevarea probelor de apa și analiza calității apelor se vor efectua în comun, alternativ, pe teritoriul român, respectiv pe teritoriul ungar, conform celor ce se vor stabili de subcomisia de experți pentru calitatea apelor.
Cu aceasta ocazie reprezentanții organelor teritoriale vor corela rezultatele măsurătorilor efectuate în perioada anterioară.
3. În cazul în care prelevarile de probe de apa nu pot începe la datele stabilite, din cauza unor condiții deosebite, organul teritorial anunta, cu minimum 48 de ore înainte de data stabilită, organul corespondent al celeilalte părți asupra amânării și cauzei acesteia și totodată informează asupra unei noi date.
4. În cazul intercalibrarii experții celor două părți vor efectua în laboratoarele proprii analiza unei probe de apa prelevate în comun, alternativ, pe teritoriul român și pe teritoriul ungar, dintr-o secțiune menționată în anexa nr. 1. După o luna de la efectuarea analizei experții laboratoarelor se vor intalni pentru compararea și aprecierea rezultatelor. Concluziile rezultatelor se consemnează într-un proces-verbal.
Articolul 5
Indicatorii de calitate a apelor care se analizează
Se efectuează analiza următorilor indicatori fizico-chimici, biologici și bacteriologici de calitate a apelor:
-
debit
Q
-
temperatură
Tw
-
pH
pH
-
consumul chimic de oxigen/KMnO4
COD
-
oxigen dizolvat
DO
-
consum biochimic de oxigen la 5 zile
BOD5
-
total substanțe dizolvate (reziduu fix)
TDS
-
conductivitate la 105 grade Celsius
Conductivity
-
cloruri
Cl
-
sulfați
SO4
-
calciu
Ca
-
magneziu
Mg
-
sodiu
Na
-
potasiu
K
-
amoniu
NH4
-
nitriți
NO2
-
nitrați
NO3
-
ortofosfați
PO4
-
fier
Fe
-
mangan
Mn
-
crom
Cr
-
cupru
Cu
-
plumb
Pb
-
zinc
Zn
-
fenoli
Phenols
-
cianuri
Cyanids
-
detergenți anionactivi
ANAdet.
-
uleiuri minerale
OIL(UV)
-
clorofilă a
Clorophyll-a
-
coliformi totali
Total Coliform (37 grade C)
Analize pentru metale grele și coliformi totali se efectuează cu excepția râurilor Crisul Repede, Crisul Alb, Crisul Negru, Barcau și Ier.
Pe raul Crasna nu se efectuează analize pentru indicatorul Cr și Pb.
Pe raul Somes nu se efectuează analize pentru indicatorul Cr și se efectuează analize pentru elementele chimice Pb și cianuri.
Lista indicatorilor de calitate a apelor enumerati anterior poate fi modificată prin hotărâre a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.
Articolul 6
Măsuri legate de prelevarile de probe și analizele de apa
Pentru efectuarea prelevarilor de probe și analizelor de apa experții fiecărei părți se deplaseaza în secțiunile de pe teritoriul propiu, menționate în anexa nr. 1, în săptămâna stabilită. După prelevarea probelor de apa acestea se transporta la laboratorul care efectuează analizele.
Cele doua prelevări se efectuează de o parte și de cealaltă parte a frontierei, alternativ la o jumătate de an.
Pentru realizarea acestei sarcini organele teritoriale desemnate își vor asigura transportul și cheltuielile proprii.
În ceea ce privește datele și locul prelevarii și analizarii în comun a probelor de apa, pentru intercalibrare, acestea se propun de către subcomisia de experți.
Articolul 7
Modul de prelevare a probelor de apa
Probele de apa se recolteaza în firul apei.
Prelevarea probelor de apa se face de la o adancime de 0,2-0,4 m sub oglinda apei, iar proba pentru determinarea conținutului de substanțe extractibile se preleveaza de la 0,1 m sub oglinda apei.
Pentru prelevare se folosește un vas cu care se poate recolta deodată cantitatea de apa necesară, pe care se determina indicatorii de calitate stabiliți la art. 5.
În momentul prelevarii probelor de apa se va măsura temperatura aerului și se vor aprecia condițiile meteorologice (nebulozitate, timp ploios, vant), starea ghetii, culoarea apei, mirosul, precum și prezenta peliculei și a corpurilor plutitoare vizibile.
Articolul 8
Efectuarea analizelor fizico-chimice, biologice și bacteriologice
Analizele fizico-chimice, biologice și bacteriologice pentru indicatorii de calitate a apei prevăzuți la art. 5 se executa conform celor menționate în anexa nr. 3.
Rezultatele analizelor, precum și celelalte date caracteristice se consemnează într-un buletin conform anexei nr. 4.
Articolul 9
Evaluarea calității apelor
Pentru evaluarea calității apelor se utilizează cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, biologice și bacteriologice, care se efectuează anual, câte 12 de fiecare parte, care se vor înscrie de către fiecare parte în buletine centralizatoare, pe râuri, care vor fi transmise reciproc după cum urmează:
- pentru primul semestru, până la data de 15 septembrie;
- pentru ultimul semestru, până la data de 15 februarie.
Pe baza sirurilor de date înscrise în buletinele centralizatoare fiecare parte va stabili următoarele valori tipice statistice: valoarea minima, valoarea maxima, valoarea medie, abaterea medie standard și valoarea relativă cu frecventa de 90%; în cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea relativă cu frecventa de 10% (anexa nr. 5).
Cu ocazia intalnirii anuale a subcomisiei de experți se vor examina atât rezultatele analizelor efectuate de către fiecare parte, cat și rezultatele prelucrarilor celor două părți, conform metodologiei menționate anterior, și pe aceasta baza se vor trage concluzii privind tendintele globale de variatie anuală a calității apelor.
O dată la 5 ani, pe baza datelor acumulate, se va efectua în comun o analiza de tendinta, utilizându-se întreg sirul de date începând din anul 1987.
Articolul 10
Dispoziții finale
Regulamentul poate fi modificat, dacă este necesar, prin hotărâre a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.
*
* *
Anexele nr. 1-5 la prezentul regulament constituie parte integrantă a acestuia.
Prezentul regulament a fost elaborat în doua exemplare originale, fiecare în limba română și limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.
Împuternicitul părții române,
Florin Stadiu
Împuternicitul părții ungare,
dr. Hajos Bela
Anexa 2 --------
la protocol
-----------
NOTA
privind lucrările noi în anul 2001 pe sectoarele
indicate în anexa la convenție, cu privire la cursurile de apa,
vaile, depresiunile, canalele și sistemele de
evacuare a apelor interne prevăzute la art. I din convenție
Nr. crt.
Denumirea lucrării
Amplasamentul (km)
Unitatea de măsură
Volumul total de execuție
Stadiul avizării lucrării
Pe teritoriul României
1.
Îndiguire și consolidări de mal pe râul Tisa, între bornele de frontieră 254-319
254-319 km
km dig
30,15
3.2
2.
Prevenirea inundațiilor în b.h. Tisa Superioară
b.h. Tisa
buc.
1
3.2
3.
Lucrări pentru înlăturarea calamităților naturale produse în b.h. Barcău în 1997, în județele Bihor și Sălaj
b.h. Barcău
km dig
27,6
3.2
km canal
10,2
mil. m3acumulat
15,1
4.
Prevenirea inundațiilor în b.h. Crișuri
b.h. Crișuri
buc.
1
3.2
5.
Amenajare râu Crișul Alb pe sectorul Bocsig-Vărșand-frontieră
b.h. Crișul Alb
km
74
3.2
6.
Ecologizarea râului Tur
b.h. Tur
buc.
1
3.2
Pe teritoriul Ungariei
1.
Reconstrucție stăvilar Nagyecsed
Crasna mal drept, km 27+300
buc.
1
3.2
2.
Reconstrucție stație de pompare Nagyecsed
canal principal Lapi, km 0+000
buc.
1
3.2
3.
Întărire dig mal stâng
Tur, km
10+900- 12+800
m3
25.000
3.2
4.
Regularizare apărare inundații Barcău
Barcău
54+800- 56+800 (Gaborjan)
m3
25.000
3.2
5.
Întărire dig mal drept Crișul Dublu, et. III
Crișul Dublu mal drept, km 54+800- 56+800
m3
10.869
3.2
6.
Întărire dig mal drept Crișul Dublu, et. IV
Crișul Dublu mal drept, km 24+131- 25+288
m3
4.580
1.3
7.
Reconstrucție baraj Bekes
Crișul Dublu, km 26+310
buc.
1
1.3
8.
Reconstrucție (construcții + montaj) stație pompare Hosszufoc II
Confluența canal Hosszufoc- Hatarter-Culiser
buc.
1
3.2
9.
Realizare sistem de irigații 420 ha - S.R.L. Agroferr Kisdombegyhazi
Canal principal Tiganca,
km 4+075
buc.
sistem Rovatti 10E-3, tip 300 l/s
3.2
NOTĂ:
1.1. Lucrări avizate la sesiunea anterioară a Comisiei mixte pe bază de documentații transmise.
1.2. Lucrări avizate la sesiuni anterioare ale Comisiei mixte pe baza programului de lucrări, fără a se transmite documentații.
1.3. Lucrări avizate în actuala sesiune a Comisiei mixte pe baza programului de lucrări, fără a se transmite documentații.
2.0. Lucrări în curs de avizare pe baza documentațiilor transmise.
3.1. Lucrări pentru care au fost cerute documentații pentru avizare în sesiunile anterioare ale Comisiei mixte, dar netransmise încă.
3.2. Lucrări noi pentru care în actuala sesiune a Comisiei mixte au fost cerute documentații pentru avizare.
Anexa 3 -------
la protocol
-----------
INFORMARE
asupra proiectelor și lucrărilor realizate în domeniul de aplicare a convenției, cu asistența tehnica sau financiară terta
A. Pe teritoriul României
Proiecte finanțate prin programul PHARE/CBC
1. Prevenirea inundațiilor în b.h. Crisuri - realizarea acestui proiect va consta în amplasarea a 52 stații automate și posturi hidrometrice de observare și transmitere, din care în domeniul de aplicare a convenției sunt: s.h. Gurahont, Chișineu-Criș, Ineu și Chier în b.h. Crisul Alb, s.h. Talpos, Zerind, Tinca și Beius în b.h. Crisul Negru, s.h. Ciucea și Oradea în b.h. Crisul Repede și s.h. Nusfalau, Marca și Salard în b.h. Barcau. Totodată se va construi un centru de colectare a datelor și un radar meteorologic tip Doppler, toate acestea constituind o rețea unitară în scopul prevenirii inundațiilor. Termenul de finalizare a acestui proiect este sfârșitul anului.
2. Prevenirea inundațiilor în b.h. Tisa Superioară - realizarea acestui proiect va duce la amplasarea unui radar meteorologic în zona Baia Mare (cu termen de finalizare anul 2001), cat și la construirea unei rețele de 38 de stații automate hidrometrice și a 4 stații automate pentru calitate pe râurile Viseu, Iza, Crasna, Somes aval și Tur aval. Totodată sistemul va cuprinde și 23 de stații automate de alarmare, cat și un sistem informațional bazat pe GIS pentru județele Satu Mare și Maramures. Termenul de finalizare a lucrărilor este sfârșitul anului 2002.
Proiecte cu finanțarea Băncii Europene de Investiții și cofinantare prin alocație bugetară
1. Indiguire și consolidări de mal pe raul Tisa, între bornele de frontieră 254-319, județul Maramures, este un proiect a cărui realizare va duce la construirea a 10 km de diguri și consolidarea a 20,15 km de maluri. Lucrarea se preconizeaza a fi finalizată la sfârșitul anului 2003.
2. Amenajarea Crisului Alb pe sectorul Bocsig-Varsand-frontiera, județul Arad, este un proiect a cărui realizare va duce la regularizarea a 25 km de rau, la consolidarea a 39 km de maluri și la construirea a 10 km de diguri. Lucrarea se preconizeaza a fi finalizată la sfârșitul anului 2003.
Alte proiecte din domeniul de aplicare a convenției
1. Lucrări pentru înlăturarea calamităților naturale produse în b.h. Barcau în perioada 14-16 iunie 1997, județele Bihor și Salaj - realizarea acestui proiect va duce la construirea a 21,6 km de dig, suprainaltarea a 1,96 km dig, refacerea a 3,5 km dig, executarea a 10,2 km de canale, consolidarea a 8,65 km maluri și la calibrarea a 17 km albie. Totodată proiectul prevede construirea unei acumulari nepermanente de 15,1 milioane mc. Termenul de finalizare este sfârșitul anului 2003.
2. Ecologizarea raului Tur - proiectul prevede monitorizarea calității raului Tur în flux continuu, pe tronsonul aval statie de epurare Negresti-Oas-secțiunea de frontieră, pentru prevenirea, intervenția și combaterea în timp a apariției eventualelor poluari accidentale; aceasta se va realiza prin instalarea a doua stații automate de monitorizare și transmitere automată a datelor privind calitatea apei.
3. Monitorizarea inundațiilor periculoase de pe teritoriile României și Republicii Ungare folosind date satelitare - proiectul se derulează în cadrul proiectului "NATO Science for Peace" și va cuprinde bazinele râurilor Crisul Alb și Crisul Negru din România și Ungaria. Proiectul consta în:
- implementarea și testarea unor algoritmi specifici pentru detectie, cartografierea, măsurarea și analiza inundațiilor folosind date satelitare din domeniul optic și radar;
- crearea unei baze de date utilizate pentru testarea algoritmilor de procesare;
- crearea unui sistem GIS pentru monitorizarea inundațiilor în zona de studiu;
- integrarea sistemului specializat ca parte a sistemului de prognoze și avertizare în cazul fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase din cadrul C.N. "Apele Române", Direcția apelor Crisuri.
4. Proiectul economic privind protecția mediului, gospodărirea apelor și protejarea resurselor de apa în zona de frontieră româno-ungara se desfășoară în cadrul programului trilateral Bihor-Hajdu Bihar (Republica Ungara)- Rheinland Pfalz (Germania). Proiectul, susținut și de Inspectoratul de protecția mediului Oradea, urmărește realizarea unui sistem integrat de monitorizare pe teritoriul român a calității apei de suprafața, care traverseaza frontiera, și obținerea unui autolaborator pentru efectuarea de analize în zonele care nu beneficiază de monitorizare constanta. Propunerea de proiect a fost selectata, dar până acum nu s-a identificat modalitatea de finanțare a acesteia.
B. Pe teritoriul Republicii Ungare
Proiecte finanțate prin programul PHARE/CBC
1. Protecția resurselor de apa subterana ale conului aluvionar al raului Mures și suplimentarea din apa de suprafața
În cadrul proiectului s-au realizat următoarele:
- decolmatari și reconstruirea a 231.219 mc, în lungime totală de 67,63 km, pe sectoarele: canalul principal Kiralyhegyes-Szarazeri, km 25+070-90+863, și, respectiv, canalul principal Samson-Apatfalvi-Szarazer, km 47+60549+442;
- s-au executat lucrări de regularizare pe canalul Kiralyhegyes-Szarazeri, km 25+070; 33+910; 41+920; 54+400; 62+430; 70+410 și 81+400;
- s-au modernizat podurile pe sectoarele de la km 37+522; 48+870; 50+544; 63+702 și 66+420;
- la km 95+200 al canalului colector al acumularii Rajta s-a construit un debitmetru cu ultrasunete.
Recepția lucrărilor a fost efectuată la 31 ianuarie 2001.
2. Dezvoltare în domeniul gospodăririi apelor în bazinul Crisul Negru-Crisul Repede (etapa 1)
În cadrul acestui proiect s-au realizat reconstructia canalului principal de evacuare a apelor din bratul mort al Crisului Repede (53,5 km), renovarea și suplimentarea capacității cu 1 mc/s a prizei de apa de la Biharugra de pe raul Crisul Repede, construcția noii prize de apa cu capacitate totală de 1,5 mc/s la Morgofok pe raul Crisul Negru și a unei stavile tubulare de derivatie.
Scopul acestui proiect este îmbunătățirea condițiilor de evacuare a apelor, alimentarea cu apa a folosintelor din agricultura și asigurarea debitelor în spațiul limitrof frontierei româno-ungare.
Recepția lucrărilor a fost efectuată la data de 31 mai 2000.
3. Dezvoltarea sistemului de monitoring hidrologic pe raul Barcau
În cadrul acestui proiect s-au construit stații de monitoring în trei secțiuni ale raului Barcau (Pocsaj, Berettyoujfalu, Szeghalom), creandu-se astfel condițiile pentru măsurarea automată a nivelurilor apelor, a precipitatiilor, a temperaturii apei și aerului.
Rezultatele măsurătorilor sunt transmise cu ajutorul unui sistem de telecomunicații la centrul de prelucrare computerizata a datelor de la Debrecen.
Pentru realizarea sistemului de telecomunicații s-au achiziționat calculatoare și s-a implementat Sistemul Lotus Notes și s-au îmbunătățit condițiile de telecomunicații ale cantoanelor de apărare.
Recepția lucrării a fost efectuată la data de 31 ianuarie 2000.
4. Dezvoltarea apărării împotriva inundațiilor pe Valea Crisurilor
Proiectul comun, înaintat de Direcția apelor Gyula și Direcția apelor Debrecen în cadrul programului PHARE/CBC pentru obținerea sprijinului pentru Programul România-Ungaria, a fost apreciat favorabil în ședința din 23 martie 2001.
Aprobarea finanțării acestui proiect de către UE se preconizeaza a fi în luna septembrie a acestui an.
Proiecte GEF-USAID
1. Realizarea sistemului de monitoring a calității apelor
Probele tehnologice și recepția statiilor automate de monitorizare a calității apelor (Somes, Csenger, Barcau și Pocsaj), finanțate de UE și PHARE, s-au realizat la data de 31 decembrie 2000. Ulterior s-a inglobat și câte un aparat on-line de măsurare a toxicitatii.
În momentul de fața se lucrează la legăturile moderne tip ISDM în locul sistemului clasic de telecomunicații GSM.
2. Determinarea apelor subterane ale conului aluvionar al raului Mures
În cadrul proiectului:
- s-au insumat toate studiile referitoare la apele subterane ale conului aluvionar al raului Mures;
- s-a întocmit inventarul principalelor surse de poluare atât de către partea ungara, cat și de către partea română;
- s-a utilizat modelul numeric pentru simularea hidrologica și de transport;
- s-au efectuat suplimentar determinări calitative de către ambele părți;
- s-a întocmit un program general pentru protecția apelor subterane din conul aluvionar al raului Mures. Lucrările au fost executate de VITUKI Rt cu participarea PROED - S.A. (România), aceste societăți fiind împuternicite pentru executarea lucrărilor de către firma Metcalf and Edy (S.U.A.)
Proiecte comune ungaro-române cu asistența terta
1. Proiect SQUASH
Universitatea Tehnica de Construcții București a initiat împreună cu Compania Naționala INMH un proiect de cooperare tehnico-științifică cu Universitatea din Liege (Belgia) și cu Universitatea din Miskolc (Ungaria) privind studiul calitativ și cantitativ al apelor subterane din zona conului aluvionar al raului Somes, proiect denumit SQUASH.
Finanțarea acestui program se va face din fonduri NATO în cadrul proiectului de cooperare științifică "Science for Peace" din țările NATO și țările candidate.
S-a început colectarea datelor geologice, hidrologice și meteorologice și verificarea lor, precum și implementarea într-un sistem GIS.
Proiecte bilaterale și multilaterale aflate în stadiu de elaborare, respectiv de realizare:
- cartarea, caracterizarea și evaluarea surselor de poluare în bazinul hidrografic al Tisei și al Somesului;
- verificarea în scurt timp a listei de prioritati cuprinzând locurile cu risc mărit de poluare accidentala, la elaborarea proiectelor referitoare la măsurile de prevenire, la îmbunătățirea verificării și controlului, precum și a mecanismelor folosite pentru avertizare și alarmare;
- elaborarea planurilor comune și concordate în vederea prevenirii și inlaturarii efectelor poluarilor accidentale, pentru bazinele hidrografice ale afluentilor Tisei, după cum urmează:
● întocmirea planului de prevenire și combatere a efectelor poluarilor pentru bazinul hidrografic al Barcaului (cu asistența financiară finlandeza);
● întocmirea planului de prevenire și combatere a efectelor poluarilor pentru bazinul hidrografic al Somesului (s-au prezentat mai multe organizații pentru asistența financiară);
- schimb de experienta privind întocmirea planului de management, conform Directivei-cadru pentru apa a UE, pentru bazinul Crisurilor (cu coordonarea asigurata din partea franceza).
Anexa 4 -------
la protocol
-----------
REGULAMENTUL DE FUNCȚIONARE
a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare
I
Baza funcționarii Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare
1. Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungare funcționează în baza Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontiera sau sunt intretaiate de frontieră, încheiată la București la 25 iunie 1986 și intrata în vigoare la 20 noiembrie 1986 (denumita în continuare convenție).
II
Componenta Comisiei mixte
1. Comisia mixtă se compune din câte un reprezentant împuternicit al fiecărei părți (denumit în continuare împuternicit), fiecare având câte un supleant al împuternicitului (denumit în continuare supleant).
În cazul indisponibilitatii împuternicitului acesta este înlocuit în toate competentele sale de către supleant.
2. Împuterniciții și supleanții sunt numiți de către guverne. Părțile se vor informa în timp util asupra acestor numiri.
3. În vederea asigurării colaborării curente, între sesiunile Comisiei mixte, împuterniciții numesc secretari.
4. Împuterniciții și supleanții pot fi ajutați în munca lor de experți.
5. Împuterniciții, de comun acord, pot înființa subcomisii permanente și ad-hoc. Aceste subcomisii se pot folosi în munca lor de experți. Părțile se vor informa în timp util asupra numirii conducătorilor subcomisiilor respective, precum și despre schimbarea acestora.
III
Atribuțiile Comisiei mixte
1. Examinează programele de lucru pe care fiecare parte își propune să le execute pe teritoriul statului sau, pe sectoarele cursurilor de apa, vaile, depresiunile, canalele și sistemele de evacuare a apelor interne ce intră în domeniul de aplicare a convenției, menționate la art. 1 din aceasta. În continuare întocmește lista lucrărilor ale căror proiecte părțile urmează să le prezinte spre avizare Comisiei mixte, pe baza prevederilor convenției.
2. Avizează studiile și proiectele lucrărilor hidrotehnice din lista menționată la pct. 1.
3. Stabilește lucrările în care sunt interesate ambele părți.
4. Elaborează programe pentru studiile, cercetările și măsurătorile ce urmează să se efectueze coordonat, în legătură cu măsurile și lucrările care intră în domeniul de aplicare a convenției.
5. Urmărește aducerea la îndeplinire a prevederilor convenției. În continuare examinează pe teren executarea lucrărilor și măsurilor decurgând din aplicarea convenției.
6. Îndeplinește sarcinile ce îi revin, potrivit art. 10 din convenție, în legătură cu schimbul datelor hidrologice și meteorologice, precum și al altor informații.
7. Aproba procesele-verbale ale lucrărilor experților însărcinați cu rezolvarea problemelor stabilite de Comisia mixtă.
8. Verifica prestațiile efectuate de părți și aproba decontarea cheltuielilor referitoare la acestea.
9. Elaborează propuneri pentru modificarea convenției, precum și pentru reglementarea problemelor care necesita acorduri separate.
10. Elaborează regulamentele necesare pentru aplicarea prevederilor convenției, respectiv, în caz de nevoie, modificarea lor.
11. Examinează sistematic siguranța în apărarea împotriva inundațiilor și elaborează propuneri de lucrări și măsuri ce sunt necesare în scopul menținerii și creșterii ei.
12. Examinează și elaborează propuneri referitoare la lucrările și măsurile necesare pentru asigurarea evacuarii corespunzătoare a apelor interne, întreținerea și dezvoltarea sistemelor de canale ale apelor interne și canalizarea vailor și depresiunilor.
13. Stabilește, după caz, conform art. 4 pct. 9 din convenție, condițiile de folosire a canalelor de evacuare a apelor interne în alte scopuri.
14. Hotărăște desființarea statiilor de pompare a apelor interne prevăzute de Regulamentul privind apărarea împotriva inundațiilor produse de ape interne, precum și orice modificare care afectează capacitatea lor.
15. Analizează sistematic evoluția calității apelor de frontieră și ia măsuri în interesul realizării prevederilor cuprinse la art. 7 pct. 1 din convenție.
16. Realizează, în cadrul coordonării planului de amenajare în perspectiva, potrivit art. 9 pct. 2 din convenție, sarcinile prevăzute la art. 8 pct. 1 și 2 din convenție, referitoare la mărimea debitelor, condițiile de asigurare a lor, precum și la lucrările hidrotehnice care servesc la mărirea debitelor.
17. Stabilește condițiile de evacuare de către partea ungara a apelor care provin de la folosintele de apa de pe teritoriul român.
18. Examinează planurile de amenajare în perspectiva ale părților privind gospodărirea apelor referitoare la bazinele hidrografice ale râurilor și cursurilor de apa aparținând domeniului de aplicare a convenției și elaborează propuneri referitoare la coordonarea acestora.
19. Rezolva alte sarcini decurgând din aplicarea convenției.
IV
Funcționarea Comisiei mixte
1. Comisia mixtă tine o sesiune ordinară în fiecare an, alternativ pe teritoriul României și Republicii Ungare.
2. Sesiunea ordinară este convocată de împuternicit sau, în cazul indisponibilitatii acestuia, de supleantul părții pe teritoriul statului căruia are loc sesiunea. O dată cu invitația, cel care convoacă face propuneri pentru ordinea de zi și data sesiunii.
3. Pentru tratarea unor probleme deosebit de urgente, la inițiativa oricăruia dintre împuterniciți sau, în cazul indisponibilitatii acestora, a supleanților, Comisia mixtă se poate întruni în sesiune extraordinară.
4. Atât data sesiunii ordinare, cat și a celei extraordinare se stabilesc de comun acord între împuterniciți sau, în cazul indisponibilitatii acestora, de supleanți.
5. Atât la sesiunea ordinară, cat și la cea extraordinară Comisia mixtă stabilește ordinea de zi în prima ședința a sesiunii respective.
Comisia mixtă poate să discute la punctul "Diverse" din ordinea de zi, pe baza convenirii între împuterniciți, orice problema ce se poate ivi.
6. Între sesiunile Comisiei mixte, subcomisiile și grupele de experți țin intalniri. Pentru desfășurarea intalnirilor secretarii întocmesc programe de lucru aprobate de împuterniciți.
V
Modul de lucru al Comisiei mixte
1. La prima sesiune după crearea Comisiei mixte împuterniciții își prezintă împuternicirile primite de la organele competente.
2. Prima ședința a fiecărei sesiuni a Comisiei mixte este prezidata de împuternicitul părții pe teritoriul statului căruia are loc sesiunea. Celelalte ședințe sunt prezidate alternativ de către împuterniciți.
3. În ședințe tratativele se duc de către împuterniciți. La propunerea oricăruia dintre împuterniciți președintele poate da cuvântul supleanților și experților participanți la sesiune.
4. La intalnirile subcomisiilor și ale experților se întocmesc procese-verbale. Propunerile și sarcinile înscrise în procesele-verbale devin hotărâri numai după aprobarea lor, de comun acord, în sesiunea imediat următoare a Comisiei mixte.
5. Comisia mixtă, în perioada dintre sesiuni, funcționează prin contacte directe, verbale sau în scris, între împuterniciți.
6. Limbile de lucru ale Comisiei mixte și ale subcomisiilor numite de aceasta sunt română și maghiara.
VI
Hotărârile Comisiei mixte
1. Lucrările fiecărei sesiuni sunt consemnate într-un protocol care cuprinde și hotărârile luate, redactat în doua exemplare, în limba română și limba maghiara, și semnate de către împuterniciți.
2. Hotărârile Comisiei mixte se iau de comun acord și intră în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state.
3. Împuterniciții își vor comunică reciproc aprobarea hotărârilor Comisiei mixte de către guvernele lor, în termen de 30 de zile de la aceasta aprobare.
4. În măsura în care Comisia mixtă nu poate să cada de acord asupra unor probleme ce intră în competența sa, în protocolul sesiunii se consemnează pozițiile diferite ale imputernicitilor.
Problemele menționate la alineatul precedent vor fi supuse spre rezolvare comisiilor competente, desemnate de către guverne.
VII
Asigurarea condițiilor de lucru ale Comisiei mixte
1. Partea pe teritoriul statului căreia are loc sesiunea ordinară sau extraordinară se îngrijește de asigurarea condițiilor de lucru ale Comisiei mixte (punerea la dispoziție de dactilografe, translatori, alt personal în funcție de necesitați etc.).
2. În cazul în care este necesară o deplasare pe teren, partea pe teritoriul statului căreia se face verificarea pe teren se îngrijește de punerea la dispoziție a mijloacelor de transport și a instrumentelor necesare.
3. Prevederile pct. 1 și 2 se aplică și în cazul în care au loc tratative în subcomisii sau între experți.
VIII
Dispoziții finale
Prezentul regulament poate fi modificat sau completat de către Comisia mixtă, la inițiativa oricărui împuternicit.
*
* *
Întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limba română și în limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.
Împuternicitul părții române,
Florin Stadiu
Împuternicitul părții ungare,
dr. Hajos Bela
--------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.