Convenția din 9 aprilie 1965

Secțiunea 1 Definiții și prevederi generale

A. Definiții

În spiritul prevederilor acestei anexe, termenilor listati li se vor atribui următoarele înțelesuri:

- instalațiile și echipamentele navei - articolele, altele decât piesele de schimb ale navei, aflate la bordul acesteia pentru utilizare proprie, care sunt mijloace mobile, dar nu de natura consumabila, inclusiv accesoriile, cum ar fi: barci de salvare, materiale de salvare, mobilier și alte articole de echipare a navei;

- armator - proprietarul sau cel care operează o nava, fie ca este persoana fizica sau juridică, precum și orice persoană care acționează în numele proprietarului sau al celui care operează nava;

- permis de coborare la uscat - permisiunea acordată unui membru al echipajului de a avea acces la uscat pe perioada stationarii navei în port, în cadrul limitelor de timp și geografice, dacă exista, asa cum sunt decise de autoritățile publice;

- bagaje insotitoare ale pasagerilor - proprietate, care poate include și banii, transportată pe aceeași nava cu pasagerul, care poate fi sau nu în posesia lui, cu condiția ca ea sa nu fie transportată pe baza unui contract de transport sau a unui alt acord similar;

- marfa - orice bunuri, mărfuri și articole de orice tip, indiferent cum vor fi transportate pe o nava, altele decât posta, proviziile navei, piesele de schimb pentru nava, echipamentul navei, efectele echipajului și bagajele insotitoare ale pasagerilor;

- document - suportul informațional cu înregistrări de date;

- document de transport - documentul ce atesta fie un contract de transport între un armator și un expeditor, fie o scrisoare de transport maritim, fie un conosament sau un document de transport multimodal;

- efectele echipajului - îmbrăcăminte, articole de utilizare zilnica și orice alte articole care pot include bani, aparținând echipajului și aflate la bordul navei;

- ora sosirii - ora la care o nava se oprește la ancora sau la chei într-un port;

- membru al echipajului - orice persoană angajata efectiv pentru a îndeplini sarcini la bord, pe perioada unui voiaj, în funcționarea sau serviciul pe o nava și care este inclus în lista cuprinzând echipajul;

- măsuri de siguranță - măsuri aprobate la nivel internațional pentru îmbunătățirea condițiilor de siguranță la bordul navelor și în zonele portuare în scopul prevenirii actelor ilicite împotriva pasagerilor și echipajelor de la bordul navelor;

- nava de croaziera - o nava într-un voiaj internațional, care transporta pasageri care participa la un program de grup organizat și care sunt cazati la bord, fac escale temporare, urmând un plan determinat, în unul sau mai multe porturi diferite. În timpul voiajului, în principiu, nava nu trebuie:

a) sa imbarce sau sa debarce alți pasageri;

b) sa încarce sau sa descarce nici o marfa.

- pasager în tranzit - un pasager care soseste pe o nava dintr-o țara străină în scopul continuării călătoriei pe acea nava sau pe orice alte mijloace de transport către o țara străină;

- posta - corespondenta și alte obiecte încredințate prin administrațiile poștale și cu scopul de a fi remise administrațiilor poștale;

- autorități publice - organismele sau oficialitatile unui stat, responsabile pentru aplicarea legilor și a reglementărilor acelui stat referitoare la orice aspect al standardelor și practicilor recomandate, cuprinse în aceasta anexa;

- proviziile navei - bunurile de utilizare pe nava, inclusiv bunuri de consum, bunuri transportate pentru vânzare către pasageri și membrii echipajului, combustibilii și lubrifianții, excluzând echipamentul navei și piesele de schimb ale acesteia;

- suport de date - suportul destinat sa primească înregistrarea informațiilor.

B. Prevederi generale

Ținând seama de paragraful (2) al art. V din convenție, prevederile acestei anexe nu vor împiedica autoritățile publice sa ia măsuri corespunzătoare, inclusiv obținerea de informații suplimentare, după cum poate aparea necesitatea în cazul suspectarii de frauda sau în tratarea problemelor speciale care constituie pericol grav pentru ordinea publică, securitatea sau sănătatea publică, la fel ca și pentru actele ilegale contra securității traficului maritim și traficului ilegal de stupefiante și substanțe psihotrope sau pentru prevenirea introducerii ori răspândirii infectiei sau a pestei, care afectează animalele sau plantele.

1.1. Standard. Autoritățile publice vor cere în toate cazurile sa li se furnizeze numai informații esențiale și numărul acestora să fie redus la minimum.

Întrucât în prezenta anexa este stabilită o lista a informațiilor, autoritățile publice vor cere sa li se furnizeze numai pe cele pe care ei le considera esențiale.

1.1.1. Practica recomandată. Autoritățile publice împreună cu armatorii și cu toate celelalte părți interesate trebuie să ia în considerare efectul pe care îl poate avea aplicarea tratamentului automat și tehnicile de transmitere automată a datelor pentru simplificarea formalităților.

Procedurile de control și cerințele informationale existente trebuie să fie simplificate și atenția trebuie să fie îndreptată în scopul obținerii compatibilitatii cu alte sisteme informationale relevante.

1.2. Practica recomandată. În ciuda faptului ca, în anumite scopuri, unele documente pot fi prevăzute și cerute separat în aceasta anexa, autoritățile publice având în vedere interesul celor cărora li se cere sa completeze documente, trebuie să prevadă fuziunea într-unul singur a doua sau mai multe documente în toate cazurile în care este posibil și dacă va rezultă o simplificare apreciabila.

1.3. Practica recomandată. Măsurile și procedurile impuse de guvernele contractante în scopul de a face securitatea sau controlul stupefiantelor eficiente, acolo unde este posibil, vor pune în aplicare tehnici digitale, precum și tratamentul automat al informațiilor (TAI). Aceste măsuri și proceduri trebuie să se aplice într-o maniera care să afecteze la minimum navele, persoanele și bunurile care se găsesc la bord, evitandu-se sa li se impună întârzieri inutile.

C. Tehnici de prelucrare electronică a informațiilor

1.4. Practica recomandată. Dacă se adoptă tehnici de prelucrare electronică a informațiilor și de schimb de date informatizat pentru facilitarea derulării formalităților privind navele, guvernele contractante trebuie să încurajeze autoritățile publice și părțile private interesate sa procedeze la schimb de informații prin mijloace electronice conform standardelor internaționale.

1.5. Standard. Autoritățile publice accepta orice document cerut pentru derularea formalităților privitoare la nave, care este stabilit prin tehnici de prelucrare electronică a informatiei sau prin schimb de date informatizat conform standardelor internaționale, sub rezerva ca el să fie lizibil, comprehensiv și sa conțină informațiile cerute.

1.6. Standard. Autoritățile publice care adopta tehnici de prelucrare electronică a datelor și schimb de date informatizat pentru derularea formalităților privitoare la nave limitează informațiile pe care ele le cer acestora la acele informații care sunt prevăzute în dispozițiile pertinente din prezenta anexa.

1.7. Practica recomandată. Dacă se are în vedere adoptarea sau modificarea tehnicilor de prelucrare electronică a informațiilor sau de schimb de date informatizat pentru derularea formalităților privitoare la nave, autoritățile publice vor trebui:

a) sa dea ocazia, de la început, tuturor părților interesate sa participe la consultări;

b) sa evalueze procedurile existente și să le elimine pe acelea care sunt inutile;

c) sa determine procedurile care trebuie să fie informatizate;

d) să aplice în practica în toate cazurile când aceasta este posibil, recomandările Organizației Națiunilor Unite (O.N.U.) și standardele pertinente ISO;

e) sa adopte acele tehnici care au ca rezultat aplicații multimodale; și

f) sa ia măsurile dorite pentru reducerea la minimum a costurilor de punere în funcțiune a acestor tehnici pentru utilizatori și pentru alte părți private.

1.8. Standard. Autoritățile publice care adopta tehnici de prelucrare electronică a informațiilor și schimb de date informatizat pentru derularea formalităților privitoare la nave încurajează, dar nu pot cere folosirea lor de către operatorii maritimi sau de alte părți interesate.

Secțiunea 2 Intrarea, staționarea și plecarea navei

Aceasta secțiune cuprinde prevederi referitoare la formalitățile cerute armatorilor de către autoritățile publice la intrarea, staționarea și plecarea navei și nu trebuie să fie interpretate ca ar exclude vreo cerința de prezentare la inspecția autorităților corespunzătoare, a certificatelor și a altor documente aflate la bordul navei cu privire la înmatriculare, dimensiuni, siguranța, la echipaj și la alte asemenea probleme.

A. Dispoziții generale

2.1. Standard. Autoritățile publice nu vor cere, pentru a fi reținute la intrarea sau la plecarea navelor pentru care se aplică convenția, alte documente decât cele care sunt cuprinse în prezenta secțiune.

Documentele cerute sunt:

- declarația generală;

- declarația de marfa;

- declarația privind proviziile navei;

- declarația privind efectele și mărfurile echipajului;

- lista cuprinzând echipajul;

- lista cuprinzând pasagerii;

- documentul cerut în conformitate cu convenția poștală universala pentru posta;

- Declarația maritima de sănătate.

B. Conținutul și scopul documentelor

2.2. Standard. Declarația generală este documentul de baza la sosire și la plecare, care furnizează informațiile cerute de autoritățile publice, referitoare la nava.

2.2.1. Practica recomandată. Aceeași forma a declarației generale trebuie să fie acceptată atât la intrarea, cat și la plecarea navei.

2.2.2. Practica recomandată. Referitor la declarația generală, autoritățile publice nu trebuie să ceara mai mult decât următoarele informații:

- numele și descrierea navei;

- naționalitatea navei;

- informații privind înmatricularea;

- informații privind tonajul;

- numele comandantului;

- numele și adresa agentului navei;

- descrierea sumară a mărfii;

- numărul membrilor echipajului;

- numărul pasagerilor;

- informații pe scurt privind voiajul;

- data și ora sosirii sau data plecării;

- portul de sosire sau de plecare;

- poziția navei în port.

2.2.3. Standard. Autoritățile publice vor accepta declarația generală fie ca este datată și semnată de comandant, agentul navei sau de orice altă persoană competența, autorizata corespunzător de către comandant, fie ca este autentificată într-un mod considerat acceptabil de respectiva autoritate publică.

2.3. Standard. Declarația de marfa este documentul de baza pe care figurează informațiile despre marfa, cerute de către autoritățile publice la intrare la fel ca și la plecare.

Totuși, pentru mărfurile periculoase aceste informații pot fi cerute separat.

2.3.1. Practica recomandată. Referitor la declarația de marfa autoritățile publice nu trebuie să ceara mai mult decât următoarele informații:

a) la intrare:

--------------

- numele și naționalitatea navei;

- numele comandantului;

- portul de unde a sosit;

- portul unde este făcut raportul;

- marcajele și numerotarea; numărul și tipul pachetelor; cantitatea și descrierea bunurilor;

- numărul documentului de transport pentru cantitatea de marfa care va fi descarcata în portul respectiv;

- porturile în care marfa rămasă la bord va fi descarcata;

- primele porturi de îmbarcare a mărfurilor cuprinse în documentele de transport multimodal sau direct în conosamente;

b) la plecare:

--------------

- numele și naționalitatea navei;

- numele comandantului;

- portul de destinație;

- marcajul și numerotarea pentru bunurile încărcate în portul respectiv;

- numărul și tipul pachetelor; cantitatea și descrierea mărfurilor;

- numerele documentelor cu privire la cantitatea de marfa încărcată în portul respectiv.

2.3.2. Standard. În ceea ce privește marfa rămasă la bord, autoritățile publice nu trebuie să ceara decât informații sumare la un număr minim de puncte esențiale.

2.3.3. Standard. Autoritățile publice vor accepta declarația de marfa fie ca este datată și semnată de comandant, agentul navei sau de orice altă persoană autorizata corespunzător de către comandant, fie ca este autentificată într-un mod considerat acceptabil de către autoritățile publice.

2.3.4. Standard. Autoritățile publice pot accepta în locul declarației de marfa un exemplar din manifestul navei, cu condiția ca acesta sa conțină cel puțin cerințele prevăzute de practica recomandată 2.3.1 și de standardul 2.3.2 și să fie semnată sau autentificată și datată, asa cum este prevăzut în standardul 2.3.3.

2.3.4.1. Practica recomandată. Ca o alternativa la standardul 2.3.4 autoritățile publice pot accepta un exemplar al documentului de transport semnat sau autentificat, asa cum este prevăzut în standardul 2.3.3, ori o copie autentificată, dacă natura și cantitatea mărfii permit aceasta și dacă orice informație prevăzută de practica recomandată 2.3.1 și de standardul 2.3.2, care nu apar în astfel de documente, sunt prevăzute în altă parte și sunt certificate corespunzător.

2.3.5. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie să permită ca pachetele nedeclarate în manifest și aflate în posesia comandantului sa nu figureze în declarația de marfa, cu condiția ca informații referitoare la acestea să fie prevăzute separat.

NOTĂ: Detalii despre pachetele nedeclarate în manifest trebuie să fie furnizate pe un formular distinct, reluand părțile pertinente din informațiile cerute în mod normal în declarația de marfa. Se poate utiliza în acest scop declarația de marfa model OMI, modificând titlul și inlocuindu-l, de exemplu, cu "listele pachetelor nedeclarate în manifest".

2.4. Standard. Declarația privind proviziile navei este documentul de baza la intrare și la plecare, care conține informațiile referitoare la proviziile navei, cerute de autorități la intrare și la plecare.

2.4.1. Standard. Autoritățile publice vor accepta declarația privind proviziile navei, fie ca este datată și semnată de comandant sau de orice alt ofițer al navei autorizat corespunzător de comandant și care are cunoștințe personale referitoare la proviziile navei, fie ca este autentificată într-un mod considerat ca acceptabil de către autoritatea publică implicata.

2.5. Standard. Declarația privind efectele și mărfurile echipajului este documentul de baza pe care sunt înscrise informațiile cerute de autoritățile publice referitoare la efectele și mărfurile echipajului. Aceasta nu va fi cerută la plecare.

2.5.1. Standard. Autoritățile publice vor accepta declarația privind efectele și mărfurile echipajului, fie ca este datată și semnată de comandant sau de orice alt ofițer al navei autorizat corespunzător de comandant, fie ca este autentificată într-un mod considerat acceptabil de către autoritatea publică implicata. Autoritățile publice pot, de asemenea, sa ceara fiecărui membru să își aplice semnatura sau, dacă el nu este capabil de acest lucru, să își lase amprenta pe declarația referitoare la efectele și la mărfurile sale.

2.5.2. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie, în mod normal, sa ceara informații despre efectele și mărfurile echipajului numai în cazul în care sunt pasibile de drept sau sunt supuse interzicerilor sau restrictiilor.

2.6. Standard. Lista cuprinzând echipajul este documentul de baza care furnizează autorităților publice informații referitoare la numărul și la componenta echipajului la intrarea și la plecarea unei nave.

2.6.1. Standard. Referitor la lista cuprinzând echipajul, autoritățile publice nu vor cere mai mult decât următoarele informații:

. numele și naționalitatea navei;

. numele de familie;

. prenumele;

. naționalitatea;

. gradul sau funcția;

. data și locul nașterii;

. seria și numărul cărții de identitate;

. portul și data sosirii;

. de unde vine.

2.6.2. Standard. Autoritățile publice vor accepta lista cuprinzând echipajul, fie ca este datată și semnată de comandant sau de orice alt ofițer al navei autorizat corespunzător de comandant, fie ca este autentificată într-un mod considerat acceptabil de către autoritatea publică implicata.

2.6.3. Standard. Autoritățile publice nu vor cere în mod normal ca lista cuprinzând echipajul să fie prezentată la fiecare escala în cazurile în care o nava operează pe o linie regulată și reface escala în același port cel puțin o dată la 15 zile și al carei echipaj nu a fost modificat. În acest caz, o declarație care să ateste că nu au avut loc modificări va fi prezentată într-o maniera pe care autoritățile publice implicate o considera acceptabilă.

2.6.4. Practica recomandată. În condițiile menționate în standardul 2.6.3, dacă au avut loc schimbări minore în componenta echipajului, autoritățile publice nu trebuie, în mod normal, sa ceara o noua lista completa cuprinzând echipajul, dar trebuie să accepte o lista pe care se vor indica modificările intervenite.

2.7. Standard. Lista cuprinzând pasagerii este documentul de baza care furnizează autorităților publice informații referitoare la pasageri, la intrarea și la plecarea unei nave.

2.7.1. Practica recomandată. Autoritățile publice nu trebuie să ceara listele cuprinzând pasagerii pentru transportul maritim pe distanțe scurte sau combinat naval feroviar între țările vecine.

2.7.2. Practica recomandată. Autoritățile publice nu trebuie să ceara, suplimentar listelor cuprinzând pasagerii, cărți de îmbarcare sau debarcare a pasagerilor ale căror nume apar în acele liste. Totuși, când autoritățile publice au probleme speciale care constituie un pericol grav pentru sănătatea publică, ele pot cere unei persoane, în cadrul unui voiaj internațional, să se dea în scris, la sosire, adresa de destinație.

2.7.3. Practica recomandată. Referitor la lista cuprinzând pasagerii, autoritățile publice nu trebuie să ceara mai mult decât următoarele informații:

. numele și naționalitatea navei;

. numele de familie;

. prenumele;

. naționalitatea;

. data nașterii;

. locul nașterii;

. portul de îmbarcare;

. portul de debarcare;

. portul și data intrării navei.

2.7.4. Practica recomandată. O lista redactată de companiile de navigație pentru utilizare proprie trebuie să fie acceptată în locul listei cuprinzând pasagerii, sub rezerva ca ea conține cel puțin informațiile prevăzute de practica recomandată 2.7.3 și ca ea să fie datată și semnată în conformitate cu standardul 2.7.5.

2.7.5. Standard. Autoritățile publice accepta lista cuprinzând pasagerii fie ca este datată și semnată de comandant, agentul navei sau de orice altă persoană indreptatita, autorizata de comandant, fie autentificată într-o maniera considerată acceptabilă de către autoritățile publice implicate.

2.7.6. Standard. Autoritățile publice trebuie să vegheze ca armatorii sa notifice, la intrarea navei, prezenta tuturor pasagerilor clandestini descoperiți la bord.

NOTĂ: Se poate notifica prezenta pasagerilor clandestini punând o mențiune, de exemplu, în casuta "observații" de la declarația generală sau, dacă numărul acestora este mare, utilizând un formular de lista cuprinzând pasagerii sau echipajul, dar, în acest caz, titlul va fi înlocuit cu "lista cuprinzând pasagerii clandestini".

2.7.6.1. Practica recomandată. Dacă un pasager clandestin are documente necorespunzătoare, autoritățile publice trebuie, dacă este posibil și în măsura în care aceasta practica este compatibila cu legislația naționala și cu cerințele de securitate, sa emita o scrisoare explicativa care să fie însoțită de o fotografie a pasagerului clandestin, precum și orice alte informații importante. Aceasta scrisoare care autorizeaza întoarcerea pasagerului clandestin fie în țara sa de origine, fie în punctul de unde acesta și-a început voiajul, după cum este cazul, prin orice mijloc de transport, și specifică toate celelalte condiții impuse de către autoritățile publice trebuie să fie remisă exploatantului împuternicit cu redirijarea pasagerilor clandestini. Ea trebuie să furnizeze informațiile solicitate de către autoritățile competente la punctele de tranzit și/sau la punctele de debarcare.

NOTĂ: Prezenta recomandare nu are ca scop împiedicarea autorităților publice de a supune pasagerii clandestini la formalități mai detaliate în vederea unei eventuale traduceri în justiție și/sau înapoieri. De asemenea, nici o dispoziție a prezentei recomandări nu trebuie să fie interpretată ca ar fi împotriva dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite relativă la statutul refugiatilor, adoptată la 28 iulie 1951, și ale protocolului Națiunilor Unite relativ la statutul refugiatilor adoptat la 31 ianuarie 1967, cu privire la interdicția de a expulza sau de a comprima un refugiat.

2.8. Standard. Autoritățile publice nu vor cere la intrarea sau la plecarea unei nave nici o declarație scrisă pentru posta, alta decât cea prevăzută în Convenția Poștală Universala.

2.9. Standard. Declarația maritima de sănătate este documentul de baza care furnizează autorităților sanitare ale portului informații referitoare la starea de sănătate la bordul unei nave în timpul voiajului și la intrarea în port.

C. Documente la intrare

2.10. Standard. La intrarea unei nave într-un port, autoritățile publice nu vor cere mai mult de:

. 5 exemplare ale declarației generale;

. 4 exemplare ale declarației de marfa;

. 4 exemplare ale declarației privind proviziile navei;

. 2 exemplare ale declarației privind efectele și mărfurile echipajului;

. 4 exemplare ale listei cuprinzând echipajul;

. 4 exemplare ale listei cuprinzând pasagerii;

. 1 exemplar al declarației maritime de sănătate.

D. Documente la plecare

2.11. Standard. La plecarea unei nave din port autoritățile publice nu vor cere mai mult de:

. 5 exemplare ale declarației generale;

. 4 exemplare ale declarației de marfa;

. 3 exemplare ale declarației privind proviziile navei;

. 2 exemplare ale listei cuprinzând echipajul;

. 2 exemplare ale listei cuprinzând pasagerii.

2.11.1. Standard. La plecarea unei nave dintr-un port nu trebuie cerută o noua declarație de marfa, care să se refere la marfa care a fost declarata la sosirea în acel port și care a rămas la bord.

2.11.2. Practica recomandată. Autoritățile publice nu trebuie să ceara o declarație separată privind proviziile navei, nici pentru proviziile care au fost declarate la sosire, nici pentru proviziile care au fost imbarcate în port și care sunt cuprinse într-un document vamal prezentat în acel port.

2.11.3. Standard. Întrucât autoritățile publice cer la plecare informații speciale referitoare la echipajul unei nave, exemplarul listei cuprinzând echipajul prezentat la intrare, este acceptat la plecare, dacă a fost semnat din nou și au fost aduse toate modificările cu privire la numărul și componenta echipajului sau dacă s-a precizat că nu s-a efectuat nici o modificare.

2.12. Numerotarea seriei 2.12 va fi utilizata ulterior.

E. Escale succesive în doua sau mai multe porturi ale aceluiași stat

2.13. Practica recomandată. Luând în considerare procedurile ce trebuie îndeplinite la sosirea unei nave în primul port de escala de pe teritoriul unui stat, formalitățile și documentele cerute de autoritățile publice din orice port ulterior de escala din acea țara, vizitat de nava fără o escala intermediara într-un port dintr-o alta țara, trebuie reduse la minimum.

F. Completarea documentelor

2.14. Practica recomandată. Autoritățile publice, în limita posibilităților, trebuie să accepte documentele prevăzute în aceasta anexa, cu excepția prevederilor standardului 3.7, indiferent de limbajul în care este furnizată informația cerută; când se considera necesar, ele pot cere o traducere orala sau scrisă într-unul din limbajele oficiale ale țărilor organizației.

2.15. Standard. Autoritățile publice accepta toate informațiile transmise într-o maniera lizibila și comprehensiva, inclusiv documente scrise de mana în cerneala sau creion care nu se șterge ori executate prin tehnici de procesare automată a informațiilor.

2.15.1. Standard. Autoritățile publice vor accepta o semnatura, dacă se considera necesar, scrisă de mana, trimisa prin fax, aplicată prin perforare sau tamponare vizibila, stampilata, sub forma de simbol sau executată prin orice mijloace mecanice sau electronice, dacă o astfel de acceptare este în conformitate cu legislația naționala. Autentificarea informațiilor care nu sunt transmise pe hârtie poate fi acceptată de autoritățile publice implicate.

2.16. Standard. Autoritățile publice ale unui port de sosire, în care nava descarca sau tranziteaza, nu vor cere ca documentele referitoare la nava, incarcatura, provizii, pasageri sau la echipaj, care sunt menționate în aceasta secțiune, să fie legalizate, verificate, autentificate. Aceasta nu va fi interpretată ca va exclude vreo cerința cu privire la prezentarea pasaportului sau a altui document de identitate al pasagerilor ori membrilor de echipaj pentru verificarea vizei sau pentru scopuri similare.

G. Erori în documente; sancțiuni

2.17. Standard. Autoritățile publice vor autoriza, fără sa provoace întârzieri la plecarea navei, corectarea erorilor din orice document menționat în prezenta anexa, atunci când ele considera ca erorile au fost comise prin inadvertente, ca sunt fără gravitate, că nu sunt făcute din neglijente repetate și ca sunt comise fără intenția de a încalcă legile sau reglementările și cu condiția ca asa-numitele erori au fost aduse la cunoștința înainte de efectuarea controlului documentelor și ca ele vor fi rectificate fără întârziere.

2.18. Standard. În cazul erorilor constatate în documentele care sunt menționate în prezenta anexa și care au fost semnate fie de armator, de comandant sau în numele lor, fie au fost autentificate în alt fel nu se vor aplica sancțiuni înainte ca autoritățile publice sa îi fi pus pe aceștia sa probeze ca erorile au fost comise prin inadvertenta și ca ele sunt fără gravitate, ca ele nu au fost făcute ca neglijente repetate și ca ele au fost comise fără intenția de a încalcă legile sau reglementările.

H. Măsuri speciale pentru simplificarea formalităților în favoarea navelor care fac escale în porturi pentru a debarca membri de echipaj, pasageri sau alte persoane bolnave ori ranite, care necesita un tratament medical de urgenta

2.19. Standard. Autoritățile publice se angajează sa coopereze cu armatorii pentru a asigura ca, în momentul în care navele care intenționează să facă escale în porturi pentru simplul scop de a debarca persoane bolnave sau ranite care necesita un tratament medical de urgenta, comandantii sa anunțe cat mai curând posibil autoritățile publice despre intenția lor și sa furnizeze informații cat mai complete posibil despre imbolnavire sau ranire, precum și despre identitatea și statutul acestor persoane.

2.20. Standard. Autoritățile publice vor informa comandantul ori de câte ori este posibil, prin radio, dar în orice caz prin cele mai rapide canale disponibile, înainte de sosirea navei, despre documentele ce trebuie furnizate și procedurile ce trebuie urmate pentru debarcarea expeditiva la țărm a persoanelor bolnave sau ranite, pentru ca voiajul navei să se deruleze fără întârziere.

2.21. Standard. În ceea ce privește navele care fac escale în porturi în acest scop și care au intenția plecării imediate, autoritățile publice le vor da prioritate la acostare, dacă starea persoanei bolnave sau condițiile maritime nu permit debarcarea în siguranța în rada sau în apropierea portului.

2.22. Standard. În ceea ce privește navele care fac escale în porturi în acest scop și care au intenția plecării imediate, autoritățile publice, în mod normal, nu vor cere documentele menționate în standardul 2.1, cu excepția declarației maritime de sănătate și a declarației generale, dacă aceasta este indispensabila.

2.23. Standard. În cazul în care autoritățile publice cer prezentarea declarației generale, acest document nu trebuie să conțină alte informații decât cele menționate în practica recomandată 2.2.2 și, ori de câte ori este posibil, trebuie să cuprindă cat mai puține informații.

2.24. Standard. În cazul în care autoritățile publice aplica măsuri de control referitoare la intrarea unei nave înainte de debarcarea persoanelor bolnave sau ranite, tratamentul medical de urgenta și măsurile pentru protecția sănătății publice trebuie să aibă prioritate înaintea acestor măsuri de control.

2.25. Standard. În cazul în care trebuie furnizate garanții sau angajamente în ceea ce privește costul tratamentului sau pentru definitivarea transportului ori pentru repatrierea persoanelor interesate, tratamentul medical de urgenta nu trebuie să fie nici amânat, nici întârziat pe perioada de obținere a acestor garanții sau angajamente.

2.26. Standard. Tratamentul medical de urgenta și măsurile pentru protecția sănătății publice au prioritate asupra oricăror măsuri de control pe care autoritățile publice le pot aplica în cazul debarcarii persoanelor bolnave sau ranite.

Secțiunea 3 Intrarea și plecarea persoanelor

Aceasta secțiune cuprinde dispoziții referitoare la formalitățile cerute de către autoritățile publice în privinta echipajului și a pasagerilor, la intrarea sau la plecarea unei nave.

A. Condiții și formalități la intrare și la plecare

3.1. Standard. Pasaportul valabil este documentul de baza care furnizează autorităților publice informații referitoare la pasager, la intrarea sau la plecarea navei.

3.1.1. Practica recomandată. Guvernele contractante, în măsura posibilului, trebuie să convină, prin acorduri bilaterale sau multilaterale, acceptarea documentelor oficiale de identitate în locul pașapoartelor.

3.2. Standard. Autoritățile publice trebuie să ia măsuri în virtutea cărora pasapoartele pasagerilor sau alte documente oficiale de identitate care le țin locul; să fie controlate de autoritățile de imigrare numai o dată la intrare și o dată la plecare. Prezentarea pașapoartelor sau a altor documente oficiale de identitate care le țin locul poate, de altfel, să fie cerută la sfârșitul controlului de identificare, în cadrul formalităților vamale sau al altor formalități, la intrare și la plecare.

3.3. Standard. După prezentarea pașapoartelor sau a altor documente oficiale de identitate care le țin locul, autoritățile publice trebuie să înapoieze imediat după verificare aceste documente și nu trebuie să le retina suplimentar până la sfârșitul controlului, în afară cazurilor în care anumite obstacole se opun pentru admiterea unui pasager pe teritoriul respectiv.

3.3.1. Standard. Fiecare guvern contractant va veghea asupra sesizarilor autorităților publice față de documentele de voiaj frauduloase, falsificate sau false, care se afla în posesia persoanelor neadmisibile. Aceste documente vor fi retrase din circulație și retrimise autorităților competente, dacă aceasta este posibil. Pentru înlocuirea unui document pentru care s-a făcut sesizare, statul care retrimite o persoană neadmisibila va emite o scrisoare explicativa la care va atașa o fotocopie de pe documentele false de călătorie, dacă este posibil, și, de asemenea, orice alte informații importante. Scrisoarea explicativa și piesele care o însoțesc sunt remise armatorului care este responsabil cu reindreptarea persoanei neadmisibile. Aceasta scrisoare va servi la informarea autorităților de la punctele de tranzit și/sau la punctul de îmbarcare inițial.

NOTĂ: Standardul de mai sus nu trebuie să fie interpretat ca intervenție asupra dreptului autorităților publice ale guvernelor contractante de a determina pentru fiecare caz dacă posesia unui document fraudulos constituie un motiv în sine pentru a refuza admiterea și de expulzare imediata de pe teritoriul statului interesat. Nici o dispoziție a standardului nu trebuie să fie interpretată ca fiind contrară dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite relative la statutul refugiatilor, adoptată la 28 iulie 1951, și a Protocolului Națiunilor Unite relativ la statutul refugiatilor, adoptat la 31 ianuarie 1967, cu privire la interdicția expulzării sau comprimarii unui refugiat.

3.3.2. Standard. Guvernele contractante trebuie să accepte la sfârșitul verificării unei persoane care a fost comprimata de la punctul sau de debarcare, după ce a fost calificată neadmisibila, dacă aceasta persoana s-a imbarcat atunci când se afla pe teritoriul lor. Guvernele contractante nu trebuie să retrimita aceasta persoana în țările în care a fost considerată anterior ca neadmisibila.

NOTA 1: Aceasta dispoziție nu are ca scop împiedicarea autorităților publice de a supune unor verificări mai detaliate persoanele neadmisibile care au fost comprimate cu scopul de a determina dacă ele pot fi în final admise pe teritoriul statului sau de a lua măsuri în vederea transferării acestora, de a le retrimite sau de a le expulza către un stat a cărui naționalitate o are sau în care ele sunt admisibile. Dacă o persoană socotită ca neadmisibila a pierdut sau a distrus titlul sau de călătorie, guvernul contractant interesat va accepta ca acesta să poată fi înlocuit cu un document care să ateste circumstanțele imbarcarii și de intrare, eliberat de autoritățile publice ale guvernului contractant în al cărui stat aceasta persoana a fost socotită neadmisibila.

NOTA 2: Dispozițiile standardului sau ale notei 1 nu trebuie să fie interpretate ca fiind contrare prevederilor Convenției Națiunilor Unite din 28 iulie 1951 relative la statutul refugiatilor și ale Protocolului Națiunilor Unite relativ la statutul refugiatilor, adoptat la 31 ianuarie 1967, cu privire la interdicția expulzării sau comprimarii unui refugiat.

3.3.3. Standard. Obligația care cade în sarcina armatorului, de a transporta o persoană în afară teritoriului unui stat, încetează de îndată ce acea persoana este admisă efectiv în acel stat.

3.3.4. Standard. Guvernele contractante și armatorii trebuie, în măsura posibilului, sa coopereze pentru stabilirea valabilității și autenticității pașapoartelor și vizelor.

3.4. Practica recomandată. Autoritățile publice nu trebuie să ceara pasagerilor care se imbarca sau se debarca ori armatorilor care acționează în numele lor informații suplimentare în scris, altele decât cele prevăzute în pasapoartele lor sau în documentele de identitate oficiale ori care le țin locul, ci numai cele destinate pentru completarea documentelor prevăzute în aceasta anexa.

3.5. Practica recomandată. Autoritățile publice care cer informații suplimentare, altele decât cele necesare pentru a completa documentele prevăzute în aceasta anexa, la imbarcarea sau debarcarea pasagerilor, trebuie să limiteze cerințele pentru identificarea completa a pasagerilor la articolele prevăzute în practica recomandată 3.6 (carte de îmbarcare-debarcare). Autoritățile publice menționate trebuie să accepte cartea de îmbarcare-debarcare completată de pasager și nu trebuie să ceara ca aceasta să fie completată sau verificata de armator.

Scrierea de mana, lizibila, pe carte, trebuie să fie acceptată, cu excepția cazului în care formularul specifică imprimarea. De la fiecare pasager trebuie să fie cerut numai un exemplar din cartea de îmbarcare-debarcare, care poate include, dacă este cazul, copii obținute prin duplicare.

3.6. Practica recomandată. În cartea de îmbarcare-debarcare autoritățile publice nu trebuie să ceara să fie prevăzute mai mult decât următoarele informații:

. numele de familie;

. prenumele;

. naționalitatea;

. numărul pasaportului sau al altui document oficial de identitate;

. data nașterii;

. locul nașterii;

. profesia;

. portul de îmbarcare sau de debarcare;

. sexul;

. adresa de destinație;

. semnatura.

3.7. Standard. În cazurile în care pentru persoanele care se găsesc la bord este cerută dovada protecției împotriva holerei, frigurilor galbene sau variolei, autoritățile publice vor accepta certificatul internațional de vaccinare sau revaccinare sub forma prevăzută în regulamentele internaționale de sănătate.

3.8. Practica recomandată. Examenul medical al persoanelor de la bord sau al persoanelor care se debarca de pe nave, trebuie să fie limitat în mod normal la acele persoane care sosesc dintr-o zona infectata de maladii care necesita carantina în cursul perioadei de incubație (asa cum este specificat în regulamentele internaționale de sănătate). Examinarea medicală suplimentară poate să fie cerută totuși, în conformitate cu regulamentele internaționale de sănătate.

3.9. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie, în mod normal, la intrare, să efectueze inspecțiile vamale ale pasagerilor însoțiți de bagaje, numai prin sondaj sau control selectiv. Nu trebuie, pe cat posibil, să se ceara o declarație scrisă pentru pasagerii cu bagaje.

3.9.1. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie, la plecare, în măsura în care este posibil, sa renunțe la inspecția bagajelor, ținând seama de posibilitatea impunerii de măsuri certe de siguranță corespunzătoare.

3.9.2. Practica recomandată. În cazul în care la plecare nu se poate renunța complet la inspecția bagajelor care însoțesc pasagerii, o astfel de inspecție trebuie, în mod normal, să fie realizată sumar și selectiv.

3.10. Standard. Documentul de identitate al navigatorului aflat în perioada de valabilitate, sau pasaportul constituie documentul de baza care furnizează autorităților publice informații referitoare la fiecare membru al echipajului la intrarea sau la plecarea unei nave.

3.10.1. Standard. În documentul de identitate al navigatorului autoritățile publice nu vor cere să fie prevăzute mai mult decât următoarele informații:

. numele de familie;

. prenumele;

. data și locul nașterii;

. naționalitatea;

. semnalmentele;

. fotografia de identificare (autentificată);

. semnatura;

. data expirării (dacă este cazul);

. autoritatea publică care l-a eliberat.

3.10.2. Standard. În situația în care un navigator intra sau iese dintr-o țara în calitate de pasager, prin orice mijloace de transport, pentru:

a) a reveni pe nava sa sau pentru a se imbarca pe o alta nava;

b) a trece în tranzit, în scopul de a se întoarce pe nava sa într-o alta țara ori în țara sa sau pentru orice alt scop aprobat de autoritățile tarii respective, autoritățile publice vor accepta de la navigator, în locul unui pasaport, documentul de identitate valabil al navigatorului, atunci când acest document garantează readmiterea purtatorului în țara care a eliberat documentul.

3.10.3. Practica recomandată. Autoritățile publice nu trebuie, în mod normal, sa ceara pentru completarea documentelor de identitate ale navigatorilor prezentarea documentelor individuale de identitate sau informații suplimentare, altele decât cele prevăzute în lista echipajului.

B. Măsuri care facilitează derularea formalităților referitoare la marfa, pasageri, echipaj și bagaje

3.11. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie, în cooperare cu armatorii și cu autoritățile portuare, sa ia toate măsurile corespunzătoare în scopul accelerarii derulării formalităților atât pentru pasageri, cat și pentru echipaje și bagaje și sa prevadă pentru aceasta personal și instalații suficiente, acordându-se o atenție specială dispozitivelor de încărcare, de descărcare și de dirijare a bagajelor (inclusiv utilizarea sistemelor mecanizate) în locurile în care pasagerii risca cel mai mult să fie în întârziere. Trebuie luate măsuri în scopul de a permite, atunci când este necesar, circulația pasagerilor sau a echipajului pe sub adapost, de la nava la punctul de control. Aceste măsuri și instalații trebuie să fie așezate flexibil și să poată fi dezvoltate de asa maniera încât sa răspundă nevoilor ce decurg din întărirea măsurilor de siguranță care se impun în caz de amenințare crescută.

3.11.1. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie:

a) în cooperare cu armatorii și cu administrațiile portuare sa ia măsuri corespunzătoare, cum ar fi:

(i) o metoda de îndreptare individuală și continua a pasagerilor și bagajelor;

(îi) un sistem care să permită pasagerilor sa identifice și să obțină cu usurinta bagajele lor, înregistrate acolo unde sunt depozitate și unde se pot face reclamații;

(iii) să se asigure ca instalațiile și serviciile răspund nevoilor pasagerilor în vârsta sau ale persoanelor cu handicap;

b) să se asigure ca administrațiile portuare iau toate măsurile, astfel încât:

(i) să se prevadă facilități în scopul asigurării accesului pasagerilor și al bagajelor acestora la mijloacele de transport local;

(îi) să se prevadă ca locurile în care echipajul poate fi chemat să se adune în vederea diferitelor controale să fie ușor accesibile și, pe cat posibil, apropiate unele de altele.

3.11.2. Practica recomandată. Autoritățile publice, în scopul derulării prompte a formalităților, trebuie să aibă în vedere adoptarea de sisteme cu circuit dublu pentru controlul pasagerilor și al vehiculelor rutiere aparținând acestora.

3.12. Standard. Autoritățile publice trebuie să ceara armatorilor sa vegheze ca personalul navei sa ia toate măsurile pentru a favoriza îndeplinirea rapida a formalităților la intrare și care se referă la pasageri și echipaj. Aceste măsuri se referă la:

a) trimiterea către autoritățile publice interesate a unui mesaj care să indice, în avans, ora prevăzută de intrare, precum și informații privind toate modificările orare, care trebuie să fie cuprinse în itinerarul voiajului, în cazul în care aceste informații pot afecta desfășurarea controlului;

b) nava să aibă documentele pregătite pentru inspecția rapida;

c) pregătirea scarilor de urcare sau a altor mijloace de acostare, atunci când nava se duce la cheu sau la ancorare;

d) organizarea rapida a adunării în ordine și prezentarea la control a persoanelor de la bord cu documentele necesare, avându-se în vedere scutirea membrilor de echipaj de sarcinile lor esențiale în sala mașinilor sau în altă parte.

3.13. Practica recomandată. Numele de familie trebuie să fie înscris primul pe documentele referitoare la pasageri și la echipaj. În cazul în care se utilizează atât numele de familie al tatălui, cat și al mamei, numele de familie al tatălui trebuie trecut primul. În cazul femeilor căsătorite, dacă se utilizează numele de familie al soțului și numele de familie al sotiei, numele de familie al soțului se trece primul.

3.14. Standard. Autoritățile publice trebuie, fără întârziere nejustificată, să execute controlul pasagerilor și al echipajului pentru accesul acestora pe teritoriul statului, în cazul în care este cerut acest control.

3.15. Standard. Autoritățile publice nu vor impune nici o penalitate armatorilor, dacă ele considera insuficiente documentele prezentate de un pasager și dacă, după control, acel pasager nu poate fi admis pentru acel motiv pe teritoriul statului respectiv.

3.15.1. Standard. Autoritățile publice trebuie să invite armatorii sa ia toate măsurile corespunzătoare pentru ca pasagerii să dețină toate documentele de control cerute de guvernele contractante.

3.15.2. Practica recomandată. În scopul facilitării și accelerarii traficului maritim internațional, autoritățile publice trebuie să utilizeze, sau dacă aceasta problema nu intră în jurisdicția lor, trebuie să recomande părților interesate din țările lor sa utilizeze în terminalele maritime și la bordul navelor semnele și simbolurile standardizate la scara internationala, emise sau acceptate de organizație în colaborare cu alte organizații internaționale implicate, și, dacă este posibil, acestea să fie comune tuturor modurilor de transport.

C. Instalații și servicii speciale pentru transportul pe mare al pasagerilor bătrâni și cu handicap

3.16. Practica recomandată. Trebuie luate măsuri pentru asigurarea ca toate informațiile necesare cu privire la transport și siguranța sunt suficient de ușor comprehensibile pentru cei care nu aud și care nu vad bine.

3.17. Practica recomandată. Amplasamentele rezervate pentru staționarea sau primirea batranilor ori a persoanelor cu handicap în terminalele maritime trebuie să fie situate în imediata vecinătate a intrării principale. Ele trebuie să fie foarte clar semnalizate prin marcaje corespunzătoare. Traiectele de acces trebuie să fie libere de orice fel de obstacole.

3.18. Practica recomandată. Dacă accesul la transportul public este limitat, trebuie făcute toate eforturile pentru a oferi servicii de transport de suprafața accesibile, la prețuri rezonabile, prin adaptarea serviciilor existente sau prevăzând ori oferind servicii de transport speciale pentru pasagerii care au o incapacitate locomotorie.

3.19. Practica recomandată. Instalații corespunzătoare care să permită imbarcarea și debarcarea în deplina securitate a persoanelor în vârsta sau a persoanelor cu handicap trebuie să fie prevăzute în terminalele maritime și la bordul navelor, potrivite cu acestea.

D. Atribuirea de facilități pentru navele de croaziera sau pentru pasagerii acestora

3.20. Standard. Autoritățile publice trebuie să acorde, prin radio, libera practica unei nave de croaziera, pe baza informațiilor primite de la aceasta înainte de intrarea în port și dacă autoritățile sanitare ale portului de destinație nu considera ca prin intrarea navei s-ar introduce sau s-ar răspândi o boala contagioasa.

3.21 Standard. Pentru navele de croaziera declarația generală, lista cuprinzând pasagerii și lista cuprinzând echipajul vor fi cerute numai la intrarea în primul port și la plecarea din ultimul port, al unei tari, în situația în care nu au intervenit schimbări pe parcursul voiajului.

3.22. Standard. Pentru navele de croaziera declarația privind proviziile navei și declarația privind efectele echipajului vor fi cerute numai la intrarea în primul port de escala dintr-o țara.

3.23. Standard. Pasapoartele și alte documente oficiale de identitate trebuie să rămână în permanenta în posesia pasagerilor.

3.24. Practica recomandată. Pasagerii în croaziera nu trebuie ținuți să obțină viza de intrare, dacă o nava de pasageri rămâne într-un port mai puțin de 72 de ore, cu excepția condițiilor speciale definite de către autoritățile publice interesate.

NOTĂ: Scopul acestei practici recomandate este ca fiecare guvern contractant să poată emite pentru pasageri sau sa accepte de la aceștia, la sosire, un formular care să indice ca ei au permisiunea de intrare pe teritoriul statului respectiv.

3.25. Standard. Pasagerii în croaziera nu trebuie să sufere întârzieri fără motiv la procedura de control exercitată de autoritățile publice.

3.26. Standard. În general, funcționarii serviciilor de imigrare nu trebuie să interogheze pasagerii în croaziera decât în scopuri de siguranță și în scopul verificării identității și al admisibilității lor.

3.27. Standard. Dacă o nava de croaziera face escale consecutive în mai multe porturi din cadrul aceleiași tari, în general, pasagerii nu trebuie să fie supuși examinării de către autoritățile publice decât la intrarea în primul port și la plecarea din ultimul port.

3.28. Practica recomandată. Pentru a facilita debarcarea pasagerilor în croaziera, aceștia trebuie, în măsura posibilului, să fie supuși formalităților de intrare la bordul navelor și înaintea sosirii la locul de debarcare.

3.29. Practica recomandată. Pasagerii în croaziera care se debarca într-un port și revin pe aceeași nava într-un alt port din aceeași țara trebuie să se bucure de aceleași facilități ca și pasagerii care se debarca și revin pe nava de croaziera în același port.

3.30. Practica recomandată. Declarația maritima de sănătate trebuie să fie singura formalitate sanitară impusa pasagerilor în croaziera.

3.31. Standard. Pe timpul stationarii navei în port proviziile navei trebuie să fie scutite de taxele vamale, rămânând la dispoziția pasagerilor aflați în croaziera la bordul navei.

3.32. Standard. Pasagerii în croaziera nu trebuie să fie ținuți sa furnizeze o declarație scrisă pentru efectele lor personale. Totuși, în cazul articolelor care pun în discuție sume ridicate ale dreptului de vama sau alte taxe cerute și drepturi, se poate cere ca aceștia sa dea în scris o declarație și să depună o garanție.

3.33. Practica recomandată. Pasagerii în croaziera nu trebuie să fie supuși unui control asupra devizelor.

3.34. Standard. Pasagerilor în croaziera nu trebuie să li se ceara cărți de îmbarcare sau de debarcare.

3.35. Practica recomandată. Cu excepția cazului în care controlul pasagerilor este bazat numai pe lista cuprinzând pasagerii, autoritățile publice nu trebuie să ceara decât completarea acesteia cu următoarele informații:

- naționalitatea (coloana 6);

- data și locul nașterii (coloana 7);

- portul de îmbarcare (coloana 8);

- portul de debarcare (coloana 9).

E. Măsuri speciale pentru alinierea formalităților pentru pasagerii în tranzit

3.36. Standard. Un pasager în tranzit, care rămâne la bordul navei pe care a sosit și cu care pleacă, nu trebuie în mod normal să fie supus controlului de rutina de către autoritățile publice decât pentru ratiuni de securitate.

3.37. Practica recomandată. Unui pasager în tranzit trebuie să i se permită să își retina pasaportul sau alt document de identitate.

3.38. Practica recomandată. Unui pasager în tranzit nu trebuie să i se ceara sa completeze o carte de îmbarcare-debarcare.

3.39. Practica recomandată. Un pasager în tranzit, care își continua călătoria din același port la bordul aceleiași nave, trebuie, în mod normal, să fie autorizat, dacă dorește sa coboare la uscat pentru o perioadă limitată, în timpul cat nava face escala în port.

3.40. Practica recomandată. Unui pasager în tranzit, care își continua călătoria din același port la bordul aceleiași nave, nu trebuie să i se ceara să aibă aplicată viza, cu excepția cazurilor speciale stabilite de autoritățile publice interesate.

3.41. Practica recomandată. Unui pasager în tranzit, care își continua călătoria plecand din același port la bordul aceleiași nave, nu trebuie, în mod normal, sa i se ceara sa dea o declarație în scris la vama.

3.42. Practica recomandată. Un pasager în tranzit, care se debarca într-un port și revine la bordul aceleiași nave într-un alt port din aceeași țara, trebuie să se bucure de aceleași facilități ca și pasagerii care se debarca și revin pe aceeași nava în același port.

F. Măsuri de aliniere a formalităților pentru navele utilizate în scopuri științifice

3.43. Practica recomandată. O nava angajata în scopuri științifice transporta la bordul sau personal angajat în mod necesar pentru misiunea științifică care face obiectul voiajului. Personalul astfel identificat trebuie să beneficieze de facilități cel puțin la fel de favorabile cu cele acordate membrilor echipajului navei.

G. Alte măsuri de aliniere a formalităților cerute străinilor care aparțin navelor care executa voiaje internaționale. Autorizarea de a cobori la țărm

3.44. Standard. Străinii, membri ai echipajului, sunt autorizați de către autoritățile publice sa coboare la țărm pe perioada cat face escala în port, cu condiția ca formalitățile de intrare a navei să fie îndeplinite și ca autoritățile publice sa nu aibă motive sa refuze permisiunea de coborare la uscat din motive de sănătate publică, siguranța publică sau de ordine publică.

3.45. Standard. Membrilor echipajului nu trebuie să li se ceara să dețină viza în scopul de a fi autorizați deplasarii pe uscat.

3.46. Practica recomandată. Membrii echipajului, înainte de plecarea sau întoarcerea de pe uscat, nu trebuie, în mod normal, să fie supuși verificărilor individuale.

3.47. Standard. Membrilor echipajului nu trebuie să li se ceara pentru a fi autorizați sa coboare pe uscat să dețină un permis special, cum ar fi un permis de deplasare la țărm.

3.48. Practica recomandată. În cazul în care membrilor echipajului li se cere să aibă asupra lor documente de identitate pe perioada deplasarii la țărm, aceste documente trebuie să se limiteze la cele menționate în standardul 3.10.

3.49. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie să prevadă un sistem care să permită echipajelor navelor care fac escala regulată în porturile lor obținerea, înainte de sosire, a autorizației de coborare temporară la uscat. Atunci când nava nu are un dosar nefavorabil în materie de imigrare și atunci când este reprezentată local de către un armator sau de către un agent care are o buna reputație, autoritățile publice, după ce au constatat ca informațiile cerute înainte de sosirea navei sunt satisfăcătoare, trebuie în mod normal sa îl autorizeze să se ducă direct la locul sau de ancorare și sa nu se supună altor formalități obișnuite de imigrare, cu excepția unei decizii contrare din partea lor.

Secțiunea 4 Intrarea, staționarea în port și plecarea mărfurilor și a altor articole

Prezenta secțiune cuprinde dispoziții relative la formalitățile pe care autoritățile publice le impun armatorilor, agenților acestora sau comandantilor navelor.

A. Dispoziții generale

4.1. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie ca, în cooperare cu armatorii și cu autoritățile portuare, sa vegheze ca durata imobilizarilor în port să fie redusă la minimul necesar și, în acest scop, sa prevadă dispozitive satisfăcătoare pentru derularea diverselor operațiuni. De asemenea, trebuie ca, pe de altă parte, să se reexamineze frecvent toate măsurile relative la intrarea și la plecarea navelor cuprinzând dispoziții privitoare în special la îmbarcare, debarcare, încărcare, descărcare și întreținerea curenta, la fel ca și măsurile conexe de securitate. Trebuie să fie luate, de asemenea, măsuri pentru ca formalitățile de taxare la intrare și la ieșire pentru nave și incarcatura lor să se efectueze, în măsura posibilului, în zonele de încărcare și de descărcare.

4.2. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie ca, în cooperare cu armatorii și cu autoritățile portuare, sa vegheze ca să fie luate măsuri satisfăcătoare pentru derularea diferitelor operațiuni în vederea simplificarii și facilitării administrării și a formalităților de obținere a liberei practici a mărfurilor. Aceste dispoziții trebuie să se refere la toate operațiunile, începând de la intrarea navei la cheu: descărcare, autorizarea de către autoritatea publică și, dacă are loc, inmagazinarea sau reexpedierea. Trebuie să fie amenajat un acces comod și direct între magazia de mărfuri și zona autorităților publice, care trebuie să se situeze de o parte și de alta a cheului, și trebuie să se utilizeze, dacă este posibil, mijloace mecanice.

4.3. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie să încurajeze proprietarii și/sau operatorii de cheuri și de magazii de mărfuri sa prevadă instalații speciale de inmagazinare pentru mărfurile pentru care exista un risc ridicat de furt și sa protejeze zonele unde aceste mărfuri trebuie să fie depozitate fie temporar, fie pentru perioade mai indelungate, înainte de a fi reindreptate sau livrate local, de asa maniera, încât persoanele neautorizate sa nu poată avea acces.

4.4. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie să prevadă proceduri simplificate pentru a asigura derularea rapida a formalităților care se referă la colete cu cadouri particulare și esantioane comerciale a căror valoare sau cantitate sa nu depășească o anumită cifra care trebuie să fie fixată la un nivel cat mai ridicat posibil.

B*). Libera practica pentru mărfurile destinate exportului

-----------

4.5. Standard. Autoritățile publice, sub rezerva tuturor interdictiilor sau a restrictiilor naționale și a tuturor măsurilor necesare pentru securitatea porturilor și controlul stupefiantelor, vor acordă prioritate derulării formalităților cu privire la animale vii, mărfuri perisabile și la alte incarcaturi de natura urgenta.

4.6. Practica recomandată. Guvernele contractante trebuie să faciliteze admiterea temporară a materialelor de administrare a mărfurilor care sosesc la bordul navelor și sunt utilizate la uscat în porturi pentru încărcarea, descărcarea și administrarea încărcăturii.

4.7. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie să elaboreze proceduri care pot include schimburi de date informatizate (EDI) pentru a permite receptionarea informațiilor înaintea sosirii încărcăturii și pentru a oferi astfel posibilitatea utilizării tehnicilor selective care cuprind analize de risc, în scopul facilitării obținerii liberei practici.

D. Conteinere și palete

4.8. Standard. Cu condiția ca acestea să fie conforme cu legislația lor respectiva, autoritățile publice trebuie să autorizeze importul temporar de conteinere și palete, fără a cere plata de drepturi pentru vama și nici a altor taxe sau redevențe, și sa faciliteze utilizarea lor în traficul maritim.

4.9. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie să prevadă în legislația lor, menționată în standardul 4.8, dispoziții care privesc acceptarea unei simple declarații, potrivit cărora conteinerele și paletele care sunt importate cu titlu temporar vor fi reexportate într-o perioadă de timp fixată de către statul interesat.

4.10. Standard. Autoritățile publice vor autoriza conteinerele și paletele care intra pe teritoriul unui stat, în virtutea dispozițiilor de la standardul 4.8, sa părăsească limitele portului de sosire pentru a permite obținerea liberei practici pentru mărfurile importate și/sau încărcarea mărfurilor destinate exportului, simplificand procedurile de control și reducand la minimum documentele.

4.11. Standard. Guvernele contractante vor autoriza importul temporar de elemente pentru conteinere fără sa perceapă drepturi vamale și nici alte taxe și redevențe, dacă elementele sunt necesare pentru repararea conteinerelor deja admise în virtutea standardului 4.8.

E. Incarcaturi nedescarcate în portul de destinație

4.12. Standard. Atunci când toată sau o parte din incarcatura menționată în declarația de marfa nu a fost descarcata în portul de destinație prevăzut, autoritățile publice trebuie să permită ca aceasta declarație să fie modificată și sa nu impună sancțiuni, dacă ele au certitudinea ca incarcatura în cauza nu a fost de fapt încărcată la bordul navei sau ca ea a fost încărcată ori descarcata în alt port.

4.13. Standard. Dacă dintr-o eroare sau din cauza oricărui motiv viabil toată sau o parte din incarcatura a fost descarcata într-un port, altul decât cel prevăzut, autoritățile publice vor facilita reexpedierea acesteia la destinația sa. Aceasta dispoziție nu se aplică mărfurilor periculoase, prohibite sau supuse restrictiilor.

F. Limitarea responsabilității armatorilor

4.14. Standard. Autoritățile publice nu vor cere armatorilor să prezinte pe documentele de transport sau pe copiile de pe acestea informații speciale pentru uzul lor, în afară cazului în care armatorul este sau acționează în numele importatorului sau al exportatorului.

4.15. Standard. Autoritățile publice nu vor tine armatorul responsabil pentru prezentarea sau acuratetea documentelor care sunt cerute de importator sau de exportator în vederea obținerii liberei practici pentru marfa, în afară cazului în care armatorul este sau acționează în numele importatorului sau al exportatorului.

Secțiunea 5 Igiena, servicii medicale și carantine, servicii veterinare și fitosanitare

5.1. Standard. Autoritățile publice ale unui stat care nu este parte la regulamentul sanitar internațional trebuie să se straduiasca să aplice în navigația internationala prevederile relevante ale acestui regulament.

5.2. Practica recomandată. Guvernele contractante care au interese comune în ceea ce privește condițiile sanitare, geografice, sociale sau economice trebuie să încheie acorduri speciale în conformitate cu art. 98 din Regulamentul sanitar internațional, în cazul în care astfel de acorduri facilitează aplicarea acestui regulament.

5.3. Practica recomandată. Atunci când pentru expedierea anumitor animale, plante sau produse care deriva din acestea sunt cerute certificate sanitare sau alte documente de acest tip, aceste certificate trebuie să fie simple și să fie larg difuzate. Guvernele contractante trebuie să colaboreze în vederea standardizarii acestor documente.

5.4. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie, după caz, sa autorizeze acordarea liberei practici prin radio unei nave, pe baza informațiilor primite de la aceasta înainte de intrarea ei în port și dacă autoritățile sanitare considera ca sosirea ei nu va introduce sau nu va răspândi vreo boala contagioasa. Autoritățile sanitare trebuie, în măsura în care este posibil, să se urce la bord înainte de intrarea navei în port.

5.4.1. Standard. Autoritățile publice trebuie să coopereze cu armatorii pentru a asigura respectarea tuturor cerințelor, astfel încât îmbolnăvirea pe o nava să fie raportată prompt prin radio autorităților sanitare ale portului în care urmează sa sosească nava, pentru a facilita trimiterea, la sosirea acesteia, a personalului medical specializat și a aparaturii necesare investigatiilor sanitare.

5.5. Standard. Autoritățile publice trebuie să ia măsuri pentru ca toate agențiile de voiaj sau alte organisme să poată furniza pasagerilor cu suficient timp în avans listele cuprinzând vaccinarile cerute de autoritățile publice ale țărilor în cauza, precum și formularele certificatelor cerute în conformitate cu Regulamentul sanitar internațional. Autoritățile publice trebuie să ia toate măsurile posibile ca persoanele care procedează la vaccinari sa utilizeze certificatele internaționale de vaccinare sau revaccinare, pentru a se asigura o acceptare uniforma.

5.6. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie, într-un număr cat mai mare de porturi posibil, să asigure facilități pentru completarea certificatelor internaționale de vaccinare sau revaccinare, precum și facilități pentru vaccinare.

5.7. Standard. Autoritățile publice trebuie să se asigure ca măsurile sanitare și formalitățile de sănătate sunt inițiate la locul respectiv, completate fără întârziere și aplicate fără discriminare.

5.8. Practica recomandată. Autoritățile publice trebuie să mențină în cat mai multe porturi posibile instalații și servicii suficiente pentru a permite aplicarea eficienta a măsurilor sanitare și fitosanitare sau veterinare.

5.9. Standard. Pentru a se asigura ajutor corespunzător de urgenta echipajelor și pasagerilor trebuie să existe aparatura medicală, accesibila fără dificultate, în măsura în care este rezonabil și posibil, în cat mai multe porturi din cadrul unui stat.

5.10. Standard. Cu excepția cazurilor de urgenta, care constituie un grav pericol pentru sănătatea publică, autoritățile sanitare ale unui port nu trebuie ca, din motivul unei alte boli epidemice, sa împiedice o nava care nu este infectata sau nu este suspectata ca fiind infectata cu o boala contagioasa, sa descarce sau sa încarce marfa ori provizii sau să se alimenteze cu combustibil ori apa.

5.11. Practica recomandată. Transportul animalelor, al produselor primare animaliere, produselor animaliere brute, produselor alimentare de origine animala și al produselor vegetale, care necesita carantina, trebuie să fie permis numai în condiții speciale, dacă este însoțit de un certificat de carantina în forma convenită de statele implicate.

Secțiunea 6 Dispoziții diverse

A. Angajamente și alte forme de garanție

6.1. Practica recomandată. În cazul în care autoritățile publice cer de la armatori angajamente sub forma de depozite sau sub alte forme de garanție, pentru a acoperi responsabilitățile decurgând din respectarea legilor referitoare la formalitățile vamale, imigratie, sănătate publică, protecție fitosanitara sau veterinara ori la alte legi și reglementări similare ale unui stat, aceste autorități publice trebuie să permită, în măsura în care este posibil, utilizarea unui singur angajament cuprinzator sau a unei alte forme de securitate.

B. Servicii în porturi

6.2. Practica recomandată. Serviciile uzuale efectuate de autoritățile publice într-un port trebuie să fie gratuite în cadrul programului normal de lucru. Autoritățile publice trebuie să își stabilească program normal de lucru pentru serviciile în porturi, corespunzător perioadelor în care volumul de muncă este substanțial încărcat.

6.3. Standard. Guvernele contractante vor lua toate măsurile posibile pentru a organiza servicii normale ale autorităților publice în porturi, pentru a se evita întârzierile nejustificate ale navelor după sosirea lor sau când sunt gata de plecare, pentru a reduce la minimum perioada de completare a formalităților, în situația în care notificarea duratei estimate a sosirii sau a plecării este depusa la autoritățile publice în timp util.

6.4. Standard. Autoritățile sanitare nu vor pretinde nici un fel de plată pentru vizita medicală și nici pentru examenele complementare, bacteriologice sau altele efectuate în orice moment, fie ca se efectuează ziua sau noaptea, care ar putea fi necesare pentru cunoașterea stării de sănătate a persoanei examinate; ele nu vor percepe, de asemenea, drepturi bănești pentru vizita și inspecția navei cu scopul carantinei, excepție făcând inspecția care are ca obiect eliberarea unui certificat de deratizare sau a unui certificat de exceptare de la deratizare. Nu se vor pretinde drepturi persoanelor care sosesc cu nava pentru efectuarea oricărui fel de vaccinare și nici pentru eliberarea unui certificat de vaccinare. Totuși, atunci când se iau alte măsuri decât cele indicate mai sus pentru nava, pentru pasagerii acesteia sau pentru echipaj, iar cheltuielile au fost suportate de către autoritățile sanitare, aceste sume vor fi calculate în conformitate cu un singur tarif care va fi uniform pe teritoriul respectiv. Aceste drepturi vor fi percepute fără discriminare în ceea ce privește naționalitatea, domiciliul sau rezidență persoanei în cauza ori naționalitatea, pavilionul sau portul de înregistrare a navei.

6.5. Practica recomandată. În cazul în care autoritățile publice efectuează servicii în afară programului normal de lucru la care s-a făcut referire în practica recomandată 5.4, ele trebuie să perceapă taxe rezonabile, care să nu depășească costul actual al serviciilor oferite.

6.6. Standard. În cazul în care volumul traficului justifica aceasta, autoritățile publice trebuie să vegheze ca sunt asigurate serviciile în scopul îndeplinirii formalităților privind marfa și bagajele, indiferent de valoarea și de tipul lor.

6.7. Practica recomandată. Guvernele contractante trebuie să ia măsuri pentru ca un guvern sa îi permită altui guvern anumite facilități, înainte sau în timpul voiajului, pentru a-i inspecta navele, pasagerii, echipajul, bagajele, marfa și documentele vamale, de imigrare, sănătate publică și de protecție fitosanitara și veterinara, pentru ca astfel de acțiuni sa faciliteze îndeplinirea formalităților la sosirea pe teritoriul celui de-al doilea stat.

C. Activități de siguranță în caz de catastrofa naturala

6.8. Standard. Autoritățile publice vor facilita intrarea și plecarea navelor angajate în acțiuni de siguranță în caz de catastrofa, în lupta contra poluarii mediului marin sau în prevenirea acesteia, în alte operațiuni de urgenta necesare asigurării siguranței maritime, siguranței populației sau protecției mediului marin.

6.9. Standard. Autoritățile publice vor facilita, în măsura posibilului, procedurile de intrare și derularea formalităților pentru persoanele, marfa, materialele și echipamentele cerute pentru a face fața situațiilor descrise în standardul 6.8.

6.10. Standard. Autoritățile publice vor prevedea o procedură rapida de libera practica pentru materialele speciale necesare implementarii măsurilor de siguranță.

D. Comisii naționale pentru simplificarea formalităților

6.11. Practica recomandată. Fiecare guvern contractant trebuie ca, atunci când considera astfel de măsuri necesare și corespunzătoare, sa stabilească un program național de simplificare a formalităților în transportul maritim internațional, bazat pe cerințele de simplificare a formalităților conținute în prezenta anexa, și sa vegheze ca obiectivul programului sau național de simplificare a formalităților să fie adoptarea măsurilor posibile pentru facilitarea miscarii navelor, mărfurilor, echipajelor, pasagerilor, a poștei și a proviziilor de la bord, prin înlăturarea obstacolelor și a intarzierilor inutile.

6.12. Practica recomandată. Fiecare guvern contractant trebuie să creeze o comisie naționala de simplificare a formalităților de transport maritim sau un organism național analog, în vederea incurajarii adoptării și punerii în practica a măsurilor de simplificare între diferite ministere, instituții, alte organisme care se ocupa sau sunt împuternicite cu diverse aspecte ale traficului maritim internațional, autorități portuare și armatori.

NOTĂ: La crearea unei comisii naționale de simplificare a formalităților în traficul maritim internațional sau a unui organism național analog, guvernele contractante sunt invitate sa țină seama de directivele enunțate în Circulara FAL 5/Circulara 2.

-----