Legea nr. 63/1945

Articolul 1

Secțiunea IV-a a Înaltei curți de Casație și Justiție se desființează.

Articolul 2

Articolele 4, 5, 8, 10, 31, 32, 47, 48, 49, 50 și 69, alin. II din legea pentru Înaltă Curte de Casație și Justiție, se modifica și se completează precum urmează:

"Art. 4 - Curtea de Casație și Justiție se compune dintr-un prim-președinte, 3 presedinti de secție și 51 consilieri.

Ea este împărțită în trei secțiuni.

Fiecare secțiune se compune dintr-un președinte și 17 consilieri.

Președintele și consilierii sînt permanenți la secțiunile din care fac parte, putând însă fi permutati la alte secții, în caz de vacante, dacă ei cer aceasta permutare.

Art. 5 - Ministerul public de pe lîngă Curtea de Casație se compune dintr-un procuror general și 8 procurori de secție.

Art. 8 - Pe lîngă Curtea de Casație și Justiție funcționează următoarele categorii de magistrați-asistenți: un magistrat asistent prim, patru magistrați asistenți de clasa I și 36 magistrați asistenți de clasa II-a.

Magistrații asistenți fac parte din Corpul judecătoresc."

La art. 10 se adauga următorul alineat final:

"Al patrulea magistrat asistent de clasa I ia parte la ședințele Secțiunilor-Unite ale Curții și în comisiunile disciplinare, cînd magistratul asistent prim este împiedicat. El funcționează la cabinetul primului-președinte."

"Art. 31 - Completele de judecată se vor constitui cu șapte membri.

Nicio deciziune nu se poate pronunța de un complet de secție dacă nu întrunește cel puțin cinci voturi.

Cînd numărul de consilieri necesari formării completului de judecată nu se poate împlini, lipsurile se vor completa cu consilieri disponibili dela celelalte secții, după desemnarea primului președinte.

Art. 32 - În cazul cînd cu ocazia pronunțării nu se întrunesc cinci voturi, completul chemat a hotărî asupra divergenței ivite se va compune din 11 membri.

Dacă la cercetarea din nou a recursului nu se va putea forma o majoritate de 7 voturi, recursul se va trimite în judecata secțiunilor unite.

Art. 47 - Secțiunea I-a judeca toate recursurile în materie de drept privat, afară de cele date expres în competența altei secțiuni, fie prin această lege, fie prin legi speciale viitoare.

Art. 48 - Secțiunea II-a judeca următoarele recursuri:

a) În materie penală, în cazurile determinate de procedura penală sau de legi speciale;

b) În materie vamală;

c) În contra hotărârilor date conform codului silvic;

d) În contra hotărârilor instanțelor militare, potrivit art. 43 din prezenta lege.

Aceasta secțiune va judeca și toate recursurile a căror cercetare nu este atribuită altor secții și nici altor instanțe de recurs.

Art. 49 - Secțiunea III-a judeca următoarele recursuri:

a) În materie de contencios administrativ;

b) În materie de expropriere;

c) În materie administrativă și fiscală;

d) În materie de pensii;

e) În materie de naționalitate;

f) În materie de legislație miniera și de consolidări petrolifere;

g) În materie de legislația muncii;

h) În contra deciziunilor Înaltei Curți de Conturi.

Tot aceasta secțiune judeca și conflictele de atributiuni.

Art. 50 - Recursurile îndreptate în contra sentințelor date de tribunal ca instanța de apel în materie de contestație la executare, cat și recursurile contra încheierilor date de tribunalele din Ardeal ca instanța de apel (recurgere), în orice materie de executare, rămîn în competența de judecată a Curților de Apel respective.

Recursurile date prin Codul de procedură penală, legea judecătoriilor de ocoale și orice alte legi, în competența de judecată a altor instanțe decât Înaltă Curte de Casație și Justiție, rămîn în competența acelor instanțe.

Art. 69 - alin. II. - Nicio pricina nu se va soroci decât numai după ce taxele de citare, cînd legea le cere, vor fi plătite și numai după ce hotărîrea atacată cu recurs a fost comunicată recurentului, exceptându-se cazul cînd recurentul declara ca renunța la comunicare."

Articolul 3

Repartizarea recursurilor pendinte înaintea secțiunilor actuale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care urmează a fi trecute altor secțiuni, se va face potrivit art. 103 din prezenta lege, ale carei dispozițiuni se vor aplica în totul.

Articolul 4

Noua repartizare a consilierilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, se va face, ținându-se seama de specializarea lor și de interesele secțiunilor, de către ministrul justiției, prin decizie publicată în Monitorul Oficial, după ce se va lua avizul primului-președinte și al președinților de secțiuni.

Noua repartizare a magistraților asistenți se va face de primul-președinte cu avizul președinților de secții. Magistrații asistenți care ar rămîne supranumerari vor fi puși la dispoziția Ministerului Justiției, spre a fi trecuți în alte funcțiuni.

Articolul 5

Dispozițiunile art. 64 și 65, alin. I și II, din legea pentru accelerarea judecaților, se aplică și înaintea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Articolul 6

Această lege intră în vigoare pe ziua de 1 Februarie 1945.

Orice sau dispozițiuni contrare legii de fața sînt și rămîn abrogate.

Dat în București la 31 Ianuarie 1945.

MIHAI

Ministrul justiției,

L. Patrascanu

Raportul d-lui ministru al justiției către M. S. Regele,

Sire,

Înaltă Curte de Casație și Justiție a ajuns în ultimii ani să aibă patru secțiuni, cu 70 de membrii (inclusiv parchetul), ceea ce depășește numărul secțiilor și al magistraților instanțelor supreme de recurs din cele mai multe tari.

Din aceasta amplificare a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă, între alte desavantagii, și o frecventa diversitate de soluții jurisprudentiale, căci, de pilda, de multe ori aceleași probleme de drept civil se rezolva și de secțiunea III-a (în materie de executare silită sau chiar în materie comercială), ca și de secțiunea I-a.

De aceea, am socotit ca este bine sa desfiintam o secțiune a Înaltei Curți și sa procedam la o noua împărțire a materiilor între celelalte secțiuni rămase.

Cu acest prilej, am crezut util sa aducem legii Înalte Curți de Casație și Justiție și alte câteva modificări, cum este aceea de a se reveni la completul de 7 membri, care este tradițional la suprema noastră instanța și corespunde mai bine nevoii de a se asigura unitatea de jurisprudenta.

De sigur, unitatea de jurisprudenta este primejduita și de faptul ca, din cauza marelui număr de recursuri și de motive de recurs, secțiunile Înaltei Curți s-au văzut nevoite sa judece în câte doua complete de judecată, ceea ce ocazioneaza diversitate de soluții între aceste complete, deși ele aparțin aceleeasi secțiuni. Dar revenirea la câte un singur complet, care să ia parte - neschimbat sau cu mici schimbări - la toate ședințele unei secțiuni, ceea ce ar fi de dorit pentru o instanța suprema de casare, nu s-ar putea realiza decât printr-o modificare radicala a legii organice a Înaltei Curți, mai ales în ce privește lista temeiurilor de casare, admisibile ca motive de recurs.

O astfel de reforma, însă, nu poate fi întreprinsă astăzi, ea implicând o reexaminare a întregii legi organice a Înaltei Curți, ceea ce necesita studii mai ample.

Deocamdată, în scopul realizării simplificarii mai sus expuse, am alcătuit alăturatul proiect de decret-lege, pe care autorizat fiind de Consiliul de Miniștri, cu profund respect îl supun Înaltei aprobări și semnături a Maiestatii Voastre.

Sînt cu cel mai profund respect.

al Maiestatii Voastre,

Ministrul justiției,

I. Patrascanu