Normele din 28 februarie 2002
privind calitatea apelor de suprafața care necesita protecție și ameliorare în scopul sustinerii vieții piscicole
prezumat în vigoare
Articolul 1
Prezentele norme tehnice reglementează condițiile de calitate a apelor de suprafața identificate de autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor ca necesitand protecție și ameliorare în scopul sustinerii vieții piscicole. Ele nu se aplică apelor din amenajările piscicole naturale sau artificiale utilizate pentru creșterea intensiva a pestilor.
Articolul 2
În scopul aplicării prezentelor norme tehnice se definesc următorii termeni:
a) ape salmonicole - acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pești aparținând speciilor de salmonide, precum pastravul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus);
b) ape ciprinicole - acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pești aparținând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii, cum ar fi stiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis);
c) imbogatirea naturala - procesul prin care, în absenta intervenției omului, apele primesc din sol anumite substanțe aflate în compozitia acestuia.
Articolul 3
Indicatorii de calitate aplicabili apelor salmonicole și ciprinicole stabilite de autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, precum și metodele de analiza și frecventa minima de prelevare și măsurare sunt prezentate în anexele nr. 1 și 2.
Articolul 4
Autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, împreună cu autoritatea publică centrala care răspunde de pescuit și acvacultura, va identifica și va cataloga, în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, apele salmonicole și apele ciprinicole care fac obiectul prezentelor norme tehnice. Ulterior autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate identifica și cataloga și alte astfel de categorii de ape și poate revizui lista acestor ape la apariția unor factori neprevazuti la data desemnării inițiale.
Articolul 5
Pentru a se asigura conformarea calitativă a apelor salmonicole și ciprinicole desemnate autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va stabili programe de măsuri, astfel încât fiecare apa identificata și catalogata să se conformeze condițiilor de calitate prevăzute în anexele nr. 1 și 2 în decurs de 5 ani de la identificare și catalogare, luând în considerare observațiile conținute în coloanele R și O din anexa nr. 1.
Articolul 6
În scopul implementarii prevederilor art. 5 se va considera ca apele identificate și catalogate se conformează prevederilor prezentelor norme tehnice dacă probele prelevate și analizate din aceste ape cu frecventa minima conformă anexei nr. 1, în același punct de prelevare și de-a lungul unei perioade de 12 luni, arata ca din punct de vedere calitativ apele se conformează atât cu valorile limita stabilite în anexa nr. 1, cat și cu observațiile conținute în coloanele R și O ale anexei nr. 1, pentru:
a) 95% din probele prelevate, pentru indicatorii de calitate: pH, CBO(5), amoniac, amoniu total, nitriti, clor total rezidual, zinc total și cupru dizolvat. Atunci când frecventa de prelevare este mai redusă de o dată pe luna, trebuie respectate valorile limita menționate în anexa nr. 1 pentru toate probele;
b) procentele enumerate în anexa nr. 1 pentru indicatorii de calitate: temperatura și oxigenul dizolvat;
c) concentrația medie stabilită pentru indicatorul suspensii solide.
Articolul 7
Autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, prin unitățile sale teritoriale, este responsabilă pentru desfășurarea activității de prelevare și analiza a probelor cu o frecventa corespunzătoare cerințelor anexei nr. 1.
Articolul 8
Metodele de referința pentru analiza parametrilor sunt prezentate în anexa nr. 1. Acolo unde nu se pot aplica metodele de referința se vor lua măsuri ca rezultatele analizelor să fie comparabile cu cele care ar putea rezultă din aplicarea metodelor de referința.
Articolul 9
Atunci când datele deținute de autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor confirma creșterea substantiala, mai mult decât ar putea rezultă din aplicarea valorilor limita stabilite în anexa nr. 1, a calității apelor salmonicole și ciprinicole identificate, aceasta poate decide reducerea frecvenței de prelevare a probelor. Atunci când nu exista fenomene de poluare sau riscuri pentru deteriorarea calității apelor, autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate decide încetarea activității de prelevare și analiza a probelor.
Articolul 10
Dacă din analiza probelor rezultă ca valoarea stabilită în anexa nr. 1 pentru unul sau mai mulți indicatori nu se respecta, autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va stabili dacă aceasta este rezultatul unui fenomen natural sau al unei poluari și va adopta măsurile adecvate de refacere a calității apei, în conformitate cu prevederile art. 5.
Articolul 11
Punctele exacte de prelevare, distanta de la acestea până la cel mai apropiat punct unde sunt evacuati poluanti și adâncimea la care se vor preleva probele vor fi adaptate la condițiile de mediu particulare, în concordanta cu metodele de prelevare și măsurare indicate în anexa nr. 1.
Articolul 12
Atunci când apele salmonicole și ciprinicole traverseaza sau formează frontiera dintre România și statele vecine, identificarea și catalogarea, precum și monitorizarea acestora se vor realiza prin consultări cu autoritățile competente din statele respective.
Articolul 13
Autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate decide renunțarea la aplicarea condițiilor de calitate impuse de prezentele norme tehnice:
a) în situațiile constatării depășirii unor valori ale anumitor indicatori de calitate, marcati cu indicația (0) în anexa nr. 1, datorate desfășurării unor fenomene meteorologice periculoase sau condițiilor geografice speciale;
b) atunci când apele identificate se imbogatesc în mod natural cu anumite substanțe, ducand la nerespectarea valorilor stabilite în anexa nr. 1.
Articolul 14
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.
Anexa 1 -------
la normele tehnice
------------------
LISTA
cuprinzând indicatorii de calitate, metodele de analiza
și frecventa de prelevare și măsurare
LISTA
cuprinzând indicatorii de calitate, metodele de analiză și frecvența de prelevare și măsurare
Nr. crt.
Indicatorul de calitate
Ape salmonicole
Ape ciprinicole
Metoda de analiză
Frecvența minimă de prelevare și măsurare
Observații
R
O
R
O
1.
Temperatura (°C)
1. Temperatura măsurată în aval de punctul de descărcare a apelor poluate termic (la extremitatea zonei de difuzie) nu trebuie să depășească temperatura mediului neafectat de poluare cu mai mult de:
Termometrie
O dată pe săptămână, atât în amonte, cât și în aval de punctul de descărcare a apelor poluate termic
Se vor evita variațiile dese ale temperaturii apelor.
1-5°C
3°C
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate decide derogări limitate pe anumite zone geografice, în condiții particulare, de la aceste valori, dacă poate proba că nu există consecințe negative pentru dezvoltarea echilibrată a populațiilor de pești.
2. Deversările de ape poluate termic nu trebuie să cauzeze depășirea temperaturilor următoare în aval de punctul de deversare (la extremitatea zonei de dispersie):
21,5 (0)
28 (0)
10 (0)
10 (0)
Limita de temperatură de 10°C se aplică numai în perioadele de înmulțire a speciilor care au nevoie de ape reci pentru reproducere și numai acelor ape care pot conține asemenea specii. Limitele de temperatură pot fi, de altfel, depășite pentru o perioadă de 2% din an.
2.
Oxigenul dizolvat (mg/l O2)
50% > 9
50% > 9
50% > 8
50% > 7
Metoda Winkler sau metoda electrochimică (cu electrozi ion-selectivi)
Lunar, minimum o probă reprezentativă, în condițiile caracteristice de conținut redus de oxigen din ziua prelevării probei. Totuși, acolo unde se presupune existența unor variații zilnice mari, trebuie prelevate minimum două probe de apă.
100% >7
Atunci când concentrația de oxigen dizolvat scade sub 6 mg/l, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor trebuie să probeze că această situație nu va avea consecințe negative pentru dezvoltarea echilibrată a populațiilor de pești.
100% >5
Atunci când concentrația de oxigen dizolvat scade sub 4 mg/l, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor trebuie să probeze că această situație nu va avea consecințe negative pentru dezvoltarea echilibrată a populațiilor de pești.
3.
pH
6-9 (0)1)
6-9 (0)1)
Metoda electrometrică cu două soluții de calibrare, preferabil de pe același mal al apei și cât mai aproape de locul de unde se va preleva proba
Lunar
4.
Suspensiile solide (mg/l)
< 25 (0)
<25 (0)
Filtrarea prin membrană de 0,45 μm sau prin centrifugare (minimum 5 minute, cu o accelerație medie de 2.800-3.200 rot./min.), uscare la 105°C și cântărire
Valorile indicate reprezintă concentrațiile medii și nu se aplică suspensiilor solide care au proprietăți chimice negative pentru mediul acvatic. Inundațiile sunt fenomene care pot cauza în mod deosebit concentrații ridicate ale particulelor solide.
5.
CBO5 (mg/l O2)
< 3
< 6
Determinarea conținutului de oxigen cu metoda Winkler, înainte și după 5 zile de incubație, a probelor în condiții de lipsă totală de radiație luminoasă, la 20 ± 1°C (nu trebuie inhibată nitrificarea)
6.
Fosfor total (mg/l P)
Spectrofotometrie cu absorbție moleculară
În cazul lacurilor cu adâncimea medie între 18 și 300 m se va aplica următoarea formulă: L <10(Z/Tw) (1+Tw1/2), în care: L=încărcarea în fosfor, exprimată în mg P/m2 de suprafață de lac într-un an; Z= adâncimea medie a lacului, în metri; Tw=timpul teoretic de reîmprospătare totală a lacului, în ani. În alte cazuri se vor considera drept valori de indicație pentru reducerea eutrofizării valorile limită de 0,2 mg/l pentru apele salmonicole, respectiv de 0,4 mg/l pentru cele ciprinicole, exprimate în ioni PO43-
7.
Nitriți (mg/l NO2)
< 0,01
-
< 0,03
-
Spectrofotometrie cu absorbție moleculară
8.
Fenoli (mg/l C6H5OH)
-
2)
2)
Organoleptic
9.
Hidrocarburi
-
3)
3)
Vizual Organoleptic
Lunar
10.
Amoniac neionizat (mg/l NH3)
< 0,005
< 0,025
0,005
0,025
Spectrofotometrie cu absorbție moleculară, utilizând albastru de indofenol, sau cu metoda Nessler pentru determinarea pH și a temperaturii
Lunar
Valorile limită pentru amoniu pot fi depășite de-a lungul unei zile sub forma unor creșteri minore.
Cu rolul de a diminua riscul creșterii toxicității datorate NH3 a consumului de oxigen datorat nitrificării și eutrofizării, concentrația de amoniu total nu va depăși următoarele valori:
11.
Amoniu total (mg/l NH4+)
< 0,04
<14)
< 0,2
<14)
12.
Clor total rezidual (mg/l Cl2)
-
< 0,005
< 0,005
Metoda DPD (cu dietil-p- fenilendiamină)
Lunar
Valorile din coloana O corespund cu pH = 6. La pH mai mare pot fi acceptate concentrații mai mari de clor total.
13.
Zinc total (mg/l Zn)
< 0,3
< 1,0
Spectrometrie cu absorbție atomică
Lunar
Valorile din coloana O corespund unei durități a apei de 100 mg/l CaCO3.
Pentru nivelurile de duritate între 10 și 500 mg/l CaCO3 valorile limită corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 2 la normele tehnice.
14.
Cupru dizolvat (mg/l Cu)
< 0,04
< 0,04
Spectrometrie cu absorbție atomică
Valorile din coloana R corespund unei durități a apei de 100 mg/l CaCO3.
Pentru nivelurile de duritate între 10 și 300 mg/l CaCO3 valorile limită corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 2 la normele tehnice.
*1) Variatiile artificiale de pH legate de valorile din situația neafectarii, care nu vor depăși ± 0,5 unități de pH în cadrul limitelor 6-9, au sugerat ca aceste variatii nu cresc consecințele negative ale altor substanțe prezente în apa.
*2) Fenolii nu trebuie să fie prezenți în ape în concentratii care să afecteze negativ gustul pestilor.
*3) Produsele petroliere nu trebuie să fie prezente în ape în cantități care:
- sa formeze o pelicula vizibila pe suprafața apei sau sa formeze un invelis al paturilor albiilor cursurilor de apa și lacurilor;
- sa induca un gust specific de produse petroliere la pești;
- sa producă efecte negative asupra pestilor.
*4) În situațiile excepționale din punct de vedere climatic și geografic și în mod deosebit în cazul temperaturilor joase ale apei și al nitrificarii reduse sau dacă autoritatea publică centrala pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate proba că nu exista consecințe pentru dezvoltarea echilibrata a populatiilor de pești, aceasta poate fixa valori mai mari de 1 mg/l.
NOTĂ:
Valorile indicatorilor de calitate enumerati în prezenta anexa presupun ca alți indicatori, menționați sau nu în aceasta anexa, sunt acceptați ca aflându-se în limitele reglementărilor în vigoare privind calitatea apelor. Aceasta implica în particular ca valoarea concentratiilor substanțelor periculoase în apa este redusă prin aplicarea prevederilor reglementărilor privind substantele periculoase în mediul acvatic.
Acolo unde doua sau mai multe substanțe periculoase sunt prezente într-un amestec, efectele comune - aditive, sinergice sau antagoniste - pot fi semnificative.
R = recomandare
O = obligatorie
(0) = derogări posibile.
Anexa 2 -------
la normele tehnice
------------------
PROBLEME PARTICULARE
privind valorile limita la indicatorii Zn total și Cu dizolvat
Zincul total - liber și compuși - corelat cu prevederile anexei nr. 1 la normele tehnice, nr. crt. 13, coloana "Observații"
Concentrația de Zn (mg/l Zn) pentru diferite valori ale duritatii apei între 10 și 500 mg CaCO(3):
Duritatea apei (mg/l CaCO3)
10
50
100
500
Ape salmonicole (mg/l Zn)
0,03
0,2
0,3
0,5
Ape ciprinicole (mg/l Zn)
0,3
0,7
1,0
2,0
Cuprul dizolvat - corelat cu prevederile anexei nr. 1 la normele
tehnice, nr. crt. 14, coloana "Observații"
Concentrația de Cu (mg/l Cu) pentru diferite durități ale apei între 10 și 300 mg/l CaCO(3):
Duritatea apei (mg/l CaCO3)
10
50
100
300
Ape salmonicole (mg/l Cu)
0,0051)
0,022
0,04
0,112
*1) Prezenta pestilor în apele cu concentratii mai mari de Cu poate indica o predominanta a complecsilor organocuprici.
-----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.