Programul din 29 august 2001
PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE CAPACITATE 2002
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Geografia României are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul școlar 2001-2002, statutul de disciplina opțională, la alegere cu Istoria românilor.
Examenul consta într-o proba scrisă cu durata de 2 ore.
Ponderea notei obținute la Geografia României în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care susțin 4 probe (absolvenții studiilor gimnaziale care au urmat studiile într-o limbă a minorităților naționale).
II. OBIECTIVE
Prin susținerea probei de Geografia României din cadrul examenului de capacitate, elevii trebuie să demonstreze ca satisfac următoarele obiective:
1. Situarea corecta, în spațiu și timp, a principalelor fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României.
1.1 - sa localizeze corect elementele de baza ale geografiei României (unitățile majore de relief, elemente legate de hidrografie, clima, vegetație și principalele orașe).
1.2 - să aplice criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice și teritoriale).
1.3 - sa identifice sistemele spatiale și functionale principale (sisteme urbane, de transport etc.)
2. Cunoașterea elementelor de baza ale geografiei tarii noastre.
2.1 cunoașterea continuturilor din programa de examen.
2.2 elaborarea raspunsurilor, conforme cu cerința stabilită, utilizând cunoștințele de baza ale geografiei din programa de examen.
2.3 cunoașterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.
3. Înțelegerea și utilizarea adecvată a terminologiei specifice.
3.1 - sa identifice numele proprii de baza și termenii geografici specifici în texte și pe suporturi cartografice.
3.2 - sa definească principalii termeni geografici specifici.
3.3 - sa utilizeze terminologia specifică de baza (nume proprii și notiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate.
4. Înțelegerea relațiilor majore între componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre.
4.1 - sa sesizeze caracterul reciproc al relațiilor dintre componentele geografice ale unui teritoriu.
4.2 - sa explice relații existente între grupuri de componente (de exemplu: între relief și clima, relief și vegetație, clima și vegetație, relief și rețeaua hidrografica etc).
5. Analiza și interpretarea unor suporturi grafice și cartografice.
5.1 - sa identifice principalele elemente naturale și socio-economice ale tarii noastre.
5.2 - sa interpreteze suporturi grafice și cartografice.
6. Analiza elementelor geografice caracteristice ale unor unități teritoriale reprezentative.
6.1 - să aplice algoritmi/structuri de prezentare a informațiilor referitoare la unitățile de relief ale României.
6.2 - sa sintetizeze elementele semnificative referitoare la unități teritoriale majore.
MATRICE DE SPECIFICAȚII PE CATEGORII
DE OBIECTIVE/CAPACITĂȚI
Cunoaștere
40-50%
Înțelegere
30-40%
Aplicare
20-30%
III. CONTINUTURI
● România - poziția geografică
● Relieful
● Clima
● Hidrografia
● Vegetatia, fauna și solurile
● Populația
● Asezarile omenești
● Organizarea administrativ teritorială
● Agricultura
● Industria
● Căile de comunicație (feroviare, rutiere și pe apa)
● România în Europa și în lume
● Probleme ale mediului înconjurător.
NOTĂ: Nu sunt obligatorii:
● Conținutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA și INDUSTRIA.
● Repartiția geografică a industriei.
● Sectorul tertiar (comerțul interior și turismul)
Este recomandat unul dintre următoarele manuale:
● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura AII, editia 2000, autor: Grigore Posea,
● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, editia 2000, autor: Octavian Mandrut,
● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000, autori: Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz
IV. SCHEMA DE NOTARE
A. Matricea de specificății
În cadrul probei de examen, itemii vor concretiza conținuturile și obiectivele programei în aproximativ următoarele procente:
1. Elemente introductive
5%
2. Geografie fizica
50-60%
3. Populația și asezarile omenești
20-25%
4. Geografie economică
15-20%
5. Probleme ale mediului înconjurător
5%
B. Sistemul de corectare și acordare a punctajului
Punctajul total acordat pentru proba de Geografia României este de 100 puncte, din care fiecare candidat primește 10 puncte din oficiu. În dreptul fiecărui item sau grupe de itemi este înscris punctajul maxim acordat.
În cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obține doar dacă răspunsul oferit de candidat este corect, în conformitate cu baremul de corectare și notare. În cazul în care răspunsul este greșit se obțin O puncte.
Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale răspunsului oferit, în conformitate cu baremul de corectare și notare.
Nu se acordă fracțiuni de punct.
Nota finala se obține prin împărțirea punctajului total obținut la 10.
C. Structura probei de examen
Proba de examen va fi alcătuită din mai multe tipuri de itemi cum ar fi:
- itemi obiectivi (cu alegere duala, alegere multipla etc.);
- itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt, de completare etc.);
- itemi subiectivi (de tip eseu structurat sau liber).
Acești itemi sunt concretizati într-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazează pe suporturi grafice și cartografice.
STRUCTURA TESTULUI
I. Itemi de completare și/sau itemi cu alegere multipla
II. Itemi de grupare/selecție după un criteriu sau de ordonare a elementelor naturale și socio-economice
● itemi de tip pereche
III. Elaborarea unui text pe o anumită tema, pe baza unei structuri date sau a unor termeni și denumiri
SAU
● Itemi de completare a unui text lacunar
IV. Compararea a doua unități de relief având în vedere anumite componente
● Itemi de tipul ADEVĂRAT/FALS cu găsirea unor argumente pentru susținerea unei afirmații date
● Analiza și explicarea unei situații geografice
V. Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unități sugerate (A/B), cu privire la anumite elemente fizico-geografice;
● Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unități sugerate (C/D), cu privire la anumite elemente legate de populație, așezări, resurse și activități economice.
VI. Citirea și identificarea elementelor geografice reprezentate prin semne convenționale și simboluri
● Interpretarea/Explicarea semnificatiei elementelor geografice înscrise pe suporturi grafice și cartografice
Tipurile de capacități vizate prin itemi:
1. Localizarea/Identificarea principalelor fapte specifice care definesc geografia României.
2. Cunoașterea principalelor elemente naturale și socio-economice ale tarii noastre.
3. Înțelegerea și utilizarea adecvată a terminologiei specifice.
4. Înțelegerea relațiilor majore între componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre și cunoașterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.
5. Analiza elementelor geografice caracteristice unităților teritoriale.
6. Analiza și interpretarea elementelor înscrise pe suporturi grafice și cartografice.
LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ - MATERNĂ
Abschluâprufung der gymnasialen Stufe
Literatur
1. Anforderungen
● Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;
● Texte aufgrund von Fragen erschlieâen;
● Texte fortsetzen oder umformen;
● gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);
● die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;
● Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;
● die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;
● personliche Meinungen auâern und begrunden;
● einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);
● sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);
2. Inhalte
● Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merk-male).
● schriftliche Umgangs- und Kommunikationsfornien (z.B.Gesuch, Brief, Anzeige);
● Literarische Texte:
● V. Klasse: A. Lindgren Die Mutprobe; J.Haltrich: Die Konigstochter în der Flammenburg;
● VI. Klasse: H. Hesse: Das Nachtpfauenauge; J. W. Goethe: Der Schatzgraber; G.A. Burger: Die Schatzgraber; G. Schwab: Dadalus und Ikarus;
● VII. Klasse: H. Boll: Die Waage der Baleks; J. W. Goethe Erlkonig; W. Borchert: Nachts schlafen die Ratten doch;
● VIII. Klasse: H. Liebhardt: Dort oben bei den Kirschen; G. E. Lessing: Fabeln; J.W. Goethe: Meeresstille; Gluckliche Fahrt; Fr. Schiller: Die Burgschaft; G. Keller: Kleider machen Leute; B. Brecht: Der Augsburger Kreidekreis, E. Junge: Der Sieger.
Die Texte dienen der exemplarischen Behandlung. În der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen und einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen zu beherrschen. Zwecks exemplarischer Behandlung konnen auch Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V und VI behandelt werden.
Sprache
1. Anforderungen
● Fahigkeit în einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;
● Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;
● Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgefuge;
● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;
● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfluhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw.
2. Inhalte
● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).
● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.
● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
● Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.
● Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.
Wichtige Hinweise
● Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschluâprufung ab.
● Die schriftliche Abschluâprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.
● Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.
● Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.
● Die Benotung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.
● Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.
● Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen. So z. B.wird bei Aufgabenstellungen mit vielfacher Wahl (Fachterminologie aus dem Englischen: multiple choice) nur die richtige Antwort eingekreist oder aufgeschrieben.
ISTORIA ROMANILOR
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Istoria românilor are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul școlar 2001/2002, statut de disciplina opțională.
Proba de examen la Istoria românilor este o proba scrisă cu durata de 2 ore.
II. OBIECTIVELE DE EVALUARE
Candidații trebuie să demonstreze capacitatea de:
1. a utiliza, în contexte noi, notiuni istorice invatate;
2. a selecta și utiliza informații oferite de o sursa istorica, la prima vedere sau cunoscută;
3. a plasa în timp și spațiu evenimentele istorice;
4. a interpreta din punct de vedere istoric relații de tip cauza-efect;
5. a prezenta o perioadă istorica în funcție de anumite repere;
6. a compara evenimente și procese istorice, stabilind asemanari și deosebiri.
III. CONTINUTURI (TEME)
CLASA A VIII-A
1. Civilizatii preistorice și antice.
2. Statul medieval și instituțiile sale.
3. Țările Române și statele vecine între diplomatie și confruntare.
4. Constituirea României Moderne.
5. România între democratie și totalitarism.
6. România după al Doilea război mondial.
7. Studii/lecții de sinteza:
- România și sistemul de la Versailles
Notă:
Abordarea fiecărei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-lui (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz).
Este recomandat unul dintre următoarele manuale:
● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, editia 2000, autori: Liviu Lazar, Viorel Lupu
● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, editia 2000, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Paun, Radu Bajenaru, Ioan Grosu
● Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000, autori: Sorin Oane, Maria Ochescu.
IV. PROBA DE EXAMEN
Proba de examen este alcătuită din trei părți.
Prima parte conține itemi obiectivi (cu raspunsuri la alegere; de completare). La fiecare dintre aceștia elevul este solicitat sa aleagă răspunsul corect sau sa scrie în spațiul punctat răspunsul corect, în funcție de cerința respectiva.
Partea a II-a din proba de examen conține itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt întrebări structurate). La fiecare dintre aceștia elevul este solicitat sa redacteze răspunsul.
Partea a III-a din proba de examen este reprezentată de itemii subiectivi (eseu pe baza unei structuri de idei).
Pentru examenul de capacitate 2002, itemii de tip intrebare structurată, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise la prima vedere, harti, grafice, imagini etc.
Următoarele exemple de itemi au ca scop familiarizarea elevilor cu cerințele probei scrise la Istoria Românilor:
I. Scrieti pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmatia de mai jos:
1. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor Unite în anul:
a. 1848 b. 1857 c. 1859 d. 1866
II. Scrieti pe foaia de examen răspunsul corect care completează propozitia de mai jos:
1. Domnitorul care a condus Moldova între anii 1457-1504, se numește ..............
III. 1. Definiți următoarele notiuni istorice: "cenzura"; "colectivizare".
2. Construiti, cu fiecare dintre notiunile istorice menționate, câte o propozitie/fraza, referitoare la un fapt din istoria românilor.
IV. Cititi cu atenție textul de mai jos:
"În planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a știut sa păstreze echilibrul între cele doua mari partide care s-au creat, Partidul Liberal și Partidul Conservator (...). Votul nu era universal, ci cenzitar - numai cei ce plateau impozit erau admiși sa aleagă."
(N. Djuvara, despre domnia lui Carol I)
Pornind de la acest text, raspundeti următoarelor cerințe:
1. Transcrieti definitia data de autor votului cenzitar.
2. Numiți câte un reprezentant al fiecărui partid menționat în text.
3. Menționați o confruntare militară, la care a participat Carol, înainte de proclamarea sa ca rege în 1881.
4. Explicați un motiv al instaurării dinastiei străine în anul 1866.
V. Menționați doua cauze care au determinat întoarcerea armelor împotriva Germaniei în vara anului 1944 și explicați doua urmări ale acestui eveniment istoric.
VI. Prezentați, în aproximativ doua pagini, Marea Unire din 1918, având în vedere:
- doi factori care au favorizat acest proces istoric;
- data (zi, luna) și instituția/cadrul în care s-a hotărât unirea fiecărei provincii - Basarabia, Bucovina și Transilvania - cu România;
- contextul internațional în care este recunoscută Marea Unire și un stat care semnează un tratat de pace cu România.
Nota!
Se punctează și structurarea compoziției (introducere - cuprins - concluzii), prezentarea în ordine cronologică a evenimentelor/a proceselor istorice, utilizarea limbajului istoric.
Punctajul maxim al probei scrise la Istoria Românilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fracțiuni de punct. Nota finala se calculează prin împărțirea punctajului obținut la 10.
PROGRAMA DE LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARA - MATERNĂ
I. MAGYAR NYELVTAN
1. Altalanos kovetelmenyek:
Az anyanyelvi ismeretek kereteben a funkcionalis nyevvizsgalo kepessegre helyezzuk a hangsulyt. A vizsgara valo felkeszitesnek, akarcsak a negy ev anyaganak a tudatos felhasznalast es a kifejezokeszseg fejleszteset kell szolgalnia, tovabba arra kell felkesziteni a tanulot, hogy a rendelkezesere allo nyelvi eszkozoket, informaciomennyiseget tudatos es kreatfv modon alkalmazza.
2. Szamonkent muveltseganyag:
A hangok vilaga:
----------------
A beszedhangok ismerete. A beszeloszervek es mukodesuk. A beszeloszervek szerepe a maganhangzok es massalhangzok kepzeseben. A hangok es a betuk. A beturend. A maganhangzok. A maganhangzok stilushatasa. A hangrend es illeszkedes. A massalhangzok. A massalhangzok stilushatasa. A massalhangzok kapcsolodasa. A helyes kiejtes. A szotag. A hangsuly es a hanglejtes.
Szintek es egysegek a nyelvben:
-------------------------------
A szoveg. A mondat. A szoszerkezet. A szo. A szoelem. A beszedhang.
Viszonyok a nyelvben:
---------------------
A mellerendelo viszony (kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto, magyarazo). Az alarendelo viszony (targyas, hatarozos, jelzos, hasonlitott es hasonlo, megvalosulas es feltetel, megengedes).
A nyelvi jelek erteke:
----------------------
Alaki ertek, jelolesi ertek, szofaji ertek, helyi ertek, jelentesertek, tettertek.
A nyelv es a nyelvi jelek funkcioja:
------------------------------------
A szofaji ertek es a mondatbeli funkcio kapcsolata. Az ige tomorito ereje. A nyelv szerepe a kozlesben. A nyelv szerepe a tarsadalomban.
A valtozo nyelv:
----------------
Regi nyelv - mai nyelv. A szavak hangalakja es jelentese. A jelentesvaltozas.
A mukodo nyelv:
----------------
Kombinalas, varialas, szabad szorend, mozgekony jelentes, kevesbol vegtelen, ugyanaz - sokfelekeppen.
Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa (pl. elbeszelo, leiro, parbeszedes, meggyozo).
A kommunikacio folyamata, tenyezoi, a szobeli kozles mufajai (monolog, parbeszed, alkalmi beszed, erveles, vita), az irott szoveg jellemzoi, stilusa, a vazlatkeszites.
II. IRODALOMOLVASAS
Altalanos kovetelmenyek:
Az irodalmi mu uzenete. Szerzo-szoveg-olvaso viszonya. A befogadoi magatartas. Az irodalmi szoveg szervezodese; az irodalmi mu mint komplex modell. Az epikus muvek cselekmenye. A cselekmeny fobb mozzanatai. A narrativ szovegek szervezodese. Elbeszeloi nezopont, elbeszelo es tortenet viszonya, ter-ido viszonya, a szereplok jellemzese. Vazlatkeszites. Az elbeszelo (kotott es szabad-) fogalmazas.
Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok (novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lirai alkotasok (dai, koltoi level, leiro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese alapjan.
A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es verstani alapfogalmak, lirai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok ismerete. Onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi) kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo - adott - szoveg alapjan.
MATEMATICA
INTRODUCERE
a) Funcții
----------
Examenul care finalizează studiile gimnaziale, indeplinind funcția de certificare a nivelului de cultura generală a absolvenților învățământului obligatoriu este examenul de Capacitate.
Examenul de capacitate este conceput ca examen național, realizandu-se potrivit normelor Regulamentului de organizare și de desfășurare, pe bază de programe unice pentru toate școlile din țara.
Complementar funcției de certificare a pregătirii elevilor, examenul de capacitate are funcții de selecție și de orientare privind accesul absolvenților de gimnaziu spre rute profesionale diversificate și de niveluri diferite - învățământ liceal sau învățământ profesional sau de ucenici.
b) Conținut
-----------
Disciplinele la care se susțin probele în cadrul examenului de capacitate sunt următoarele:
● Limba și literatura română - scris;
● Matematica - scris;
● Limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale - scris;
● disciplina la alegere dintre Istoria românilor și Geografia României - scris.
c) Programa de examen pentru capacitate
----------------------------------------
Programa de examen pentru capacitate este un concept introdus în teoria și practica evaluării educaționale, odată cu organizarea primului examen de acest fel la noi în țara, în anul 1999. Este un instrument care amelioreaza calitatea și eficienta actului evaluării rezultatelor școlare, orienteaza într-un mod mai concret procesul evaluării, informează toți factorii interesați cu privire la natura și modul de realizare a examinării elevilor.
Prin structura și funcțiile ei esențiale, programa de examen se adresează următoarelor categorii de subiecti:
- elevilor și părinților acestora;
- profesorilor care predau disciplinele prevăzute pentru examenul de capacitate;
- autorilor care proiectează și elaborează probele pentru acest examen;
- factorilor responsabili de organizarea și desfășurarea examenului (inspectoratele școlare, conducerile unităților școlare);
- altor parteneri institutionali și persoane interesate de calitatea efectelor educației (sindicate, asociații profesionale, instituții implicate în recunoașterea și echivalarea studiilor s.a.).
Valoarea specifică a acestui instrument rezida în funcțiile pe care și le asuma.
Acestea pot fi rezumate astfel:
- informează beneficiarii potențiali cu privire la obiectivele, conținuturile, modurile și instrumentele de evaluare ale performantelor școlare;
- defineste coordonatele activității de pregătire a elevilor și susține eforturile pe care le implica reusita acestora la examen; permite elevilor sa cunoască cu claritate ce se asteapta de la ei și care este sistemul de evaluare a rezultatelor muncii lor;
- orienteaza profesorii în conceperea procesului de instruire și a practicilor de evaluare relevante pentru sistemul de evaluare propriu examenului de capacitate, și compatibile cu acesta;
- asigura ridicarea calității tehnice a probelor de evaluare - validitatea, fidelitatea, obiectivitatea;
- facilitează compararea valorii probelor și a rezultatelor obținute la examenul de capacitate de către serii diferite de absolvenți, reflectand în acest fel dinamica performantelor școlare, oferind sugestii utile pentru revizuirea curriculumului;
- conferă mai multă transparenta privind principiile, criteriile, tehnicile și procedurile utilizate în realizarea examenului de capacitate.
Programa de matematica pentru examenul de capacitate este concepută din punct de vedere metodologic astfel:
I. Statutul disciplinei de examen.
II. Standardele curriculare de performanță.
III. Conținutul tematic.
IV. Matricea de specificății.
V. Structura probei.
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Matematica are, în cadrul examenului de capacitate pentru anul școlar 2001/2002, statut de disciplina obligatorie.
Proba de examen la matematica este o proba scrisă cu durata desfășurării de 2 ore.
Ponderea notei de la matematica în media generală a examenului de capacitate este de 1/3 respectiv 1/4 pentru elevii care susțin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale).
II. OBIECTIVELE CADRU ȘI STANDARDELE CURRICULARE DE PERFORMANTA
1. Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, a terminologiei și a procedurilor de calcul specifice matematicii.
S(1) Scrierea, citirea, compararea și reprezentarea pe axa a numerelor reale.
S(2) Efectuarea corecta a operațiilor cu numere reale (eventual reprezentate prin litere).
S(3) Utilizarea estimarilor și a aproximarilor de numere și de măsuri (lungimi, unghiuri, arii și volume) pentru a aprecia validitatea unor rezultate.
S(4) Utilizarea unor elemente de logica și de teoria multimilor, precum și a unor relații, funcții, siruri în rezolvarea problemelor.
S(5) Rezolvarea de ecuatii și de inecuatii și efectuarea de calcule algebrice utilizând algoritmi, formule și metode specifice.
S(6) Stabilirea și utilizarea proprietăților calitative și metrice ale figurilor și corpurilor geometrice, în probleme de demonstratie și de calcul.
S(7) Utilizarea localizarii figurilor geometrice și a unor elemente de transformări geometrice.
S(8) Reprezentarea în plan a configuratiilor spatiale.
S(9) Înregistrarea, prelucrarea și prezentarea datelor pe baza unor elemente de statistica și probabilitati.
2. Dezvoltarea capacităților de explorare/investigare și rezolvare de probleme.
S(10) Identificarea unei situații-problema și organizarea eficienta a modului de rezolvare a acesteia.
S(11) Utilizarea unor reprezentari și metode variate pentru calificarea și justificarea (demonstrarea) unor enunturi.
S(12) Construirea unor generalizari și verificarea validității lor.
3. Dezvoltarea capacității de a comunică utilizând limbajul matematic.
S(13) Înțelegerea semnificatiei globale a informațiilor cu caracter matematic extrase din diferite surse documentare.
S(14) Expunerea coerenta, în scris, a propriilor demersuri de rezolvare a unei probleme.
III. CONȚINUTUL TEMATIC
(Obiectivele evaluării și conținutul tematic sunt stabilite în concordanta cu prevederile programelor școlare).
ARITMETICA și ALGEBRA
---------------------
Multimi
Multimi: relații (apartenența, egalitate, incluziune); submultime; operații cu multimi (reuniunea, intersectia, diferența, produsul cartezian). Multimi finite, multimi infinite.
Multimile N, Z, Q, R, R-Q. N inclus Z inclus Q inclus R.
Scrierea numerelor naturale în baza zece.
Propozitii adevărate și propozitii false.
Împărțirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiție, divizor, multiplu; proprietăți ale relatiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime și numere compuse; numere pare și numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun.
Divizibilitatea în Z : definiție, divizor, multiplu.
Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; fractii egale; reprezentari echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile.
Scrierea unui număr rațional sub forma zecimala sau fractionara.
Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea și ordonarea numerelor reale.
Valoare absolută (modul), opus, invers, parte întreaga, parte zecimala, aproximari în multimea numerelor reale.
Intervale în R: definiție, reprezentare pe axa.
Operații cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulțirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg. Radacina patrata a unui număr natural patrat perfect; extragerea radacinii patrate dintr-un număr rațional pozitiv; algoritmul de extragere a radacinii patrate; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din patratul sau. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor. Factorul comun.
Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Rationalizarea numitorului de forma a√'76b, a±√'76b cu a, b f2 Ș N.
Media aritmetica și media aritmetica ponderată. Media geometrica a doua numere reale pozitive.
Rapoarte și proporții: raport; proprietatea fundamentală a proportiilor; proporții derivate; aflarea unui termen necunoscut; șir de rapoarte egale; marimi direct proporționale și marimi invers proporționale; regula de trei simpla.
Procente: p% dintr-un număr; aflarea unui număr rațional când cunoastem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.
Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numărul cazurilor favorabile/numărul cazurilor posibile.
Calcul algebric
Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scăderea, înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.
Formulele de calcul prescurtat:
(a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2;
(a + b)(a-b)=a^2 - b^2;
(a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2ac + 2bc.
Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor și metode combinate.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent număr întreg).
Funcții
Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.
Noțiunea de funcție; funcții de tipul f:A->R, f(x)=ax+b, unde a,b f2 Ș R și A multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor funcții. Aflarea multimii valorilor unei funcții de tipul f:A->R, f(x)=ax+b, unde a,b f2 Ș R și A multime finita. Determinarea unei funcții de tipul f:R->R, f(x)=ax+b, unde a,b f2 Ș R, al carei grafic conține doua puncte. Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscând coordonatele acestora.
Ecuatii și inecuatii
Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax+b=0, a f2 Ș R*, b Ș R. Ecuatii echivalente.
Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax^2+bx+c=0, a,b,c f2 Ș R, a diferit 0.
Reprezentarea grafica, prin puncte, a dreptei soluțiilor unei ecuatii de forma:
ax + by + c = 0, a,b,c f2 Ș R, a diferit 0 sau b diferit 0.
Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuatii de forma:
(a(1)x + b(1)y + c(1) = 0
( ,a(1),a(2),b(1),b(2),c(1),c(2) f2 Ș R.
(a(2)x + b(2)y + c(2) = 0
Interpretare geometrica. Sisteme reductibile la acestea.
Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor și al sistemelor de ecuatii. Utilizarea metodelor aritmetica și algebrica pentru rezolvarea unei probleme.
Rezolvarea în R a inecuatiilor de forma ax+b≤0 (<, ≥, >), af2 ȘR*, bȘR. Scrierea multimii soluțiilor.
GEOMETRIE
---------
Măsurare și măsuri (lungime, masa, timp, arie, volum):
- transformări (inclusiv 1 dmc = 1 litru).
Figuri și corpuri geometrice:
a) punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta, unghiul
b) poligonul
c) cercul
d) corpuri geometrice
a) - poziții relative, clasificare;
- paralelism și perpendicularitate în plan și în spațiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a doua drepte în spațiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele;
- teorema celor trei perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta;
- proiectii ortogonale ale unui punct, segment sau ale unei drepte pe un plan;
- unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment;
- unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a doua plane;
- identificarea axei (centrului) de simetrie al unei figuri geometrice.
b) Triunghiul:
- perimetrul și aria;
- suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;
- unghi exterior unui triunghi;
- linii importante în triunghi și concurenta lor;
- linia mijlocie în triunghi;
- triunghiul isoscel și triunghiul echilateral - proprietăți;
- criteriile de congruenta a triunghiurilor;
- triunghiul dreptunghic - teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora și reciprocă ei; rapoarte constante în triunghiul dreptunghic (sin, cos, tg, ctg); întocmirea tabelului pentru unghiurile de 30°, 45°, 60°; rezolvarea triunghiului dreptunghic;
- teorema lui Thales și reciprocă ei;
- teorema fundamentală a asemanarii;
- triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor.
Patrulaterul convex:
- perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul, trapezul)
- suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;
- paralelogramul - proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;
- paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) - proprietăți;
- trapezul; linia mijlocie în trapez;
- trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți.
Poligonul regulat (triunghiul echilateral, patratul, hexagonul regulat):
- latura, apotema, perimetrul și aria.
c) Cercul:
- centru, raza, diametru;
- unghi la centru;
- coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente, și reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse între doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);
- unghi înscris în cerc;
- pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc;
- triunghi circumscris unui cerc;
- triunghi înscris în cerc;
- lungimea cercului;
- aria discului;
- lungimea arcului de cerc;
- aria sectorului de cerc.
d) Corpuri geometrice:
Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau patrat; cubul; piramida regulată și trunchiul de piramida regulată (baza triunghi echilateral sau patrat); cilindrul circular drept; conul circular drept; trunchiul de con circular drept; sfera:
- reprezentarea lor prin desen;
- elementele lor (vârfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale, înălțimi, generatoare, apoteme, raze);
- identificarea unor figuri plane pe corpuri geometrice;
- desfășurări;
- secțiuni paralele cu baza;
- secțiuni axiale;
- aria laterala, aria totală, volumul.
În conținutul subiectului de examen cele trei discipline matematice studiate în gimnaziu: aritmetica, algebra și geometrie, se regăsesc aproximativ în următoarele procente:
1.
Aritmetica + Algebra
40%-65%
2.
Geometrie
35%-60%
V. STRUCTURA PROBEI
Proba de examen este alcătuită din două părți.
Prima parte conține itemi de completare. La fiecare dintre cerințe elevul este solicitat sa scrie pe foaia de examen rezultatul care completează enuntul dat. Răspunsul scris va consta doar în menționarea rezultatului obținut în urma efectuării unui calcul, a unui rationament, sau în precizarea denumirii unei notiuni matematice studiate.
Partea a doua conține probleme cu răspuns deschis. La fiecare dintre acestea elevul este solicitat sa redacteze rezolvarea completa și să justifice pe foaia de examen rezultatele obținute.
Fiecăreia dintre cele doua părți i se acordă același punctaj.
Limba și literatura română
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Limba și literatura română are, în cadrul examenului de Capacitate, statut de disciplina obligatorie de examen, la care se susține o proba scrisă cu o durată de 2 ore.
Ponderea notei obținute la limba și literatura română în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care susțin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale).
II. OBIECTIVE
Prin susținerea examenului de Capacitate la aceasta disciplina, elevul va trebui să facă dovada capacităților, a abilităților și deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua părți a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a și a VI-a), precum și pe parcursul ciclului de observare și orientare (clasele a VII-a și a VIII-a), reflectate în următoarele sarcini de lucru:
A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)
● sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum și modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale și secundare;
● sa opereze cu sensul propriu și figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;
● sa recunoască figurile de stil/procedeele de expresivitate artistică și celelalte notiuni de teorie literară invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;
● sa recunoască elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa și sa opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;
● sa recunoască și sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice și sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;
● sa interpreteze valorile expresive ale topicii și ale punctuatiei;
● sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.
B. Capacitatea de exprimare scrisă (C II)
● sa rezume un text literar dat;
● sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
● sa redacteze un text în care să se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze într-o compunere, conform unor cerințe specificate, apartenența unui text la un gen sau la o specie literară: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia și resursele expresive ale limbii);
● sa redacteze diferitele texte cu destinație funcțională: cerere, invitație, scrisoare, telegrama;
● să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie și de exprimare corecta;
● sa exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingator și coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare și a unui stil, adecvate contextului și în conformitate cu normele de redactare.
III. CONTINUTURI
A. Lectura. Teoria literară. Textul
● Autorul. Eul liric și naratorul.
● Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul; naratiunea la persoana a III-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral
● Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.
● Strofa și versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul).
● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectivă, sincretica).
● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic.
● Specii literare: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia.
B. Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare
1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare
---------------------------------------------------------------
● Părțile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
● Așezarea corecta în pagina.
● Punctuatia. Semnele de punctuatie și ortografice. Valoarea funcțională și expresiva a semnelor de punctuatie.
● Scrierea funcțională. Telegrama, invitația, cererea.
● Scrierea reflexiva. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea și argumentarea unui punct de vedere.
● Textul literar. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.
2. Elemente de construcție a comunicării
----------------------------------------
1. Lexicul
● Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.
● Cuvântul. Forma și conținutul. Cuvântul de baza. Sensul cuvintelor în context.
Sensul propriu (de baza și secundar) și sensul figurat.
● Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.
● Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele.
● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.
● Regionalismele. Arhaismele.
● Cuvintele polisemantice.
● Unitățile frazeologice (locutiuni, expresii).
● Pleonasmul.
2. Notiuni de fonetica
● Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe.
● Folosirea corecta a accentului în limba română.
3. Morfosintaxa
● Părțile de vorbire flexibile. Clasificare/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categorii morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparatie). Funcții sintactice.
● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificare/felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Funcții sintactice (adverb, interjectie).
4. Notiuni de sintaxa
● Relația text, fraza, propozitie, cuvânt.
● Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuatia lor.
● Relațiile sintactice în propozitie și în fraza (interdependenta, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propozitie și în fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia și pauza.
● Fraza. Propozitia principala și secundară/subordonata. Elementele de relație în fraza. Propozitia regenta și propozitia subordonata. Elementul regent.
● Propozitia și părțile de propozitie. Tipurile de propozitie.
5. Sintaxa propozitiei și a frazei
● Predicatul și propozitia subordonata predicativa.
● Subiectul și propozitia subordonata subiectiva.
● Atributul și propozitia subordonata atributiva.
● Complementul. Complementele circumstantiale și necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza și de scop. Complementul direct și indirect.
● Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale condiționale, concesive, consecutive.
● Expansiunea și contragerea.
● Acordul.
IV. MATRICEA DE SPECIFICAȚIE A PROBEI SCRISE
Partea
probei
Tipul de sarcina
de lucru
Capacitatea
vizata
Ponderea în
întregul probei
I.
Înțelegerea și
operarea cu textul
C I.
~ 55%
II.
Redactarea unui
text funcțional
C II.
~ 10%
III.
Elaborarea unei
compuneri
C II.
~ 35%
V. STRUCTURA PROBEI
Proba de examen conține trei părți, fiecăreia fiindu-i alocat un punctaj global, menționat pe foaia de examen, pe care o primește candidatul, și detaliat apoi în baremul de corectare și de notare.
Formularea subiectelor din proba de examen se face pe baza obiectivelor programei de examen și în conformitate cu abilitatile, deprinderile, capacitatile, cunoștințele și conținuturile selectate din Curriculum Național, Programe școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a, Aria curriculara: Limba și comunicare, Limba și literatura română (Ordin al Ministrului nr. 4237, din 23.08.1999).
Prin Curriculum Național se stabilește principiul studierii limbii și literaturii române în ciclul gimnazial din perspectiva comunicativ-funcțională. Drept urmare, programa pentru examenul de Capacitate pune accentul pe evaluarea unor capacități de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă, pe care trebuie să le aibă un absolvent al clasei a VIII-a, în condițiile în care în procesul de predare-invatare se utilizează manualele alternative, textul literar fiind folosit ca suport pentru recunoașterea și operarea cu notiuni de teorie literară, cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa, de ortografie și de punctuatie, studiate în anii de școala.
Partea I a probei este destinată înțelegerii și operarii cu textul. Pe baza acestuia, se vor formula un număr de cerințe care să vizeze atât înțelegerea și analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. înțelegerea textului), cat și operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva comunicativ-funcțională (B. Limba română - fonetica, vocabular, morfologie și sintaxa aplicată).
Partea a II-a conține redactarea unui text funcțional (cerere, invitație, scrisoare, telegrama), în conformitate cu anumite cerințe, formulate prin itemi.
Partea a III-a are în vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenentei unei opere/a unui fragment la gen și specie; comentarea unor secvente din operele studiate; analiza de text literar.
VI. EXEMPLE DE CERINȚE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba și literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)
Partea I (46 de puncte):
A. Înțelegerea textului (text la prima vedere) conține 5 cerințe a câte 2 puncte fiecare, prin care se evalueaza abilitați, deprinderi, elemente de competența etc., vizând capacități de receptare a mesajului scris, prevăzute de programa pentru examen.
În funcție de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerințe care se referă strict la înțelegerea textului citat, dar și cerințe care să implice valorificarea noțiunilor de teorie literară studiate în școala.
Spre exemplu, pot fi propuse cerințe de tipul:
1. Indica modul/modurile de expunere prezent(e) în text.
2. Stabilește tipul de text și n trasaturi ale acestuia.
3. Motiveaza, într-un text de cel mult n randuri, apartenența fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).
4. Transforma dialogul de mai sus în vorbire indirecta.
5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A și B.
6. Redactează un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.
7. Stabilește n argumente, care să demonstreze ca fragmentul reprodus aparține unei descrieri (sau unei naratiuni).
8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conține o enumeratie/o alta figura de stil.
9. Explica, în maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator și personaj în textul dat.
10. Precizează măsura, ritmul și rima strofei de mai sus.
11. Selecteaza un fragment, de cel mult n versuri, care să indice prezenta eului liric în textul dat.
12. Numește specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus.
13. Explica semnificatia urmatorului vers.../următoarelor versuri...(sau a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii...).
14. Motiveaza întrebuințarea semnelor de ortografie/de punctuatie din textul dat.
15. Selecteaza cuvântul/sintagma care exprima/sugereaza următoarea idee [....].
16. Explica, în n randuri, semnificatia titlului operei literare, ținând seama și de textul reprodus mai sus.
17. Prezintă tema discuției dintre personajele A și B, din textul de mai sus.
18. Realizează, numai pe baza informațiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic și moral) al personajului A.
19. Numește momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.
20. Scrie ideile principale și ideile secundare din textul de mai sus.
21. Exprima-ti punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat [...].
22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, în textul de mai sus.
B. Limba română (9 cerințe a câte 4 puncte fiecare) presupune recunoașterea și operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei și a frazei, având ca suport același text oferit candidatului.
Cerințele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate 2001, vizând selectarea, aplicarea, construcția, analiza, compararea și interpretarea unor fapte de limba, redactarea unor enunturi.
Operarea cu elemente de vocabular și de sintaxa apare, direct sau indirect, și la partea a II-a și a III-a a subiectelor propuse mai jos, conform principiului abordarii limbii din perspectiva comunicativ-funcțională,
Partea a II-a (10 puncte) este destinată evaluării capacității de exprimare scrisă, în situația redactarii unor texte cu destinație funcțională: cerere, invitație, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei probe este acordat pentru:
a) respectarea convențiilor specifice textului funcțional (3-4 puncte);
b) structurarea conținutului, în conformitate cu tipul de text și cu cerințele formulate (3-4 puncte);
c) corectitudinii limbii utilizate (2-3 puncte).
Partea a III-a (34 de puncte) implica tot evaluarea capacității de exprimare scrisă, dar cu un grad ridicat de relevanta. Cerința de baza consta în redactarea unei compozitii de 1-2 pagini, cu cerințe prestabilite (4 repere/cerințe specifice fiecărui tip de subiect și un reper general, vizând respectarea normelor de ortografie, de punctuatie și de exprimare corecta), avându-se în vedere:
a) rezumarea unui text prezentat candidatului;
b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, balada, schita, nuvela, român, comedie (cerințele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/ procedee de portretizare) - sau la prima vedere;
c) argumentarea apartenentei unui text la un gen și/sau la o specie literară (basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia);
d) analiza sumară a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura acestuia și resursele expresive ale limbii;
e) exprimarea, într-un mod corect, logic, convingator și coerent, a unor idei și opinii despre textul selectat;
f) aplicarea normelor de ortografie și de punctuatie.
Nota!
În situația în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/dintre fragmentele studiate la clasa.
Cerințele vor fi astfel formulate, încât sa nu permită reproducerea unor caracterizari de personaje și a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmărește evaluarea capacității candidatului de a opera cu notiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial.
În realizarea unor compozitii cu cerințe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conținutului:
A. Rezumarea unui text literar:
a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale;
b) precizarea personajelor implicate în acțiune;
c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele;
d) respectarea altor convenții specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenții emotional-subiective și fără citate).
B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):
a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) și a mijloacelor/a procedeelor de portretizare;
b) precizarea, în textul selectat, a n trasaturi ale personajului și a semnificatiei acestora;
c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situații din text;
d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relațiilor dintre personajul indicat prin cerința și alt personaj/alte personaje din opera/din text.
C. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literară (I):
a) ipostaza în opera a autorului (narator; eu liric);
a) precizarea, în textul ales de către candidat, a n caracteristici ale speciei literare;
b) ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat;
c) evidentierea rolului mijloacelor artistice.
D. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literară (II):
a) prezentarea a n caracteristici ale speciei literare;
b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor studiate;
c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvente/la situații semnificative);
d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n întâmplări/situații semnificative.
E. Analiza de text:
a) relevarea modului de expunere dominant și a trasaturilor acestuia, identificabile în textul dat;
b) prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor;
c) încadrarea textului în gen și/sau în specie literară;
d) susținerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului, prin n argumente specifice.
Prin baremul subiectelor propuse la partea a III-a au fost acordate 16 puncte pentru conținut (câte 4 puncte pentru rezolvarea fiecărui reper/a fiecărei cerințe, detaliată prin criterii de performanță) și 18 puncte pentru redactare - numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spațiu indicat, distribuite astfel:
● unitatea compoziției (introducere - 1 p.; cuprins - 1 p.; încheiere -1 p.; pentru rezumarea unui text: prezentarea esentializata - 1 p.; succesiunea logica a ideilor din text - 1 p.; conexiunea secventelor compunerii - 1 p.); 3 puncte
● coerenta textului (claritatea enunturilor- 1 p.; proprietatea termenilor utilizați - 1 p.; sintaxa adecvată - 1 p.); 3 puncte
● registrul de comunicare, stilul și limbajul adecvate conținutului compunerii; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
● ortografia (0-1 greșeli - 3 p.; 2 greșeli - 2 p.; 3 greșeli - 1 p.); 3 puncte
● punctuatia (0-1 greșeli- 3 p.; 2-3 greșeli- 2 p.; 4-5 greșeli - 1 p.); 3 puncte
● așezarea corecta a textului în pagina; încadrarea în spațiul acordat; lizibilitate. (1 p. + 1 p. +1 p.) 3 puncte
NOTA!
Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obține prin împărțirea la 10 a punctajului obținut de candidat.
VII. MODELE DE SUBIECTE
Proba scrisă de limba și literatura română
Sesiunea iunie 2001
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
● Timpul efectiv de lucru este de doua ore.
Partea I (46 de puncte)
Citește cu atenție textul dat. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerința.
"În pajistea ce marginea drumul, cativa rari cosasi sau greieri taraiau a arsita. Tot incotro mergeam eu, curgea și Sabasa cu unde repezi și clare; privind-o numai cum se strecoara iute și murmuratoare pe sub umbra deasa și tainuita a pădurilor, imi pricinuia o simtire de dulce racoare sub arsita caniculara a verii. Ma asezai pe un bolovan la umbra și, dus pe ganduri, priveam nemiscat apa care fugea. Pe cursul ei neoprit, mi se părea ca fuge și sufletul meu; și o melancolie*) neasteptata ma cuprinse."
(Calistrat Hogas - Pe drumuri de munte)
Explicație: *) melancolie = tristete.
A. Înțelegerea textului
1. Numește anotimpul a cărui imagine este surprinsa în fragmentul de mai sus. 2 puncte
2. Rescrie, din text, o structura/un grup de cuvinte care conține o inversiune. 2 puncte
3. Transcrie, din fragmentul citat, o structura/un grup de cuvinte care sugereaza o senzatie opusă celei de "arsita caniculara". 2 puncte
4. Precizează cauza care produce privitorului "o melancolie neasteptata". 2 puncte
5. Menționează doua trasaturi care să justifice faptul ca textul este o descriere. 2 puncte
B. Limba română
6. Transcrie, din prima fraza, un cuvânt care conține un diftong și unul care conține un triftong. 4 puncte
7. Stabilește câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: "iute", "clare". 4 puncte
8. Transcrie, din text, doua cuvinte derivate cu prefixe. 4 puncte
9. Scrie câte un enunt în care cuvântul "tot" să aibă valoare de pronume, respectiv, de adjectiv pronominal. 4 puncte
10. Precizează cazul celor două cuvinte subliniate: "...priveam nemiscat apa care fugea...". 4 puncte
11. Transcrie părțile secundare de propozitie, din enuntul "o melancolie neasteptata ma cuprinse" 4 puncte
12. Precizează funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate: "...pajistea ce marginea drumul...". 4 puncte
13. Transcrie, din text, o propozitie subordonata atributiva.
4 puncte
14. Alcătuiește o fraza care să conțină o propozitie subordonata circumstantiala de loc, având ca termen regent verbul "a (se) aseza".
4 puncte
Partea a II-a (10 puncte)
Te numesti Lucian/Lucia Serbanescu și te afli în vacanta de vara, la bunici, în comuna Padureni. Redactează, pe o pagina distinctă a foii de examen, o scrisoare de 10 - 20 de randuri, în care să le dai părinților vesti despre tine.
În scrisoare, trebuie:
● sa ai formulele de introducere și de încheiere potrivite relatiei cu destinatarul, precum și celelalte convenții ale acestui tip de compunere (data, locul, semnatura); 4 puncte
● sa folosesti un conținut și un stil adecvate situației imaginate;
4 puncte
● sa respecti normele de exprimare corecta, de ortografie și de punctuatie. 2 puncte
Atenție!
Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerința! Data redactarii scrisorii este 18.06.2001.
Partea a III-a (34 de puncte)
Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să caracterizezi un personaj dintr-un român, pe baza fragmentelor studiate la clasa.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
● prezentarea a patru mijloace/procedee de caracterizare existente în text;
● numirea a patru trasaturi ale personajului;
● ilustrarea celor patru trasaturi ale personajului, cu ajutorul textului ales/al fragmentelor studiate;
● evidentierea unor mijloace artistice folosite în caracterizare (procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau structuri gramaticale etc.).
Nota!
Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru conținut (câte 4 puncte pentru fiecare cerința rezolvată) și 18 puncte pentru redactare (unitatea compoziției - 3 p.; coerenta textului - 3 p.; ortografia - 3 p.; punctuatia - 3 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului - 3 p.; așezarea corecta a textului în pagina, încadrarea în spațiul acordat, lizibilitatea - 3 p.). În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puțin o pagina.
BAREM DE CORECTARE ȘI DE NOTARE
NOTA!
Se acorda același punctaj pentru răspunsurile date în spiritul soluțiilor din barem.
Partea I (46 de puncte)
A. înțelegerea textului
1. Anotimpul - vara. 2 puncte
2. Exemplu de răspuns: "rari cosasi", "dulce racoare" etc. 2 puncte
3. Exemplu de răspuns: "umbra deasa (și tainuita)", "dulce racoare" etc. 2 puncte
4. Exemplu de răspuns: cauza care produce privitorului "o melancolie neasteptata" este contemplarea apei care curge, parand ca poarta cu ea și sufletul acestuia etc.; răspuns corect (nuantat, corect redactat): 2 p.; răspuns parțial corect (ezitant sau cu unele greșeli de exprimare, de ortografie, de punctuatie): 1 p. 2 puncte
5. Exemplu de răspuns: prezenta unor elemente de cadru temporal sau spatial, surprins, cu detalii, din perspectiva privitorului; prezenta imaginilor vizuale și auditive; în ansamblu, textul urmărește sa provoace o anumită impresie în sufletul cititorului etc. (1 p. + 1 p.) 2 puncte
B. Limba română
6. Oricare dintre următoarele raspunsuri: diftongi - "pajistea", "marginea", "sau", "greieri"; triftong - "taraiau". (2p. + 2p.) 4 puncte
7. Exemple de răspuns: "iute" - vioaie, rapida, sprintena etc.; "clare" - pure, limpezi, transparente, curate, stravezii, cristaline etc.
(2p. + 2p.) 4 puncte
8. Oricare doua dintre următoarele raspunsuri: "nemiscat", "neoprit", "neasteptat". (2p. + 2p.) 4 puncte
9. Exemple de răspuns: A văzut tot ce trebuia (pronume nehotarat). Tot drumul a tacut (adjectiv pronominal nehotarat). (2p. + 2p.) 4 puncte
10. "Apa"- acuzativ; "care"- nominativ. (2p. + 2p.) 4 puncte
11. "Neasteptata", "ma". (2p. + 2p.) 4 puncte
12. "Ce"- subiect; "drumul" - complement direct.(2p. + 2p.) 4 puncte
13. Oricare dintre următoarele raspunsuri: "ce marginea drumul", "care fugea". 4 puncte
14. Exemplu de răspuns: M-am așezat*1)/unde am vrut.*2) 4 puncte
Partea a II-a (10 puncte)
1. Respectarea convențiilor specifice scrisorii (formula de introducere: 1 p.; formula de încheiere: 1 p.; data, locul, semnatura numai dacă toate elementele apar în compunere: 2 p.; pentru 1-2 elemente care apar în compunere: 1 p.). 4 puncte
2. Redactarea scrisorii (conținutul adecvat cerinței: în totalitate: 2 p./parțial: 1 p.; folosirea unui registru stilistic potrivit: în totalitate: 2 p./parțial: 1 p.). 4 puncte
3. Corectitudinea limbii utilizate (punctele se acordă numai dacă scrisoarea se încadrează în limita minima de randuri cerută):
● corectitudinea exprimarii: 1 p. (0 p. pentru doua sau mai multe greșeli de lexic sau de sintaxa);
● ortografie și punctuatie: 1 p. (0 p. pentru trei sau mai multe greșeli cumulate). 2 puncte
Partea a III-a (34 de puncte)
A. Conținut
1. Prezentarea mijloacelor/procedeelor de caracterizare existente în text: caracterizare directa - de către autor, de către alte personaje, autocaracterizare; caracterizare indirecta - prin limbaj, prin comportament, prin aspectul fizic, prin vestimentatie etc. (identificarea a patru mijloace/procedee de caracterizare; alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu luat în discuție; explicații logice, în acord cu exemplele alese: 4 p.; identificarea a doua - trei mijloace/procedee de caracterizare; exemple nu în totalitate relevante, însoțite sporadic de explicații: 2 p.; identificarea a unu - doua mijloace/procedee, fără exemple, fără explicații: 1 p.). 4 puncte
2. Numirea celor patru trasaturi. (1p. + 1p. + 1p. + 1p.) 4 puncte
3. Ilustrarea celor patru trasaturi ale personajului: (alegerea potrivita a exemplelor, în acord cu trasatura selectata, pentru fiecare dintre cele patru trasaturi ale personajului, luate în discuție: 4 p.; alegerea potrivita a exemplelor, pentru trei dintre trăsăturile personajului, luate în discuție: 3 p.; alegerea potrivita a exemplelor, pentru doua dintre trăsăturile personajului, luate în discuție: 2 p.; alegerea potrivita a exemplelor, pentru o trasatura a personajului, luată în discuție: 1 p.). 4 puncte
4. Evidentierea mijloacelor artistice folosite în caracterizare: (identificarea unor mijloace artistice, alegerea potrivita a exemplelor pentru mijloacele artistice luate în discuție, explicații logice, în acord cu exemplele alese: 4 p.; identificarea unui mijloc artistic, exemple nu în totalitate relevante, însoțite sporadic de explicații: 2 p.; identificarea unui mijloc artistic, fără exemple, fără explicații: 1 p.). 4 puncte
B. Redactare (pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie să aibă cel puțin o pagina)
5. Unitatea compoziției (introducerea: 1 p; cuprinsul: 1 p.; încheierea: 1 p.). 3 puncte
6. Coerenta textului (claritatea enuntului: 1 p.; varietatea lexicului: 1 p.; sintaxa adecvată: 1 p.). 3 puncte
7. Registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului compunerii. (1p. + 1p. + 1p.) 3 puncte
8. Ortografia (0-1 greșeli: 3 p.; 2 greșeli: 2 p.; 3 greșeli: 1 p.; 4 și mai multe greșeli: 0 p.). 3 puncte
9. Punctuatia (0-1 greșeli: 3 p.; 2-3 greșeli: 2 p.; 4-5 greșeli: 1 p.; 6 și mai multe greșeli: 0 p). 3 puncte
10. Așezarea corecta a textului în pagina, lizibilitatea, încadrarea în spațiu. (1p. + 1p. + 1p.) 3 puncte
NOTA!
Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obține prin împărțirea la 10 a punctajului obținut de candidat.
LIMBA ȘI LITERATURA SARBA
I. Sadrzaj programa: Srpski jezik
1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika luo;
2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;
4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.
Cilievi i zadaci nastave sprskog jezika:
----------------------------------------
● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
● njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;
● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;
● postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.
II. Sadrzaj programa : knjizevna lektira
5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uși; Osnovna skola od B. Nusica;
6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.Nusica;
7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V.St.Karadzica;
8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S.Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J.St.Popovica; Kosa od I. Andrica.
Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:
---------------------------------------------
● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;
● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;
● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;
● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.
Literatura:
-----------
Knjizevna lektira i gramatika za 5.razred. (1993)
Knjizevna lektira i gramatika za 6.razred. (1993)
Knjizevna lektira i gramatika za 7.razred. (1994)
Knjizevna lektira i gramatika za 8.razred. (1994)
Napomene : Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.
LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACA
SLOVENSKY JAZYK
A. HLASKOSLOVIE
Hlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.
B. NAUKA O SLOVE
Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)
C. MORFOLOGIA
Slovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).
D. SYNTAX
Jednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.
Poziadavky:
- spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov
- aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,
- uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,
- morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,
- tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,
- urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznadit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,
- urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
- aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.
LITERARNE CLANKY
5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov), Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vici.
6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).
7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt'Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P.O.Hviezdoslav).
8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka); Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky - zmatk; (J.G.Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).
POJMY Z LITERARNEJ TEORIE
Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema. Poviedka, crta, novela, român. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen.
Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.
Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.
Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).
SLOHOVE CVICENIA
Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.
Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.
Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.
Poziadavky:
- urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,
- interpretovat' zname basnicke prostriedky,
- identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),
- identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,
- suvislo vyjadrit' svoje myslienky,
- identifikovat' strukturu literarneho diela.
STUDIJNA LITERATURA
Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
Skuska sposobilosti zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska je pisomna a obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov (ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu ) atd'. Cas na vypracovanie : 2 hodiny.
*) Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.
IV. MATRICEA DE SPECIFICAȚII
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.