Ordinul nr. 4321/2001

Articolul

ARTA ACTORULUI

A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare în functie de diferite stari psihice indicate de comisie).

B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte și o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese din numărul de obiecte fixate de comisie.

C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).

Proba A. și B. se va desfășura astfel:

În ziua probei, comisia elaboreaza/fixeaza/pregătește textele la prima vedere, numărul de obiecte precum și starea sufleteasca care le vor însoți. Subiectele vor fi de acelasi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

LA DISCIPLINA LIMBA TURCA

(PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC)

I - OKUMA - ANLAMA

- Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,

- Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,

- Metin icinde cumleyi taniyabilme,

- Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,

- Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,

- Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,

- Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,

- Bir siirin sekil ve anlam ozellilklerini kavrayabilme,

- Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek:,

- Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer,zaman,olay ve kisiler)

- Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,

- Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,

- Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,

- Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek:,

- Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme,

- Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem...)

- Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,

- Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,

- Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,

- Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.

II. ANLATIM

A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM

- Dogru ve duzgun konusabilmek,

- Turke derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,

- Bir tartismaya katilabilmek,

- Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip,yazabilmek,

- Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayalmek,

- Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,

- Ozel mektup, is mektubu,dilekce ve telegraf yazabilmek,

- Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek,

- Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),

- Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,

- Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,

- Okuduklarindan notlar alabilmek,

- Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,

- Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,

- Bir fikir yazisi yazabilmek.

III. DIL BILGISI(GRAMER) KONULARI

A) SES BILGISI

- Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,

- Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,

- Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,

- Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,

- Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,

- Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,

- Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,

- Seslerin birlesmesini,hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.

B) KELIME BILGISI

- Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek

isimler ve isimlerin yapilari,

isim tamlamalari,

isimlerin cesitleri

sifatlar ve sifatlarin yapilari,

sifatlarin cesitleri

sifat tamlamalari,

zamirler ve zamirlerin yapilari,

zamirlerin cesitleri,

zarflar ve zarflarin yapilari,

zarflarin cesitleri,

fiiller ve fiillerin yapilari,

fiillerde kip,zaman ve kisi,

yapilarina gore fiiler,

edatlar

baglaclar,

unlemler.

C) CUMLE BiLGISI

- Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek

olumlu cumleler,

olumsuz cumleler,

soru cumieleri,

unlem cumleleri,

sart cumleleri.

- Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek

basit cumle,

bilesik cumle,

sirali cumle,

bagli cumle,

sirali-bagli cumle.

Cumlenin ogelerini kavrayabilmek.

ozne

yuklem

zarf tumleci

dolayli tumlec

belirtili nesne

belirtisiz nesne

D) ANLAM BILGISI

- Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek

Kelimelerin gercek anlami,

Kelimelerin mecaz anlami,

Kelimelerin terim anlami,

Kelimelerin deyim anlami,

Zit anlamli kelimeler,

Es anlamli kelimeler.

E) YAPI BILGISI

EKLER

Yapim ekleri

Cekim ekleri(isim ve fiil cekim ekleri)

Basit kelime

Turemis kelime

Bilesik kelime

F) EDEBI BILGILER

- Yazi turlerini kavrayabllmek.

Roman ve român cesitleri

Hikaye

Masal

Tiyatro ve cesitleri,

Destan,

Siir ve siir cesitleri

Gezi yazilari,

Nutuk

Makale

Fikra,

Sohbet

- Edebiyatinin tanimi ve konusu

- Turk edebiyatri'nin devirleri

- Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)

- Siirle ilgili bilgiler,

Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub...

- Halk edebiyati ve ozellikleri,

- Halk edebiyati nazim sekilleri

- Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri

G) IMLA VE NOKTALAMA

- Buyuk harflerin imlasi

- Ozel isimlerin imlasi,

- Eklerin imlasi,

- Yabanci kelimelerin imlasi,

Nokta

Virgul

Noktali virgul

Tirnak isareti

Iki nokta

Soru isareti

Unlem isareti

NOT 1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.

2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir.

Mehmet KIRMIZIGUL Cuma DUMALI

Profesor de Limba Turca Profesor de Limba Turca

BACALAUREAT 2002

INFORMATICA

(profilul informatica)

Programa pentru susținerea probei care corespunde ariei Tehnologii

OBIECTIVE GENERALE

1. Candidatii trebuie să fie capabili sa recunoasca o rezolvare corecta pentru o problemă data

2. Candidatii trebuie să fie capabili sa analizeze o problemă și sa aleaga metoda potrivita pentru rezolvarea ei

3. Candidatii trebuie să fie capabili sa reprezinte algoritmi de rezolvarea ai problemelor

4. Candidatii trebuie să fie capabili sa foloseasca corect elementele unui limbaj de programare

5. Candidatii trebuie să fie capabili sa transpuna pasii unui algoritm în structuri de control specifice unui limbaj

6. Candidatii trebuie să fie capabili sa organizeze informațiile în diferite structuri de date

7. Candidatii trebuie să fie capabili sa scrie sub forma modularizata programele

8. Candidatii trebuie să fie capabili sa utilizeze datele stocate pe suport extern

9. Candidatii trebuie să fie capabili sa foloseasca metode de programare adecvate rezolvarii unor probleme de generare (tip backtracking).

10. Candidatii trebuie să fie capabili sa folosească structurile dinamice de date în rezolvarea problemelor

1. Algoritmi

1.1. Notiunea de algoritm, caracteristici

1.2. Obiectele cu care lucreaza algoritmii (date, variabile, expresii, operatii)

2. Principiile programarii structurate

2.1. Structuri de baza;

- structurile liniara, alternativa și repetitiva

- descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice și în pseudocod;

3. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal*1) sau C)

3.1. Vocabularul limbajului

3.2. Constante

3.3. Notiunea de tip de data

3.4. Variabile; declararea variabilelor

3.5. Definirea constantelor

3.6. Expresii

3.7. Citirea/scrierea datelor

4. Structuri de control

4.1. Structura liniara; instrucțiunile de atribuire și compusa

4.2. Structura alternativa;

4.3. Structura repetitiva;

5. Algoritmi simpli (care nu necesita utilizarea datelor structurate)

Reprezentare în pseudocod și/sau scheme logice

5.1. Probleme care opereaza asupra cifrelor unui numar

5.2. Divizibilitate. Numere prime

5.3. Algoritmul lui Euclid

5.4. Sirul lui Fibonacci (fără array)

6. Tipuri structurate de date

6.1. Tipul tablou

6.2. Tipul sir de caractere

6.3. Tipul înregistrare

7. Aplicații cu tipuri de date structurate

7.1. Tablouri

7.1.1. Determinare minim/maxim

7.1.2. Ordonare (o metoda de ordonare: bulelor, insertie, selecție, numărare)

7.1.3. Interclasare

7.1.4. Cautare binara

7.1.5. Prelucrari de siruri de caractere

7.2. Înregistrări

8. Subprograme

8.1. Domeniul de vizibilitate al identificatorilor

8.2. Dezvoltare ascendenta și dezvoltare descendenta a programelor

8.3. Proceduri

8.3.1. Declarare și apel

8.3.2. Parametri formali și parametri efectivi

8.3.3. Parametri transmisi prin valoare și parametri transmisi prin referința

8.4. Functii; declarare și apel

8.5. Proceduri și functii predefinite

9. Aplicații care necesita utilizarea subprogramelor

9.1. Scrierea, modularizata a programelor

9.2. Programe ce evidentiaza rolul parametrilor

9.3. Programe care utilizeaza functii și proceduri predefinite

10. Fisiere. Aplicații.

10.1. Notiunea de fisier. Validare date

10.2. Fisiere text

11. Recursivitate

11.1. Prezentare generală

11.2. Functii recursive

11.2.1. Exemple la recursivitatea directa prin comparare cu metoda iterativa

- factorial

- sirul lui Fibonacci

- cel mai mare divizor comun

11.3. Proceduri recursive

- inversarea elementelor dintr-un sir

- determinarea maximului și minimului unui sir

- cautare binara

12. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva)

12.1. Prezentare generală

12.1.1. Problema celor opt regine

12.1.2. Generarea partitiilor unui numar natural

12.1.3. Plata unei sume cu bancnote de valori date

12.1.4. Labirint

12.1.5. Algoritm de acoperire a tablei de sah prin saritura calului

12.1-6. Orice aplicatie asemanatoare celor de mai sus

13. Probleme de combinatorica

13.1. Generarea produsului cartezian

13.2. Generari de submultimi

13.3. Generarea aranjamentelor

13.4. Generarea permutarilor

14. Structuri dinamice de date (alocare dinamica)

14.1. Tipul referința

14.2. Notiunea de variabila dinamica

14.3. Structuri de date inlantuite

14.3.1. Liste

- operatii elementare: inserare, cautare, eliminare element

- stive, cozi, liste dublu inlantuite, liste circulare; operatii specifice

------------

*1) Exemplele concrete și implementarile algoritmilor se vor putea realiza în Pascal sau C.

Recomandari bibliografice

1. Rancea, Doina- Limbajul PASCAL, Editura Libris, Cluj, 1993-1996

2. Tudor, Sorin- Algoritmi și limbaje de programare, Editura L&S, București, 199

3. Tudor, Sorin- Tehnici de programare, Editura TEORA, București, 1995

4. Tudor, Sorin- Bazele programarii în C++, Editura L&S, București

5. Niculescu, Stelian și Eftene, Sorin - Algoritmi și limbaje de programare Editura Didactica și Pedagogica, București, 1995, 1997

6. Patrut, Bogdan- Invatati limbajul "PASCAL în 12 lectii, Editura TEORA, București, 1997

7. Patrut Bogdan- Algoritmi și limbaje de programare, Editura Teora, București, 1998

8. Ivasc Cornelia și Pruna Mona- Bazele informaticii clasa a X-a, Editura Petrion, București, 1996

9. Ivasc Cornelia și Pruna Mona- Bazele informaticii, Caiet de laborator, Editura Petrion, București, 1997

10. Daniela Sarbu- Algoritmi și limbaje de programare, E.D.P, București, 1998

11. Stoilescu Dorian- Manual de C/C++ pentru licee, Editura Radial Galați

12. Atanasiu Adrian, Pintea Rodica-Culegere de probleme Pascal, Editura Petrion, București, 1996

13. S. Niculescu, E. Cerchez, D.Lica, M.Serban, D. Manz, D.Popescu, A.Voicu, E.Onea- Bacalaureat și atestat la informatica, Editura L&S, București 1999

14. D. Oprescu, C.Balanescu, R.Pintea, D.Grigoriu, A. Voicu-Teste de sinteza în programare, Editura L&S, București 1999, 2000

15. *** - Culegere de probleme, Editura Computer Libris Agora, Cluj, 1998

16. Gazeta de informatica, Editura Computer Libris Agora, Cluj

BACALAUREAT 2002

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA GERMANA

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu, vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, candidatii pot alege o limbă străină la probele optionale.

Atât pentru proba orala ca proba obligatorie, cat și pentru proba scrisa candidatii tuturor profilurilor, inclusiv minoritatile (L3) vor fi evaluați pe baza unor texte la prima vedere

Pentru toate profilurile accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau scrisa și nu pe conținutul textelor din manuale.

II. OBIECTIVE DE EVALUARE

1. a) PROBA ORALA

Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:

- sa citeasca un text necunoscut (nestudiat la clasa) intr-un mod corect (pronuntie, intonatie), fluent și expresiv (deprinderea de a citi);

- sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viața pentru 5-7 ore saptamanal și 3-4 ore saptamanal și sa redea conținutul textului pentru 1-2 ore saptamanal și minoritati (L3);

- sa demonstreze capacitatea de a folosi corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale (studiate) pe tot parcursul comunicarii orale, precum și prin rezolvarea itemilor care au drept ținta acest lucru: sinonimie, antonimie, formare de propozitii pornind de la un cuvant sau de la o expresie subliniate în textul dat, sau traducerea unei fraze.

- sa descrie, sa nareze, sa argumenteze pe baza unei teme date (din temele generale de comunicare) astfel încât sa dovedeasca capacitatea de a vorbi convingator, logic și coerent (monolog).

Candidatii se pot referi la textele cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta de viața.

1. b) PROBA SCRISA

Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris:

- candidatii vor avea de completat un text lacunar necunoscut (text cu spatii goale), fără cuvinte date pentru profilurile 5-7, 3-4 și 1-2 ore saptamanal și cu cuvinte date pentru minoritati (L3).

- candidatii care au studiat 5-7, 3-4 și 1-2 ore saptamanal vor fi solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip adevarat/fals iar minoritatile (L3) vor fi solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip alegere multipla;

- toți candidatii vor fi solicitati sa faca retroversiunea (din limba română în limba germana) a unui set de 5-7 fraze cu una, doua sau mai multe subordonate, prin care se va evalua capacitatea de a face un transfer lingvistic.

- Indiferent de numărul de ore studiate pe săptămâna, candidatii vor fi solicitati sa scrie un eseu pe baza unui proverb cunoscut pentru 5-7 și 3-4 ore saptamanal și pe baza unei teme date (din temele generale de comunicare) pentru 1-2 ore saptamanal și minoritati (L3).

III. CONTINUTURI

1. STRUCTURI GRAMATICALE

Se va urmarii capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat structurile lexicale, morfologige, sintactice și semantice studiate conform programei de limba germana.

2. TEXTE

Textele selectate nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba germana. Aceste texte vor fi extrase din cărți literare/neliterare, ziare și reviste germanofone.

3. TEME DE COMUNICARE ORALA/SCRISA

Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viața de fiecare zi, experienta umana în general: elemente de cultura și civilizatie, datini, obiceiuri, relatii în familie, locuinta, moda, mancaruri, bauturi, descoperiri, inventii, viața spirituala, profesiuni, automobile, sport, mediu ambiant, problemele vietii cotidiene, droguri, vicii (alcool, fumat), AIDS (virusul HIV)..., conflicte între generatii, trecutul și prezentul, razboi și pace, viața personalitatilor culturii germane, mass media, presa, bunele maniere.

IV. PRECIZARI

1. Timpul de lucru este:

a) proba orala: 15-20 de minute pentru pregătirea subiectelor,

10-15 minute pentru, prezentare;

b) proba scrisa: 3 ore.

2. Textele necunoscute folosite pentru, cele doua probe de examen, orala și scrisa, nu exclud studierea textelor din manuale, ba dimpotriva. Textele din manuale sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

- să se familiarizeze cu diferite genuri și stiluri literare/neliterare

- sa abordeze orice text nou din manual ca pe un text necunoscut, care ofera posibilitatea formarii și dezvoltării deprinderilor de comunicare orala și scrisa;

- sa-și imbogateasca vocabularul, sa-și insuseasca structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechii;

- sa invete sa analizeze și sa interpreteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale;

- sa comunice mai bine oral și scris.

STRUCTURA PROBEI SCRISE LA DISCIPLINA - LIMBA GERMANA

5-7 ore saptamanal

I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate) .

Itemi de completare (text lacunar)

II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate)

Itemi de tip adevarat/fals

III. Transfer lingvistic

Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5-7 fraze.

IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb .

3-4 ore saptamanal

I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate)

Itemi de completare (text lacunar)

II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate)

Itemi de tip adevarat/fals

III. Transfer lingvistic

Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5-7 fraze.

IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb.

1-2 ore saptamanal

I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate).

Itemi de completare (text lacunar)

II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate)

Itemi de tip adevarat/fals

III. Transfer lingvistic

Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5 fraze.

IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de comunicare.

Minoritati (L3)

I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate).

Itemi de completare (text lacunar - cu cuvinte date)

II. Aplicarea unor cunoștințe de gramatica.

Itemi de tip alegere multipla

III. Transfer lingvistic

Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5 fraze.

IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de comunicare.

PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002

LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA

Richtlinien fur die aBITURPRUFUNG 2002

deutsche Sprache und Literatur

Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.

1. Anforderungen

Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen:

- Wissen, selbostandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen;

- Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Grebiet im gelernten Zusammenehang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang.

- Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte

- Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen.

- Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen.

- Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortem.

- Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen.

- Fahigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen.

- Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen

- Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usW.) zu beweisen.

2. Inhalte:

a. Literatur:

- Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise.

- Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand cines Werkes.

- Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge).

- Romantik: Lebensgefuhl Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.

- Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.

- Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner. B.Brecht.

- Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungs-elemente anhand eines Werkes.

- Lirik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart.

b. Grammatik/Sprachbetrachtung:

Phonetik, Morphologie, Sintax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, inklusive grammatikalische Analyse).

c. Kinderliteratur: (nur fur padagogisches Profil)

- Die Definition der Kinder- und Jugendliteratur.

- Die Lesealtersstufen.

- Das Bilderbuch. Begriffsbestimmung.

- Die Einteilung der Bilderbucher nach dem Verhaltnis Bild-Text.

- Die Beurteilung eines Bilderbuches nach padagogischem Gesichtspunkt.

- Die Beurteilung eines Bilderbuches nach psychologischem Gesichtspunkt.

- Die Beurteilung eines Bilderbucnes nach literarisch-asthetischem Gesichtspunkt.

- W. Busch: Max und Moritz.

- H. Hoffmann: Struwwelpeter.

- Die thematische Vielfalt und die Arten des Kinderverses.

- Das Volksmarchen. Begriffserklarung.

- Marcheninterpretation: Die Bremer Stadtmusikanten.

- Marcheninterpretation: Hansel und Gretel.

- Marcheninterpretation: Rotkappchen.

- Marcheninterpretation: SchneeweiBchen und Rosenrot.

- Marcheninterpretation: Schneewittchen.

- Marcheninterpretation: Rumpelstielzchen.

- Marcheninterpretation: Der blonde Eckbert von L. Tieck.

- Marcheninterpretation: Aschenputtel.

- Marcheninterpretation: Frau Holle.

- Beurteilungskriterien der Gute - Nacht - Geschichten.

- Die Marchengestalten.

- Die Rolle der Marchen în der Entwicklung des Kindes.

- Literaturgeschichtliche Entwicklung der Kinderliteratur.

- Die Bedeutung der Lyrik fur die Entwicklung der Personlichkeit des Kindes.

- Vergleich anstellen zwischen dem Kunstmarchen und dem Volksmarchen.

- Interpretation eines Gedichtes von H. von Fallersleben.

- Interpretation eines Gedichtes von V. Bluthgen.

- Interpretation eines Gedichtes von Ch. Morgenstern.

- Interpretation eines Gedichtes von J. Ringelnatz.

- Interpretation eines Gedichtes von E. Kastner.

- Interpretation eines Gedichtes von J. Kruss.

- Interpretation eines Gedichtes von J. Guggenmos.

- Interpretation eines Gedichtes von P. Hacks.

3. Die schriftliche Prufung

Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlicht. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben.

În der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet.

Absolventen des padagogischen und philologischen Profils haben auch ein gesondertes sprachliches bzw.

Grammatikthema zu bewaltigen.

Die Aufgabenarten în Literatur werden gema dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte

Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen konnen.

Bewertet wird:

- angemessene Behandlung des Themas

- structurierte und differenzierte Argumentation

- Transfervermogen

- Beachtung der sprachlichen Normen

- zwechmabige Gliederung der Arbeit

- ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho syntaktische Analyse (nur fur padagogisches und philologisches Profil)

Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird den Pruflingen mitgeteilt.

4. Die mundliche Prufung

Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung.

În der mundlichen Prufung haben die Absolventen des padagogischen Profils auch ein Thema aus der Kinderliteratur zu bewaltigen.

Anforderungen:

- zusammenhangende Auberung zu einem gegebenen Thema;

- Prufungsgesprach uber grobere fachliche Zusammenhange;

- Textinterpretation;

Bewertet wird:

- inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches;

- Transfervermogen;

- sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben.

Die Abiturprufung în der Spezialabteilung des "Hermann - Oberth" Lyzeums în Bukarest verlauft gemab der genehmigten Prufungsordnung.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002

GEOGRAFIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Geografia generală sau Geografia României au, în cursul examenului de bacalaureat, pentru anul scolar 2001/2002, statutul de disciplina optionala, la alegere cu alte discipline.

Proba de examen este scrisa și se va desfășura pe o durată de 3 ore.

- Proba "d" va viza Geografia României.

- Proba "e" va viza Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a).

- Proba "f" va viza Geografia României la alegere cu Geografia generală.

II. OBIECTIVE

Absolventii de liceu, care vor sustine proba de geografie în cadrul examenului de bacalaureat, trebuie să demonstreze ca sunt capabili sa atinga urmatoarele obiective:

1. Cunoasterea și utilizarea corecta a terminologiei specifice.

1.1 Sa defineasca termenii geografici de baza.

1.2 Sa identifice termenii geografici și numele proprii principale în texte și materiale grafice și cartografice.

1.3 Sa elaboreze texte cu continut geografic, folosind termeni specifici.

2. Interpretarea corecta a informațiilor inscrise pe un suport cartografic.

2.1 Sa identifice și sa localizeze fapte și date pe suporturi grafice și cartografice cunoscute.

2.2 Sa identifice și sa localizeze fapte și date pe suporturi grafice și cartografice noi sau fără suport intuitiv.

2.3 Sa stabileasca raporturile dintre obiectele și fenomenele reprezentate pe harta prin semne convenționale și să le explice.

2.4 Sa transfere informații geografice de pe un suport grafic sau cartografic intr-un text.

3. Înțelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu geografic.

3.1 Sa analizeze informații vizand caracterizarea unui teritoriu pentru identificarea relatiilor dintre componentele geografice.

3.2 Sa explice conexiunile dintre componentele geografice.

4. Explicarea și argumentarea faptelor geografice.

4.1 Sa explice fapte geografice.

4.2 Sa evidentieze asemanarile și deosebirile prin studiul comparativ a doua teritorii/regiuni geografice.

4.3 Sa demonstreze fapte geografice și deosebiri teritoriale.

5. Elaborarea unui text coerent după un algoritm dat.

5.1 Sa analizeze geografic componentele unui teritoriu.

5.2 Sa sintetizeze elementele geografice specifice unui teritoriu intr-un text coerent.

III. CONTINUTURI

Clasa. a IX-a

GEOGRAFIE FIZICA GENERALA

Capitolul 3. Dinamica litosferei și relieful:

- Structura interna a Pamantului

- Placile tectonice și dinamica scoartei terestre

- Procese și fenomene asociate dinamicii scoartei terestre

- Relieful major al Terrei

- Relieful creat de agentii externi - tipuri de relief create de agentii externi:

- a) relieful fluvial (valea, eroziunea fluviala, lunca și terasele)

- b) relieful climatic (relieful desertic, ghetarii și relieful glaciar)

- c) relieful litoral (delte, estuare, limanuri, lagune și tipuri de tarmuri)

Capitolul 4. Elemente de meteorologie și clima:

- Factorii genetici ai climei

- Principalele elemente și fenomene climatice ale Terrei

- Clima și tipurile de clima

Capitolul 5. Oceanul planetar și apele continentale.

- Oceanele și marile

- Raurile și fluviile

- Lacurile

● Capitolul 6. Vegetatia și fauna.

● Zonele biogeografice terestre

CLASA a X-a

GEOGRAFIA UMANA SI ECONOMICA A LUMII

● Capitolul I. Harta politica a lumii

● Capitolul II. Geografia umana

● Raspandirea geografica și densitatea populatiei

● Evolutia în teritoriu a orașelor

● Clasificarea orașelor

● Capitolul III. Geografia economica a lumii

● Geografia agriculturii

- a) culturile temporare și permanente

- b) cresterea animalelor

● Geografia industriei

- a) resursele energetice și industria energiei electrice

- b) metalurgia

- c) raspandirea teritoriala a industriei

● Geografia transporturilor

- transporturile pe apa

CLASA a XI-a

GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR

Capitolele:

● 2. Tipurile de medii geografice

● Tipuri de medii din zona calda

● Tipuri de medii din zona temperata

● Tipuri de medii din zona rece

● 4. Domenii prioritare ale protectiei și conservarii mediului

● Protectia și conservarea covorului vegetal

● Protectia și conservarea egalitatii aerului

● Protectia și conservarea calității apelor

● Protectia și conservarea calității solului

Sunt recomandate manualele:

● Geografie fizica generală, manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactica și Pedagogica R. A. editiile 1996, 1997,1998, autori: Grigore Posea, Octavian Mandrut

● Geografia umana și economica a lumii, manual pentru clasa a X-a, Editura Didactica și Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: V. Tufescu, Gr. Posea, V. Cucu, I. Velcea, O. Mandrut.

● Geografia mediului înconjurător, manual pentru clasa a XI-a,Editura Didactica și Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: Victor Tufescu, Grigore Posea, Aurel Ardelean.

CLASA a XII-a

GEOGRAFIA ROMÂNIEI

Capitolele:

I. Unitatea și armonia teritoriului României

II. Cadrul natural

III. Populatia și asezarile umane

IV. Agricultura și prelucrarea industriala a produselor agricole

V. Industria

VI. Transporturile

VII. Turismul

VIII. Comertul

IX. Caracteristicile regionale ale României și impartirea administrativ-teritoriala

Notă:

Nu sunt obligatorii continuturile hartilor de la capitolul Industria, precum și conținutul hartii cu principalele centre de prelucrare industriala a produselor agricole (pag. 73).

Este recomandat manualul: Geografia României, manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactica și Pedagogica București, editia 2000, autori: Victor Tufescu, Claudiu Giurcaneanu, Viorela Anastasiu.

IV. MATRICEA DE SRECIFICATII

În cadrul probei de examen, itemii vor concretiza obiectivele programei în aproximativ urmatoarele procente:

Geografia generală

● Geografia fizica generală 35%

● Geografia umana și economica a lumii 35%

● Geografia mediului înconjurător 30%

Geografia României

● Varietatea și armonia teritoriului românesc: 5%

● Cadrul natural 50-60%

● Populatia și asezarile omenesti 10-15%

● Agricultura și valorificarea produselor agricole 10-15%

● Industria 10-15%

● Transporturile și caile de comunicatie 5-10%

● Turismul și comertul 5-10%

● Caracteristici regionale ale teritoriului României 5%

V. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

Prima parte a probei de examen va cuprinde itemi obiectivi, a doua parte va cuprinde itemi de tip eseu structurat, iar a treia parte va cuprinde itemi privind transferul de informații de pe un suport grafic și cartografic în text sau transpunerea unor date/informații pe un suport grafic și cartografic și interpretarea produselor rezultate.

STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIA ROMÂNIEI

I. Itemi de completare și/sau itemi cu alegere multipla

II. Itemi de grupare/selecție după un criteriu

III. Itemi de tip:

● eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe harta, cu privire la limite, relief, clima, ape, vegetatie, fauna, soluri;

● eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe harta, cu privire la populatie, asezari, economie;

● eseu structurat - compararea a doua dintre unitatile de relief reprezentate pe harta, având în vedere anumite aspecte geografice și precizarea asemanarilor și deosebirilor esentiale;

IV. Eseu liber - explicarea unor relatii între anumite elemente sau componente geografice ale teritoriului și emiterea de argumente corespunzătoare pentru susținerea explicatiei;

V. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice și cartografice

STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIE GENERALA

I. Itemi de completare și/sau itemi cu alegere multipla

II. Itemi de grupare/selecție după un criteriu

III. Eseu structurat - compararea a doua zone biogeografice/tipuri de peisaje/tipuri de clima/regiuni industriale având în vedere anumite elemente specifice;

IV. Eseu liber - explicarea unor relatii între anumite elemente sau componente geografice ale teritoriului cu argumentarea solutiei date;

V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat (caracterizarea unei zone biogeografice/tip de peisaj/tip de clima/regiune industriala dintre cele reprezentate pe harta)

VI. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice și cartografice

TIPURILE DE CAPACITATI VIZATE PRIN ITEMI:

Geografia României și Geografie generală:

1. Cunoasterea și utilizarea corecta a terminologiei și denumirilor geografice.

2. Înțelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu geografic.

3. Explicarea și argumentarea faptelor geografice.

4. Elaborarea unui text coerent.

5. Interpretarea corecta a informațiilor inscrise pe suporturi grafice și cartografice.

SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI

Punctajul total acordat este de 100 de puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu, în dreptul fiecarui item sau grupe de itemi este inscris punctajul maxim acordat.

În cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar dacă răspunsul oferit de candidat este corect, în conformitate cu baremul de corectare și notare. În cazul în care răspunsul este greșit se obtin 0 puncte.

Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale raspunsului oferit, în conformitate cu baremul de corectare și notare.

Nu se acordă fractiuni de punct.

Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obținut la 10.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002

FIZICA

A. STATUTUL DISCIPLINEI

FIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul scolar 2001-2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba "e" sau "f" în functie de filiera din profilul liceului absolvit.

B. OBIECTIVE

● Publicarea programei de examen sub forma actuala se inscrie intr-un demers coerent și complex care priveste toate disciplinele și poate fi numit reforma evaluării și examinarii. Noul sistem național de evaluare și examinare are, printre altele, cateva caracteristici care este necesar să fie subliniate:

- cresterea transparentei examinarii;

- cresterea validitatii și fidelitatii testelor;

- asigurarea unui mod unitar de corectare și notare atât în cadrul examenelor, cat și în evaluarea curenta;

- cresterea obiectivitatii în examinare și a gradului de comparabilitate a rezultatelor obtinute (în perspectiva considerarii rezultatelor examenului de bacalaureat în cadrul admiterii în învățământul superior);

- sugerarea unor trasee de instruire și evaluare pentru elevi (sub indrumarea profesorilor), care să le maximizeze performantele și sansele în fata unor examene cu o exigenta în crestere.

● Proba scrisa pentru Examenul de Bacalaureat va evalua gradul de realizare a obiectivelor generale ale studierii Fizicii în liceu. Aceste obiective sunt:

- Insusirea conceptelor fundamentale, a principiilor și a legilor pe care se bazeaza Fizica;

- Cunoasterea marimilor fizice necesare descrierii starilor și fenomenelor fizice;

- Insusirea unor capacitati de investigatie experimentala;

- Înțelegerea modelelor care permit descrierea fenomenelor fizice;

- Identificarea fenomenelor fizice în realitatea inconjuratoare și folosirea cunoștințelor de fizica în explicarea acesteia;

- Aplicarea legilor și principiilor fizicii în situatii noi la rezolvarea problemelor.

● În contextul Examenului de Bacalaureat, în functie de conținutul programei de examen, candidatii trebuie să faca dovada urmatoarelor capacitati:

- sa enunte principiile și legile fizicii, sa scrie și sa interpreteze relatiile matematice care le descriu;

- sa defineasca marimile fizice și unitatile lor de măsura;

- sa identifice fenomenele fizice în situatii practice;

- sa explice situatii din realitatea ambianta folosind cunoștințele de fizica invatate;

- să aplice legile și principiile fizicii în rezolvarea problemelor.

C. CONTINUTURI

PROFIL REAL (matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie)

PROFIL INFORMATICA

PROFIL TEHNOLOGIC

PROFIL MILITAR (real)

PROFIL SPORTIV (real)

PROFIL TEOLOGIC (real)

● Conținutul programei de examen a fost stabilit tinandu-se seama de PROGRAMA DE FIZICA aprobata cu nr. 32665/1993, precum și de MANUALELE DE FIZICA după care au studiat candidatii. Au fost respectate cateva principii a caror cunoastere de către candidati este oportuna:

1. Volumul programei de examen, redus fata de cel din curriculum, se limiteaza la capitole cu totul reprezentative ale Fizicii, care permit o evaluare a atingerii obiectivelor de mai sus în cadrul examenului;

2. Alaturi de continuturile programei de examen sunt precizate și notiuni studiate cu care acestea sunt corelate, a caror cunoastere de către candidati este necesară, chiar dacă itemii din subiectul de examen nu se vor referi explicit la acestea.

Exemplu: Capitolul "Miscarea punctului material sub actiunea unor tipuri de forte" nu face parte din programa de examen și în consecința, subiectul de examen nu va contine itemi referitori la acest subiect. În schimb cunoasterea marimilor fizice specifice miscarilor și a legilor miscarii, fără detalii privind deducerea celor din urma, este necesară pentru rezolvarea unui item din capitolul "Principiile dinamicii" care face parte din programa de examen.

Lista notiunilor pe baza cărora candidatul trebuie să stie sa opereze, fără ca ele sa faca subiectul unor cerințe explicite din itemi este urmatoarea:

- Vector deplasare, vector de pozitie, viteza, acceleratie, compunere și descompunere a vectorilor, legi ale miscarii rectilinii uniforme și ale miscarii uniform variate, forta, de greutate, forta centripet de forta de interactiune electrica, randament mecanic, marimi caracteristice miscarii circulare uniforme, centrul de greutate al unui corp omogen de forma regulata.

- Electrizarea prin influența, dependenta rezistivitatii unui conductor de temperatura, gruparea generatoarelor, reostat și potentiometru, sunt, rezistenta aditionala.

- Dualismul corpuscul - unda, conditia de stationaritate a undei asociate unei particule, relația dintre lungimea de unda, viteza de propagare și frecventa.

3. Cunoștințele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, în afara celor de aritmetica, algebra și geometrie elementara, operatii cu puteri rationale, operatii fundamentale cu functii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei functii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite și a geometriei analitice (dreapta și curbele plane).

4. În intentia de a veni în intampinarea candidaților care se pregatesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învățământul superior, Testul pentru examen contine subiecte la alegere, pentru care candidatii pot opta în raport de interesele personale.

La numerotarea capitolelor s-a tinut, de regula, seama de Programa scolara.

I.A. MECANICA: clasa a IX-a.

1. PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE SI TIPURI DE FORTE

1.1. Principiul inertiei. Sisteme de referință inertiale.

1.2. Principiul fundamental al dinamicii.

1.3. Principiul actiunii și reactiunii. Aplicații.

1.4. Forte de contact și forte de frecare. Legile frecarii.

1.5. Tensiunea mecanica și forta elastica.

1.6. Principiul suprapunerii fortelor.

2. ENERGIA MECANICA, LUCRUL MECANIC

2.1. Lucrul mecanic marime de proces.

2.1.1. Definitia lucrului mecanic. Interpretarea geometrica a lucrului mecanic.

2.1.2. Lucrul mecanic efectuat de forta de greutate.

2.1.3. Lucrul mecanic efectuat de forta elastica.

2.1.4. Lucrul mecanic efectuat de forte de frecare.

2.1.5. Puterea.

2.2. Energia mecanica marime de stare.

2.2.1. Energia cinetica.

2.2.2. Teorema variatiei energiei cinetice a punctului material.

2.2.3. Forte conservative. Energia potentiala a unui sistem conservativ.

2.2.4. Energia mecanica. Conservarea energiei mecanice.

3. IMPULSUL MECANIC

3.1. Impulsul mecanic. Teorema variatiei impulsului mecanic pentru punctul material. Legea conservarii impulsului mecanic pentru punctul material.

3.2. Teorema variatiei impulsului mecanic total pentru un sistem format din două puncte materiale.

Conservarea impulsului mecanic total.

3.3. Ciocnirea plastica a doua corpuri.

3.4. Ciocnirea perfect elastica a doua corpuri. Cazuri particulare.

I.B. OPTICA: clasa a XI-a.

1. Marimi și unități energetice și fotometrice.

2. Reflexia și refractia luminii. Reflexia totala.

3. Optica geometrica.

3.1. Aproximatia gaussiana.

3.2. Lentile (fără deducerea formulelor lentilelor subtiri). Sisteme centrate de lentile subtiri.

II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA: clasa a X-a.

1. STRUCTURA SUBSTANTEI. FENOMENE TERMICE

1.1. Marimi fizice legate de structura discreta a substantei (masa atomica și masa moleculara, unitatea atomica de masa, masa atomica relativa, masa moleculara relativa, masa molara, volumul molar, numărul lui Avogadro, numărul lui Loschmidt).

2. TEORIA CINETICO - MOLECULARA

2.1. Ecuatiile de stare ale gazului ideal (ecuatia de stare termica și ecuatia de stare calorica).

2.2. Transformari simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a legilor).

3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII

3.1. Lucrul mecanic în termodinamica, marime de proces. Interpretarea geometrica.

3.2. Primul principiu al termodinamicii.

3.2.1. Lucrul mecanic intr-un proces adiabatic. Energia interna a unui sistem termodinamic, marime stare. Căldură, marime de proces.

3.2.2. Enuntul primului principiu al termodinamicii.

3.2.3. Coeficienti calorici.

3.2.4. Relația Robert Mayer.

3.2.5. Expresiile caldurii, lucrului mecanic și variatiei energiei interne în transformarile simple ale gazului ideal.

3.3. Principiul al doilea al termodinamicii (numai randamentul termodinamic al ciclului Carnot).

III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM: clasa a X-a

1. CAMPUL ELECTROSTATIC

1.1. Legea lui Coulomb.

1.2. Intensitatea campului electric.

1.3. Potentialul campului electric.

1.4. Capacitatea electrica.

1.4.1. Capacitatea electrica a unui conductor izolat.

1.4.2. Condensatorul. Expresia capacității electrice a condensatorului plan.

1.4.3. Gruparea condensatorilor.

1.4.4. Energia campului electric dintre armaturile unui condensator plan.

2. CURENTUL ELECTRIC STATIONAR

2.1. Rezistenta. Rezistivitatea.

2.2. Legea lui Ohm.

2.3. Teoremele lui Kirchhoff.

2.4. Gruparea rezistoarelor.

2.5. Energia și puterea electrica.

3. CAMPUL MAGNETIC AL CURENTULUI ELECTRIC

3.1. Actiunea campului magnetic asupra conductorilor parcursi de curent electric. Forta electromagnetica. Inductia magnetica.

3.2. Fluxul magnetic

3.3. Campul magnetic produs de anumiti curenti electrici stationari.

4. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA

4.1. Fenomenul de inductie electromagnetica.

4.2. Sensul curentului electric indus. Regula lui Lenz.

4.3. Legea inductiei electromagnetice.

4.4. Autoinductia. Inductanta unui circuit.

4.5. Energia campului magnetic.

IV.A. FIZICA ATOMULUI: clasa a XII-a

1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala.

2. Modelul planetar al atomului.

3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor în atom.

4. Proprietatile radiatiei Laser.

5. Radiatii X (Rontgen).

IV.B. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a

1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului atomic. Izotopi. Izobari.

2. Stabilitatea nucleului atomic.

2.1. Energia de legătură a nucleului.

2.2. Reactii nucleare. Legi de conservare.

3. Radioactivitatea naturala și artificială. Legile dezintegrarii radioactive.

PROFIL UMANIST (filologie, limbi moderne, limbi clasice, istorie-stiinte sociale)

PROFIL SPORTIV (uman)

PROFIL MILITAR (muzici militare)

PROFIL PEDAGOGIC

PROFIL MUZICA, COREGRAFIE

PROFIL ARTE PLASTICE

PROFIL TEOLOGIC (uman)

PROFIL ECONOMIC

Precizarile privind profilului real se mentin cu adaptari specifice. Astfel, volumul programei de examen se limiteaza doar la doua capitole studiate în clasa a XII-a, iar cunoștințele de matematica necesare examenului de Fizica privesc doar operatii elementare din aritmetica și algebra, operatii cu puteri rationale, cu logaritmi și interpretari simpla ale unor reprezentari grafice.

Exemplul următor se referă la notiuni a caror cunoastere de către candidati este necesară, chiar dacă itemii din subiectul de examen nu se vor referi explicit la ele.

Conceptul de "Unda stationara" nu face parte din programa de examen și în consecința, subiectul de examen nu va contine cerințe referitoare la acest subiect. În schimb este necesară cunoasterea conditiei ca unda asociata electronului din atom să fie stationara pentru rezolvarea unor itemi cu privire la al doilea Postulat al lui Bohr. Lista notiunilor pe baza cărora candidatul trebuie să stie sa opereze, fără ca ele sa faca subiectul unor cerințe explicite din itemi este urmatoarea:

- Marimi caracteristice miscarii circulare uniforme, forta centripeta, forta de interactiune electrica, dualism corpuscul - unda, conditie de stationaritate a undei asociate unei particule, relația dintre lungime de unda, viteza de propagare și frecventa.

I. FIZICA ATOMULUI: clasa a XII-a

1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala.

2. Modelul planetar al atomului.

3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor în atom.

II. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a

1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului atomic. Izotopi. Izobari.

2. Stabilitatea nucleului atomic.

2.1. Energia de legătură a nucleului.

2.2. Energia de legătură pe nucleon. Procese de dezintegrare. Fisiunea și fuziunea.

3. Radioactivitatea naturala și artificiala. Legile dezintegrarii radioactive.

D. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

PENTRU PROFILURILE REAL, TEHNOLOGIC etc., proba scrisa va cuprinde patru subiecte, structurate astfel:

Sub. I: La alegere: I.A. MECANICA SAU I.B. OPTICA

Sub. II: II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA

Sub. III: III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM

Sub. VI: La alegere: IV.A. FIZICA ATOMICA SAU IV.B. FIZICA NUCLEARA

Exemple:

1. Un corp mic cu masa m = 100 g a pornit din repaus sub actiunea unei forte orizontale F a carei marime variaza în timp ca în figura alaturata. Corpul se misca fără frecare și F este singura forta care acționează asupra sa pe directia miscarii. Exprimati matematic teorema de variatie a impulsului unui punct material și calculati viteza corpului imediat după încetarea actiunii forței.

2. Definiti iluminarea unei suprafete elementare. O incapere este iluminata doar de o aplica fixata chiar în mijlocul tavanului. Unde este mai mare iluminarea podelei: în colturile sau în centrul ei? Justificati răspunsul.

3. Transcrieti expresiile de mai jos în care semnificatia simbolurilor este cea precizata în manual. Precizati între parantezele atasate denumirea și unitatea de măsura în S.I. corespunzătoare constantei sau marimii fizice indicate prin relația respectiva.

4. Un circuit electric de curent continuu format dintr-o bobina, fără miez magnetic și un rezistor cu rezistenta R = 30 Ω, conectate în serie, este alimentat de o sursa cu t.e.m. E = 120 V și rezistenta interioara r = 10 Ω. Bateria debiteaza un curent cu intensitatea I = 2A.

a) Desenati schema circuitului electric și figurati sensul curentului electric prin rezistor. Calculati, de asemenea tensiunea la bornele rezistorului și tensiunea la bornele bobinei și definiti voltul.

b) Scrieti expresia modulului inductiei campului magnetic B(spira) în centrul unei spire circulare cu raza a = 10 cm, situata în aer și parcursa de un curent electric cu intensitatea I'= 10 A și calculati numărul de spire pe unitatea de lungime a bobinei din enunt, n, astfel încât inductia campului magnetic pe axa bobinei să aibă aceeasi valoare cu B(spira).

5. Un atom de hidrogen, descris de modelul Bohr se afla initial intr-o stare stationara cu energia totala E(k). În urma unei tranzitii, el ajunge intr-o alta stare stationara cu energia totala E(n) (n < k). Se cunosc viteza luminii în vid c și constanta Planck h. Scrieti:

a) expresia matematica a postulatului al doilea Bohr și exprimati lungimea de unda a radiatiei emise de atomul de hidrogen în urma acestei tranzitii;

b) expresia matematica a legii Moseley și exprimati raportul dintre frecventa radiatiei emise de atomul de hidrogen, în urma tranzitiei considerate și cea care ar fi emisa de anticatodul unui tub de raze X, datorita rearanjarii electronilor săi între aceleasi nivele k și n. Se cunosc în plus numărul atomic al elementului emitator, Z și constanta sa de ecran, 'f3.

PENTRU PROFILURILE UMANIST etc., testul pentru proba scrisa va cuprinde patru subiecte, din care doua referitoare la cunoștințe de Fizica Atomica și doua referitoare la cunoștințele de Fizica Nucleara.

Testul propriu zis va fi alcătuit din mai multe tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) care vor fi concretizati intr-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazeaza pe ilustratii.

Exemple:

1. Rescrieti enuntul următor, completand cuvintele lipsa (marcate prin ..................):

"Analiza spectrala ......................... permite determinarea concentratiei atomilor elementelor dintr-o proba, iar analiza spectrala ..................... permite identificarea elementului respectiv".

h

2. Prezentati semnificatia relatiei mvr = n x ---

2 pi

în teoria Bohr despre atomul de hidrogen și a simbolurilor m, v, r și h.

3. Explicati pe scurt procesul de ionizare al unui atom de hidrogen și scrieti relația dintre energia E(foton) a unui foton absorbit de un atom de hidrogen cu energia de legătură E(leg) și energia cinetica E(cin) a electronului eliberat prin ionizarea atomului respectiv [E(foton) > E(leg)].

4. Definiti energia de legătură a sistemului electron-nucleu și precizati valoarea numarului cuantic pentru care aceasta are cea mai mare valoare.

E: SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI

Punctajul total acordat este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste, din oficiu, 10 puncte.

Candidatii sunt informati asupra repartizarii punctajului, aceasta fiind precizat pentru fiecare item.

Baremul de corectare va fi suficient de analitic, astfel ca punctajul nu se fractioneaza.

Sunt acceptate eventualele solutii corecte, ai caror pasi spre rezolvare nu coincid integral cu cei prevăzuți în baremul de corectare.

Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obținut la 10.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FILOSOFIE

BACALAUREAT 2002

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Filosofia are statut de disciplina optionala.

Filosofia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil și specializare.

Proba de examen la Filosofia este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. OBIECTIVE DE EVALUARE

Candidatii vor fi capabili sa:

1. enunte notele definitorii ale unui concept dat;

2. identifice filosoful caruia îi aparține un punct de vedere dat;

3. identifice problema filosofica abordata intr-un text;

4. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text filosofic:;

5. identifice structura argumentativa a unui punct de vedere filosofic;

6. elaboreze argumente pentru susținerea unui punct de vedere personal;

7. analizeze puncte de vedere, conceptii, curente filosofice;

8. interpreteze un text filosofic; pe baza unei structuri de idei data;

9. utilizeze adecvat limbajul filosofic:;

10. identifice filosofi pe baza unor caracteristici date (problematica abordata; curentul în care se încadrează; perioada istorica; titluri de lucrari s.a.m.d.).

III. CONTINUTURI

1. Omul

1.1. Ce este omul? (B.Pascal, R.Descartes, H.Bergson, L.Blaga, Pico della Mirandola)

1.2. Drepturile omului (Declaratia Universala a Drepturilor Omului)

2. Libertatea

2.1. Libertatea și autoritatea supranaturala (Epictet, Metodiu de Olimp, Fr.Nietzsche)

2.2. Libertatea și problema constrangerilor interioare (A.Schopenhauer, J.P.Sartre)

2.3. Libertatea și autoritatea politica (J.J.Rousseau, K.Jaspers, J.S.Mill)

3. Dreptatea

3.1. Dreptate și nedreptate (Platon)

3.2. Temeiul dreptatii: sentimentul sau ratiunea? (J.J. Rousseau, I.Kant)

3.3. Tipuri de dreptate (F.A. Hayek, Aristotel)

4. Fericirea

4.1. Fericirea ca problema filosofica (B.Pascal)

4.2. Fericirea - scop sau mijloc? (Aristotel, I.Kant)

5. Adevarul

5.1. Ce este adevarul? (Platon)

5.2. Sursele adevarului (J.Locke, R.Descartes)

5.3. Adevar și eroare (R.Descartes, K.Popper)

6. Timpul

6.1. Ce este timpul? (Augustin)

6.2. Timpul - substanța sau relație? (I.Newton, G.W.Leibniz)

6.3. Timpul - în noi sau în afara noastra? (M.Vulcanescu, I.Kant)

7. Ordinea

7.1. Ordine și unitate (Platon, Marcus Aurelius, G.W.Leibniz, L.Wittgenstein)

7.2. Ordine și predestinare (K.Popper, P.S.Laplace, D.Hume, P.Suppes)

8. Dumnezeu

8.1. Conceptul filosofic de Dumnezeu (Augustin, B.Spinoza)

8.2. Exista Dumnezeu? (Toma din Aquino, B,Pascal)

8.3. Etica și Dumnezeu (I.Kant, J.P.Sartre)

9. Filosofia

9.1. Ce este filosofia? (Epictet, N.Ionescu, Aristotel)

9.2. Cum se naste filosofia? (K.Jaspers, A.Schopenhauer)

9.3. Ce este o problemă filosofica? (L.Blaga)

9.4. Rosturile filosofiei (E.Cioran, M.Florian, L. Wittgenstein)

NOTĂ:

● Pentru temele indicate se vor pregati textele autorilor menționați în paranteze.

● Manualul recomandat: FILOSOFIE, manual pentru licee și scoli normale, E.D.P., București, 1998; autori: Mihaela Miroiu, Adrian-Paul Iliescu, Adrian Miroiu.

IV. PROBA DE EXAMEN

Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper etc.

Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare și notare) constituie un sprijin important pentru profesori și elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum și cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.

Proba scrisa la Filosofie

● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

I. Pentru fiecare dintre caracteristicile urmatoare, numiti cate doi filosofi care:

A. Au scris lucrari în care au abordat problema filosofica a tipurilor de dreptate. 4 puncte

B. Sunt reprezentanti ai filosofiei germane. 4 puncte

C. Au dezbatut problema filosofica a curgerii timpului. 4 puncte

II. A. Cuvantul "fericire" este folosit cu sensuri diferite.

Explicati care este sensul cuvantului "fericire" când ne referim la:

a) dorința de a avea o cariera universitara;

b) voința de autodepasire. 10 puncte

B. Construiti cate un exemplu de propozitie în care cuvantul "fericit" este folosit:

a) pentru a desemna starea de bine a unei persoane;

b) în sens de exaltare. 8 puncte

III. Una dintre teoriile actuale referitoare la conditiile pe care trebuie să le indeplineasca o societate pentru a fi considerata dreapta este teoria "statului asistential".

Expuneti succint conținutul acestei teorii.

IV. Textul următor, aparținând lui J.Locke, abordeaza o problemă filosofica fundamentala și exprima un punct de vedere în legătură cu aceasta:

"Obiectul senzatie este primul izvor al ideilor. (...) Procesele mintii noastre alcătuiesc celalalt izvor al ideilor."

Precizati problema la care se referă textul și prezentati conceptia lui Locke în legătură cu aceasta problema (în aproximativ o pagina). 20 puncte

V. Se da urmatorul text:

"Libertatea înseamnă mai puțin a face ce vrem, cat a nu fi supuși altuia; ea înseamnă, totodata, a nu supune voința altuia vointei noastre. (...) Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor; nici chiar în starea de natura omul nu este liber decat datorita legii naturale, care porunceste tuturor. (...) Un popor este liber, orice formă ar avea guvernamantul sau, atunci când în cel care îl guverneaza nu vede deloc omul, ci organul legii. Intr-un cuvant, soarta libertatii este legata totdeauna de soarta legilor: ea domneste sau piere o dată cu ele." (J.J. Rousseau, Scrisori scrise de pe munte, VIII)

Comentati textul pe baza urmatoarei structuri de idei:

1. Precizarea problemei filosofice abordate în text.

2. Relevarea intentiei autorului în legătură cu problema filosofica abordata.

3. Desprinderea ideilor principale ale textului și analizarea lor.

4. Prezentarea succinta:

a) a unui punct de vedere diferit de cel al autorului dat;

b) a unui punct de vedere similar cu cel al autorului dat;

c) a unui punct de vedere personal. 3O puncte

Barem de corectare și notare la Filosofie

● Nu se acordă fractiuni de punctaj.

I. cate 2 puncte pentru menționarea corecta a fiecaruia dintre cele șase nume 6x2p=12 puncte

Total: 12 puncte

II. A. cate 5 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre cele doua sensuri 2x5p=10 puncte

B. cate 4 puncte pentru construirea fiecareia dintre cele doua propozitii 2x4p= 8 puncte

Total: 18 puncte

III. - precizarea faptului ca statul trebuie să asigure satisfacerea nevoilor fundamentale (în functie de posibilitati) 5 puncte

- precizarea faptului ca statul nu trebuie să intervina în distribuirea bunurilor între oameni 5 puncte

Total: 10 puncte

IV. - precizarea problemei la care se referă textul 4 puncte

- precizarea conceptiei lui Locke cu privire la cunoasterea prin experienta 3 puncte

- analizarea relatiei cunoastere - experienta 4 puncte

- precizarea conceptiei lui Locke cu privire la cele doua izvoare ale ideilor 3 puncte

- cate 1 punct pentru menționarea fiecaruia dintre cele doua izvoare ale ideilor: senzatia; reflectia 2x1 p=2 puncte

- calitatea prezentarii (limbaj, corectitudine, coerenta)

3x1 p=3 puncte

- incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct

Total: 20 puncte

V. - precizarea problemei la care se referă textul 3 puncte

- precizarea conceptiei lui Rousseau cu privire la libertate

3 puncte

- analizarea relatiei între libertatea individuala și legile democratice 4 puncte

- prezentarea modalitatii prin care Rousseau își sustine conceptia

3 puncte

- menționarea concluziei sustinuta de Rousseau 2 puncte

Prezentarea fiecaruia dintre cele doua puncte de vedere: diferit, respectiv similar, se puncteaza astfel:

- cate 1 punct pentru menționarea fiecareia dintre cele doua conceptii 2x1 p=2 puncte

- cate 1 punct pentru menționarea fiecaruia dintre cei doi autori

2x1 p=2 puncte

- cate 1 punct pentru prezentarea fiecareia dintre cele doua conceptii 2x1 p=2 puncte

Capacitatea de a formula și prezenta un punct de vedere personal se puncteaza astfel:

- menționarea punctului de vedere personal 3 puncte

- prezentarea punctului de vedere personal 3 puncte

- calitatea comentariului (limbaj, corectitudine, coerenta)

3x1 p=3 puncte

Total: 30 puncte

Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obținut.

PROGRAMA DE BACALAUREAT PENTRU ESTETICA

BACALAUREAT 2002

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Estetica are statut de disciplina optionala.

Estetica poate fi aleasa doar ca proba F, doar de absolventii liceelor de arta.

Proba de examen la Estetica este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

II. OBIECTIVE DE EVALUARE

Candidatii vor fi capabili sa:

1. defineasca notiuni;

2. identifice notiuni în definitii date;

3. enumere caracteristici;

4. enunte notele definitorii ale unui concept dat;

5. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text specific esteticii;

6. elaboreze sinteze tematice pe baza unei structuri de idei sau pornind de la un text dat;

7. construiasca argumente pentru a sustine un punct de vedere dat;

8. interpreteze un text specific esteticii pe baza unei structuri de idei data;

9. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;

10. caracterizeze conceptii/teorii;

11. utilizeze corect limbajul de specialitate.

III. CONTINUTURI

1. Structuri estetice

1.1. Esteticul

1.2. Valoarea estetica

1.3. Atitudinea estetica

1.4. Gustul și idealul estetic

2. Categoriile estetice

2.1. Specificul categoriilor estetice

2.2. Frumosul

2.3. Sublimul

2.4. Tragicul

2.5. Comicul

2.6. Categorii estetice secundare

3. Conceptul de arta

3.1. Specificul și functiile artei

3.2. Originea și evolutia artei

3.3. Universal și național în arta

3.4. Arta și civilizatia contemporana

4. Opera de arta

4.1. Imaginea artistica

4.2. Continut și forma în arta

4.3. Sinteze teoretice ale artelor

5. Creatia și personalitatea artistica

5.1. Procesul creator

5.2. Fazele procesului de creatie

5.3. Personalitate artistica

6. Estetica receptarii

6.1. Receptarea operei de arta

6.2. Comunicarea artistica

6.3. Aprecierea operei de arta

6.4. Cultura și educatia estetica

NOTĂ:

● Manualul recomandat: ESTETICA, manual pentru clasa a XII-a, licee de arta, E.D.P., București, 1997; autori: Adrian Iorgulescu, Doina Punga, Gheorghe Stroia.

IV. PROBA DE EXAMEN

Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt specific esteticii sau de la un numar dat de notiuni ale esteticii) etc.

Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare și notare) constituie un sprijin important pentru profesori și elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum și cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.

Proba scrisa la Estetica

● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

I. A. Definiti conceptul de categorie estetica. 6 puncte

B. Enumerati caracteristicile conceptului de categorie estetica.

9 puncte

II. Fie urmatoarele concepte: inovatie, simbol artistic, forme sensibile.

Evidentiati legaturile dintre aceste concepte elaborand un text coerent, în aproximativ o jumătate de pagina, în care să le utilizati în sensul lor specific esteticii. 15 puncte

III. Se da urmatorul text:

"Fantezia nu-i, cum se crede, facultatea de a deforma realitatea, ci de a vedea limpede și exact, dand fenomenului, cel puțin la inceput, o experienta halucinanta (...). Opera artistica este rezultatul luptei dintre ratiunea umana și natura, dintre premeditatie și spontaneitate. Creatia este o clarificare a unei ordini intrevazute în natura, este natura rationalizata, devenita inteligibila și exemplara (...). Fantezia e darul de a vedea concret universul." (George Calinescu, Cronicile optimistului)

A. Menționați conceptele de baza specifice esteticii existente în text. 6 puncte

B. Analizati succint problema la care se referă textul. 9 puncte

IV. Pornind de la urmatorul text, realizati, în aproximativ doua pagini, un eseu cu tema "Traditie și inovatie în arta".

"Exista o moarte a artei, mai precis a unei anumite arte sau a unui anume fel de arta. Pentru ca moartea unui fel de arta, (...) anularea lui, înseamnă nasterea unei alte arte. Moartea artei traditionale, oficiale, moartea a tot ce poate fi «academic» și constrangator atrage după sine nasterea unei alte arte. Oamenii trebuie să fie, intr-adevar, liberi de a crea ceea ce le place". (Mikel Dufrenne)

În realizarea acestui eseu veti avea în vedere urmatoarele puncte de reper:

1. Explicarea principalelor concepte pe care le implica tema.

2. Prezentarea a doua conceptii formulate în istoria esteticii cu privire la aceasta tema.

3. Prezentarea unui punct de vedere personal cu privire la aceasta tema.

4. Evidentierea importantei acestei teme în studiul artei. 30 puncte

V. Pe baza caracteristicilor lor definitorii, analizati relația dintre judecata de gust și judecata de valoare în aprecierea operei de arta. 15 puncte

Barem de corectare și notare la Estetica

● Nu se acordă fractiuni de punctaj.

I. A. definirea conceptului 6 puncte

B. cate 3 puncte pentru menționarea fiecareia dintre cele trei caracteristici 3x3p= 9 puncte

Total: 15 puncte

II. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecaruia dintre cele trei concepte în sensul sau specific esteticii 3x1p= 3 puncte

- corelatia inovatie - simbol artistic 2 puncte

- corelatia simbol artistic - forme sensibile 2 puncte

- corelatia inovatie - forme sensibile 2 puncte

- calitatea stiintifica a textului (limbaj, corectitudine, coerenta)

3x1p = 3 puncte

- incadrarea în limita de spatiu precizata 3 puncte

Total: 15 puncte

III. A. - fantezia 2 puncte

- opera artistica 2 puncte

- creatia 2 puncte

B.- precizarea problemei la care se referă textul 3 puncte

Prezentarea rolului pe care fantezia îl are de a oferi o viziune concreta a esentei unui fenomen va viza:

- prezentarea rolului fanteziei în surprinderea esentei 2 puncte

- prezentarea operei artistice ca rezultat al confruntarii între ratiune și natura 2 puncte

- menționarea acceptiunii date fanteziei de dar necesar pentru a vedea o intruchipare concreta a unor fenomene 2 puncte

Total: 15 puncte

IV. - cate 4 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre cele doua concepte: traditie, inovatie 2x4p= 8 puncte

- prezentarea relatiei traditie - inovatie în arta 5 puncte

- evidentierea importantei raportului traditie - inovatie în realizarea progresului în arta 5 puncte

- cate 3 puncte pentru prezentarea fiecareia dintre cele doua conceptii formulate în istoria esteticii 2x3p= 6 puncte

- formularea unui punct de vedere personal, argumentat 4 puncte

Notă: Punctajul se acordă astfel:

- 2 puncte pentru prezentarea punctului de vedere;

- 2 puncte pentru argumentare.

- utilizarea adecvata a limbajului specific 1 punct

- incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct

Total: 30 puncte

V. - cate 2 puncte pentru definirea fiecaruia dintre cele doua concepte 2x2p= 4 puncte

- menționarea faptului ca cele doua concepte reprezinta elementele unei clasificari realizate de I.Kant 2 puncte

- analizarea diferitelor interpretari care s-au dat judecatii de gust

3 puncte

- analizarea diferitelor interpretari care s-au dat judecatii de valoare 3 puncte

- prezentarea relatiei dintre cele doua tipuri de judecată în aprecierea operei de arta 3 puncte

Total: 15 puncte

Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obținut.

EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

PROGRAMA PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT

- licee (clase) cu program sportiv -

DISCIPLINA:

Pregatire sportiva teoretica

"Teoria și metodica pregatirii sportive de performanță"

Scopurile programei

● sa stimuleze interesul și preocuparea constanta a elevilor pentru pregătirea teoretico-metodica de specialitate;

● sa-i orienteze asupra continuturilor care fac obiectul examinarii externe în cadrul examenului de bacalaureat;

● sa-i familiarizeze cu metodologia sistemului de evaluare externa;

● sa determine adoptarea de către profesori a unor strategii didactice concordante cu sistemul de evaluare externa.

Scopul examenului

● evaluarea pregatirii teoretico-metodice de specialitate a elevilor și a capacității acestora de a opera cu sistemul de cunoștințe și metodologii insusite.

CONTINUTURI CARE VOR FI TESTATE

● Idealul, functiile și obiectivele sportului ca fenomen social;

● Conținutul antrenaMentului sportiv:

a) Pregătirea fizica;

b) Pregătirea tehnica;

c) Pregătirea tactica;

d) Pregătirea psihologica;

e) Pregătirea teoretico-metodica;

f) Pregătirea biologica pentru concurs;

g) Pregătirea artistica.

● Principiile și cerințele metodice generale ale antrenamentului sportiv;

● Metodele de dezvoltare a calitatilor motrice;

● Selecția de sport;

● Microciclul de antrenament;

● Lectia de antrenament sportiv;

● Concursul sportiv;

● Forma sportiva;

● Recuperarea și refacerea după efort;

● Accidente de prim ajutor medical;

● Structura organizatorica a miscarii sportive pe plan local și judetean.

Descrierea probei

Forma de examen: lucrare scrisa.

Timp acordat: 3 ore.

Numar de intrebari (subiecte): 3 (trei).

Tipuri de intrebari (subiecte):

● care solicită demonstrarea cunoasterii și intelegerii conceptelor, principiilor, metodelor, continuturilor și formelor de organizare;

● care solicită aplicarea cunoștințelor în abordarea unor proiecte (sisteme de actionare, programe de activități, programe de recuperare, de concurs etc.)

DISCIPLINA:: Maiestrie sportiva. Proba practica

Scopurile programei

- sa stimuleze interesul și preocuparea constanta a elevilor pentru perfectionare maiestriei sportive;

- sa oreinteze elevii în determinarea componentelor fundamentale ale instruirii sportive proprii;

- sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei examinari externe;

- sa determine profesorii sa adopte strategii concordante, inclusiv cu prevederile sistemului național de evaluare externa.

Scopul examenului

- sa evalueze nivelul de maiestrie sportiva dobândit de elevi la sfârșitul ciclului liceal în ramura/proba sportiva studiata.

Continuturile care vor fi testate

- Pregătirea fizica generală și specifica ramurii de sport;

- Pregătirea tehnico-tactica;

- Cunoasterea și respectarea regulamentului oficial în concurs;

- Nivelul global de performanță.

Descrierea testelor

La toate probele/ramurile de sport candidatii vor fi evaluați pe baza unui test de maiestrie sportiva, care poate cuprinde una sau mai multe probe, ca de exemplu:

● proba în care s-a specializat elevul, sustinuta în conditii regulamentare de concurs (atletism, inot, haltere etc);

Se evalueaza performanta realizata.

● lupta libera, asalt, cu un adversar de aceeasi categorie, în conditii regulamentare (lupte, judo, scrima etc.);

Se evalueaza capacitatea de performanță, sub aspect fizic, tehnic, tactic și psihologic.

● joc bilateral în conditii regulamentare (tenis de camp, tenis de masa, baschet, volei etc.) și o structura tehnico-individuala.

Se evalueaza cu note separate cele doua probe,acordandu-se o nota medie finala.

● proba de testare a calitatilor motrice dominante (3000 m plat, la schi fond) și o proba tehnica în conditii simulate (schi pe iarba, schi-patinaj pe role etc.).

Se evalueaza cu note separate cele doua probe, acordandu-se o nota medie finala.

Probele și baremele de apreciere pe ramuri de sport sunt cele stabilite de Ministerul Educatiei Naționale.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

EDUCATIE FIZICA SI SPORT

- pentru licee de alte profiluri decat cele cu program sportiv -

1. Scopurile programei

● să se orienteze elevii în alegerea unei discipline optionale pentru examenul de bacalaureat;

● să se stimuleze interesul și preocuparea constanta pentru dezvoltarea capacității motrice și perfectionarea abilitatii de practicare a unei ramuri/probe sportive;

● să ofere elevilor criterii de autoevaluare prin raportare la parametri modelului reprezentat de examenul de bacalaureat;

● sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei evaluari externe.

2. Scopul examenului

● evaluarea nivelului de pregatire fizica și de practicare a unei probe/ramuri sportive la sfârșitul ciclului liceal;

● obiectivarea orientarii scolare sau profesionale în etapa postliceala.

3. Domeniile de evaluare

● capacitatea motrica generală;

● abilitatea tehnico-tactica la o ramura/proba sportiva;

● capacitatea de a practica regulamentar o proba/ramura sportiva.

4. Obiective de evaluare

Candidatii trebuie să fie capabili sa demonstreze:

● ca au nivel corespunzător de dezvoltare a forței membrelor, abdomenului și spatelui;

● ca pot sustine eforturi cu durata prelungita;

● ca pot integra procedeele tehnice insutite în acțiuni specifice probei/ramurii de sport în care s-au instruit;

5. Schema evaluării

Elevul (a) care opteaza pentru proba "Educatie fizica și sport" în cadrul examenului de bacalaureat va fi evaluat(a) prin trei teste obligatorii vizand:

a) nivelul dezvoltării forței a doua mari regiuni musculare;

b) nivelul dezvoltării rezistentei la efortul de durata;

c) capacitatea de a practica în conditii regulamentare, o proba/ramura de sport sau structuri ale acestora.

Ponderea fiecarui test în nota finala este:

a) forta - 25%;

b) rezistenta - 25%;

c) proba/ramura sportiva - 50%.

Sistemul de evaluare cuprinde:

● 2 probe:

1. alergarea de rezistenta 800 m fetele și 1000 m baietii;

2. doua probe de forta, din cele 8 (opt) propuse;

Candidatul(a) opteaza și sustine în examen un cuplu de doua probe, vizand doua regiuni musculare diferite;

● o ramura/proba sportiva, la alegere, dintre cele prevăzute în programele de educatie fizica și sport.

Probele de evaluare, baremele de performanță și echivalarea lor în note sunt cuprinse în anexa nr. 1.

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENULUI

1. Nu pot opta pentru susținerea, examenului de bacalaureat la disciplina educatie fizica și sport elevii care au fost scutiti medical pe unul sau ambele semestre din ultimul an de studii.

2. Exprimarea optiunii candidaților pentru susținerea probei practice de educatie fizica în cadrul examenului de bacalaureat, se face pe fise individuale în termenul prevăzut de Regulament, care vor fi depuse la secretariatul liceului. O dată cu înscrierea candidaților la examen se va depune în mod obligatoriu avizul medical emis cu cel mult o luna inaintea începerii sustinerii probelor.

3. Corespunzător optiunilor elevilor, consemnate în fisele individuale depuse la secretariat, se vor constitui grupe formate din elevi care au optat pentru examinare la aceeasi ramura/proba sportiva. Din acestia se constituie grupe de examinare formate din 12-14 elevi, separat pe sexe, iar în cazul în care numărul este mai mic, se constituie o grupa mixta.

Ordinea de sustinere a probelor de bacalaureat ester proba/ramura sportiva, probele de forta și în final probele de rezistenta.

Dacă în ziua examenului se înregistrează temperaturi de peste +28 grade Celsius, comisia, la solicitarea elevilor, poate programa susținerea probei de rezistenta în seara zilei de examen sau a doua zi dimineata.

Candidatul care se accidenteaza pe parcursul desfășurării unei probe și nu se prezinta la celelalte probe este declarat "respins". Dacă elevul accidentat se prezinta la urmatoarele probe și începe execuția, după care abandoneaza, acesta va fi apreciat cu nota 1 (unu).

Transmiterea optiunilor elevilor la comisia Judeteana se va face pe probe și ramuri sportive.

4. Toate probele examenului de bacalaureat la disciplina educatie fizica și sport se organizeaza și se desfășoară în liceul respectiv, în situatia când, parțial sau total, baza tehnico-materiala este improprie desfășurării examenului la proba sportiva, se solicita sprijinul comisiei judetene pentru ca aceasta să se desfășoare pe cea mai apropiata baza sportiva care indeplineste conditiile necesare.

5. Conducerea liceului va asigura amenajarea bazei sportive necesare desfășurării examenului, cat și a materialelor didactice, instalațiilor, aparatelor și a instrumentelor de masurare.

6. Unitatea scolara ai carei elevi sustin proba practica de educatie fizica și sport la examenul de bacalaureat are obligația de a asigura pe toata perioada desfășurării probelor asistență medicală autorizata. De asemenea, se vor lua masurile necesare ca pe baza sportiva, în timpul examenului, accesul persoanelor straine să fie interzis.

7. Subcomisia de examen la educatie fizica și sport este compusa din patru cadre didactice de specialitate, din care doi sunt examinatori, unul este secretar și unul care indeplineste functii organizatorice și tehnice.

DESCRIEREA PROBELOR

1. Flotari:

● din pozitia culcat facial cu sprijin pe palme și pe varfurile picioarelor, indoirea bratelor până la apropierea pieptului de sol și revenire în pozitia initiala.

● Se înregistrează numărul de executii.

2. Flotari cu picioarele sprijinite pe banca de gimnastica:

● din pozitia culcat facial cu sprijinul mainilor pe sol și cu varful picioarelor pe banca de gimnastica, indoirea bratelor până la apropierea pieptului de sol și revenire în pozitia initiala.

● Se înregistrează numărul de executii.

3. Tractiuni din atarnat la bara fixa:

● din pozitia atarnat la bara fixa, priza libera cu corpul intins și stabil, indoirea bratelor până când barbia depășește nivelul barei și revine în pozitia initiala.

● Se înregistrează numărul de executii corecte.

4. Mentinut în atarnat la bara fixa:

● din pozitia atarnat la bara fixa, cu bratele indoite și barbia situata deasupra barei, priza libera.

● Se înregistrează timpul cat executantul menține aceasta pozitie.

5. Ridicarea picioarelor intinse din atarnat:

● din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa, priza posterioara, ridicarea picioarelor intinse la orizontala și revenire la pozitia initiala.

● Se înregistrează numărul de executii corecte.

6. Ridicarea trunchiului din asezat pe banca:

● din pozitia asezat pe banca dispusa transversal, cu genunchii indoiti, talpile pe sol cu varfurile fixate sub sipca de jos a scarii fixe, cu palmele la ceafa, coborarea trunchiului sub nivelul bancii și revenire în sezand, atingand genunchii cu coatele.

● Se înregistrează numărul de executii.

7. Ridicarea simultana a trunchiului și picioarelor intinse, din culcat dorsal:

● din pozitia culcat dorsal cu bratele intinse în prelungirea corpului, ridicarea simultana a trunchiului și picioarelor intinse, atingand cu palmele varfurile picioarelor și revenire în pozitia initiala.

● Se înregistrează numărul de executii.

8. Extensia trunchiului din culcat facial:

● din pozitia culcat facial cu palmele la ceafa, cu gleznele fixate pe sol, extensii ale trunchiului, capul depasind înălțimea unei bănci de gimnastica situata, ca reper, în fata executantului și revenirea în pozitia initiala.

● Se înregistrează numărul de executii.

9. Extensii ale trunchiului din culcat facial cu bazinul pe banca de gimnastica situata transversal:

● din pozitia culcat facial, sprijinit cu bazinul pe banca de gimnastica situata transversal, palmele la ceafa, gleznele fixate pe sol, capul coborat la nivelul solului, extensii ample ale trunchiului și revenire în pozitia initiala.

● Se înregistrează numărul de executii.

10. Extensii ale trunchiului din culcat facial pe lada de gimnastica, cu trunchiul în afara acesteia:

● din pozitia culcat facial pe lada de gimnastica cu trunchiul inafara acesteia, indoit la 90 grade, fixat la glezne, palmele la ceafa, ridicarea trunchiului deasupra nivelului lazii și revenire în pozitia initiala.

● Se înregistrează numărul de executii.

11. Saritura în lungime de pe loc:

● din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, pe un marcaj trasat pe sol. Se acorda doua încercări consecutive și se înregistrează saritura cea mai lunga.

12. Triplusalt de pe loc:

● din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe un picior, desprindere de pe acesta și aterizare pe celalalt picior, desprindere de pe acesta și aterizare pe un spatiu amenajat (groapa de sarituri, saltea etc.).

● Se înregistrează lungimea integrală a sariturii.

13. Impingeri pe un picior la scara fixa:

● din stand sprijinit pe un picior pe treapta a IV-a de sus a scarii fixe, apucand cu palmele prima sipca de sus. Indoirea piciorului de sprijin concomitent cu intinderea bratelor, piciorul liber coborand intins pe lângă scara fixa și revenire în pozitia initiala.

● Se înregistrează numărul de executii pe un picior și, după o pauza se reia execuția cu celalalt picior.

14. Alergarea de rezistenta, 800 m fete; 1000 m baieti:

● se alearga pe un teren masurat și marcat, pe grupe de cate 12-15 elevi, plutonul de alergatori fiind permanent în campul vizual al comisiei de examinare. Se înregistrează individual timpul de parcurgere a distantei. Opririle, mersul pe traseu sau abandonarea se apreciaza cu nota 1 (unu).

15. Alergarea de viteza 50 m, cu start de jos:

● se alearga pe serii de cate doi candidati, pe culoare trasate, inregistrandu-se timpul realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor până la depășirea cu pieptul a liniei de sosire.

16. Saritura în lungime cu elan:

● se desfășoară la groapa de sarituri, cu nisip afanat. Bataia se realizează intr-un spatiu delimitat, trasat prin doua linii paralel situate la distanta de 0,60 m una fata de cealalta. Lungimea sariturii se masoara de la varful piciorului de bataie până la ultima urma dinspre prag, lasata pe nisip.

● Se acorda doua încercări cu pauza între ele.

17. Saritura în înălțime:

● se respecta prevederile regulamentului oficial de atletism, cu exceptia numarului de încercări la fiecare înălțime a stachetei. Se permit doua încercări la fiecare înălțime.

18. Aruncarea greutatii:

● se executa din cercul de aruncare sau dinapoia unei linii trasate pe sol, pe un spatiu marcat. Greutatea are 4 kg la fete și 7,257 kg la baieti. Candidatul poate executa aruncarea de pe loc sau cu elan, prin procedeul tehnic preferat.

● Se acorda doua încercări consecutive.

Gimnastica acrobatica:

● candidatul efectueaza un exercitiu liber ales la sol cuprinzand obligatoriu următoarele elemente acrobatice:

a) la fete: stand pe maini rostogolire; rasturnare laterala; stand pe omoplati; podul de sus;

b) la baieti: stand pe cap; stand pe maini rostogolire, rasturnare laterala; rostogolire înainte din departat în departat.

19. Jocul sportiv

BASCHET

● Structura tehnico-tactica: pasa oblic înainte către un partener, deplasare, prindere, oprire, dribling și aruncare la cos din dribling (fetele) și din saritura (baietii). Se acorda doua încercări.

HANDBAL

● Structura tehnico-tactica: culegerea mingii de pe semicercul propriu, pasa la un partener situat lateral la linia de centru, alergare, prindere, dribling și aruncare la poarta din saritura (baietii) și prin procedeul preferat (fetele). Se acorda doua încercări.

FOTBAL

● Structura tehnico-tactica: conducerea mingii printre 5 jaloane, situate la distanta de 3 m unul fata de celalalt, pasa la un partener situat lateral, alergare, preluarea balonului și tras la poarta din afara semicercului de 6 m. Se acorda doua încercări.

VOLEI

● Structura tehnico-tactica: serviciu, preluare din minge aruncata peste fileu, către un ridicator aflat în zona 2, lovitura de atac (procedeu la alegere) din minge ridicata de acesta, se acordă doua încercări.

DESCRIEREA NOTARII

Cei doi examinatori vor aprecia concomitent fiecare candidat, transmitand imediat rezultatul secretarului de examen.

La probele care se înregistrează performante intermediare celor prevăzute în tabelul din anexa nr. 1, notarea se face acordandu-se 0,50 puncte (în favoarea candidatului) pentru fiecare jumătate din intervalul cuprins între doua note intregi.

Exemplu:

Greutate baieti:

6.00 m = nota 5

6.01-6,25 m = nota 5,50

6,26-6,50 m = nota 6,00

Rezistenta fete:

3 min. 50 sec. = nota 5,00

3 min. 49 sec. - 3 min. 47 sec. = nota 5,50

3 min. 46 sec. - 3 min. 45 sec. = nota 6,00

Flotari baieti:

8 flotari = nota 5,00

9 flotari = nota 5,50

10 flotari = nota 6,00

Atletism

Candidatii sustin o proba la alegere din cele menționate în anexa nr. 1. Secretarul transforma în nota performanta realizata de candidat la proba pentru care a optat.

Gimnastica

Candidatii sustin un exercitiu liber ales la sol.

Joc sportiv

Candidatii sustin o structura tehnico-tactica.

La gimnastica și jocuri sportive examinatorii apreciaza execuția candidaților, individual, cu note intregi, diferența între notele acordate fiind mai mica decat un punct. Nota finala este media aritmetica a notelor celor doi examinatori.

Nota finala se calculeaza după cum urmeaza: nota medie de la cele doua probe de forta se aduna cu nota de rezistenta și se imparte la 2. Nota obtinuta se aduna cu nota de la proba/ramura sportiva și se imparte la doi obtinandu-se media finala care se trece în fisa individuala (anexa nr. 2). Vezi exemplu pentru notarea unui candidat.

Din cele 20 de probe prevăzute de programa, dintre care candidatul va alege și sustine 3 probe, evaluarea nu ridica probleme la 18 dintre acestea, deoarece ele sunt masurabile, în secunde, metri și numar de executii, fiecarui rezultat obținut corespunzandu-i o nota.

Pentru probele de gimnastica acrobatica, handbal, fotbal, volei și baschet, notarea se face pe baza observarii executiei. Nota acordată de fiecare dintre cei doi examinatori reflecta corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea și/sau eficienta structurilor.

În cazul acestor probe, pentru a asigura un caracter unitar al notarii se vor aplica urmatoarele criterii de depunctare:

Gimnastica acrobatica:

- neexecutarea unui element acrobatic obligatoriu = 1,5 p.

- execuția cu greseli a elementului acrobatic obligatoriu = 0,5 p.

- lipsa cursivitatii și expresivitatii exercitiului integral = 1,0 p.

Handbal:

- imprecizia pasei = 1,0 p.

- scaparea mingii la prindere = 1,0 p.

- dribling insuficient controlat = 0,5 p.

- pierderea mingii din dribling = 1,0 p.

- aruncarea în afara portii = 1,5 p.

- comiterea de pasi = 1,0 p.

- aruncare lipsita de forta = 1,5 p.

- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.

- ritm lent de execuție a structurii = 1,0 p.

Fotbal:

- scaparea unui jalon la conducerea mingii printre acestea =1,0 p.

- control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,5 p.

- ritm lent al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p.

- pasa imprecisa = 1,0 p.

- preluare imprecisa = 1,0 p.

- sut la poarta în afara spatiului acesteia = 1,4 p.

- forta scazuta a sutului la poarta = 1,0 p.

- discontinuitate și ritm lent de execuție a structurii = 1,0 p.

Volei:

- serviciul în fileu = 1,0 p.

- serviciul în afara terenului = 1,0 p.

- preluare imprecisa = 0,5 p.

- preluare gresita = 1,5 p.

- lovitura de atac în fileu = 2,0 p.

- lovitura de atac în afara terenului = 2,0 p.

- lovitura de atac lipsita de forta = 1,0 p.

Baschet:

- imprecizia pasei = 1,0 p.

- scaparea mingii la prindere = 1,0 p.

- oprire incorecta, comitere de pasi = 1,0 p.

- dribling insuficient controlat = 0,5 p.

- comiterea de dublu - dribling = 1,0 p.

- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.

Fete

- aruncare la cos din dribling precedata de oprire = 1,0 p.

- aruncare la cos din dribling cu comitere de pasi = 1,0 p.

- aruncare la cos din dribling fără a inscrie cos = 1,5 p.

Baieti

- aruncare din saritura fără a realiza desprinderea de pe ambele picioare = 1,0 p.

- aruncare din saritura cu comitere de pasi = 1,0 p.

- aruncare din saritura fără a inscrie cos = 1,5 p.

La toate probele de joc sportiv:

- candidatii vor putea beneficia de doua încercări succesive, notandu-se execuția cea mai buna;

- fiecare candidat își va alege pasatorul dintre colegii de grupa, iar în lipsa acestora comisia va desemna un pasator;

- dacă execuția este stanjenita sau întreruptă din vina pasatorului, comisia va dispune reluarea acesteia fără a depuncta candidatul;

- pasatorii vor fi plasati intr-un cerc cu raza de un metru, trasat:

a) la intersectia liniei de centru cu linia laterala a terenului (handbal, fortbal, baschet);

b) în centrul zonei 2 la volei;

- candidatii vor începe execuția:

a) de la linia de aruncari libere a terenului propriu, (baschet);

b) de pe centrul liniei semicercului de 6 m (handbal);

c) de la linia de poarta (fotbal);

d) din centru terenului, zona 6 (volei);

- probele se vor sustine:

a) la baschet, cu inele situate la înălțime regulamentara (3.05 m);

b) la handbal, cu mingi de dimensiuni specifice fetelor și baietilor;

c) la volei, cu fileele situate la inaltimi regulamentare pentru, fete și baieti;

d) pe teren de handbal, la fotbal.

● Pentru asigurarea transparentei totale a examenului și eliminarea stresarii candidaților, după flecare proba sustinuta, secretarul comisiei, la incheierea examinarii grupei respective, va comunică notele obtinute.

TABEL 1

Nr

Proba

Perf.

la

forta

Nota la

rezis. +

forta

Media

finala

1.

2.

Alergare de rezistenta 800 m

Flotari

3 min.

45 sec

7

6

7

6,75

Extensii trunchi din culcat

facial

35

8

7,5O

7,87

3.

Structura tehnico-tactica

la volei

9

ANEXA 2

Nr.

Probe de examen

Cui se

adreseaza

proba

Optiunea

Rezultat

Mentinut din atarnat la bara fixa

F

2

Flotari

F

3

Tractiuni din atarnat la bara fixa

B

4

Flotari cu picioarele sprijinite pe

banca de gimnastica

B

5

Ridicarea picioarelor intinse din

atarnat la scara fixa

F - B

6

Ridicarea trunchiului din asezat pe

banca de gimnastica

F

7

Ridicarea simultana a trunchiului și

picioarelor intinse din culcat dorsal

B

8

Extensia trunchiului din culcat

facial

F - B

9

Extensii ale trunchiului din culcat

facial cu bazinul pe banca de

gimnastica

F

10

Extensii ale trunchiului din culcat

facial pe lada de gimnastica

B

11

Saritura în lungime de pe loc

F - B

12

Impingere pe un picior sprijinit în

scara fixa

F

13

Triplu salt de pe loc

B

14

Alergarea de rezistenta 800 m fetele

- 1000 m baietii

F - B

RAMURI/PROBE SPORTIVE

15

Alergare de viteza 50 m cu start de

jos

F - B

16

Saritura în lungime cu elan

F - B

17

Saritura în înălțime

F - B

18

Aruncarea greutatii 4 kg fete;

7,257 kg baieti

F - B

19

Gimnastica acrobatica

F - B

20

Baschet

F - B

21

Fotbal

B

22

Handbal

F - B

23

Volei

F - B

Optiunile elevului se marcheaza cu semnul X în dreptul probei respective.