Convenția din 21 iulie 1983

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se va aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe avere stabilite în contul fiecărui stat contractant, ale unităților sale administrativ-teritoriale sau autorităților locale, indiferent de modul în care sînt percepute.

2. Sînt considerate impozite pe venit și pe avere toate impozitele stabilite pe venitul total, pe averea totală ori asupra elementelor de venit sau avere, inclusiv impozitele pe cîștigurile provenite din înstrăinarea bunurilor mobile ori imobile, precum și impozitele asupra creșterii valorii averii.

3. Impozitele existente cărora li se aplică prevederile convenției sînt următoarele:

a) În cazul României:

(i) impozitul pe veniturile obținute de persoanele fizice și juridice;

(îi) impozitul pe beneficiile societăților mixte constituite cu participarea unor organizații economice române și a unor parteneri străini;

(iii) impozitul pe venitul realizat din activități agricole.

(denumite mai jos impozit român).

b) În cazul Zambiei:

(i) impozitul pe venit;

(îi) impozitul pe minerale;

(iii) contribuția personală;

(iv) contribuția pentru educație;

(v) impozitul pe acțiuni.

(denumite mai jos impozit zambian).

4. Prezenta convenție se aplică, de asemenea, oricăror impozite de natura identică sau analoagă care se vor stabili ulterior în locul celor existente la data semnării prezentei convenții.

5. La sfîrșitul fiecărui an autoritățile competente ale statelor contractante își vor comunică reciproc orice modificări importante sau adăugiri care au fost aduse în legislatiile lor de impozite.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, dacă contextul nu cere altfel:

a) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant indica, după cum cere contextul, România sau Zambia;

b) termenul România înseamnă Republica Socialistă România;

c) termenul Zambia înseamnă Republica Zambia;

d) termenul persoana cuprinde o persoană fizica, o societate și orice alta grupare de persoane;

e) termenul societate indica orice persoană juridică sau oricare entitate considerată ca persoana juridică în vederea impozitării, inclusiv o societate mixtă constituită în conformitate cu prevederile legislației române;

f) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant indica, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) termenul autoritate competentă indica:

(i) în cazul României, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat legal;

(îi) în cazul Zambiei, șeful Departamentului de impozite sau reprezentantul sau autorizat legal;

h) expresia naționali indica:

(i) toate persoanele fizice care au cetățenia unui stat contractant;

(îi) toate persoanele juridice, societățile de persoane și asociațiile sau alte entități care își dobîndesc statutul lor juridic în conformitate cu legislația în vigoare într-un stat contractant; și

i) termenul trafic internațional înseamnă orice transport efectuat de o nava sau aeronava exploatată de către o întreprindere care își are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cazului cînd un astfel de transport este efectuat numai între doua locuri situate în celălalt stat contractant.

2. Pentru aplicarea prezentei convenții de către un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit va avea, dacă contextul nu cere altfel, înțelesul pe care îl are conform legislației acelui stat cu privire la impozitele care fac obiectul prezentei convenții.

Articolul 4

Domiciliu fiscal

1. În sensul prezentei convenții, termenul rezident al unui stat contractant indica orice persoană care, conform prevederilor legale ale acelui stat, este supusă impozitării în acel stat datorită domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii sau oricărui alt criteriu de natura similară. Termenii rezident al României și rezident al Zambiei vor fi definiți conform celor de mai sus.

2. Cînd, potrivit dispozițiilor paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, atunci domiciliul sau se va rezolva în conformitate cu următoarele reguli:

a) ea va fi considerată rezidență a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziția sa. Dacă are o locuinta permanenta la dispoziția sa în ambele state contractante, ea va fi considerată rezidență a statului contractant cu care relațiile sale personale și economice sînt cele mai strinse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat ori dacă nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, va fi considerată rezidență a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, va fi considerată rezidență a statului contractant a cărui cetățenie o are;

d) dacă aceasta persoana este un național al ambelor state contractante sau nu este național al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, atunci va fi considerată rezidență a statului contractant în care este situat locul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. Pentru aplicarea prezentei convenții, termenul sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri în care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa.

2. Termenul sediu permanent cuprinde, în mod deosebit:

a) un loc de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o fabrica;

e) un atelier;

f) o mina, o cariera sau un alt loc de extracție a resurselor naturale;

g) o ferma sau o plantație;

h) un șantier de construcții sau montaj a cărui durata este mai mare de 12 luni.

3. Nu se considera sediu permanent dacă:

a) folosirea de instalații se face în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri aparținînd întreprinderii;

b) produsele sau mărfurile aparținînd întreprinderii sînt păstrate în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării;

c) produsele sau mărfurile aparținînd întreprinderii sînt păstrate exclusiv în scopul de a fi prelucrate de o alta întreprindere;

d) un loc fix de afaceri este menținut în scopul exclusiv al cumpărării de produse sau de mărfuri ori pentru culegerea de informații pentru întreprindere;

e) un loc fix de afaceri este menținut numai în scopul desfășurării pentru întreprindere a oricărei activități cu caracter preparator sau auxiliar;

f) un loc fix de afaceri este menținut numai în scopul desfășurării de activități combinate din categoria celor menționate la subparagrafele a) la e), cu condiția ca întreaga activitate a locului fix de afaceri rezultată din aceasta combinare să aibă un caracter auxiliar sau preparator.

4. O persoana activind într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant - alta decît un reprezentant cu statut independent căruia i se aplică paragraful 5 - va fi considerată ca sediu permanent în primul stat contractant menționat, dacă o asemenea persoana are și exercită în mod obișnuit în acel stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul cînd activitatea sa este limitată la cumpărarea de produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi considerată ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai pentru ca își exercită activitatea în acel celălalt stat contractant printr-un intermediar (broker), comisionar general sau orice alt reprezentant cu statut independent, în măsura în care astfel de persoane lucrează în cadrul activității lor obișnuite.

6. Faptul ca o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate rezidență în celălalt stat contractant sau își exercită activitatea în acel celălalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent ori în alt mod) nu este prin el însuși suficient de a face din oricare dintre societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri imobiliare

1. Venitul provenind din bunuri imobile este impozabil în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.

2. Expresia bunuri imobile este definită în conformitate cu legislația statului contractant în care bunurile respective sînt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și mort al exploatarilor agricole și forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor bogatii naturale ale solului; navele și aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obținut din folosirea directa, închirierea sau folosirea sub orice alta forma a proprietății imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietatea imobiliară a unei întreprinderi și venitului din proprietatea imobiliară folosită pentru exercitarea unei profesii libere.

Articolul 7

Beneficiile întreprinderilor

1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea în celălalt stat contractant prin intermediul unui sediu permanent aflat în acel stat. Dacă întreprinderea exercita activitatea în celălalt stat contractant în condițiile menționate, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din beneficii care sînt atribuibile acelui sediu permanent.

2. Cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat, în acest caz, în fiecare stat contractant se vor atribui acelui sediu permanent beneficiile pe care le-ar realiza dacă ar fi o întreprindere distinctă și independenta care exercită activități identice sau analoage în condiții identice ori analoage și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

3. La determinarea beneficiului unui sediu permanent se vor acorda ca deduceri cheltuielile care au fost făcute pentru scopurile urmărite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere, precum și cheltuielile generale de administrație făcute ca atare, indiferent dacă au fost efectuate în statul contractant în care este situat sediul permanent sau în altă parte.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește să se determine beneficiile de atribuit unui sediu permanent pe baza unei repartizari a beneficiilor totale ale întreprinderii către diversele părți componente ale acesteia, nici o dispoziție a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant sa determine beneficiile impozabile în conformitate cu asemenea metoda de repartizare, în măsura în care este uzuală; cu toate acestea, metoda de repartizare adoptată trebuie să fie, în orice caz, ca rezultat, în concordanta cu principiile cuprinse în prezentul articol.

5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent pe considerentul simplei cumpărări de produse sau de mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile de atribuit unui sediu permanent vor fi determinate prin aceeași metoda în fiecare an, în afară de cazul cînd exista motive suficiente și valabile de a proceda contrar.

7. Cînd beneficiile cuprind și elemente de venit care sînt reglementate separat în alte articole ale prezentei convenții, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.

Articolul 8

Transporturi navale și aeriene

1. Beneficiile provenite din exploatarea navelor și aeronavelor în trafic internațional sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective al unei întreprinderi de transporturi navale se afla la bordul unei nave, atunci se va considera ca acesta se afla în statul contractant în care este situat portul de armare sau, dacă nu exista un atare port de armare, în statul contractant în care cel care exploatează nava este rezident.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, beneficiilor obținute din participarea întreprinderilor statelor contractante într-un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transporturi.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

Atunci cînd:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant sau cînd

b) aceleași persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, și cînd, în ambele cazuri, între cele doua întreprinderi se stabilesc sau se impun condiții, în relațiile lor comerciale sau financiare, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficiu care, dacă nu ar fi acele condiții, ar fi revenit uneia dintre întreprinderi, însă, datorită acelor condiții, nu i-au revenit ca atare, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi și impuse în mod corespunzător.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de către o societate care este rezidență a unui stat contractant către o persoană rezidență a celuilalt stat contractant se impun în acest celălalt stat.

2. Totuși, aceste dividende pot fi impuse și în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depăși 10 la suta din suma bruta a dividendelor.

Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili, de comun acord, modalitățile de aplicare a acestei limitări.

Prevederile acestui paragraf nu afectează impozitarea societății privitoare la beneficiile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende, asa cum este folosit în acest articol, indica veniturile provenind din acțiuni, acțiuni sau titluri de folosință, părți miniere, părți de fondator, precum și veniturile din alte părți sociale asimilate veniturilor din acțiuni de către legislația fiscală a statului contractant în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor. În acest context, beneficiile repartizate de societățile mixte române subscriitorilor de capital sînt asimilate dividendelor.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu au aplicare dacă primitorul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, un sediu permanent de care este legată în mod efectiv participarea generatoare de dividende. În acest caz se aplică prevederile art. 7.

5. Cînd o societate rezidență a unui stat contractant realizează beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acest celălalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate persoanelor care nu sînt rezidente ale acestui celălalt stat contractant, nici sa preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societății, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acest celălalt stat contractant.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Cu toate acestea, dobinda poate fi, de asemenea, impusa în statul contractant din care provine, potrivit legilor acelui stat, dar dacă persoana care încasează dobinda este beneficiarul efectiv al dobinzii, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la suta din suma bruta a dobinzii.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant de la un împrumut acordat de celălalt stat contractant, o unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală ori o instituție financiară oricărui rezident al primului stat contractant menționat vor fi scutite în acel prim stat contractant cînd un atare împrumut și condițiile lui de plată sînt aprobate de guvernul acelui prim stat contractant.

4. Termenul dobinzi, asa cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri din efecte publice, din titluri de obligațiuni, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii și din creanțe de orice natura, precum și orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate, de legislația fiscală a statului contractant din care provin veniturile, inclusiv primele și premiile ce se dau la asemenea efecte publice sau obligațiuni.

5. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul dobinzilor, rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin dobinzile un sediu permanent sau desfășoară în acel celălalt stat contractant activități profesionale printr-o baza fixa situata în acel celălalt stat contractant și creanțele sînt legate efectiv de un atare sediu permanent sau baza fixa. În asemenea caz se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

6. Dobinda va fi considerată ca provenind dintr-un stat contractant cînd debitorul este acel stat contractant, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, cînd persoana plătitoare a dobinzii, fie ca este sau nu rezidență a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a fost contractată creanta asupra căreia se plătește dobinda și o atare dobinda se suporta de sediul permanent respectiv, atunci acea dobinda se va considera ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.

7. Cînd, datorită relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau între ambii și terțe persoane, suma dobinzilor plătite, ținînd cont de creanta pentru care ele sînt vărsate, excede pe aceea asupra căreia ar fi convenit debitorul și creditorul în lipsa unor astfel de relații, dispozițiile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant, plătite unui rezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste redevențe pot fi impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat, însă impozitul astfel stabilit nu poate depăși 15 la suta din suma redevențelor.

3. Termenul redevențe, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica remunerațiile de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea dreptului de folosire a oricărui drept de autor cu privire la o opera literară, artistică sau științifică, inclusiv drepturile de autor privind filmele de cinematograf sau filmele ori benzile magnetice folosite pentru radiodifuziune ori televiziune, a oricărui brevet, marca de fabrica sau altor asemenea drepturi de proprietate ori de aceeași natura, desen ori model, plan, formula sau procedeu secret sau pentru folosirea sau concesionarea dreptului de a folosi un utilaj industrial, comercial sau științific sau pentru transmiterea de informații referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial ori științific.

4. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă primitorul redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin redevențele un sediu permanent de care sînt legate efectiv bunurile sau drepturile generatoare de redevențe. În asemenea caz se aplică prevederile art. 7.

5. Redevențele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd debitorul este acel stat, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, dacă debitorul redevențelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent pentru care a fost încheiat contractul dînd naștere la obligația plății redevențelor și sarcina plății acestor redevențe este suportată de acel sediu permanent, atunci atari redevențe sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.

6. Dacă, datorită relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor plătite, ținînd cont de prestarea pentru care ele sînt plătite, excede suma asupra căreia s-ar fi convenit de debitor și creditor în lipsa unor asemenea relații, dispozițiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăților rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, ținînd cont și de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

Articolul 13

Cistiguri din capital

1. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate bunurile.

2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ținînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv cîștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acestei baze fixe, sînt impozabile în celălalt stat. Cu toate acestea, cîștigurile provenind din înstrăinarea vapoarelor sau avioanelor exploatate în trafic internațional și a bunurilor mobile ținînd de exploatarea unor astfel de vapoare și avioane sînt impozabile numai în statul contractant în care, urmare prevederilor art. 8, sînt impozabile beneficiile din atari activități.

3. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele menționate la paragrafele 1 și 2, sînt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cel care înstrăinează.

4. Dispozițiile paragrafului 3 nu impieteaza asupra dreptului fiecăruia dintre statele contractante de a percepe, conform legislației sale, un impozit asupra cistigurilor provenind din înstrăinarea unui bun și realizate de o persoană fizica care este rezidență a celuilalt stat contractant și care la un moment dat, în cursul a 5 ani imediat precedenti înstrăinării bunului, a fost rezidență a primului stat contractant.

Articolul 14

Profesiuni independente

1. Veniturile realizate de către un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere sau a altor activități independente cu caracter analog sînt impozabile numai în acel stat, dacă rezidentul nu dispune pentru exercitarea activității sale în celălalt stat contractant de o baza fixa. Dacă dispune de o astfel de baza, veniturile sînt impozabile în celălalt stat contractant, dar numai în măsura în care sînt atribuibile menționatei baze fixe.

2. Expresia profesii libere cuprinde, în special, activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea pe cont propriu a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 15

Profesiuni dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 și 21, salariile și alte remunerații similare pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru servicii prestate ca persoana încadrată în munca sînt impozabile numai în acest stat, cu condiția ca activitatea sa sa nu fie exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea este exercitată în celălalt stat contractant, remunerațiile primite pentru aceasta activitate sînt impozabile în acel celălalt stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru servicii prestate ca persoana încadrată în munca în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat contractant dacă:

a) beneficiarul rămîne în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat;

b) remunerațiile sînt plătite de către o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat; și

c) sarcina remunerațiilor nu este suportată de către un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol, remunerațiile în legătură cu munca prestată ca angajat, desfășurată la bordul unei nave sau aeronave în trafic internațional, sînt impozabile în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 16

Remunerațiile membrilor consiliilor de administrație sau de conducere

Tantiemele, jetoanele de prezenta și alte remunerații similare primite de către un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți rezidente în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

Articolul 17

Artiști și sportivi

1. Prin derogare de la prevederile prezentei convenții, veniturile obținute de profesioniștii de spectacole publice, cum sînt artiștii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune și interpreții muzicali, precum și de sportivi din activitatea lor personală desfășurată în aceasta calitate, pot fi impuse în statul contractant în care aceste activități sînt exercitate.

2. Cînd venitul din activitățile exercitate personal de un artist de spectacole sau de un sportiv este atribuit unei alte persoane decît artistul sau sportivul însuși, prin derogare de la dispozițiile art. 7, 14 și 15, el poate fi impus în statul contractant în care se desfășoară activitățile artistului sau sportivului.

3. Prevederile paragrafului 2 al acestui articol nu se vor aplica dacă se stabilește ca nici artistul, nici sportivul și nici persoanele arătate mai sus nu participa direct sau indirect la beneficiile persoanei la care se face referire în acel paragraf.

Articolul 18

Pensii

1. Pensiile (altele decît pensiile a căror impunere este reglementată de prevederile paragrafului 1 al art. 19) și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfășurată în trecut și orice anuitate plătită unui atare rezident vor fi impozabile numai în acel stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, contribuțiile de asigurări sociale provenind dintr-un stat contractant în conformitate cu legislația acelui stat și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în primul stat contractant menționat.

3. Termenul anuitate înseamnă o sumă determinata, platibila în mod periodic, la scadente fixe în timpul vieții sau în timpul unei perioade de timp specificate sau determinabile, în virtutea unui angajament de efectuare a plăților în schimbul unor contraprestatii depline și corespunzătoare făcute în bani sau evaluabile în bani.

4. Termenul pensie înseamnă o plata periodică pentru munca prestată în trecut sau sub forma de compensații pentru vătămări survenite în cursul desfășurării activității.

Articolul 19

Funcții guvernamentale

1. a) Remunerațiile, altele decît pensiile plătite de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorială sau de o autoritate locală din acel stat unei persoane fizice pentru servicii prestate acelui stat contractant, unități administrativ-teritoriale sau autorități locale, se vor impune numai în acel stat contractant.

b) Cu toate acestea, o astfel de remunerație este impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sînt prestate în acel stat contractant, iar primitorul este rezident al acelui celălalt stat contractant și dacă:

(i) este un național al acelui stat contractant; sau

(îi) nu a devenit rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de către sau din fonduri create de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală din acesta oricărei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, unități administrativ-teritoriale sau autorități locale din acesta este impozabilă numai în acel stat contractant.

b) Cu toate acestea, atare pensie va fi impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă primitorul este un național sau un rezident al acelui stat contractant.

3. Prevederile art. 15, 16 și 18 se vor aplica remunerațiilor și pensiilor cu privire la serviciile prestate în cadrul unei activități comerciale desfășurate de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală din acesta.

Articolul 20

Profesori și învățători

Un profesor sau un invatator care este sau a fost, imediat înainte de sosirea într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat contractant menționat pentru o perioadă care nu depășește 2 ani, în scopul desfășurării de studii sau de cercetări sau pentru a preda la o universitate, colegiu, școala sau alta instituție educațională, va fi scutit de impozit în primul stat contractant menționat pentru orice remunerație pe care el o primește pentru aceasta activitate, cu condiția ca aceasta remunerație sa o primească din afară acelui stat contractant.

Articolul 21

Cercetători, studenți și persoane aflate la specializare

1. Sumele pe care le primește pentru întreținere, educare sau instruire un student, un practicant sau un stagiar, care este sau a fost, anterior venirii sale într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat contractant menționat numai în scopul educării sau instruirii, nu vor fi impuse în primul stat menționat, cu condiția ca astfel de sume sa provină din surse din afară acelui stat. În cazul persoanelor trimise la specializare și care beneficiază în acest scop de burse sau indemnizații, scutirea de impozit nu va depăși o perioadă de 3 ani.

2. Aceeași scutire se va aplica venitului obținut de către o persoană menționată la paragraful 1, din munca salariata pe care o prestează în acel prim stat contractant menționat pentru a-și suplimenta mijloacele sale de întreținere, educare și instruire, pentru o sumă ce nu depășește 1000 de dolari într-un an fiscal sau echivalentul acestora în moneda naționala.

Articolul 22

Venituri nemenționate expres

Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant care sînt de o categorie sau din surse care n-au fost menționate în mod expres în articolele anterioare ale prezentei conventii sînt impozabile numai în acel stat, cu excepția cazurilor cînd acest venit este obținut din surse din celălalt stat contractant; venitul poate fi, de asemenea, impus în celălalt stat contractant și în conformitate cu legea acelui celălalt stat contractant.

Articolul 23

Evitarea dublei impuneri

Dubla impunere va fi evitata după cum urmează:

1. În ce privește România, impozitele plătite în Zambia de rezidentii României asupra veniturilor obținute sau averii deținute care, în conformitate prevederile acestei convenții, pot fi impuse în Zambia, vor fi scăzute din impozitele datorate în România.

Beneficiile vărsate de întreprinderile de stat române la bugetul statului sînt considerate ca impozit român.

2. În ce privește Zambia, impozitele plătite în România de rezidentii Zambiei asupra veniturilor obținute sau averii deținute care, în conformitate cu prevederile acestei convenții, pot fi impuse în România, vor fi scăzute din impozitele datorate în Zambia.

Articolul 24

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant, fie ca sînt sau nu rezidenți ai statului contractant menționat, nu vor fi supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de impunere diferita sau mai împovărătoare decît aceea la care sînt sau pot fi supuși naționalii acelui celălalt stat contractant aflați în aceeași situație.

2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se va stabili în acel celălalt stat contractant în condiții mai puțin avantajoase decît impozitarea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat contractant desfășurînd aceleași activități.

3. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, în totalitate sau în parte, deținut sau controlat, direct sau indirect, de unu sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu sînt supuse în primul stat contractant menționat unui impozit sau obligații legate de impunere care este diferita sau mai împovărătoare decît aceea la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi de aceeași natura ale acestui prim stat contractant menționat.

4. Termenul impozitare indica în prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire.

Articolul 25

Procedura amiabila

1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciază ca măsurile luate de unu sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformă cu prezenta convenție, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația naționala a acelor state contractante, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant al cărui rezident este.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa dea o soluție satisfăcătoare, sa rezolve problema pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu convenția.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve, pe calea înțelegerii amiabile, orice dificultăți sau dubii cu privire la interpretarea sau la aplicarea convenției. Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică în mod direct între ele, pentru realizarea unei înțelegeri în vederea aplicării prevederilor prezentei convenții. Cînd, pentru a ajunge la o înțelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral de vederi, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii compuse din reprezentanții autorităților competente ale statelor contractante.

5. Un stat contractant nu va modifica beneficiile sau veniturile unui rezident al celuilalt stat contractant, după expirarea termenului limita prevăzut de legislația sa naționala și, în orice caz, după 3 ani de la sfîrșitul anului în care aceste beneficii sau venituri care ar face proiectul acestei modificări au fost atribuite unui rezident al acelui stat contractant. Acest paragraf nu se aplică în caz de frauda, culpa sau neglijența.

6. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacă modificările aduse legislației lor fiscale necesita amendarea convenției.

Articolul 26

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații de natura fiscală pe care le dețin în mod obișnuit, în măsura în care va fi necesar pentru aplicarea dispozițiilor prezentei convenții și celor ale legilor interne ale statelor contractante relativ la impozitele vizate prin convenție, în măsura în care impozitarea pe care ele o prevăd este conformă cu convenția.

Orice informație astfel schimbată va fi tratata ca secret și nu va fi divulgată nici unei persoane sau autorități, altele decît cele însărcinate cu stabilirea sau încasarea impozitelor vizate de prezenta convenție.

2. Dispozițiile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unuia dintre statele contractante obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații sau cu practica administrativă a unuia sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 27

Funcționari diplomatici și consulari

1. Prevederile prezentei convenții nu aduc nici o atingere privilegiilor fiscale de care beneficiază funcționarii diplomatici sau consulari, precum și birourile de reprezentanta deschise de un stat pe teritoriul celuilalt stat contractant, privilegii care au fost acordate fie în baza normelor generale ale dreptului internațional, fie în virtutea unor convenții la care cele doua state contractante sînt părți.

2. Convenția nu se aplică organizațiilor internaționale, organelor sau funcționarilor acestora sau persoanelor care sînt membre ale misiunilor diplomatice sau consulare ale unui stat terț, dacă sînt prezente pe teritoriul unui stat contractant și nu sînt tratați ca rezidenți în oricare stat contractant din punct de vedere al impozitelor pe venit și avere.

Articolul 28

Intrarea în vigoare

Prezenta convenție va fi aprobată în conformitate cu prevederile constituționale în vigoare în fiecare dintre cele doua state contractante și va intra în vigoare în a 30-a zi următoare datei schimbului de note prin care se arata îndeplinirea de ambele părți a acestor prevederi și va fi aplicată pentru prima data:

a) în România, pentru anii de impunere începînd la sau după 1 ianuarie al anului calendaristic următor datei intrării în vigoare;

b) în Zambia, pentru anii de impunere începînd la sau după 1 aprilie al anului următor datei intrării în vigoare.

Articolul 29

Denunțarea

Prezenta convenție va rămîne în vigoare pe o durată nedeterminată. Fiecare stat contractant poate să denunțe convenția pînă la 30 iunie inclusiv al fiecărui an calendaristic, începînd din cel de-al cincilea an următor celui în care convenția a intrat în vigoare, prin remiterea pe cale diplomatică a unei note de denunțare; în acest caz aplicarea prezentei convenții încetează la 31 decembrie al anului în care a fost remisă nota de denunțare.

Drept care subsemnații, autorizați în buna și cuvenită forma de către guvernele lor, au semnat prezenta convenție.

Facuta la 21 iulie 1983 în Lusaka, în doua exemplare originale, redactate fiecare în limbile română și engleza, ambele texte fiind egal autentice. În caz de divergenta în interpretarea prevederilor prezentei convenții, textul în limba engleza are precădere.

Pentru Guvernul

Republicii Socialiste România,

Ștefan Andrei

Pentru Guvernul

Republicii Zambia,

Lameck K. N. Goma