Statutul din 26 iunie 1945

Articolul 2

Curtea va fi compusa dintr-un corp de judecători independenți, aleși, indiferent de cetățenia lor, dintre persoane cu înalte calități morale care îndeplinesc condițiile cerute în țara lor pentru numirea în cele mai înalte funcții judiciare sau care sînt juriști cu o competența recunoscută în materie de drept internațional.

Articolul 3

1. Curtea va fi alcătuită din cincisprezece membri, printre care nu pot fi doi cetățeni ai aceluiași stat.

2. Persoana care în legătură cu alcătuirea Curții ar putea fi considerată ca cetățean a mai mult decît un singur stat va fi socotită ca cetățean al statului în care își exercită în mod obișnuit drepturile civile și politice.

Articolul 4

1. Membrii Curții vor fi aleși de Adunarea Generală și de Consiliul de Securitate dintr-o lista de candidați propuși de grupurile naționale ale Curții Permanente de Arbitraj, în conformitate cu dispozițiile de mai jos.

2. În cazul Membrilor Națiunilor Unite care nu sînt reprezentați în Curtea Permanenta de Arbitraj, candidații vor fi propuși de grupuri naționale, desemnate în acest scop de guvernele lor în condițiile stipulate pentru membrii Curții Permanente de Arbitraj prin Articolul 44 al Convenției de la Haga din 1907 privind soluționarea pașnică a diferendelor internaționale.

3. În lipsa unui acord special, condițiile în care un stat parte la prezentul Statut, dar nu și Membru al Națiunilor Unite, poate să participe la alegerea membrilor Curții vor fi stabilite de Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate.

Articolul 5

1. Cu cel puțin trei luni înaintea datei alegerilor Secretarul General al Națiunilor Unite se va adresa în scris membrilor Curții Permanente de Arbitraj aparținînd statelor care sînt părți la prezentul Statut, precum și membrilor grupurilor naționale desemnate conform Articolului 4, paragraful 2, cu invitația ca într-un anumit termen fiecare grup național sa procedeze la propunerea drept candidați a unor persoane care sînt în situația de a îndeplini funcția de membru al Curții.

2. Nici un grup nu poate propune mai mult de patru candidați, dintre care cel mult doi pot fi cetățeni ai statului căruia îi aparține grupul. În nici un caz numărul candidalilor propuși de un grup nu poate depăși dublul locurilor ce urmează a fi completate.

Articolul 6

Înainte de a propune aceste candidaturi, se recomanda ca fiecare grup național sa consulte cea mai înaltă curte de justiție, facultățile și școlile de drept din țara sa, academiile naționale și secțiile naționale ale academiilor internaționale dedicate studierii dreptului.

Articolul 7

1. Secretarul General va întocmi o lista în ordine alfabetica a tuturor candidaților astfel propuși. Aceste persoane vor fi singurele eligibile, în afară cazului prevăzut în Articolul 12, paragraful 2.

2. Secretarul General va supune aceasta lista Adunării Generale și Consiliului de Securitate.

Articolul 8

Adunarea Generală și Consiliul de Securitate vor proceda, independent unul de altul, la alegerea membrilor Curții.

Articolul 9

La fiecare alegere, alegatorii vor avea în vedere nu numai ca persoanele care urmează a alcătui Curtea sa îndeplinească individual condițiile cerute, ci și ca în ansamblul lor să fie asigurată reprezentarea marilor forme de civilizatie și a principalelor sisteme juridice ale lumii.

Articolul 10

1. Vor fi considerați aleși candidații care au obținut majoritatea absolută a voturilor în Adunarea Generală și în Consiliul de Securitate.

2. La votarea în Consiliul de Securitate, fie pentru alegerea judecătorilor, fie pentru desemnarea membrilor comisiei prevăzute în Articolul 12, nu se va face nici o distincție între membrii permanenli și membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate.

3. În cazul în care mai mulți cetățeni ai aceluiași stat ar obține o majoritate absolută de voturi atît în Adunarea Generală, cît și în Consiliul de Securitate, numai cel mai vîrstnic dintre ei va fi considerat ales.

Articolul 11

Dacă după prima ședința de alegeri unul sau mai multe locuri rămîn necompletate, se va tine o a doua și, dacă va fi necesar, o a treia ședința.

Articolul 12

1. Dacă după a treia ședința mai rămîn necompletate unul sau mai multe locuri, se poate oricînd forma, la cererea fie a Adunării Generale, fie a Consiliului de Securitate, o Comisie de mediatie alcătuită din șase membri, dintre care trei numiți de Adunarea Generală și trei de Consiliul de Securitate, avînd scopul de a desemna, cu majoritatea absolută a voturilor, cîte o persoană pentru fiecare loc încă vacant, a carei candidatura să fie supusă acceptării separate a Adunării Generale și a Consiliului de Securitate.

2. Dacă este de acord în unanimitate asupra oricărei persoane care îndeplinește condițiile cerute, Comisia de mediatie o poate include pe lista sa chiar dacă persoana nu figura pe lista de candidaturi menționată în Articolul 7.

3. Atunci cînd Comisia de mediatie constata că nu poate reusi să asigure o alegere, membrii Curții deja aleși vor proceda, într-un termen care urmează a fi fixat de Consiliul de Securitate, la completarea locurilor vacante, alegind dintre candidații care au obținut voturi fie în Adunarea Generală, fie în Consiliul de Securitate.

4. Dacă voturile judecătorilor sînt împărțite în mod egal, va precumpani votul judecătorului celui mai vîrstnic.

Articolul 13

1. Membrii Curții vor fi aleși pe noua ani și vor fi reeligibili; totuși, în ceea ce privește pe judecătorii aleși la prima alegere, funcția a cinci dintre ei va inceta după trei ani, iar funcția altor cinci judecători va inceta după șase ani.

2. Judecătorii ale căror funcții urmează sa înceteze la sfîrșitul perioadelor inițiale de trei și de șase ani susmenționate vor fi desemnați prin tragere la sorți, efectuată de Secretarul General imediat după terminarea primei alegeri.

3. Membrii Curții vor rămîne în funcție pînă cînd locurile lor vor fi completate. Chiar după completare, ei vor soluționa cauzele cu care sînt deja sesizati.

4. În cazul în care un membru al Curții demisioneaza, demisia va fi adresată Președintelui Curții spre a fi transmisă Secretarului General. În urma acestei notificări, locul devine vacant.

Articolul 14

Locurile vacante vor fi completate prin metoda prevăzută pentru prima alegere, cu respectarea următoarei dispoziții: în rastimp de o luna de la ivirea vacantei, Secretarul General va proceda la trimiterea invitațiilor prevăzute în Articolul 5, iar data alegerilor va fi fixată de Consiliul de Securitate.

Articolul 15

Un membru al Curții ales spre a înlocui pe un membru al cărui mandat nu a expirat va rămîne în funcție pe restul duratei mandatului predecesorului sau.

Articolul 16

1. Nici un membru al Curții nu poate exercita vreo funcție politica sau administrativă și nici nu se poate dedica vreunei alte ocupații cu caracter profesional.

2. În caz de dubiu în aceasta privinta, Curtea va decide.

Articolul 17

1. Nici un membru al Curții nu poate exercita în nici o cauza funcția de reprezentant, consilier sau avocat.

2. Nici un membru al Curții nu poate participa la soluționarea vreunei cauze la care a luat parte anterior ca reprezentant, consilier sau avocat al uneia din părți, ca membru al unui tribunal național sau internațional, al unei comisii de ancheta sau în orice alta calitate.

3. În caz de dubiu în aceasta privinta, Curtea va decide.

Articolul 18

1. Nici un membru al Curții nu poate fi îndepărtat din funcție decît dacă, după părerea unanima a celorlalli membri, el a încetat de a mai îndeplini condițiile cerute.

2. Grefierul va înștiința în mod oficial despre aceasta pe Secretarul General.

3. În urma acestei notificări, locul devine vacant.

Articolul 19

Membrii Curții se vor bucura în exercițiul funcției lor de privilegiile și imunitățile diplomatice.

Articolul 20

Înainte de intrarea în funcție, fiecare membru al Curții va face în ședința publică a Curții o declarație solemna ca își va exercita atribuțiile în mod impartial și constiincios.

Articolul 21

1. Curtea își va alege Președintele și Vicepreședintele pe trei ani; ei vor putea fi realeși.

2. Curtea își va numi Grefierul și va putea proceda la numirea altor funcționari care ar fi necesari.

Articolul 22

1. Sediul Curții va fi stabilit la Haga. Curtea va putea totuși sa țină ședințe și să-și exercite funcțiile în alt loc, ori de cîte ori considera ca este de dorit.

2. Președintele și Grefierul își vor avea reședința la sediul Curții.

Articolul 23

1. Curtea va functiana permanent, cu excepția vacantelor judiciare, a căror data și durata le va fixa Curtea.

2. Membrii Curții au dreptul la concedii periodice, a căror data și durata le va fixa Curtea, ținînd seama de distanta dintre Haga și domiciliul fiecărui judecător.

3. Membrii Curții sînt obligați să fie permanent la dispoziția Curții, dacă nu sînt în concediu sau împiedicați de o boala ori de alt motiv grav justificat în modul cuvenit față de Președinte.

Articolul 24

1. Dacă pentru un motiv special, unul din membrii Curții considera că nu trebuie să participe la soluționarea unei anumite cauze, el va informa despre aceasta pe Președinte.

2. Dacă Președintele considera ca pentru un motiv special unul din membrii Curții nu trebuie să participe la examinarea unei anumite cauze îl va înștiința despre aceasta.

3. Dacă într-un astfel de caz membrul Curții și Președintele sînt în dezacord, Curtea va decide.

Articolul 25

1. Curtea își va exercita atribuțiile în ședința plenara, în afară excepțiilor prevăzute expres în prezentul Statut.

3. Regulamentul Curții va putea sa prevadă ca după împrejurări și prin rotație unul sau mai mulți judecători să poată fi scutiți de a participa la examinarea cauzelor, cu condiția ca prin aceasta numărul judecătorilor disponibili pentru a constitui Curtea sa nu fie redus sub unsprezece.

3. Un quarum de nouă judecători va fi suficient pentru a constitui Curtea.

Articolul 26

1. Curtea poate oricînd sa formeze una sau mai multe camere, compuse după cum va decide Curtea din trei sau mai mulți judecători, pentru examinarea anumitor categorii de cauze de exemplu cauze de muncă și cauze privind tranzitul și comunicațiile.

2. Curtea poate oricînd sa formeze o camera pentru examinarea unei anumite cauze. Numărul judecătorilor acestei camere va fi fixat de Curte cu asentimentul părților.

3. Cauzele vor fi dezbătute și soluționate de eamerele prevăzute în prezentul Articol, dacă părțile cer aceasta.

Articolul 27

O hotărîre pronunțată de una din camerele prevăzute în Articolele 26 și 29 va fi considerată ca fiind data de Curte.

Articolul 28

Camerele prevăzute în Articolele 26 și 29 pot, cu consimțămîntul părților, să-și țină ședințele și să-și exercite funcțiile în altă parte decît la Haga.

Articolul 29

În vederea unei prompte rezolvari a afacerilor, Curtea va forma anual o camera compusa din cinci judecători care, la cererea părților, va putea sa dezbata și să soluționeze cauzele după o procedură sumară. În plus, se vor desemna doi judecători pentru înlocuirea judecătorilor care s-ar găsi în imposibilitate de a participa la ședințe.

Articolul 30

1. Curtea va întocmi un regulament privind modul de exercitare a funcțiilor sale. În special, ea își va stabili regulile de procedura.

2. Regulamentul Curții va putea sa prevadă participarea la ședințele Curții sau ale oricăreia dintre camerele ei a unor asesori fără drept de vot.

Articolul 31

1. Judecătorii care au cetățenia fiecăreia dintre părți își vor păstra dreptul de a face parte din complet în cauza cu care este sesizată Curtea.

2. Dacă în completul Curții este inclus un judecător care are cetățenia uneia din părți, orice altă parte poate desemna o persoană la alegerea sa care să între în complet ca judecător. Aceasta va fi aleasă de preferinta dintre persoanele care au fost propuse drept candidați în conformitate cu Articolele 4 și 5.

3. Dacă în completul Curții nu este inclus nici un judecător avînd cetățenia părților, fiecare dintre părți poate să procedeze la desemnarea unui judecător în modul prevăzut în paragraful 2 al prezentului Articol.

4. Dispozițiile prezentului Articol se vor aplica în cazurile prevăzute în Articolele 26 și 29. În asemenea cazuri, Președintele va cere ca unul sau, dacă este necesar, doi dintre membrii Curții care alcătuiesc camera să-și cedeze locul membrilor Curții care au cetățenia părților interesate, iar în lipsa de asemenea judecători sau dacă ei sînt în imposibilitate de a fi prezenți, judecătorilor special desemnați de către părți.

5. Dacă mai multe părți au interese comune, ele vor fi considerate, în ce privește aplicarea dispozițiilor precedente, drept o singura parte. În caz de dubiu, Curtea va decide.

6. Judecătorii aleși potrivit dispozițiilor din paragrafele 2, 3 și 4 ale prezentului Articol trebuie să îndeplinească condițiile cerute de Articolele 2, 7 (paragraful 2), 20 și 24 din prezentul Statut. Ei vor lua parte la adoptarea deciziilor în deplina egalitate cu colegii lor.

Articolul 32

1. Fiecare membru al Curții va primi un salariu anual.

2. Președintele va primi o alocație specială anuală.

3. Vicepreședintele va primi o alocație specială pentru fiecare zi în care îndeplinește funcțiile de Președinte.

4. Judecătorii desemnați conform Articolului 31, alții decît membrii Curții vor primi o indemnizație pentru fiecare zi în care își exercită funcțiile.

5. Aceste salarii, alocații și indemnizații vor fi fixate de Adunarea Generală. Ele nu pot fi micsorate cît timp durează funcțiile.

6. Salariul Grefierului va fi fixat de Adunarea Generală la propunerea Curții.

7. Adunarea Generală va fixa printr-un regulament condițiile în care se pot acorda pensii membrilor Curții și Grefierului, precum și condițiile în care membrilor Curții și Grefierului li se vor rambursa cheltuielile de călătorie.

8. Salariile, alocațiile și indemnizațiile prevăzute mai sus vor fi scutite de orice impozit.

Articolul 33

Cheltuielile Curții vor fi suportate de Natiunile Unite în modul care va fi stabilit de Adunarea Generală.

Articolul 34

1. Numai statele pot fi părți în cauzele supuse Curții.

2. Curtea va putea, în condițiile prevăzute de Regulamentul sau, sa ceara organizațiilor internaționale publice informații referitoare la cauzele supuse ei, și totodată va primi asemenea informații prezentate de aceste organizații din proprie inițiativă.

3. Ori de cîte ori într-o cauza supusă Curții se ia în discuție interpretarea actului constitutiv al unei organizații internaționale publice sau interpretarea unei convenții internaționale adoptate în virtutea acestui act, Grefierul va înștiința organizația respectiva și îi va comunică în copie întreaga procedura scrisă.

Articolul 35

1. Curtea va fi deschisă statelor părți la prezentul Statut.

2. Condițiile în care Curtea va fi deschisă altor state vor fi stabilite de Consiliul de Securitate, sub rezerva dispozițiilor speciale cuprinse în tratatele în vigoare, dar în nici un caz aceste condiții nu vor pune părțile într-o poziție de inegalitate în fața Curții.

3. Cînd un stat care nu e Membru al Națiunilor Unite este parte într-o cauza, Curtea va fixa contribuția la cheltuielile Curții pe care acea parte trebuie să o suporte. Aceasta dispoziție nu se va aplica dacă statul participa la cheltuielile Curții.

Articolul 36

1. În competența Curții intra toate cauzele pe care i le supun părțile, precum și toate chestiunile prevăzute în mod special în Carta Națiunilor Unite sau în tratatele și convențiile în vigoare.

2. Statele părți la prezentul Statut vor putea oricînd sa declare ca recunosc ca obligatorie IPSO FACTO și fără o convenție specială, în raport cu orice alt stat care accepta aceeași obligație, jurisdicția Curții pentru toate diferendele de ordin juridic avînd ca obiect:

a. interpretarea unui tratat;

b. orice problema de drept internațional;

c. existenta oricărui fapt care, dacă ar fi stabilit, ar constitui încălcarea unei obligații internaționale;

d. natura sau întinderea reparatiei datorate pentru încălcarea unei obligații internaționale.

3. Declarațiile sus-menționate se vor putea face necondiționat sau sub condiția de reciprocitate din partea mai multor ori a anumitor state sau pentru un rastimp determinat.

4. Aceste declarații vor fi depuse Secretarului General al Națiunilor Unite, care le va transmite în copie părților la prezentul Statut și Grefierului Curții.

5. Declarațiile făcute potrivit Articolului 36 al Statutului Curții Permanente de Justiție Internationala și care sînt încă în vigoare vor fi considerate, în raporturile dintre părțile la prezentul Statut, drept acceptări ale jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție pentru perioada rămasă pînă la expirare și conform condițiilor prevăzute de ele.

6. În caz de diferend asupra chestiunii dacă Curtea este competența, Curtea va decide.

Articolul 37

Cînd un tratat sau o convenție în vigoare prevede că o chestiune să fie deferita unui tribunal pe care trebuia sa-l instituie Liga Națiunilor sau Curții Permanente de Justiție Internationala, chestiunea va fi deferita Curții Internaționale de Justiție, dacă privește state părți la prezentul Statut.

Articolul 38

1. Curtea, a carei misiune este de a soluționa conform dreptului internațional diferendele care îi sînt supuse, va aplica:

a. convențiile internaționale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli recunoscute în mod expres de statele în litigiu;

b. cutuma internationala, ca dovada a unei practici generale, acceptată ca drept;

c. principiile generale de drept recunoscute de natiunile civilizate;

d. sub rezerva dispozițiilor Articolului 59, hotărîrile judecătorești și doctrina celor mai calificați specialiști în drept public ai diferitelor natiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept.

2. Prezenta dispoziție nu aduce atingere dreptului Curții de a soluționa o cauza EX AEQUO ET BONO, dacă părțile sînt de acord cu aceasta.

Articolul 39

1. Limbile oficiale ale Curții vor fi franceza și engleza. Dacă părțile sînt de acord ca întreaga procedura să se desfășoare în limba franceza, hotărîrea se va pronunța în limba franceza.

Dacă părțile sînt de acord ca întreaga procedura să se desfășoare în limba engleza, hotărîrea se va pronunța în limba engleza.

2. În lipsa unui acord asupra limbii care să fie folosită, fiecare parte va putea întrebuința în pledoarii limba pe care o prefera, iar hotărîrea Curții va fi data în franceza și engleza. În aceet caz Curtea va stabili totodată care dintre cele doua texte va fi considerat ca autentic.

3. La cererea oricăreia dintre părți, Curtea o va autoriza sa folosească alta limba decît franceza sau engleza.

Articolul 40

1. Cauzele sînt aduse în fața Curții, după caz, fie prin notificarea convenției speciale, fie printr-o cerere adresată Grefierului. În ambele cazuri trebuie să se indice obiectul diferendului și părțile.

2. Grefierul va comunică cererea imediat tuturor celor interesați.

3. De asemenea, el o va notifica Membrilor Națiunilor Unite, prin intermediul Secretarului General, precum și oricăror alte state care au dreptul de a sta în justiție în fața Curții.

Articolul 41

1. Curtea va avea dreptul sa indice, dacă socotește ca împrejurările cer aceasta, ce măsuri provizorii trebuie luate pentru conservarea drepturilor fiecărei părți.

2. Pînă la hotărîrea definitivă, măsurile indicate vor fi notificate imediat părților și Consiliului de Securitate.

Articolul 42

1. Părțile se vor infatisa prin reprezentanți.

2. Ele pot fi asistate în fața Curții de consilieri sau de avocați.

3. Reprezentanții, consilieri și avocații părților în fața Curții se vor bucura de privilegiile și imunitățile necesare exercitării independente a funcțiilor lor.

Articolul 43

1. Procedura va fi alcătuită din două părți: cea scrisă și cea orala.

2. Procedura scrisă va consta din comunicarea către Curte și către părți a memoriilor, contramemoriilor și, dacă este necesar, a replicilor, precum și a tuturor pieselor și documentelor în sprijinul lor.

3. Aceste comunicări se vor face prin Grefier, în ordinea și în termenele fixate de Curte.

4. Orice document prezentat de una din părți va fi comunicat în copie certificată celeilalte părți.

5. Procedura orala va consta din audierea de către Curte a martorilor, experților, reprezentanților, consilierilor și avocaților.

Articolul 44

1. Pentru orice notificări către alte persoane decît către reprezentanți, consilieri și avocați, Curtea se va adresa direct guvernului statului pe al cărui teritoriu trebuie transmisă notificarea.

2. Aceeași dispoziție se va aplica ori de cîte ori trebuie luate măsuri pentru obținerea de probe la fața locului.

Articolul 45

Dezbaterile vor fi conduse de Președinte, iar în lipsa acestuia de Vicepreședinte; dacă nici unul dintre ei nu poate prezida, va prezida cel mai vechi dintre judecătorii prezenți.

Articolul 46

Dezbaterile vor fi publice, afară de cazul în care Curtea ar decide altfel sau părțile ar cere ca publicul sa nu fie admis.

Articolul 47

1. Pentru fiecare ședința de dezbateri se va încheia un proces-verbal semnat de Grefier și de Președinte.

2. Acest proces-verbal este singurul autentic.

Articolul 48

Curtea va da ordonanțe privind desfășurarea procesului, va hotărî forma și termenele în care fiecare parte trebuie să pună ultimele concluzii și va lua toate măsurile legate de administrarea probelor.

Articolul 49

Curtea poate cere reprezentanților, chiar înainte de începerea dezbaterilor, să prezinte orice document sau sa dea orice explicații. În caz de refuz, ea va lua act.

Articolul 50

Curtea poate oricînd sa încredințeze sarcina de a efectua o ancheta sau o expertiza oricărei persoane, colegiu, birou, comisii sau oricărei alte organizații la alegerea sa.

Articolul 51

În cursul dezbaterilor, orice întrebări pertinente trebuie să fie puse martorilor și experților în condițiile stabilite de Curte prin regulamentul de procedura menționat în Articolul 30.

Articolul 52

După primirea probelor în termenele fixate de ea în acest scop, Curtea va putea respinge orice noi probe orale sau scrise pe care una din părți ar voi să le prezinte fără asentimentul celeilalte părți.

Articolul 53

1. Dacă una din părți nu se înfățișează sau nu își prezintă susținerile, cealaltă parte poate cere Curții sa dea o soluție în favoarea sa.

2. Înainte de a da aceasta soluție, Curtea trebuie să se încredințeze nu numai ca este competența, în conformitate cu Articolele 36 și 37, ci și ca acțiunea este intemeiata în fapt și în drept.

Articolul 54

1. După ce reprezentanții părților, consilierii și avocații vor fi prezentat, sub controlul Curții, toate susținerile lor, Președintele va declara închise dezbaterile.

2. Curtea se va retrage pentru deliberare.

3. Deliberările Curții vor decurge în secret și vor rămîne secrete.

Articolul 55

1. Toate deciziile Curții se vor lua cu majoritatea de voturi a judecătorilor prezenți.

2. În caz de paritate de voturi, va precumpani votul Președintelui sau al judecătorului care îi tine locul.

Articolul 56

1. Hotărîrea va fi motivată.

2. Ea va cuprinde numele judecătorilor care au participat la luarea hotărîrii.

Articolul 57

Dacă hotărîrea, în întregime sau în parte, nu exprima opinia unanima a judecătorilor, oricare judecător va avea dreptul sa alăture opinia sa separată.

Articolul 58

Hotărîrea va fi semnată de Președinte și de Grefier. Ea va fi citită în ședința publică, după ce reprezentanții părților vor fi fost înștiințați în modul cuvenit.

Articolul 59

Decizia Curții nu are forta obligatorie decît între părțile în litigiu și numai pentru cauza pe care o soluționează.

Articolul 60

Hotărîrea este definitivă și nu poate fi atacată. În caz de diferend asupra intelesului sau a întinderii dispozițiilor hotărîrii, Curtea o va interpreta la cererea oricăreia dintre părți.

Articolul 61

1. O cerere de revizuire a hotărîrii poate fi înaintată Curții numai dacă se întemeiază pe descoperirea unui fapt de natura a exercita o influența decisiva și care pînă la pronunțarea hotărîrii era necunoscut atît Curții, cît și părții care cere revizuirea, fără ca aceasta necunoastere să se fi datorat neglijentei părții.

2. Procedura de revizuire se va deschide printr-o hotărîre a Curții care să constate expres existenta noului fapt, recunoscind ca prin caracterul sau acesta deschide calea revizuirii și declarind cererea admisibilă pentru acest motiv.

3. Curtea poate să condiționeze deschiderea procedurii de revizuire de executarea în prealabil a hotărîrii.

4. Cererea de revizuire trebuie facuta în termen de șase luni de la descoperirea noului fapt.

5. Nici o cerere de revizuire nu va putea fi facuta după expirarea unui termen de zece ani de la data hotărîrii.

Articolul 62

1. Dacă un stat considera ca are un interes de ordin juridic care poate fi afectat de soluția data unei cauze, el poate adresa Curții cererea de a fi autorizat sa intervină în acea cauza.

2. Curtea va decide asupra acestei cereri.

Articolul 63

1. Ori de cîte ori se ridica problema interpretării unei convenții la care sînt părți și alte state decît cele în litigiu, Grefierul le va înștiința neîntîrziat.

2. Fiecare stat astfel înștiințat are dreptul de a interveni în proces, iar dacă își exercită acest drept, interpretarea data prin hotărîre va fi deopotrivă obligatorie și pentru el.

Articolul 64

Dacă Curtea nu decide altfel, fiecare parte va suporta propriile sale cheltuieli de judecată.

Articolul 65

1. Curtea poate da un aviz consultativ asupra oricărei chestiuni juridice, la cererea oricărei instituții autorizate prin Carta Națiunilor Unite sau în conformitate cu dispozițiile Cartei să facă o asemenea cerere.

2. Chestiunile asupra cărora se solicita avizul consultativ al Curții vor fi expuse Curții într-o cerere scrisă cuprinzînd o formulare precisa a chestiunii asupra căreia se cere avizul, însoțită de toate documentele care ar putea sluji la elucidarea chestiunii.

Articolul 66

1. Grefierul va notifica imediat cererea de aviz consultativ tuturor statelor care au dreptul de a sta în justiție în fața Curții.

2. În afară de aceasta, orice stat care are dreptul de a sta în justiție în fața Curții și orice organizație internationala pe care Curtea sau, dacă ea nu este întrunită, Președintele le considera în măsura a da informații asupra chestiunii vor fi de asemenea înștiințate de Grefier, printr-o comunicare specială și directa, ca Curtea este dispusă sa primească expuneri scrise, într-un termen care va fi fixat de Președinte, sau sa asculte expuneri orale, într-o ședința publică ce urmează a fi ținuta în acest scop.

3. Dacă unul din statele care au dreptul de a sta în justiție în fața Curții nu a primit comunicarea specială menționată în paragraful 2 din prezentul Articol, el își poate exprima dorința de a prezenta o expunere scrisă sau de a fi ascultat, iar Curtea va decide.

4. Statele și organizațiile care au prezentrzt expuneri scrise sau orale vor fi admise a discuta expunerile făcute de alte state sau organizații în forma, în măsura și în termenele fixate, pentru fiecare caz în parte, de Curte sau, dacă ea nu este întrunită, de Președinte. În acest scop, Grefierul va comunică în timp util expunerile scrise statelor și organizațiilor care au prezentat ele însele asemenea expuneri.

Articolul 67

Curtea va pronunța avizele sale consultative în ședința publică, după ce va fi înștiințat pe Secretarul General și pe reprezentanții Membrilor Națiunilor Unite, al altor state și ai organizațiilor internaționale care sînt direct interesați.

Articolul 68

În exercitarea funcțiilor sale consultative, Curtea se va calauzi și după dispozițiile prezentului Statut care se aplică în materie contencioasă, în măsura în care le va considera aplicabile.

Articolul 69

Amendamenlele la prezentul Statut vor fi efectuate prin procedura prevăzută de Carta Națiunilor Unite pentru amendamentele la acea Carta, dar sub rezerva dispozițiilor pe care le-ar putea adopta Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate, în privinta Participării la aceasta procedura a statelor care sînt părți la prezentul Statut fără a fi Membri ai Națiunilor Unite.

Articolul 70

Curtea va avea dreptul sa propună amendamentele la prezentul Statut pe care le va socoti necesare comunicindu-le în scris Secretarului General spre a fi examinate în conformitate cu dispozițiile Articolului 69.