Decretul nr. 81/1985
cu privire la unele măsuri referitoare la îmbunătățirea activității de soluționare a litigiilor dintre unitățile socialiste
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Modifică 2
- Decretul nr. 387/1952 6 octombrie 1952 (prevederi anume) privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială
- Decretul nr. 396/1976 7 decembrie 1976 pentru modificarea legilor și decretelor de organizare și funcționare a unor ministere și …
Are ca temei 2
- Decretul nr. 199/1955 20 mai 1955 (prevederi anume) asupra taxelor de timbru
- Decretul nr. 162/1973 22 martie 1973 (prevederi anume) privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitățile economice
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Articolul 1
pentru organizarea judecătorească se modifica și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2 alineatul 1 se introduce litera b^1), cu următorul cuprins:
"b^1) judecarea litigiilor dintre unitățile socialiste, dacă prin lege nu se prevede altfel;"
2. La articolul 3 după alineatul 1 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"Prin soluționarea litigiilor dintre unitățile socialiste instanțele judecătorești contribuie la întărirea răspunderii acestora în asigurarea respectării disciplinei de plan, contractuale și financiare, promovarea principiilor autoconducerii muncitoresti și autogestiunii economico-financiare, apărarea proprietății socialiste, a legalității și ordinii de drept în activitatea economică a unităților socialiste."
3. La articolul 26 după alineatul 4 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
"Litigiile dintre unitățile socialiste de o valoare pînă la 250.000 lei se judeca, în prima instanța, de un singur judecător, iar celelalte litigii, în complet de doi judecători. Recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate în litigiile cu o valoare pînă la 250.000 lei se judeca de tribunalul județean sau, după caz, de Tribunalul municipiului București, în complet de doi judecători."
4. Articolul 26 alineatul ultim va avea următorul cuprins:
"În caz de divergenta, în cauzele în care completul de judecată se formează potrivit alin. 2, 5 sau 6, instanța se completează cu președintele sau vicepreședintele instanței ori cu un judecător desemnat de președinte.
5. Anexa nr. 2 privind numărul maxim de posturi în aparatul Tribunalului Suprem, astfel cum a fost modificată prin
Decretul nr. 396/1976 , se modifica și se înlocuiește cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret.
Articolul 2
Codul de procedură civilă se modifica și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2 punctul 1, privind competența tribunalelor, după litera e) se introduce litera e^1), cu următorul cuprins:
"e^1) litigiile dintre unitățile socialiste, dacă prin lege nu se prevede altfel;"
2. După articolul 2 se introduce articolul 2^1, cu următorul cuprins:
"Art. 2^1 - Tribunalul municipiului București judeca în prima instanța, în afară litigiilor prevăzute la art. 2 pct. 1 lit. e^1), indiferent de sediul părților:
a) litigiile patrimoniale izvorite din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractelor interne privind realizarea operațiunilor de export, import și cooperare economică internationala, cînd una dintre părți este o unitate de comerț exterior sau autorizata să facă operațiuni de comerț exterior;
b) litigiile patrimoniale în care figurează ca parte Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne sau Direcția Generală a Rezervelor de Stat ori o unitate din subordinea acestora."
3. La cartea VI "Proceduri diverse", după capitolul XIII se introduce un nou capitol, cu următorul cuprins:
"CAPITOLUL XIV
Reguli speciale privind soluționarea litigiilor dintre unitățile socialiste
Art. 720^1 - Cererea de chemare în judecata se va introduce la instanța numai după ce unitatea reclamanta a încercat soluționarea neintelegerii prin conciliere directa cu cealaltă parte, cu respectarea prevederilor legale.
În scopul soluționării prin conciliere directa a litigiului, unitatea reclamanta este obligată să se intilneasca cu cealaltă parte, rezultatul concilierii urmînd a se consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce dintre părți referitoare la obiectul neintelegerii și a punctului de vedere al fiecărei părți.
Pentru litigiile de valoare mai mare de un milion lei, concilierea se va efectua obligatoriu la nivelul conducătorilor unităților.
Art. 720^2 - Cererea de chemare în judecata se introduce numai la tribunalul în a cărui raza teritorială își are sediul pîrîtul sau unul dintre piriti. Pentru litigiile prevăzute la art. 2^1, cererea se introduce numai la Tribunalul municipiului București.
Cererea nu va fi primită fără înscrisul din care să rezulte ca s-a încercat concilierea.
Art. 720^3 - Cererea de chemare în judecata va cuprinde:
- denumirea părților, cu precizarea dacă au personalitate juridică sau împuternicire de reprezentare, după caz, sediul acestora, telefonul și indicarea organelor în subordinea cărora se afla;
- numele, prenumele și calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezultă calitatea, cît și dreptul de a semna;
- obiectul și valoarea cererii, precum și calculul prin care s-a ajuns la determinarea valorii;
- indicarea temeiurilor de fapt și de drept pe care se sprijină diferitele capete de cerere, cu trimitere pentru fiecare din ele la înscrisurile doveditoare corespunzătoare;
- indicarea altor probe ce s-ar mai putea invoca, iar dacă urmează a se cere explicații părții celeilalte, aspectele asupra cărora vor purta aceste explicații;
- numele și adresa martorilor, în cazul în care partea se folosește de această probă;
- indicarea băncii și a contului în care urmează să se facă virarea sumelor pretinse.
La cererea de chemare în judecata se vor anexa copii certificate de pe actele pe care partea își întemeiază pretențiile, dovezile din care să rezulte ca s-au comunicat unității pirite copii de pe acțiune și de pe actele de care unitatea reclamanta se servește.
Art. 720^4 - Unitatea pirita este obligată ca în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe cererea de chemare în judecata să depună o intimpinare, care să cuprindă:
- denumirea unității, cu precizarea dacă are personalitate juridică sau împuternicire de reprezentare, după caz, sediul, telefonul și indicarea organului în subordinea căruia se afla;
- numele, prenumele și calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezultă atît calitatea, cît și dreptul de a semna;
- răspunsul la capetele de cerere, cu trimitere pentru fiecare la înscrisurile corespunzătoare;
- indicarea celorlalte probe ce s-ar mai invoca, iar dacă urmează a se cere explicații părții celeilalte, aspectele asupra cărora vor purta aceste explicații;
- numele și adresa martorilor, în cazul în care partea se folosește de această probă;
- indicarea băncii și a contului din care ar urma să se facă virarea sumelor admise.
La intimpinare se va anexa și dovada comunicării către unitatea reclamanta a copiilor de pe aceasta și de pe actele anexate.
Art. 720^5 - Cererea reconvențională, precum și cererile de introducere în cauza a unor unități socialiste în orice calitate, se pot face pînă la prima zi de înfățișare.
Art. 720^6 - Nu se pot pretinde, prin aceeași cerere, drepturi ce decurg din raporturi juridice deosebite, fără legătură între ele.
Art. 720^7 - Instanța, din oficiu, poate extinde cadrul litigiului prin introducerea în cauza și a altor unități socialiste, modifica obiectul cererii sau temeiul juridic al acesteia în scopul stabilirii răspunderii părților și prevenirii unor litigii ulterioare.
Art. 720^8 - În cursul soluționării litigiului, instanța poate chema, pentru relații, reprezentanți ai unor organe sau unități socialiste și poate cere acestora date, acte și orice alte dovezi necesare soluționării litigiului. Pentru intirzierea nejustificată a executării măsurilor dispuse, instanța poate să aplice persoanelor vinovate amenda de la 250 la 1.000 lei.
Art. 720^9 - Chemarea părților se poate face și telefonic, telegrafic sau prin alte mijloace potrivite, depunîndu-se la dosar dovada corespunzătoare.
Art. 720^10 - Procurorul poate să participe la judecarea, în orice faza, a litigiilor dintre unitățile socialiste.
Art. 720^11 - Ședințele de judecată nu sînt publice.
Ședințele de judecată au loc la sediul instanței. Ele pot avea loc și la sediul uneia dintre părți.
Art. 720^12 - Hotărîrile primei instanțe se comunică din oficiu. Ele pot fi atacate cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 720^13 - În cazul în care obiectul litigiului îl constituie plata contravalorii produselor livrate, lucrărilor executate ori serviciilor prestate, instanța judecătorească va putea dispune, la cererea, temeinic justificată, a reclamantului, executarea provizorie a hotărîrii. În acest scop, instanța va comunică, de îndată, reclamantului copie de pe dispozitivul hotărîrii, cu mențiunea ca aceasta s-a eliberat în vederea decontării prin banca.
Art. 720^14 - Recursul se judeca de secția civilă a Tribunalului Suprem.
În litigiile cu o valoare pînă la 250.000 lei inclusiv, recursul se judeca de un complet al tribunalului județean sau al Tribunalului municipiului București, constituit potrivit legii de organizare judecătorească.
Art. 720^15 - Procurorul general al Republicii Socialiste România poate declara recurs extraordinar, în termen de 6 luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești, în litigiile cu o valoare mai mare de 1 milion lei și numai în urma sesizării primite de la conducătorul organului central căruia îi este subordonata unitatea socialistă nemultumita. Organul central va putea sesiza pe procurorul general în vederea examinării necesității introducerii recursului extraordinar într-un termen de cel mult 3 luni de la data cînd hotărîrea a rămas definitivă.
Art. 720^16 - În cazul în care, înainte de executarea hotărîrii, vreuna dintre părți a fost supusă reorganizării, instanța, la cerere, prin încheiere data cu citarea părților, va rectifica în mod corespunzător hotărîrea."
Articolul 3
privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, devenit Legea nr. 43/1969, cu modificările ulterioare, se modifica după cum urmează:
1. Articolul 2 litera A litera c) va avea următorul cuprins:
"c) organizează studiul practicii judiciare și lucrările de statistica a activității instanțelor judecătorești; informează periodic Consiliul de Miniștri, pe baza datelor rezultate din activitatea de judecată a litigiilor dintre unitățile socialiste, asupra modului în care aceste unități respecta disciplina de plan și contractuală și prezintă propuneri corespunzătoare; sesizează Tribunalul Suprem cu problemele de aplicare a legii în privinta cărora considera ca este necesar să se emita decizii de îndrumare; ia sau propune măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității activității de judecată;"
2. Punctul I "Instanțe judecătorești" din anexa nr. 3 se modifica și va avea cuprinsul din anexa nr. 2*, care face parte integrantă din prezentul decret.
* Anexa a fost comunicată instituțiilor interesate.
Articolul 4
Pe data prezentului decret Arbitrajul de Stat Central și arbitrajele de stat interjudetene și al municipiului București se desființează, activitatea acestora fiind preluată de instanțele judecătorești.
Articolul 5
Ministerul Justiției va lua măsuri de încadrare a tribunalelor județene și a Tribunalului municipiului București cu personalul necesar în posturile preluate, potrivit legii, de la organele Arbitrajului de Stat.
Judecătorii încadrați, în baza alineatului precedent, de Ministerul Justiției la tribunalele județene și la Tribunalul municipiului București vor funcționa pînă la alegerea lor, potrivit legii.
Articolul 6
În scopul intaririi legalității și ordinii de drept în activitatea unităților socialiste și asigurării tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea dispozițiilor legale, a disciplinei de plan și contractuale, instanțele judecătorești sînt obligate:
a) sa semnaleze conducerii unităților socialiste sau organelor competente neregulile constatate în cursul soluționării litigiului, putind face propuneri corespunzătoare; cei sesizati sînt obligați sa comunice măsurile luate;
b) sa sesizeze, după caz, Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, Curtea Superioară de Control Financiar sau Ministerul Finanțelor cu privire la abaterile a căror soluționare este de competența acestora.
În cazul în care faptele prezintă caracter infractional, se vor sesiza organele de urmărire penală.
Conducerile unităților socialiste sînt obligate sa analizeze hotărîrile date în litigiile în care au fost parte și sa ia măsuri de recuperare, în condițiile legii, a tuturor pagubelor cauzate, de sancționare a celor vinovați de încălcarea ordinii și disciplinei în unitate și de prevenire a neajunsurilor ce au generat litigiul.
Articolul 7
Litigiile patrimoniale dintre unitățile socialiste din subordinea aceluiași minister, alt organ central sau consiliu popular județean ori al municipiului București sau centrala se soluționează de către aceste organe.
Litigiile patrimoniale dintre unitățile socialiste de o valoare de pînă la 5.000 lei inclusiv se soluționează de organul în subordinea căruia se afla unitatea debitoare.
Deciziile date de organele prevăzute la alin. 1 și 2 constituie titlu executor.
În cazul în care debitor este un organ central, comitet executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București sau o unitate subordonata Consiliului de Miniștri, competența de soluționare a litigiilor prevăzute la alin. 2 aparține instanței judecătorești.
Litigiile privitoare la impozite, taxe și orice alte obligații care se stabilesc sau se urmăresc potrivit dispozițiilor procesuale fiscale nu sînt de competența instanțelor judecătorești.
Articolul 8
Cererile adresate instanțelor judecătorești în litigiile dintre unitățile socialiste se timbrează potrivit prevederilor art. 1 lit. b) din Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru.
Articolul 9
Cererile de arbitrare, de reexaminare și de rearbitrare nesolutionate de organele arbitrare pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret vor fi înaintate instanțelor judecătorești competente pentru a fi judecate, după caz, în prima instanța sau în recurs.
Cererile privind pretenții cu o valoare între 1.001 și 5.000 lei inclusiv vor fi restituite unităților socialiste care le-au formulat, cu excepția cererilor la care se referă art. 7 alin. 4 din prezentul decret.
Articolul 10
Personalul muncitor care trece la instanțele judecătorești, precum și cel transferat în alte unități ca urmare a desființării Arbitrajului de Stat, se considera transferat în interesul serviciului.
Prevederile Decretului nr. 367/1980 privind unele măsuri pentru utilizarea rațională a personalului din unitățile socialiste, a căror valabilitate a fost prelungită prin Decretul nr. 451/1984, nu se aplică, pe o perioadă de 90 de zile de la data prezentului decret, posturilor din unitățile și organele la care și de la care se transfera personalul ca urmare a aplicării prezentului decret.
Articolul 11
Personalul transferat în interesul serviciului în funcții cu niveluri de retribuire mai mici, precum și personalul disponibil, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute în art. 21 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitățile economice.
Articolul 12
Patrimoniul Arbitrajului de Stat, stabilit pe baza bilanțului încheiat la 31 martie 1985, împreună cu indicatorii de plan trec la Ministerul Justiției și Tribunalul Suprem.
Articolul 13
Comitetul de Stat al Planificarii și Ministerul Finanțelor, pe baza propunerilor Ministerului Justiției și Tribunalului Suprem, vor introduce, în bugetul de stat, modificările ce decurg din prezentul decret.
Articolul 14
Prevederile prezentului decret intră în vigoare începînd cu data de 1 aprilie 1985.
Pe aceeași dată, actele normative prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul decret, precum și orice alte dispoziții contrare, se abroga.
Anexa 3 ACTE NORMATIVE CARE SE ABROGA
1.
Legea nr. 5/1954
pentru organizarea și funcționarea Arbitrajului de Stat, republicată în Buletinul Oficial nr. 24/1959.
2.
Art. 48 din Legea contractelor economice nr. 71/1969 , astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 3/1979, publicată în Buletinul Oficial nr. 60/1979.
3. Pct. 9 din cap. I lit. B și lit. c) din cap. III ale anexei nr. VI la
Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 , republicată în Buletinul Oficial nr. 59-60/1980.
4.
Decretul nr. 259/1959
privind modificarea
Legii nr. 5/1954
pentru organizarea și funcționarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 22/1959.
5.
Decretul nr. 275/1960
pentru modificarea
art. II din Decretul nr. 259/1959
privind modificarea
Legii nr. 5/1954
pentru organizarea și funcționarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 13/1960.
6. Alin. 2 al
art. 4 din Decretul nr. 713/1966
pentru exceptarea organizațiilor cooperatiste agricole de la aplicarea unor dispoziții ale Decretului nr. 274/1954 privitor la executarea obligațiilor izvorite din contractele de cultura și din contractările de animale și de produse animale, pentru abrogarea lit. d) din
art. 7 al Legii nr. 5/1954
pentru organizarea și funcționarea Arbitrajului de Stat, precum și pentru modificarea art. 1 din Decretul nr. 387/1952 privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, publicat în Buletinul Oficial nr. 54/1966.
7.
pentru modificarea
art. II din Decretul nr. 259/1959
privind modificarea
Legii nr. 5/1954
pentru organizarea și funcționarea Arbitrajului de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 127/1971.
8.
Decretul nr. 164/1973
privind structura organizatorică a Arbitrajului de Stat Central, publicat în Buletinul Oficial nr. 42/1973, cu modificările ulterioare.
9. Art. 35 din Statutul cooperării și asocierii cooperativelor agricole de producție cu unități de stat sau ale cooperației de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor, aprobat prin
Decretul nr. 93/1983 , publicat în Buletinul Oficial nr. 18/1983.
10.
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1397/1954
privind aprobarea regulilor procedurii arbitrare pentru Arbitrajul de Stat, republicată în Colecția de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 39/1959.
11.
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 466/1968
privind unele măsuri de reorganizare a Arbitrajului de Stat, publicată în Buletinul Oficial nr. 31/1968.
-----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.