Codul Comercial

Articolul 40

Registrele obligatorii pentru comercianți sînt: jurnalul și inventarul.

Corespondenta și documentele trimise de comerciant se vor numerota în ordinea iesirii și se vor păstra în copie.

Societățile pe acțiuni, cele în comandită pe acțiuni, precum și orice întreprindere exercitând comerțul de banca, vor fi obligate sa țină și registrul cartea mare.

Articolul 41

Orice comerciant este obligat sa înscrie în registrul jurnal, zi după zi și cu referire la documentele justificative, debitele și creditele, operațiunile comerțului sau, negocierile, acceptarile sau girurile titlurilor de credit și în general tot ce primește sau plătește sub orice titlu, trecând pe măsura ridicării lor, și sumele întrebuințate drept cheltuieli de întreținere.

Cînd un comerciant întrebuințează pentru înregistrările contabile un sistem mecanic, operațiunile vor fi trecute în forma impusa de aplicarea sistemului utilizat.

Articolul 42

În registrul inventar, fiecare comerciant este obligat sa înscrie la începutul comerțului, capitalul inițial pus în comerț, întreaga sa avere mobila și imobilă, precum și datoriile sale.

Articolul 43

Comerciantul este obligat sa întocmească anual inventarul în termen de 3 luni dela data închiderii exercițiului.

Inventarul va cuprinde descrierea și evaluarea amănunțită a activului și pasivului întreprinderii, iar într'un post separat, de evidenta, evaluarea totală a celorlalte bunuri și datorii străine comerțului.

Activul și pasivul vor fi trecute în inventar după valoarea lor reală din momentul inventarierii, creanțele dubioase se vor trece după valoarea lor probabila, iar cele ce nu se pot incasa, numai pentru memorie.

Toate posturile din inventar vor fi exprimate în moneda tarii.

Pentru elementele care nu au suferit schimbări, inventarul se poate referi la cel precedent, rectificandu-se însă evaluarile, de va fi nevoie.

Pe baza datelor din inventar și a registrelor, comerciantul va întocmi un bilanț lămurit și îndeajuns de amănunțit, pentru a infatisa situația exactă a întreprinderii, precum și contul de profit și pierderi.

Inventarul, bilanțul și contul de profit și pierderi vor fi trecute în registrul inventar și semnate de comerciant, în termen de 3 luni dela data închiderii exercițiului anual.

Articolul 44

Registrele comerciale vor fi ținute în limba română sau în una din limbile europene vii și scrise cu caractere latine, după ordinea datei fiecărei operațiuni, fără a se lasă vreun loc în alb și fără a se face ștersături sau adăugiri.

Cînd sînt necesare îndreptări, ele vor fi astfel făcute încît cuvintele îndreptate să poată fi cetite.

Registrele societăților pe acțiuni, în comandită pe acțiuni și cu răspundere limitată vor fi ținute numai în limba română.

Articolul 45

Registrul jurnal și inventar vor fi numerotate pe fiecare pagina, iar cartea mare va fi numerotată astfel încît paginile fața în fața sa poarte același număr. Toate aceste registre vor fi parafate pe fiecare pagina, de judecătorul delegat al Oficiului registrului comerțului, unde este înscrisă firma, iar în localitățile unde nu este un Oficiu al registrului comerțului, de judecătorul de pace respectiv.

Judecătorul va constata pe ultima pagina numărul filelor ce compun fiecare registru, menționând al catelea, registru s'a prezentat.

Articolul 46

Jurnalul, inventarul și cartea mare vor fi prezentate autorităților arătate în articolul precedent, la sfîrșitul fiecărui exercițiu anual, spre încheiere și viza. Registrul inventar poate fi prezentat în termen de trei luni dela încheierea exercițiului.

Articolul 47

Cînd unul din registre a fost terminat în cursul unui an, va fi prezentat de îndată spre a fi vizat pentru încheiere.

Articolul 48

Cînd prin întrebuințarea unui sistem mecanic înregistrările se fac pe foi volante, comerciantul va prezenta aceste foi numerotate spre parafare, viza și datare. Pe fiecare foaie, va trebui să fie menționată firma comerciantului căruia aparține.

Articolul 49

La Oficiul registrului comerțului, se va tine un registru în care se va înscrie numele comercianților care au prezentat registrele lor, ce anume registre, precum și numărul filelor fiecăruia.

Tot astfel se va urma și cu registrele pe care comerciantul le prezintă anual pentru încheiere și viza.

Dacă numerotarea și viza au fost făcute de judecătorie, judecătorul, la finele fiecărui an, este obligat sa trimită un tablou Oficiului registrului, cuprinzînd mențiunile arătate în alin. 1 și 2 ale acestui articol.

Articolul 50

Înscrierea în registre facuta de funcționarul împuternicit cu ținerea lor, sau de o altă persoană însărcinată cu contabilitatea, are același efect ca și aceea facuta de comerciant.

Cînd un comerciant se servește de un contabil, acesta va fi obligat sa contrasemneze operațiunile registrului.

Articolul 51

Comercianții sînt obligați a păstra registrele obligatorii timp de cinci ani dela data ultimei înregistrări, iar corespondenta cat și documentele comerciale primite și copiile de pe cele trimise, timp de cinci ani dela data lor.

Articolul 97

Agent de comerț este acel însărcinat în mod stabil; de unul sau mai mulți comercianți din țara sau străinătate, de a trata încheierea de contracte comerciale într'o regiune determinata.

Articolul 98

În afară de stipulațiune contrară, agentul de comerț nu poate primi însărcinarea de a trata în regiunea determinata prin contract, operațiuni pentru mai mulți comercianți care își fac concurenta și nici comerciantul nu se poate folosi, în același timp, în aceeași regiune și pentru același comerț, de mai mulți agenți.

Articolul 99

Agentul de comerț trebuie să îndeplinească obligațiunile ce decurg din însărcinarea ce i-a fost data; în conformitate cu instrucțiunile primise.

El mai este obligat:

1. sa procure comerciantului pentru care lucrează, informațiunile ce l-ar putea interesa, privitoare la regiune;

2. sa țină în registrele sale părțile separate pentru operațiunile fiecărui comerciant;

3. sa țină mărfurile în asa fel, încît să se poată identifica acelea ce aparțin fiecărui comerciant.

Articolul 100

Operațiunea tratata de agent se socotește abandonată, dacă comerciantul primind înștiințarea, nu comunică terțului, direct sau prin intermediul agentului, acceptarea sa în timp util.

Articolul 101

Agentul nu poate fără autorizare specială, sa primească plata și nici sa acorde reduceri sau amânări pentru creanțele comerciantului.

El poate primi reclamatiuni privitoare la vitiile mărfurilor și cere orice măsuri de asigurare în interesul comerciantului, fiind însă obligat a înștiința în ambele cazuri, de îndată, pe comerciant.

Articolul 102

Agentul are dreptul la un comision pentru contractele încheiate prin intermediul sau, sub condițiunea executării lor.

În caz de executare parțială din partea clientului, agentul are dreptul la plata comisionului numai în proporție cu suma încasată de comerciant.

Agentul are de asemenea dreptul la comision pentru contractele încheiate, dar neexecutate din culpa comerciantului, sau la executarea cărora părțile au renunțat.

Agentul nu are dreptul la comision cînd renunțarea este cauzată prin culpa sa, sau orice alte motive, care dacă ar fi fost cunoscute la încheierea contractului, comerciantul nu ar fi acceptat propunerea.

Afară de clauza contrară, agentul împuternicit sa trateze în mod exclusiv într'o anumită regiune, afacerile unui comerciant, are dreptul la comision, chiar pentru afacerile încheiate de comerciant în acea regiune fără intervenția sa.

Articolul 103

Contul comisioanelor va fi lichidat la sfîrșitul fiecărui semestru și se va trimite agentului împreună cu contul și copiile facturilor ce au fost trimise clienților.

Cheltuielile, făcute cu ocazia îndeplinirii însărcinării agentului, sînt în sarcina sa, afară de convenție contrară.

Articolul 104

Cînd însărcinarea primită de agent este fără termen, atît acesta cat și comerciantul pot denunta contractul, printr'o înștiințare facuta celeilalte părți cu trei luni înainte; în caz de culpa grava, preavizul nu mai este necesar.

Articolul 105

În caz de încetarea sau de desființarea contractului de agenție, agentul are drept la comision pentru afacerile încheiate înainte de încetarea sau desființarea contractului, cu obligațiunea pentru acesta, ca la cererea comerciantului, sa presteze serviciile pentru completa și regulată executare a afacerilor în curs.

Articolul 106

Dispozițiunile articolelor 98, 99, 101, 102 și 104 se aplică și celor însărcinați în mod stabil de unul sau mai mulți comercianți, din țara sau străinătate, sa încheie contracte în numele lor într'o regiune determinata.

Articolul 107

Mijlocitorul este ținut:

1. să facă cunoscut cu imparțialitate părților, împrejurările ce pot să le determine a încheia afacerile;

2. sa păstreze probele de mărfuri pînă la exercitarea contractelor de vânzare încheiate pe baza lor;

3. sa răspundă de existenta titlurilor și de autenticitatea ultimei semnături a titlurilor la ordin pe care le preda;

4. sa predea cumpărătorului, o lista semnată de el de titlurile negociate, cu arătarea numărului și a seriei lor;

5. sa nu mijloceasca pentru persoane notoriu insolvabile sau pentru cele a căror incapacitate îi este cunoscută.

Articolul 108

Mijlocitorul nu reprezintă pe părți pentru încheierea operațiunilor.

Articolul 109

Mijlocitorul are dreptul la comision, dacă contractul se încheie datorită intervenției sale sau dacă se îndeplinește condițiunea suspensivă căreia a fost subordonat contractul.

El păstrează dreptul la comision chiar dacă părțile au renunțat la contractul încheiat.

În lipsa de convențiune sau de obiceiu al locului, comisionul se va plati pe jumătate de fiecare dintre părți.

Dacă mijlocitorul, la încheierea operațiunii, a lucrat ca reprezentant al uneia dintre părți, nu are dreptul la comision.

Mijlocitorul nu poate pretinde plata cheltuielilor făcute cu ocazia încheierii operațiunii, afară de convențiune contrară.

Articolul 110

Mijlocitorul care declara unuia dintre contractanți ca cealaltă parte este de acord a încheia contractul, răspunde personal de executarea lui, dacă n'a arătat numele contractantului, iar dacă mijlocitorul executa contractul, el este subrogat în drepturi împotriva contractantului nearatat.

Dacă după încheierea contractului, contractantul nearatat se face cunoscut el însuși sau este arătat de mijlocitor, fiecare dintre contractanți se poate indrepta direct împotriva celuilalt, răspunderea mijlocitorului rămînînd însă întreaga.

Articolul 111

Prin derogare dela dispozițiunile art. 40, mijlocitorul este obligat sa țină numai următoarele registre:

1. un registru pe care va arata pe scurt, momentul încheierii contractului, clauzele principale ale acestuia;

2. un registru jurnal în care va trece în mod cronologic și amănunțit operațiunile încheiate prin intermediul sau.

Dispozițiunile prevăzute pentru registrele obligatorii se vor aplica și acestora.

Oricare dintre părțile contractante poate cere mijlocitorului o copie de pe înscrierile făcute în registre.

Articolul 112

Instanța judecătorească va putea ordonă mijlocitorului, chiar din oficiu, să prezinte registrele și corespondenta pentru constatarea faptelor referitoare la neînțelegerile ivite între contractanți, și, de va fi locul, sa dea lămuriri.

Articolul 113

Acțiunea mijlocitorului pentru plata comisionului se prescrie prin trecerea unui an din momentul încheierii contractului, iar în cazul prevăzut de art. 109, din momentul îndeplinirii condițiunii.

Articolul 128

Contractul pentru constituirea unei societăți în nume colectiv sau în comandită simpla trebuie ca fie dovedit prin act autentic sau printr'o declarațiune semnată de toți asociații, în persoana ori prin reprezentanți cu procura autentică și specială, în prezenta judecătorului Oficiului registrului comerțului, în jurisdicția căruia societatea își stabilește sediul.

Articolul 129

Actul autentic sau declarațiunea va cuprinde:

1. numele, prenumele sau firma, domiciliul asociaților și naționalitatea lor;

2. felul, firma și sediul societății;

3. obiectul societății;

4. capitalul social, cu arătarea aportului fiecărui asociat, în numerar; creanțe sau alte bunuri, valoarea lor și modul evaluării;

5. asociații care au administrarea și reprezentarea societății, cu arătarea limitei puterilor lor;

6. partea fiecărui asociat la beneficii și pierderi;

7. localitățile din țara ori străinătate unde societatea are sucursale sau agenții;

8. durata societății.

Articolul 130

În termen de 15 zile dela data actului autentic, administratorii sau oricare din asociați vor cere judecătorului Oficiului înscrierea actului.

Judecătorul, după verificarea îndeplinirii condițiunilor prevăzute de articolele precedente, va dispune înscrierea actului în registrul comerțului și publicarea lui în Monitorul Oficial.

Înscrierea și publicarea vor cuprinde mențiunile arătate în articolul precedent.

În caz de constituire prin declarațiune, înscrierea se va face din oficiu, iar publicarea la staruinta administratorilor sau oricăruia din asociați.

Din ziua publicării în Monitorul Oficial, societatea este legal constituită.

Articolul 131

Reprezentanții societății sînt obligați să depună la Oficiul registrului comerțului, semnăturile lor, în termen de 15 zile dela data publicării în Monitorul Oficial, dacă au fost numiți prin contractul de societate, iar cei aleși în timpul funcționarii societății, în termen de 15 zile dela alegere.

Articolul 132

Dacă societatea înființează o sucursala sau agenție în afară de circumscriptiunea județului în care se afla sediul ei, administratorii sînt obligați sa ceara înainte de a începe sa funcționeze, înscrierea sucursalei sau agenției în registrul comerțului din localitatea unde aceasta va funcționa.

Reprezentanții sucursalei sau agenției vor depune semnatura lor la Oficiu, conform art. 16.

Articolul 133

Cînd nu s'au îndeplinit formalitățile de constituire sau publicitate prevăzute în art. 128-130, oricare dintre asociați are dreptul sa ceara:

1. constatarea pe cale judecătorească a existenței societății; sentinta, va trebui sa cuprindă mențiunile arătate prin art. 129 și va tine loc de contract de societate;

2. înscrierea societății în registrul comerțului și publicarea ei în Monitorul Oficial;

3. disolvarea societății.

Disolvarea societății nu va mai putea fi cerută, dacă a fost introdusă mai înainte o cerere pentru recunoașterea pe cale judecătorească a existenței sale.

Lipsa formalităților sus-zise nu va putea fi opusă de către asociați celor de al treilea.

Asociații și toți cei care mai înainte de constituirea legală a societății au lucrat în numele ei, răspund direct, nelimitat și solidar, pentru operațiunile sociale la care au luat parte. Ceilalți asociați răspund numai în limita contractului de societate.

Articolul 134

Societatea pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni se va constitui prin unul sau mai multe acte semnate de toți asociații, sau prin subscripție publică.

Capitalul societății nu poate fi mai mic de un milion lei, iar numărul acționarilor mai mic de șapte.

Articolul 135

Actul constitutiv și statutele societății pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, vor fi autentificate și vor trebui sa cuprindă:

1. numele, prenumele sau firma, naționalitatea și domiciliul fundatorilor;

2. firma și sediul societății, a sucursalelor și agentiilor;

3. felul și obiectul societății;

4. capitalul social și cel vărsat;

5. valoarea bunurilor aduse ca aporturi în natura în societate și numărul acțiunilor acordate pentru acestea, precum și avantajele rezervate fiecărui fundator;

6. avantajele acordate diferitelor categorii de acțiuni;

7. numărul și valoarea nominală a acțiunilor, cu arătarea dacă sînt nominative sau la purtător și numărul fiecărei categorii;

8. numărul, numele, prenumele și naționalitatea administratorilor, garanția ce sînt obligați sa o depună, puterile lor și drepturile speciale de administrare și de reprezentare acordate unora dintre ei. În societățile în comandită pe acțiuni, numele și prenumele sau firma, domiciliul și naționalitatea comanditatilor, arătându-se care dintre ei au administrarea și reprezentarea societății;

9. numărul, numele și naționalitatea censorilor;

10. modul distribuirii beneficiilor;

11. condițiunile pentru validitatea deliberărilor adunării generale și modul exercitării dreptului de vot, dacă s'a derogat la dispozițiunile legii;

12. durata societății;

13. părțile de capital ale comanditarilor în societatea în comandită pe acțiuni;

14. operațiunile încheiate de fundatori pe contul societății ce se constitue și pe care societatea urmează să le ia asupra sa și sumele ce trebuiesc plătite pentru acele operațiuni.

Articolul 136

Cînd societatea se constitue prin subscripție publică, fondatorii vor întocmi un prospect care va cuprinde datele prevăzute de art. 135 cu excepțiunea punctelor 8 și 9 și va fixa data închiderii subscripției.

Prospectul semnat de fundatori, în forma autentică, va trebui depus înainte de publicare la Oficiul registrului comerțului în circumscripția căruia se va stabili sediul societății.

Judecătorul Oficiului, constatând îndeplinirea condițiunilor de mai sus, va autoriza publicarea prospectului.

Articolul 137

Subscrierile de acțiuni se vor face pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului fundatorilor, vizate de judecătorul Oficiului.

Subscrierea va arata: numele, prenumele sau firma și domiciliul subscriitorului, numărul în litere al acțiunilor subscrise, data subscrierii și declarațiunea expresă ca subscriitorul cunoaște și accepta prospectul sau proiectul de statut.

Prospectele de emisiune, care nu cuprind toate mențiunile legale, sînt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, dacă a luat parte la adunarea constitutivă sau dacă a exercitat drepturile și îndatoririle de acționar.

Participările la beneficiile societății, rezervate de fundatori în folosul lor, deși acceptate de subscriitori, nu au efect dacă nu vor fi aprobate de adunarea constitutivă.

Articolul 138

Cel mai târziu în cincisprezece zile dela data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutivă, printr'o înștiințare publicată în Monitorul Oficial, cu cincisprezece zile înainte de ziua fixată pentru adunare. Publicarea va cuprinde locul și data adunării, care nu poate trece peste doua luni dela data închiderii subscrierii și arătarea amănunțită a chestiunilor care vor face obiectul discutiunilor.

Articolul 139

Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital a fost subscris și fiecare subscriitor a vărsat în numerar jumătate din valoarea acțiunilor subscrise la Banca Naționala, Casa de Depuneri și Consemnațiuni sau la una din Administrațiunile financiare din țara.

Acțiunile ce reprezintă alte aporturi decât numerar, vor trebui acoperite integral. Aporturi în creanțe nu sînt admise.

Articolul 140

Dacă subscrierile publice depășesc capitalul social, fondatorii sînt obligați ca mai înainte de convocarea adunării constitutive, împreună și sub președinția judecătorului Oficiului registrului din circumscripția unde societatea urmează a fi înscrisă, sa proceadă la atribuirea acțiunilor între subscriitori, în limita capitalului social.

Reducerile se vor face proporțional pentru toate subscrierile ce întrec minimul de cinci acțiuni.

Dacă prin aplicarea dispozițiunilor aliniatului precedent, subscrierile ar depăși capitalul social, repartizarea se va face prin tragere la sorți.

Sumele ce reprezintă surplusul de capital subscris și redus conform normelor de mai sus, se vor restitui subscriitorilor în termen de cel mult cincisprezece zile dela data repartizării.

Articolul 141

Fondatorii sînt obligați sa întocmească o lista a subscriitorilor care au drept sa participe la adunarea constitutivă, cu arătarea numărului acțiunilor fiecăruia.

Aceasta lista va fi afișată la locul unde se va tine adunarea, cu cel puțin cinci zile înainte de adunare.

Articolul 142

Adunarea alege un președinte, un secretar și doi scrutatori.

Participarea subscriitorilor se va constata prin liste de prezenta semnate de fiecare din ei și vizate de președinte și secretar.

Oricare subscriitor are dreptul să facă observatiuni asupra listei afișate de fundatori, înainte de a se intră în ordinea de zi a adunării, care va decide.

Articolul 143

În adunarea constitutivă, fiecare subscriitor are dreptul la un vot, oricare ar fi numărul acțiunilor subscrise. El poate fi reprezentat și prin procura specială. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 subscriitori.

Subscriitorii care au adus aporturi, altele decât numerar, nu au drept de vot în deliberările referitoare la aporturile lor, chiar dacă ei sînt și subscriitori de acțiuni în numerar, ori se prezintă ca mandatari ai altor subscriitori.

Pentru validitatea deciziunilor, este necesară prezenta a jumătate din numărul subscriitorilor și primirea lor de către majoritatea absolută a celor prezenți.

Articolul 144

Adunarea constitutivă, dacă exista aporturi în natura, avantaje rezervate fundatorilor, operațiuni încheiate de fundatori pe contul societății ce se constitue și pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, numește unul sau mai mulți experți care își vor da avizul asupra evaluărilor.

Dacă majoritatea cerută nu poate fi întrunită, desemnarea experților se va face de președintele tribunalului, la staruinta oricărui subscriitor.

Articolul 145

Nu vor putea fi numiți experți:

1. rudele sau afinii pînă în gradul ai patrulea inclusiv, ori sotii acelor care au adus aporturi în natura, sau ai fundatorilor;

2. persoanele ce primesc sub orice formă pentru funcțiunile ce îndeplinesc, altele decât acelea de expert, un salariu sau o remunerație, dela fundatori sau dela cei ce au adus aporturi în natură.

Articolul 146

După ce experții au depus raportul, fondatorii convoacă din nou adunarea constitutivă, conform dispozițiunilor stabilite în articolele precedente.

Adunarea constitutivă are următoarele obligațiuni:

1. verifica existenta vărsămintelor;

2. determina valoarea aporturilor altele decât numerar; aproba participările la beneficii ale fundatorilor și operațiunile încheiate în contul societății;

3. discuta și aproba statutul societății, dacă nu a fost acceptat în momentul subscrierii;

4. numește pe administratori și censori;

5. întocmește actul constitutiv al societății cu concursul membrilor prezenți, care reprezintă în acest scop și pe asociații absenți și desemnează pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului și îndeplinirea formalităților cerute pentru constituirea societății.

Dacă valoarea aporturilor în natura, stabilită de experți este inferioară cu o cincime aceleia arătate de fundatori în prospect, oricare asociat se poate retrage, anuntand pe fundatori pînă în ziua fixată pentru adunarea constitutivă.

Acțiunile revenind subscriitorilor care s'au retras, pot fi reluate de fundatori sau alte persoane pe cale de subscripție publică, în termen de 30 de zile.

Articolul 147

Dacă nu este posibil ca adunarea constitutivă să se termine în aceeași zi, ședința va continua în zilele următoare, fără întrerupere.

Articolul 148

Oricare subscriitor, care declara în adunarea constitutivă că nu este pe deplin lămurit, poate cere o singura amânare.

Pentru o amânare pînă la 3 zile este necesar votul subscriitorilor unei pătrimi din capitalul reprezentat în adunare; pentru o amânare pînă la o luna, este necesar votul subscriitorilor reprezentând majoritatea capitalului, iar pentru o amânare și mai lungă, acel al subscriitorilor reprezentând trei pătrimi din capital. În orice caz, aceasta amânare nu poate fi mai lungă de doua luni.

Articolul 149

Actul constitutiv și statutul societății, atît în cazul constituirii prin unul ori mai multe acte subscrise de toți asociații, cat și în cazul constituirii prin subscripție publică, trebuiesc depuse împreună cu toate documentele, sub îngrijirea și răspunderea fundatorilor, în termen de 15 zile dela data autentificării la tribunalul în jurisdicția căruia este stabilit sediul societății, odată cu cererea de autorizare pentru funcționarea societății.

În același timp, se vor depune: dovada efectuării vărsămintelor, actele relative la proprietatea aporturilor altele decât numerar, iar în cazul în care printre ele figurează și imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sînt grevate; actele constatatoare ale operațiunilor încheiate pe contul societății și aprobate de adunarea constitutivă.

Articolul 150

Președintele tribunalului, primind cererea pentru autorizarea de funcționare a societății, va fixa un termen de înfățișare, va cere avizul Camerei de comerț și de industrie în ce privește utilitatea societății, suficienta capitalului față de scopul urmărit, moralitatea fundatorilor și administratorilor.

În caz de constituire simultană, tribunalul va dispune facerea unei expertize, conform art. 144. Pe lîngă persoanele arătate în art. 145, nu vor putea fi numiți experți rudele și afinii pînă la gradul al patrulea inclusiv ai administratorilor, directorilor și censorilor, soțul vreunuia dintre aceștia, sau acel care primește dela administratori, directori sau censori, un salariu sau o remunerație cu orice titlu, afară de acela de expert.

După ascultarea reprezentanților societății și a concluziunilor Ministerului Public, tribunalul, în urma verificării îndeplinirii condițiunilor cerute de lege pentru, constituirea societății, va putea da autorizațiunea de funcționare; el va putea încă sa arate modificările ce urmează a se aduce statutului.

În contra sentinței tribunalului, se poate face apel în termen de 15 zile dela pronunțare.

Articolul 151

Sentinta va fi depusa în termen de 15 zile dela data cînd a rămas definitivă, împreună cu actul constitutiv și statutul la Oficiul registrului comerțului sediului social, pentru a fi înscrise. Sentinta, actul constitutiv și statutul vor fi publicate în Monitorul Oficial.

Din ziua publicării în Monitorul Oficial, societatea este legal constituită.

Dispozițiunile art. 131 și 132 se vor aplica atît societăților pe acțiuni, cat și celor în comandită pe acțiuni.

Articolul 152

Vărsămintele deduse pentru constituirea societății vor fi restituite persoanelor însărcinate cu încasarea lor prin actul constitutiv, iar în lipsa unei asemenea dispozițiuni, persoanelor desemnate printr'o deciziune a consiliului de administrație, după prezentarea certificatului Oficiului registrului, din care rezultă înscrierea societății și dovada publicării în Monitorul Oficial.

Dacă constituirea societății n'a avut loc, restituirea vărsămintelor se va face direct subscriitorilor.

Articolul 153

Societatea nu se considera legal constituită, mai înainte de îndeplinirea formalităților prescrise de art. 149 și 151.

În aceste cazuri, asociații pot cere să fie eliberați de obligațiunea ce decurge din subscriptiunile lor după trecerea de 3 luni dela expirarea termenului prevăzut de art. 149 sau dela expirarea termenului prevăzut de art. 151, alin. 2.

De asemenea oricare dintre ei poate proceda la îndeplinirea formalităților de publicitate prevăzute de lege.

Dacă un asociat a cerut îndeplinirea formalităților de publicitate, nu se mai poate pretinde de niciunul dintre ei, eliberarea de obligațiunea ce decurge din subscripție, chiar dacă cererea sa ar fi anterioară.

Dispozițiunile art. 113, aliniat prim și ultimele doua aliniate, se aplică și societăților pe acțiuni și în comandită pe acțiuni.

Articolul 154

Semnatarii actului constitutiv acei care aduc la constituirea societății aporturi, altele decât numerar, cum și acei ca e au un rol determinant la constituire, sînt considerați fundatori.

Fondatorii sînt obligați sa predea administratorilor documentele și corespondenta referitoare la constituirea societății.

Articolul 155

Fondatorii sînt răspunzători nelimitat și solidar, față de cei de al treilea, atît pentru neîndeplinirea formalităților legale prevăzute pentru constituirea societății, cat și pentru obligațiunile luate cu ocaziunea constituirii societății.

Ei iau asupra lor consecințele actelor și cheltuielile necesare constituirii, iar, dacă din orice cauza societatea nu se va constitui, ei nu se pot indrepta, contra subscriitorilor.

Articolul 156

Fondatorii și primi administratori sînt solidar răspunzători, din momentul constituirii societăți, față de societate și de cei de al treilea, conform art. 177, pentru:

1. subscrierea integrală a capitalului social și vărsămintele prescrise de lege sau statut;

2. existenta aporturilor altele decât numerar;

3. sinceritatea publicațiilor făcute în vederea constituirii societății.

Fondatorii sînt răspunzători de asemenea de valabilitatea operațiunilor încheiate pe contul societății înainte de constituire și luate de aceasta asupra sa.

Adunarea generală nu va putea da descărcare fundatorilor și primilor administratori, pentru răspunderea ce o au prin acest articol și acel precedent, timp de cinci ani.

Articolul 157

Nu vor putea fi fundatori, persoanele arătate prin art. 235, precum și persoanele care sînt sau au fost administratori, censori sau directori ai unei întreprinderi falite.

Articolul 158

Fondatorii nu își vor putea stipula decât o participație din beneficiul net, care să nu depășească șase la suta din suma totală a acestuia, după deducerea cotelor de amortizare și rezerva, conform art. 281, sub condițiunea aprobării adunării constitutive.

Acest beneficiu nu poate fi acordat pentru un termen mai mare de cinci ani, iar plata lui va fi facuta pe baza bilanțului aprobat de adunare.

În caz de sporire a capitalului social, dreptul fundatorilor va putea fi exercitat numai asupra beneficiului corespunzător capitalului inițial.

Vor putea beneficia de dispozițiunile acestui articol numai fondatorii cărora li s'a recunoscut acest drept prin actul constitutiv.

Articolul 159

Drepturile fundatorilor vor fi reprezentate prin titluri fără valoare nominală, denumite părți de fundator. Ele nu vor putea fi înstrăinate timp de doi ani dela emiterea lor.

Părțile de fundator nu acorda proprietarului lor calitatea de asociat. Ele nu dau dreptul a lua parte la adunarea generală, nici a discuta bilanțul.

Articolul 160

Deciziunile adunării generale a acționarilor, referitoare la, regimul părților de fundator, la avantajele acordate, la durata, la cuantumul, la modul de calcul al beneficiilor, la răscumpărarea drepturilor acestora, sau acelea privitoare la disolvarea anticipata a societății, care să nu fie determinata, de reducerea capitalului social, vor trebui aprobate și de adunarea purtatorilor de părți de fondator, pentru a fi valabile și opozabile lor.

Articolul 161

Adunarea purtatorilor de părți de fundator va fi convocată de administratori și prezidata de posesorul celui mai mare număr de părți de fundator prezent în adunare.

Dispozițiunile, prevăzute pentru adunarea generală a acționarilor, se vor aplica și adunării purtatorilor de părți de fundator.

Fiecare purtător de părți de fundator va avea dreptul la atâtea voturi câte părți are.

Articolul 162

În caz de disolvare anticipata a societății, dacă deciziunea este aprobată de adunarea purtatorilor de părți de fundator, drepturile acestora față de societate sînt stinse.

În caz contrar, deciziunea de disolvare rămîne valabilă, însă purtatorii de părți de fundator au dreptul sa ceara daune dela societate, dacă disolvarea s'a făcut în frauda drepturilor lor.

Acțiunea în daune va fi exercitată în numele purtatorilor părților de fundator, de reprezentantul acestora ales în adunarea lor.

Aceasta acțiune se prescrie prin trecere a șase luni, dela data adunării generale a acționarilor, care a hotărît disolvarea anticipata.

Articolul 163

Societatea cu răspundere limitată se va constitui prin act autentic, care va cuprinde mențiunile cerute pentru societatea în nume colectiv, precum și repartizarea părților sociale numite cote.

Prestațiunile de muncă și creanțele nu pot fi aduse ca aport.

Cotele vor fi în întregime acoperite, iar bunurile ce reprezintă aporturi în natura vor fi transmise în momentul constituirii societății. Cotele nu vor putea fi reprezentate prin titluri.

Administratorii vor elibera la cerere un certificat constatator al drepturilor asociaților, dar cu mențiunea că nu poate servi ca titlu pentru transmisiunea drepturilor constatate, sub sancțiunea nulității transmisiunii.

Articolul 164

Dacă în afară de cote, asociații sau vreunul dintre ei se obliga față de societate și la prestațiuni periodice în natura, actul constitutiv va determina conținutul, durata și modalitățile prestatiunilor, remuneratiunea cuvenită și sancțiunile în contra asociaților care nu vor îndeplini obligațiunile luate.

Articolul 165

În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaților nu poate trece de douăzeci.

Capitalul social nu poate fi mai mic de 500.000 lei, iar participările asociaților pot fi neegale, dar nu mai mici de 10.000 lei.

În caz de aporturi în natura, acestea vor putea reprezenta maximum 80% din capitalul social.

Articolul 166

Actul autentic va fi depus conform art. 149 la tribunalul în jurisdicțiunea căruia societatea și-a stabilit sediul, pentru a se obține autorizarea de funcționare conform art. 150.

Dispozițiunile art. 131, 132 și 153 se vor aplica și societăților cui răspundere limitată.

Articolul 167

Înscrierea în registrul comerțului va cuprinde pe lîngă mențiunile arătate în art. 129 și clauza care, în limita art. 300, acorda asociaților dobânzi pentru aporturile lor, chiar în lipsa de beneficii.

Articolul 168

În lipsa de stipulațiune contrară, bunurile aduse ca aport în societate devin proprietatea societății.

Asociatul, care întârzie sa aducă, aportul social, este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă miza a fost stipulată în numerar, este obligat și la plata dobânzii legale, din ziua în care trebuia să facă vărsămîntul.

Articolul 169

În timpul duratei societății, creditorii particulari ai asociatului pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul social, iar după disolvarea societății, asupra părții ce i s'ar cuveni prin lichidare.

Ei pot totuși popri în timpul duratei societății, părțile ce s'ar cuveni asociaților prin lichidare sau sechestrare și vinde acțiunile debitorului lor.

Articolul 170

Participarea la beneficii acordată personalului ajutator al societății, ca plata totală sau parțială a muncii lui, nu-i atribuie numai prin aceasta calitatea de asociat.

Articolul 171

Dividendele se vor plati asociaților în proporție cu părțile lor sociale, în afară de stipulațiuni contrarii.

Nu se vor putea distribui dividende decât din beneficiile reale.

Dividendele, plătite contra dispozițiunilor de mai sus, nu se vor restitui dacă asociații le-au încasat cu buna credința și potrivit bilanțurilor aprobate din care rezultau.

În societățile cu răspundere limitată, asociații sînt obligați sa restituie chiar dividendele percepute cu buna credința, distribuite fără sa fi existat beneficii reale.

Acțiunea în restituirea dividendelor, încasate în contra dispozițiunilor acestui articol, se prescrie în termen de trei ani dela data distribuirii lor.

Pentru părțile sociale nu se pot plati dobânzi.

Articolul 172

Dacă se constata o micșorare a capitalului social acesta va trebui reîntregit sau redus mai înainte de a se putea face vreo repartiție sau distribuție de beneficii.

Articolul 173

Dreptul la beneficii al asociatului, care aduce ca aport în societate munca sa proprie, va trebui stabilit prin actul constitutiv.

În lipsa de stipulațiune în actul constitutiv, cuantumul sau va fi calculat făcându-se media beneficiilor acordate părții sociale celei mai mici și celei mai mari.

Articolul 174

Administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului social, afară de restrictiunile arătate în contractul de societate.

Ei sînt obligați sa ia parte la toate adunările societății și la consiliile de administrație.

Articolul 175

Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea, nu-l pot transmite cînd aceasta facultate nu li s'a acordat, în mod expres.

În caz contrariu, societatea nu este obligată față de cei de al treilea, dar poate pretinde dela cel substituit, beneficiile rezultate din operațiune.

Articolul 176

Obligațiunile și răspunderea administratorilor sînt reglementate de dispozițiunile relative la mandat și de cele speciale prevăzute în acest cod.

Articolul 177

Administratorii sînt solidar răspunzători față de societate:

1. de realitatea vărsămintelor efectuate de asociați;

2. de existenta reală a dividendelor plătite;

3. de existenta registrelor cerute de lege și de regulată lor ținere;

4. de exactă îndeplinire a deciziunilor adunărilor generale;

5. în general, de stricta observare a îndatoririlor ce legea, actul constitutiv și statutul le impun și care nu au caracterul unei însărcinări speciale și personale.

Acțiunea în răspundere contra administratorilor aparține și creditorilor societății, însă aceștia o vor putea exercita numai în caz de faliment al societății, potrivit normelor prevăzute în Cartea III.

Articolul 178

În orice act, scrisoare, sau publicațiune, emanând dela societate, pe lîngă mențiunile din art. 27, trebuie să se arate lămurit felul și sediul societății.

Pentru societatea cu răspundere limitată, va trebui arătat și capitalul nominal, iar pentru societatea pe acțiuni și în comandită pe acțiuni, se va arata și capitalul efectiv vărsat, astfel cum rezultă din ultimul bilanț aprobat.

Articolul 179

Dreptul de a reprezenta societatea aparține fiecărui administrator, afară de stipulațiuni contrare în contractul social.

Cînd contractul social nu cuprinde nicio numire de administrator, fiecare asociat va avea dreptul de administrațiune.

Articolul 180

Dacă contractul social dispune ca administratorii sa lucreze împreună, deciziunea trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenta, între administratori, vor decide asociații care reprezintă majoritatea absolută a părților sociale.

Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o paguba mare societății, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalți care se găsesc în imposibilitate chiar momentană de a lua parte la administrație.

Articolul 181

Asociații, care reprezintă majoritatea absolută a părților sociale, pot alege unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării și eventuala lor retributiune, afară numai dacă actul constitutiv nu dispune altfel.

Aceeași majoritate poate decide asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor afară de cazul în care administratorii au fost numiți prin contractul social.

Articolul 182

Dacă un administrator ia inițiativa unei operațiuni care depășește, limitele operațiunilor obișnuite comerțului ce exercita societatea, trebuie să înștiințeze pe ceilalți administratori înainte de a o încheia, sub sancțiunea suportării pierderilor ce ar rezultă din aceasta.

În caz de opozițiune a vreunuia din ei, va decide majoritatea absolută a asociaților, determinata după părțile sociale.

Operațiunea, încheiată în contra opozitiunii facuta, este valabilă față de terții cărora nu li se va fi comunicat aceasta opozițiune.

Articolul 183

Asociatul, care într'o operațiune determinata, are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societății, nu poate lua parte la nicio deliberare sau deciziune privind aceasta operațiune.

Asociatul, care contravine dispozițiunilor de mai sus, este răspunzător de daunele cauzate societății, dacă fără votul sau nu s'ar fi obținut majoritatea cerută.

Articolul 184

Asociatul, care fără consimtimantul scris al celorlalți asociați, întrebuințează capitalul, bunurile sau creditul societății în folosul sau sau în acela al unei alte persoane, este obligat sa restitue societății beneficiile ce au rezultat și sa plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.

Articolul 185

Niciun asociat nu poate lua din fondurile societății mai mult decât i s'a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să facă, în interesul societății.

Asociatul, care contravine acestei dispozițiuni, este răspunzător de sumele luate și de daune.

Se va putea stipula prin contractul social, ca asociații pot lua din casa societății anumite sume, pentru cheltuielile lor particulare.

Articolul 186

Asociații nu pot lua parte ca asociați cu răspundere nelimitată, în alte societăți concurente sau avînd același obiect, nici să facă operațiuni pe contul lor sau al altora, în același fel de comerț sau într'unul asemănător, fără consimțămîntul celorlalți asociați.

Consimtimantul se socotește dat, dacă participarea sau operațiunile, fiind anterioare contractului de societate, au fost cunoscute de ceilalți asociați și aceștia nu au interzis continuarea lor.

În caz de nesocotire a acestei dispozițiuni, societatea, în afară de dreptul de a exclude pe asociat, poate să decidă ca acesta a lucrat pe contul ei sau sa ceara despăgubiri.

Acest drept se stinge după trecerea a trei luni din ziua cînd societatea a avut cunoștința, fără sa fi luat vreo hotărîre.

Articolul 187

Cînd o parte socială aparține mai multor persoane, acestea sînt obligate solidar față de societate.

Ele trebuiesc în acest caz sa desemneze un reprezentant comun, pentru exercitarea drepturilor decurgînd din partea lor socială.

Articolul 188

Asociatul, care a adus ca aport una sau mai multe creanțe, nu este liberat cat timp societatea nu a obținut plata sumei pentru care au fost aduse.

Dacă plata nu s'a putut obține prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorită cu dobînda legală din ziua scadentei creanțelor.

Articolul 189

Asociații sînt obligați nelimitat și solidar pentru operațiunile îndeplinite în numele societății, de persoanele care o reprezintă.

Hotărîrea judecătorească obținută în contra societății este opozabilă fiecărui asociat.

Articolul 190

Pentru aprobarea bilanțului și pentru deciziunile referitoare la răspunderile administratorilor, este necesar votul asociaților reprezentând majoritatea părților sociale.

Cînd contractul prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozițiile art. 323 și 325.

Articolul 191

Cesiunea părților sociale este admisă dacă a fost permisă prin contractul social.

Cesiunea nu liberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societății din partea sa socială, nici nu transfera cesionarului drepturile pe care asociatul le avea prin contract, în administrația societății.

Fața de terți, cedentul rămîne răspunzător potrivit art. 323.

Articolul 192

Administrațiunea societății în comandită se va incredinta unuia sau mai multor asociați comanditati.

Articolul 193

Comanditarul nu poate trata sau încheia operațiuni pe contul societății, decât în baza unei procuri speciale pentru operațiuni determinate data de reprezentanții societății și înscrisă în registrul comerțului. În caz contrar, comanditarul devine răspunzător față de cel de al treilea nelimitat și solidar, pentru toate obligațiunile societății contractate dela data operațiunii încheiate de el.

Comanditarul poate îndeplini servicii în administrațiunea interna a societății, face acte de supraveghere, participa la numirea și revocarea administratorilor în cazurile prevăzute de lege, sau acorda în limitele contractului de societate, autorizatiuni administratorilor pentru operațiunile ce depășesc puterile lor.

Comanditarul are de asemenea dreptul de a cere copie de pe bilanț și de pe contul de profit și pierderi și de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale și a celorlalte documente justificative.

Articolul 194

Dispozițiunile art. 179, 180, alin. 1, 181, 183, 187, 188, 190 și 191, se vor aplica și societăților în comandită simpla, iar dispozițiunile art. 184, 185, 186 și 189, asociaților comanditati.

Articolul 285

Societatea în comandită pe acțiuni este reglementată de dispozițiunile referitoare la societățile pe acțiuni, cu excepția dispozițiunilor de mai jos.

Articolul 286

Administrația societății este încredințată, unuia sau mai multor asociați comanditati.

Asociaților comanditati, li se vor aplica dispozițiunile art. 184-187.

Pentru asociații comanditari, se vor observa dispozițiunile prevăzute în art. 193-199.

Articolul 287

În societatea în comandită pe acțiuni, administratorii vor putea fi revocați de adunarea generală a acționarilor prin o deciziune luată cu majoritatea cerută pentru adunările extraordinare.

Adunarea generală, cu aceeași majoritate, alege altă persoană în locul administratorului revocat, mort, sau care a încetat din oficiul sau conform art. 235.

Numirea va trebui aprobată și de ceilalți administratori, dacă sînt mai mulți.

Noul administrator devine asociat comanditat.

Administratorul revocat rămîne răspunzător nelimitat față de cei de al treilea, pentru obligațiunile ce a contractat în timpul administrației sale, putând însă exercita dreptul de regres în contra societății.

Articolul 288

Asociații comanditati, care sînt administratori nu pot lua parte la deliberările adunărilor generale pentru alegerea censorilor, chiar dacă poseda acțiuni ale societății.

Articolul 289

Deciziunile asociaților se iau în adunarea generală.

Statutul va putea sa substituie votului dat în adunarea asociaților, votarea prin corespondenta.

Articolul 290

Adunarea decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a cotelor.

Pentru deciziunile avînd de obiect modificările actului constitutiv sau ale statutului este necesar votul tuturor asociaților, afară de dispozițiuni contrare.

Articolul 291

Cînd actul constitutiv și statutul nu dispun altfel, dreptul de vot se stabilește după valoarea cotelor, fiecare diviziune de doua mii lei din capitalul social dând dreptul la un vot.

Un asociat nu va putea exercita dreptul sau de vot în deliberările adunărilor asociaților, referitoare la aporturile sale în natura sau la actele juridice încheiate între ei și societate.

Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o deciziune valabilă din cauza neîntrunirii majorității cerute, adunarea convocată, din nou poate decide asupra ordinei de zi, oricare ar fi numărul de asociați și partea din capital reprezentată de asociații prezenți.

Articolul 292

Adunarea asociaților are în atribuțiunile sale:

1. sa aprobe bilanțul și sa proceadă la repartiția beneficiului net;

2. sa desemneze pe administratori și censori, să-i revoace și să le dea descărcare de activitatea lor;

3. sa decidă urmărirea administratorilor și censorilor; pentru daunele pricinuite societății, desemnând și persoana însărcinată sa o exercite;

4. sa modifice statutul.

În acest din urmă caz, dacă actul constitutiv sau statutul prevăd dreptul de retragere a asociatului pentru modificările aduse acestuia, se aplică dispozițiunile art. 322 și 323.

Articolul 293

Administratorii sînt obligați sa convoace adunarea asociaților la sediul social, cel puțin odată pe an, sau de câte ori o impun interesele societății:

Un asociat sau un număr de asociați, ce reprezintă cel puțin o pătrime din capitalul social, vor putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări.

Convocarea adunării se va face în forma prevăzută în statut, iar în lipsa unei dispozițiuni speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puțin zece zile înainte de ziua fixată pentru ținerea acesteia, arătându-se ordinea de zi.

Articolul 294

Dispozițiunile prevăzute pentru societățile pe acțiuni, în ce privește dreptul de a ataca deciziunile adunării generale, se vor aplica și societăților cu răspundere limitată.

Articolul 295

Societatea este administrată de unul sau mai mulți administratori asociați sau neasociați, numiți prin actul constitutiv sau de adunarea generală.

Administratorii nu pot primi fără autorizarea adunării asociaților, oficiul de administratori în alte societăți concurente sau avînd același obiect, nici face același fel de comerț, ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul unui al treilea, sub sancțiunea revocării și răspunderii de daune.

Dispozițiunile art. 179, 180; 181 și 183, se vor aplica și societăților cu răspundere limitată.

Articolul 296

Societatea, trebuie să țină sub îngrijirea administratorilor un registru al asociaților, în care va înscrie, numele, prenumele și domiciliul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul cotelor sau orice alta modificare privitoare la acestea.

Administratorii răspund personal și solidar de orice dăuna pricinuită prin nerespectarea acestei dispozițiuni.

Registrul va putea fi cercetat de asociați și creditori.

Articolul 297

Statutul poate prevedea numirea unuia, pînă la trei censori, aleși de adunarea asociaților.

Dacă numărul asociaților trece de cincisprezece, numirea censorilor este obligatorie.

Dispozițiunile prevăzute pentru censorii societăților pe acțiuni se vor aplica și censorilor din societățile cu răspundere limitată.

În lipsa de censori, fiecare din asociații, care n'au administrațiunea societății, va exercita dreptul de control pe care asociații îl au în societățile în nume colectiv.

Articolul 298

Societatea cu răspundere limitată nu va putea emite obligațiuni.

Articolul 299

Bilanțul societății va fi întocmit după normele prescrise pentru societatea pe acțiuni. El va fi aprobat de adunarea asociaților și depus de administratori în termen de cincisprezece zile la Oficiul registrului comerțului, pentru a fi menționat în registru și publicat în Monitorul Oficial.

Dispozițiunile prevăzute pentru fondurile de rezerva în societatea pe acțiuni, ca și acelea privitoare la reducerea capitalului social, se vor aplica și societăților cu răspundere limitată.

Articolul 300

Prin actul constitutiv sau statut, se va putea stipula plata unei dobânzi de 5 la suta pentru cote și pentru o perioadă de maximum trei ani, dacă este necesar un spațiu de timp pentru pregătirea întreprinderilor pînă la începerea unei exploatări normale.

Procentele acordate pentru acest interval nu vor putea depăși 15 la suta din capitalul social.

În acest caz, cifra procentelor va trebui calculată în cheltuielile de prima instalatie și trecută în sarcina bilanțurilor care se vor solda cu beneficii.

Articolul 301

Cotele pot fi transferate la asociați.

Transferarea către străini nu este permisă decât dacă este aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social.

Articolul 302

În cazul dobîndirii unei cote prin succesiune sau în baza unei convențiuni matrimoniale, nu se vor aplica dispozițiunile de mai sus, dacă actul constitutiv sau statutul nu dispun altfel.

Cotele ce reprezintă alte aporturi decât numerar nu vor putea fi transferate timp de doi ani dela data constituirii societății.

Articolul 303

Cotele se pot divide între moștenitorii rămași, cu condițiunea ca fracțiunile sa nu aibe o valoare mai mica de doua mii lei fiecare și ca numărul asociaților sa nu treacă peste maximum legal.

În cazul în care s'ar depăși maximum legal de asociați, din cauza numărului succesorilor, aceștia vor fi obligați sa desemneze un număr de titulari ce nu va depăși maximul legal.

Articolul 304

Cotele ce implica și obligațiunea de prestațiuni periodice în natura nu sînt transferabile nici divizibile, fără consimțămîntul adunării generale.

În caz de moarte a titularului unor asemenea cote, adunarea generală va putea sa plătească în termen de doua luni moștenitorilor, valoarea cotelor aparținînd decedatului, conform ultimului bilanț aprobat, dacă societatea nu prefera sa continue cu aceia. dintre moștenitorii care consimt.

Articolul 305

Transferarea cotelor trebuie înscrisă în registrul comerțului și în registrul de asociați al societății.

Transferarea are efect față de cel de al treilea, numai din momentul înscrierii ei în registrul comerțului.

Articolul 306

În societățile în nume colectiv, în comandită, simpla și cu răspundere limitată, modificarea contractului de societate, sau actului constitutiv, se face numai cu consimțămîntul tuturor asociaților, prin act autentic sau prin declarațiune în fața judecătorului Oficiului registrului comerțului.

Actul va fi depus în termen de 15 zile dela data autentificării, la Oficiul registrului comerțului, pentru a fi înscris și publicat în Monitorul Oficial.

În caz de modificare a actului constitutiv prin declarațiune, înscrierea se va face din oficiu, iar publicarea la staruinta asociaților.

Articolul 307

În societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni, deciziunile adunării generale referitoare la modificarea actului constitutiv sau a statutului trebuiesc depuse în termen de 15 zile dela data lor, la tribunal, pentru verificarea legalității lor.

Tribunalul, luînd concluziunile Ministerului Public, se pronunța asupra cererii.

În contra hotărîrii, se poate face apel în termen de 15 zile dela pronunțare.

După rămânerea definitivă a hotărîrii, deciziunea adunării generale va fi depusa la Oficiul registrului comerțului, pentru a fi înscrisă și publicată în Monitorul Oficial.

Numai după îndeplinirea acestor formalități, deciziunea va fi opozabilă celor de al treilea.

Articolul 308

Creditorii particulari ai asociaților într'o societate în nume colectiv, în comandită simpla și cu răspundere limitată pot face opozițiune în contra deciziunii privitoare la prelungirea societății peste termenul fixat pentru durata sa, dacă au drepturi stabilite printr'un titlu executoriu anterior.

Opozițiunea se va face la tribunal, în termen de treizeci de zile dela data publicării deciziunii.

Opozițiunea-suspenda față de oponenți efectul prelungirii societății.

Cînd opoziția a fost admisă printr'o hotărîre rămasă definitivă asociații trebuie să decidă în termen de o luna dela data ei, dacă înțeleg sa renunțe la prelungire sau sa excludă din societate pe asociatul debitor al oponentului.

În acest din urmă caz, partea socială cuvenită asociatului debitor va fi calculată pe baza ultimului bilanț aprobat.

Articolul 309

Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai după trecerea a doua luni din ziua în care deciziunea a fost publicată în Monitorul Oficial.

Deciziunea va trebui să respecte minimum de capital legal atunci cînd legea îl fixează, sa arate motivele pentru care se face reducerea și procedeul ce va fi utilizat pentru, efectuarea sa.

Orice creditor al societății, anterior deciziunii, va putea face opozițiune la tribunal, în termenul arătat mai sus.

Opozițiunea suspenda executarea deciziunii pînă la retragerea sau respingerea sa printr'o hotărîre definitivă.

Articolul 310

Cînd societatea a emis obligațiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului prin restituiri făcute acționarilor din sumele plătite în contul acțiunilor, decât în proporție cu valoarea obligațiunilor amortizate.

Articolul 311

Deciziunile adunării extraordinare pentru sporirea capitalului social se vor publică în Monitorul Oficial și într'un ziar mai răspândit, acordându-se pentru exercițiul dreptului de preferinta un termen de cel puțin o luna, cu începere din ziua publicării în Monitorul Oficial.

Articolul 312

Societatea pe acțiuni nu va putea spori capitalul social, conformându-se dispozițiunilor prevăzute pentru constituirea societății.

În caz de subscripție publică, prospectul purtînd semnăturile autentice a doi dintre administratori, va trebui prezentat Oficiului registrului comerțului, pentru îndeplinirea formalităților prevăzute de art. 136 și va cuprinde:

1. data și numărul înscrierii societății în registrul comerțului;

2. firma și sediul societății;

3. capitalul social și diferitele categorii de acțiuni;

4. numele și prenumele administratorilor, censorilor și domiciliul lor;

5. Ultimul bilanț aprobat, contul este profit și pierderi și raportul censorilor;

6. dividendele plătite în ultimii cinci ani sau dela constituire, dacă dela această dată, au trecut mai puțin de 5 ani;

7. obligațiunile emise de societate;

8. deciziunea adunării generale privitoare la noua emisiune de acțiuni valoarea totală a acestora, numărul și valoarea lor nominală, felul lor, relatiuni privitoare la aporturi altele decât în numerar și avantajele acordate acestora, data dela care se vor plati dividendele, precum și diferitele privilegii acordate.

Subscriitorul va putea invoca nulitatea prospectului ce nu cuprinde toate mențiunile arătate, dacă nu a exercitat în niciun mod drepturile și obligațiunile sale de acționar.

Articolul 313

Administratorii sînt solidar răspunzători, în caz de sporire a capitalului social, de exactitatea celor arătate în prospect, în publicațiunile făcute de societate sau în cererile adresate Oficiului registrului comerțului, în vederea sporirii capitalului.

Articolul 314

Dacă sporirea capitalului social se face prin aporturi în natura, adunarea extraordinară, care a hotărît aceasta, va numi unul sau mai mulți experți conform art. 144 și 150.

După depunerea raportului de expertiza, adunarea extraordinară convocată din nou, avînd în vedere concluziunile experților, poate hotărî sporirea capitalului.

Deciziunea adunării va trebui sa cuprindă descrierea aporturilor în natura, numele persoanelor ce le efectuează și numărul acțiunilor ce se vor emite în schimb.

Articolul 315

Acțiunile emise pentru sporirea capitalului vor fi oferite spre subscriere în primul rând celorlalți acționari, în proportiune cu numărul acțiunilor ce poseda și cu obligațiunea ca aceștia să-și exercite dreptul lor de preferinta în termenul hotărît de societate.

După expirarea acestui termen, acțiunile vor putea fi subscrise de public.

Articolul 316

Adunarea generală va putea totuși în interesul societății, sa ridice acționarilor dreptul de subscriere a noilor acțiuni, în total sau în parte.

Convocarea va trebui sa cuprindă în acest caz, motivele maririi capitalului, persoanele cărora urmează a se atribui noile acțiuni, numărul de acțiuni atribuit fiecăreia dintre ele, valoarea de emisiune a acțiunilor și bazele fixării acesteia.

Pentru luarea deciziunii este necesară prezenta a trei pătrimi din capitalul social și votul unui număr de asociați, care să reprezinte cel puțin jumătate din capitalul social.

Articolul 317

Dreptul de preferinta nu va putea fi de asemenea exercitat dacă noile acțiuni reprezintă alte aporturi decât în numerar.

Articolul 318

Deciziunea adunării care hotărăște sporirea capitalului nu va avea efect dacă nu a fost adusă la îndeplinire în termen de un an dela data sa.

Deciziunea adunării nu va putea fi înscrisă în registrul comerțului decât după ce se va verifica de tribunal îndeplinirea condițiunilor legale, subscrierea acțiunilor, efectuarea vărsământului de 50 la suta pentru fiecare acțiune subscrisă și transmiterea aporturilor în natură.

Pînă la înscrierea acestei deciziuni în registrul comerțului și publicarea ei în Monitorul Oficial, nu se va putea face mențiune în actele societății de sporirea capitalului, nici emite noi acțiuni.

În caz de sporire a capitalului, se vor aplica dispozițiunile articolelor 199-200.

Articolul 319

Societatea cu răspundere limitată își va spori capitalul social conformându-se regulelor privitoare la constituirea acestor societăți.

Articolul 324

Produc disolvarea societății și dau dreptul fiecărui asociat sa ceara lichidarea acesteia:

1. trecerea timpului stabilit pentru durata societății;

2. imposibilitatea realizării obiectului social sau realizarea acestuia;

3. deciziunea asociaților;

4. falimentul;

5. reducerea capitalului social în cazul arătat de art. 252 sau micșorarea capitalului social sub minimum legal, afară numai dacă asociații nu decid completarea lui;

6. societățile pe acțiuni se disolva și cînd numărul acționarilor se va fi redus sub șapte, dacă au trecut mai mult de șase luni, dela reducerea lui și n'a fost completat.

Disolvarea societăților comerciale trebuie să fie înscrisă în, registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial, afară de cazul prevăzut la punctul 1.

Înscrierea și publicarea se va face conform art. 306 și 307, cînd disolvarea va avea loc în baza unei deciziuni a adunării generale și în termeni de cincisprezece zile dela data rămînerii definitive a hotărîrii, în cazul în care disolvarea a fost pronunțată de justiție.

Articolul 325

Societățile în nume colectiv și cu răspundere limitată se disolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unuia dintre asociați cînd numărul asociaților s'a redus la unul singur și nu exista clauza de continuare cu moștenitorii.

În societatea în comandită simpla sau pe acțiuni, dacă este un singur asociat comanditat, moartea sa atrage disolvarea societății, dacă nu exista clauza de continuare a acesteia cu moștenitorii.

Societatea se disolva de asemenea și prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau falimentul singurului comanditat.

În societățile în comandită simpla, cu un singur asociat comanditar, moartea acestuia produce disolvarea societății, dacă nu exista clauza de continuare a acesteia cu moștenitorii. Societatea se desființează și prin retragerea, excluderea sau falimentul singurului comanditar.

Articolul 326

În societățile în nume colectiv, dacă un asociat încetează din vieata și dacă nu exista convențiune contrară, societatea trebuie să găsească partea ce se cuvine moștenitorilor, după ultimul bilanț aprobat, în termen de trei luni dela notificarea morții asociatului, dacă asociații rămași nu prefera sa continue societatea cu moștenitorii care consimt la aceasta.

Aceeași dispozițiune se aplică și societăților în comandită simpla în caz de moarte a unuia dintre asociații comanditati, afară de cazul cînd moștenitorii săi nu prefera sa rămînă în societate în calitate de comanditari.

Moștenitorii rămîn răspunzători potrivit art. 322 pînă la publicarea schimbărilor intervenite.

Articolul 327

Societatea fiind disolvata, administratorii vor trebui sa înceapă procedura de lichidare, dacă legea, actul constitutiv, statutul, adunarea generală sau autoritatea judecătorească, care a pronunțat disolvarea, nu hotărăște altfel.

Din momentul disolvarii, administratorii nu mai pot întreprinde noi operațiuni; în caz contrar, ei sînt personal și solidar răspunzători pentru operațiunile ce vor fi întreprins.

Prohibițiunea începe din ziua expirării termenului fixat pentru durata societății ori dela data la care disolvarea a fost decisa de asociați sau declarata prin hotărîre judecătorească.

Articolul 328

Disolvarea societății înainte de expirarea termenului hotărît pentru durata sa, are efect față de cei de al treilea numai după trecerea a treizeci de zile dela publicarea în Monitorul Oficial.

Cei de al treilea pot face opoziție în contra disolvarii în condițiunile prevăzute de art. 309.

Articolul 329

În caz de disolvare a societății prin deciziunea asociaților, aceștia vor putea reveni asupra hotărîrii luate cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, atîta vreme cat nu s'a făcut nicio repartiție din activ.

Aceasta hotărîre va fi înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial după îndeplinirea formalităților cerute de art. 307.

Articolul 330

Fuziunea mai multor societăți se hotărăște de fiecare societate în parte.

Fiecare din societățile care au hotărît fuziunea trebuie să îndeplinească formalitățile prevăzute de art. 306 sau 307 după felul societății.

Bilanțul, întocmit cu aceasta ocaziune de fiecare societate, va fi depus odată cu cererea de înscriere a deciziunii de fuziune, la Oficiul registrului comerțului pentru a menționat în registru.

Societatea care încetează de a exista în urma fuziunii, va depune pentru a fi înscrisă în registrul comerțului, o declarațiune de modul cum a hotărît sa stinga pasivul sau.

Articolul 331

Fuziunea nu poate avea efect decât după 3 luni dela publicarea în Monitorul Oficial, afară numai dacă nu se va justifica plata tuturor datoriilor sociale sau depunerea sumei corespunzătoare potrivit art. 386, sau consimtimantul tuturor creditorilor.

Certificatul constatator ca s'a efectuat depunerea va trebui să fie publicat în conformitate cu dispozițiunile articolului precedent.

În cursul termenului de mai sus, oricare creditor al societăților care fuzionează, va putea face opozițiune la tribunal.

Opozițiunea suspenda executarea fuziunii, pînă la rămânerea definitivă a hotărîrii.

Dacă termenul arătat expira fără, a se fi făcut opozițiune, fuziunea va fi executată și societatea, care rămîne în fiinta sau acea care rezultă din fuziune, va avea drepturile și va lua asupra-și obligațiunile societății stinse.

Articolul 332

Chiar dacă actul constitutiv sau statutul prevăd normele referitoare la lichidarea și repartiția patrimoniului social, trebuiesc observate următoarele reguli:

1. pînă la intrarea în funcțiune a lichidatorilor, administratorii continua oficiul lor, cu excepțiunea celor prevăzute de art. 327;

2. actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care-i tine locul și orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuiesc depuse prin îngrijirea lichidatorilor la Oficiul registrului comerțului pentru a fi înscrise de îndată și publicate în Monitorul Oficial.

Numai după îndeplinirea formalităților de mai sus, lichidatorii vor depune semnatura lor, conform art. 16 și vor intră în funcțiune.

În urma efectuării publicării prevăzute mai sus, nicio acțiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia, decât în numele lichidatorilor sau contra lor.

În afară de dispozițiunile prezentului titlu, se aplică societăților în lichidare toate regulile stabilite prin actul constitutiv, prin statutul societății sau prin lege, în măsura în care nu sînt incompatibile cu lichidarea.

Toate actele emanând dela societate trebuiesc sa arate ca aceasta este în lichidare.

Articolul 333

Lichidatorii au aceeași răspundere ca și administratorii.

Ei sînt datori, îndată după intrarea în funcțiune, ca împreună cu administratorii societății să facă un inventar și sa încheie un bilanț, care să constate situația exactă a activului și pasivului social și să le semneze.

Lichidatorii sînt obligați sa primească și sa păstreze registrele ce li s'au încredințat de administratori; patrimoniul și scriptele societății și sa țină un registru cu toate operațiunile lichidării în ordinea datei lor.

Lichidatorii își îndeplinesc mandatul lor sub controlul censorilor.

Articolul 334

În afară de puterile mai intinse ori mai restrânse conferite lor de către asociați, cu aceeași majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:

1. sa stea în judecata și să fie acționați în interesul lichidării;

2. să execute și sa termine operațiunile de comerț referitoare la lichidare;

3. sa vândă prin licitațiune publică, imobilele și orice avere mobiliară a societății vînzarea bunurilor nu se va putea face în bloc;

4. să facă transactiuni și sa încheie compromisuri;

5. sa lichideze și sa încaseze creanțele societății, chiar în caz de faliment al debitorului, dând chitanța;

6. sa contracteze obligațiuni cambiale, să facă împrumuturi neipotecare și în general sa îndeplinească actele necesare pentru lichidarea afacerilor sociale.

Ei nu pot însă, în lipsa de dispozițiuni speciale în actul social sau în actul lor de numire, sa constitue ipoteci asupra bunurilor societății, dacă nu vor fi autorizați prin ordonanța președintelui tribunalului, data, după ce se va lua și avizul censorilor.

Lichidatorii, care întreprind noui operațiuni comerciale ce nu sînt necesare scopului lichidării, sînt răspunzători personal și solidar de executarea lor.

Articolul 335

Lichidatorii nu pot plati asociaților nicio suma asupra părților ce li s'ar cuveni din lichidare, pînă ce mai întîi nu vor fi achitati creditorii societății.

Asociații vor putea cere însă ca sumele reținute să fie depuse în conformitate cu dispozițiunile art. 386 și să se facă repartitiuni asupra acțiunilor sau părților sociale, chiar în timpul lichidării dacă, afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligațiunilor societății, ajunse sau care vor ajunge la scadenta, mai rămîne un disponibil de cel puțin 10 la suta din cuantumul lor.

În contra deciziunilor lichidatorilor, creditorii societății pot face opozițiune conform art. 308.

Articolul 336

Lichidatorii care probează prin prezentarea bilanțului, ca fondurile de care dispune societatea nu sînt suficiente sa acopere pasivul exigibil, trebuie să ceara asociaților sumele necesare, dacă aceștia sînt obligați să le procure, după felul societății, sau dacă sînt debitori față de societate, pentru vărsămintele neefectuate asupra acțiunilor sau părților lor sociale.

Articolul 337

Lichidatorii, care cu proprii lor bani au achitat datoriile societății, nu vor putea sa exercite în contra societății drepturi mai mari decât acelea ce aparțineau creditorilor plătiți.

Articolul 338

Creditorii societății au dreptul în primul rând sa exercite contra, lichidatorilor acțiunile care izvorăsc din creanțele ajunse la termen, pînă la concurenta bunurilor existente în patrimoniul societății.

Ei au de asemenea dreptul de a exercita o acțiune personală contra asociaților pentru plata sumelor datorate din valoarea, acțiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor ce s'au obligat a pune în societate.

Articolul 339

După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceara judecătorului Oficiului registrului comerțului radierea firmei societății din registru.

Lichidarea nu liberează pe asociați și nu împiedica declararea în stare de faliment a societății.

Articolul 340

După aprobarea socotelilor și terminarea repartiției, registrele și scriptele societății în nume colectiv, comandită simpla sau cu răspundere limitată, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre copartasi, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.

În societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni, acestea vor fi depuse la Oficiul registrului comerțului, unde orice parte interesată va putea lua cunoștința de ele, cu autorizațiunea judecătorului Oficiului.

Registrele tuturor societăților vor fi păstrate, timp de cinci ani.

Articolul 341

Numirea lichidatorilor în societățile în nume colectiv, în comandită simpla și cu răspundere limitată va fi facuta de toți asociații, afară de clauza contrară cuprinsă în contractul social.

Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de tribunal după cererea oricărui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociaților și administratorilor.

În contra acestei hotărîri, se poate face apel de asociați sau administratori în termen de cincisprezece zile de, la pronunțare.

Articolul 342

După terminarea lichidării societății în nume colectiv, comandită simpla sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie să întocmească bilanțul de lichidare și sa propună repartiția activului între asociați.

Asociatul nemulțumit poate face opozițiune la tribunal în termen de cincisprezece zile dela notificarea bilanțului și a proiectului de repartiție.

În instanța de judecată a opozitiunii, chestiunile referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartiției, față de care lichidatorii pot rămîne străini.

După expirarea acestui termen, bilanțul și repartiția se considera aprobate și lichidatorii sînt liberați.

Articolul 343

Numirea lichidatorilor în societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni se face de adunarea generală, care hotărăște lichidarea dacă actul constitutiv sau statutul nu dispun altfel.

Adunarea generală hotărăște cu majoritatea prevăzută pentru modificarea statutului.

Dacă majoritatea nu a fost obținută, numirea se face de tribunal la cererea oricăruia din administratori sau asociați, cu ascultarea societății și a celor care au cerut-o. În contra acestei hotărîri se poate face apel în termen de 15 zile dela pronunțare.

Articolul 344

Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru un timpul trecut dela cel din urma bilanț aprobat ci pînă la începerea lichidării.

Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama și sa ridice sau sa susțină contestațiunile la care ar putea da loc.

Articolul 345

Cînd unul sau mai mulți administratori sînt numiți lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor se va depune la Oficiul registrului comerțului și se va publică în Monitorul Oficial împreună cu bilanțul final de lichidare.

Cînd gestiunea trece peste durata unui exercițiu social, darea de seama nu trebuie alăturată la primul bilanț, pe care lichidatorii îl prezintă adunării generale.

Orice acționar poate, în termen de cincisprezece zile dela publicare, să facă opozițiune la tribunal.

Toate opozițiunile făcute vor fi întrunite pentru a fi soluționate printr'o singura hotărîre.

Orice acționar are dreptul sa intervină în instanța, iar hotărîrea va fi opozabilă și acționarilor intervenienți.

Articolul 346

Dacă lichidarea se prelungește pentru durata exercițiului social, lichidatorii sînt obligați sa întocmească bilanțul anual, conformându-se dispozițiunilor, legii, actului constitutiv și statutului.

Articolul 347

După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc bilanțul final, arătând partea ce se cuvine fiecărei acțiuni în repartiția activului social.

Bilanțul semnat de lichidatori și însoțit de raportul censorilor se va depune pentru a fi menționat, la Oficiul registrului comerțului și se va publică în Monitorul Oficial.

Orice acționar va putea face opozițiune conform art 345.

Articolul 348

Dacă termenul arătat mai sus a expirat fără să se facă vreo, opozițiune, bilanțul se considera aprobat de toți actionarii; și lichidatorii sînt liberați, sub rezerva repartizării activului social.

Independent de expirarea termenului, chitanța de primirea a acelei din urma repartiții tine loc de aprobarea contului și a repartiției făcute.

Articolul 349

Sumele cuvenite acționarilor, neîncasate în cele doua luni dela publicarea bilanțului; vor fi depuse; conform art. 386, cu arătarea numelui proprietarului sau numerelor acțiunilor, dacă ele sînt la purtător.

Plata se va face persoanei arătate sau posesorilor acționarilor, reținându-se titlul.

Articolul 740

Tribunalul, care a declarat falimentul, are în atributiunea sa supravegherea întregii proceduri falimentare. El este singurul competent a lua măsurile necesare în chestiunile și incidentele ivite în timpul acestei proceduri. De asemenea, el este singurul competent sa numească, la cererea judecătorului sindic avocați sau alte persoane de care acesta are nevoie în administrațiunea sa; să-i revoace și să le fixeze onorariul. Cînd nevoile cer, chiar și falitul poate fi angajat a presta servicii în schimbul unei retributiuni.

De asemenea, hotărăște asupra apelurilor în contra încheierilor judecătorului sindic în cazurile în care apelul este admisibil.

Încheierile tribunalului, date conform primului aliniat al acestui articol, nu sînt supuse vreunei cai de atac.

Același tribunal este competent sa, judece toate acțiunile care deriva chiar ocazional din faliment, oricare ar fi valoarea lor.

Articolul 741

Atribuțiunile judecătorului sindic sînt:

1. Sa aplice sigiliile, potrivit celor arătate în art. 804;

2. Sa facă inventarierea bunurilor falitului;

3. Sa ia sau sa ceara a se lua de către autoritățile competente măsurile urgente pentru siguranța și conservarea patrimoniului falitului;

4. Sa convoace pe creditori, în cazurile prevăzute de lege și oricînd va crede de folos, prezidand adunarea lor;

5. Sa refere tribunalului asupra oricărei chestiuni, pentru care se cere o încheiere a tribunalului;

6. Sa supravegheze activitatea persoanelor numite de tribunal, de care are nevoie în administrațiunea sa, precum și activitatea lichidatorilor;

7. Sa proceadă la verificarea creanțelor și sa formeze tabloul de creditori, pe care-l va prezenta la adunarea creditorilor.

Articolul 742

În contra dispozițiunilor luate de către judecătorul sindic, pentru care legea nu prevede calea apelului, falitul sau oricine are interes, se poate plange tribunalului, în termen de trei zile dela data cînd dispozițiunea a fost luată. Tribunalul, de va crede necesar, va asculta pe judecătorul sindic.

Încheierile tribunalului date asupra unor asemenea plângeri au un caracter pur administrativ și nu sînt supuse niciunei cai de atac.

Articolul 743

Tribunalul poate, în orice stadiu al procedurii concursuale, sa înlocuiască pe un judecător sindic prin altul, fără arătare de motive.

Articolul 744

Creditorii sînt convocați de judecătorul sindic, cînd crede de folos, cînd legea prevede sau cînd întrunirea este cerută motivat de un număr de creditori reprezentând cel puțin jumătate din creanțele admise la pasiv, chiar în mod provizoriu.

Judecătorul sindic va înștiința pe fiecare creditor, prin scrisori recomandate, predate la posta cu cel puțin 5 zile înainte de ziua adunării, sau, în cazuri urgente, prin telegrame predate cu cel puțin trei zile mai înainte de termen.

Înștiințarea creditorilor va trebui sa cuprindă arătarea chestiunilor ce urmează a fi supuse deliberării.

Orice deliberare asupra unei chestiuni nearătate în înștiințare este nulă.

Articolul 745

Adunările creditorilor vor fi prezidate de judecătorul sindic.

Nu pot participa la deliberările în faliment aceia care au devenit creditori prin cesiune, după data sentinței declarative.

Creditorii pot fi reprezentați în adunare prin împuterniciți, pentru fiecare adunare în parte, cu procura specială și legalizată. Procura poate fi scrisă pe chiar scrisoarea sau telegrama de convocare, în care caz legalizarea semnăturii nu mai este necesară.

Nu se va ține seama de declarațiunile scrise trimese de creditori, afară de cazurile cînd legea admite votul lor în adeziune.

Deciziunile se iau cu majoritate absolută a creditorilor prezenți, afară de cazurile cînd legea cere o majoritate specială.

Dacă cercetarea chestiunilor supuse deliberării creditorilor nu se poate termina într'o singura zi, deliberarea va continua de drept în prima zi de lucru următoare, fără o noua înștiințare, și se va urma astfel pînă la rezolvarea tuturor chestiunilor.

Falitul va fi înștiințat, despre orice adunare a creditorilor. El va putea fi reprezentat printr'un împuternicit special, afară numai dacă legea sau ordinul judecătorului sindic îl obliga să se prezinte în persoana.

Articolul 746

Procesul-verbal al adunării creditorilor va fi subscris de judecătorul sindic și de grefier.

Procesul-verbal va cuprinde în rezumat desbaterile urmate, votul creditorilor pentru fiecare chestiune și deciziunile luate.

Articolul 747

Sentinta declarativă de faliment ridica de plin drept falitului, din ziua pronunțării, administrarea bunurilor sale și dreptul de a dispune de ele, chiar și în privinta acelora pe care le-ar dobândi în timpul falimentului.

Acțiunile, chiar în curs, aparținînd falitului, nu vor putea fi exercitate și susținute decât de către judecătorul sindic, afară de acelea care privesc drepturile exclusiv personale ale falitului sau care sînt străine falimentului.

Nicio acțiune în contra falitului nu va putea fi intentată sau continuată decât în contra judecătorului sindic.

Tribunalul, dacă găsește cu cale, poate permite sau ordonă ca falitul să fie citat în cauza, mai cu seama atunci cînd ar avea interese opuse cu judecătorul sindic.

Sînt admise interventiunile falitului în cauzele din care poate să decurgă pentru el o imputare de bancruta.

Creanțele împotriva falitului nu vor putea fi valorificate decât pe calea arătată în art. 757.

Articolul 748

Toate actele, operațiunile falitului și toate plățile făcute sau primite de dânsul, în urma sentinței declarative de faliment, sau în chiar ziua declarării, sînt nule față de masa creditorilor.

Articolul 749

Dacă în ziua declarării falimentului, un act juridic nu devenise opozabil celor de al treilea, înscrierile, transcrierile, intabularile și orice alte formalități necesare acestui scop, efectuate după data sentinței declarative, sînt fără efect față de masa credala, afară numai cînd cererea sau sesizarea a fost primită, la instanța competența, cel mai târziu în ziua premergătoare sentinței declarative de faliment și dacă titlul, în baza căruia au fost cerute, este, recunoscut valabil.

Articolul 750

Nu intră în compunerea masei falimentului:

1. bunurile și drepturile de natura strict personală;

2. rentele viagere, plățile periodice avînd caracter alimentar, cum și recompensele, toate acestea în limitele sumelor necesare întreținerii falitului și familiei sale;

3. veniturile rezultând din uzufructul legal asupra bunurilor copiilor, în măsura cerută de nevoile familiei;

4. veniturile dotei și creanțele dotale pentru care dreptul de încasare trece femeii;

5. cîștigurile realizate de falit din munca sa, după declararea în faliment, dar numai în măsura nevoilor de întreținerea lui și a familiei sale, apreciată de judecătorul sindic;

6. bunurile ce nu pot fi urmărite, în baza legilor privitoare la execuțiunea silită și a legii asupra contractelor de muncă.

Casa aparținînd falitului în care locueste, în măsura în care este necesară lui și familiei sale, nu poate primi alta destinatiune pînă la înstrăinare.

Articolul 751

Tribunalul va putea acorda falitului, lipsit de orice mijloace de existenta, un ajutor cu titlul de alimente, pentru el și familia sa, fixând suma odată pentru totdeauna.

După închiderea procesului-verbal de verificare, nici un ajutor nu se mai poate da sau continua a se da falitului fără încuviințarea majorității în număr și suma a creditorilor verificați, excluzandu-se voturile rudelor și afinilor pînă, la gradul al patrulea inclusiv.

Articolul 752

Pînă la terminarea procedurii falimentare, falitul nu se poate departa dela domiciliul sau fără o permisiune scrisă a judecătorului sindic, în care să se arate locul unde pleacă și durata absentarii.

Falitul trebuie să se prezinte în persoana oridecateori este chemat înaintea judecătorului sindic. Dacă însă judecătorul sindic se va convinge ca falitul este împiedicat de a se infatisa în persoana din cauze binecuvantate, poate să-l autorize a se infatisa prin mandatar.

Judecătorul sindic poate să ceara tribunalului arestarea falitului, care se departeaza fără a fi autorizat.

Articolul 753

Scrisorile și telegramele adresate falitului trebuiesc să fie predate judecătorului sindic, care are dreptul sa retina pe cele care privesc bunurile supuse procedurii falimentare. Falitul are dreptul sa ceara sa asiste la deschiderea corespondentei, iar judecătorul sindic este obligat sa păstreze secretul asupra conținutului străin procedurii falimentare.

Articolul 754

Tribunalul va ordonă, deodată cu pronunțarea sentinței declarative de faliment, arestarea falitului în contra căruia se ivesc indicii suficiente de frauda, mai cu seama în cazuri de disparitiune, lipsa nejustificată a registrelor comerciale sau nedepunerea bilanțului. Va putea de asemenea sa ordone și arestarea complicilor la frauda.

Tribunalul, și mai în urma, în orice stare a procedurii, va ordonă arestarea falitului și a complicilor în contra cărora se ivesc indicii suficiente de frauda.

Articolul 755

La grefa fiecărui tribunal, se va tine un registru special în care se vor trece numele și prenumele comercianților declarați în faliment de acel tribunal, eventual firma societăților falite împreună cu numele asociaților nemarginit răspunzători, declarați în faliment.

Numele și firma celor de mai sus se mai înscrie și într'un, tablou afișat în sala centrala a bursei celei mai apropiate.

Ștergerea numelor falitilor din registru și din tablou, se va face numai în baza unei sentințe, pronunțate de același tribunal.

Ace, ale căror nume figurează pe tablou, nu pot intră în localul burselor.

Înscrierea nu va avea loc dacă falitul a murit și ea va trebui radiată la cererea oricărui interesat, după 6 luni dela moartea falitului, în urma prezentării la tribunal a actului de deces.

Articolul 756

Comerciantul falit suferă toate restrictiunile drepturilor civile, politice, administrative și profesionale, prevăzute în legi.

Articolul 757

Falimentul deschide concursul creditorilor asupra bunurilor falitului fără deosebire între creanțele civile și cele comerciale.

Dela data sentinței declarative de faliment și pînă la închiderea falimentului, toate creanțele, chiar dacă sînt garantate cu ipoteca, gaj, privilegiu sau orice alt drept de preferinta și chiar dacă asupra lor este pendinte vreo judecata sau s'a obținut vreo sentinta, vor fi supuse procedurii de verificare pentru stabilirea lor și a modului lor de plată.

Nu sînt supuse acestei proceduri creanțele derivând din impozite, taxe, amenzi penale sau amenzi fiscale cuvenite Statului sau altor persoane juridice de drept public pentru care se vor observa legile speciale.

Articolul 758

Creanțele garantate ca gaj, sau cu un drept de retentiune asupra bunurilor mobile ce se dețin de către creditori, vor putea fi realizate individual în cursul falimentului, chiar înainte de verificarea creanțelor, dacă au ajuns la scadenta prevăzută în act, iar suma rezultată din vânzare se va consemna spre a se distribui după verificarea creanțelor.

Creanțele garantate cu altfel de drepturi de preferinta asupra bunurilor mobile, precum și creanțele garantate cu privilegiu sau ipoteca asupra bunurilor imobile, pot să fie de asemenea realizate în mod individual, însă numai după verificarea lor la pasivul falimentului.

Articolul 759

Judecătorul sindic poate oricînd sa împiedice vînzarea bunurilor prevăzute în articolul precedent plătind pe creditor.

El va putea proceda la scoaterea în vânzare a bunurilor gajate, creditorul gagist neputându-se opune la aceasta, decât numai renunțând la dreptul de a-și obține plata creanței sale asupra celorlalte bunuri nesupuse gajului.

Articolul 760

Salariul sub orice formă, pe luna care precede declararea în faliment și pe aceea următoare, datorat lucrătorilor, prepușilor, comisilor și oricăror altor persoane pentru serviciul prestat în întreprinderea falitului, se va admite cu preferinta în rang imediat următor creditorilor garantați cu un drept de privilegiu special.

Articolul 761

Privilegiul locatorului se aplică și pentru despăgubirea arătată de art. 786. Acest privilegiu nu se întinde asupra mărfurilor ieșite din magazinele sau din locurile unde locatarul își exercită comerțul sau, dacă cei de al treilea au dobîndit drepturi asupra lor afară de cazul de sustragere frauduloasă.

Articolul 762

Creditorii cu ipoteca, gaj sau privilegiu își vor valorifica dreptul lor de preferinta asupra prețului rezultat din vînzarea bunurilor afectate, pentru capital, dobânzi și cheltuieli. Dacă prețul nu ajunge pentru plata integrală a creanțelor lor, ei vor concura cu creditorii chirografari la repartițiile restului activului însă numai pentru capitalul ce li se mai datorează, fără a se tine seama de dobânzile posterioare datei sentinței declarative de faliment.

Aceiași creditori au dreptul sa concureze chiar la repartițiile făcute înainte de distribuția prețului rezultat din vînzarea bunurilor supuse ipotecii, gajului sau privilegiului lor. În asemenea caz, dacă ei obțin în urma o colocatiune utila și definitivă asupra acestui preț pentru întreaga lor creanta, socotindu-se în prim loc dobânzile, sumele primite din repartițiile anterioare vor fi deduse din suma ce le-a fost colocata ca privilegiați, spre a fi atribuită masei creditorilor chirografari. Dacă colocarea utila nu acoperă decât o parte din creanta garantată, deducera de mai sus nu are loc decât pentru partea primită în plus.

Articolul 763

Toate creanțele în sume de bani împotriva falitului, existente la data sentinței declarative, se socotesc ajunse la scadenta în ce privește efectele falimentului.

Articolul 764

Sentinta declarativă de faliment suspenda numai față de masa creditorilor curgerea dobânzilor fie legale fie convenționale, la creanțele negarantate prin ipoteca, gaj sau alt privilegiu.

Articolul 765

Creanțele condiționale, concura la masa falimentului, cu rezerva celor arătate în această lege referitor la repartiția sumelor cuvenite unor astfel de creanțe.

Sînt socotite condiționale și acele creanțe care nu pot fi valorificate împotriva falitului, decât după executarea unui coobligat principal.

Articolul 766

Creanțele compensabile la data declarării în faliment nu se mai valorifica la masa falimentului.

Compensatiunea are loc chiar dacă la data declarării în faliment, creanțele sau numai una din ele erau ajunse la scadenta, sau erau sub condițiune, ori dacă creanta în contra falitului nu avea drept obiect o sumă de bani.

Creanțele în contra falitului neconstand în sume de bani, sau deși în sume de bani, însă de o valoare supusă fluctuatiunilor, se vor socoti și în ce privește compensatiunea potrivit dispozițiunilor din art. 769.

Dacă creanta împotriva falitului este supusă unei condițiuni suspensive, compensatiunea nu operează decât în urma depunerii unei cauțiuni ce se va fixa de către judecătorul sindic.

Se mai pot compensa creanțele ce se nasc după sentinta declarativă de faliment în baza articolelor 774-792 sau care renasc potrivit dispozițiunilor art. 801.

Articolul 767

Compensatiunea nu are loc:

1. cînd un creditor concursual a devenit debitor al masei după data declarării în faliment;

2. cînd creanta în contra falitului a fost dobandita după data declarării în faliment;

3. cînd un debitor al falitului a dobîndit o creanta mai înainte de data sentinței declarative de faliment, însă în momentul dobîndirii, cunoștea starea de încetare de plati a debitorului.

Articolul 768

Creanțele neproducatoare de dobânzi ce nu au ajuns la scadenta, la data declarării în faliment, vor fi admise la pasiv, pentru suma lor întreaga, însă plata oricărei repartitiuni va consista într'o sumă, la care dacă s'ar adauga dobînda legală pentru timpul cat mai rămîne să curgă dela data momentului de plată pînă la ziua scadentei creanței, această sumă sa echivaleze cu cota de repartitiune.

Articolul 769

Creanțele avînd de obiect o altfel de prestațiune decât în sume de bani, sau în sume de bani însă cu valoarea supusă fluctuatiunilor, concura la masa după valoarea pe care o aveau la data declarării în faliment.

Articolul 770

Creditorul unei rente viagere va fi admis la pasiv pentru o sumă echivalenta capitalului rentei, cu dreptul de a primi în timpul vieții sale, cat va dura falimentul, renta capitalului, redus la cota falimentului, sau pentru capitalul necesar ca sa constitue la o întreprindere de asigurare o sumă reprezentând valoarea actuala a rentei.

Articolul 771

Creditorul mai multor coobligati solidari, participa la repartiții în toate masele coobligaților care au fost declarați în faliment și va fi admis cu valoarea nominală a creanței sale pînă la deplina achitare.

Niciun regres nu se poate exercita în contra maselor coobligaților faliți pentru dividendele plătite, atîta timp cat creditorul nu a fost achitat în întregime, în capital și accesori. Dacă dividendele întrunite ce s'au atribuit creditorului în toate falimentele coobligaților ar trece peste suma lui datorată, restul va fi înapoiat maselor falimentelor în proportiune cu partea ce ele au plătit mai mult decât ar fi fost în sarcina fiecăreia.

Articolul 772

Creditorul care mai înainte de declararea falimentului a primit dela un coobligat cu falitul sau dela un fidejusor plata unei părți din creanta, nu va putea fi admis la pasiv decât pentru partea neincasata. Coobligatul, care pentru partea plătită care un drept de regres în contra falitului, va putea, fi înscris la pasiv cu această sumă. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plătească pînă la achitarea integrală a creanței sale, cota cuvenită acelui coobligat, rămînînd creditor al acestuia numai pentru partea neachitata.

Articolul 773

Coobligatul sau fidejusorul falitului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de ipoteca sau de gaj, concura la masa falimentului, pentru a face posibila realizarea garanției sale, dar prețul obținut din vînzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scăzându-se din suma ce este datorată.

Articolul 774

Dacă la data declarării falimentului, un contract bilateral a fost executat numai de partea care nu se afla în stare de faliment, dreptul acesteia la contraprestatiune va fi admis la pasivul falimentului, fără vreo despăgubire pentru daunele care, la acea data, nu erau încă datorate.

Dacă contractul a fost executat numai de falit, judecătorul sindic va cere executarea contraprestatiunii.

Articolul 775

Cînd un contract de vânzare nu a fost exercitat de niciuna din părți, sau nu a fost executat în întregime de ambele părți pînă la data declarării în faliment, dacă cumpărătorul a fost declarat în faliment, executarea se suspenda pînă ce judecătorul sindic declara fie ca își însușește contractul, indeplinindu-l întocmai, fie ca renunța la el.

Vânzătorul poate pune în întîrziere pe judecătorul sindic, iar acesta, este obligat sa declare în termen de zece zile dela data punerii în întîrziere, dacă se substitue în contract; în caz contrar contractul se socotește desființat de plin drept în raporturile cu masa credala.

Vânzătorul care nu s'a folosit de aceasta facultate poate efectua predarea lucrului, valorificandu-și la pasiv creanta sa pentru preț, fără ca judecătorul sindic să se poată opune la aceasta.

Articolul 776

Dacă vânzătorul a fost declarat în faliment și dacă lucrul care este obiectul vânzării a trecut în proprietatea cumpărătorului, contractul nu se desființează ci masa intră în locul falitului; dacă însă lucrul care formează obiectul vânzării nu a trecut în proprietatea cumpărătorului, judecătorul sindic are alegerea, sau de a-și însuși contractul indeplinindu-l întocmai, sau de a renunța la el. În acest din urmă caz, cumpărătorul poate să facă uz de facultatea arătată în alin. 2 al art. 775.

Articolul 777

În cazurile, în care potrivit art. 775 și 776, judecătorul sindic renunța la contract, partea cealaltă nu poate să-și valorifice pretentiunile sale pentru despăgubiri la masa falimentului.

Articolul 778

Dacă lucrul mobil, obiect al vânzării, a fost expediat cumpărătorului mai înainte de declararea lui în faliment dar nu a ajuns încă la locul de destinație, la dispoziția acestuia, și nici alții nu au dobîndit drepturi asupra lui, vânzătorul poate relua lucrul, privindu-l cheltuielile și restituind aconturile primite, afară numai dacă nu voiește sa dea curs contractului, verificandu-și la pasiv creanta sa pentru preț, sau judecătorul sindic nu va cere predarea lucrului, plătind prețul integral.

Articolul 779

Dacă s'a convenit ca prețul să se plătească la un anumit termen sau în rate, iar judecătorul sindic își însușește contractul, vânzătorul poate cere o cauțiune; judecătorul sindic va putea sa plătească de îndată prețul, din care se va scădea dobînda legală socotită din momentul plății și pînă la scadenta convenită.

În vînzările cu predari succesive, din care unele au fost efectuate dar neachitate, judecătorul sindic care și-a insusit contractul, este obligat a le plati și pe acestea.

În vînzările de acest fel, cînd judecătorul sindic nu și-a insusit contractul, vânzătorul nu poate să-și valorifice pretentiunile sale la masa falimentului.

Articolul 780

Dispozițiunile privitoare la vînzarea neexecutata se aplică în mod corespunzător și celorlalte contracte bilaterale.

Articolul 781

Dacă s'a stipulat ca predarea unor mărfuri sau titluri de credit cotate la bursa sau pe piața, să aibă loc la o zi fixată sau înlăuntrul unui termen fix și ziua sau termenul se împlinesc după declararea în faliment a uneia dintre părți, contractul se reziliază de plin drept. Suma consistand din diferența dintre prețul de cumpărare și prețul din ziua sentinței declarative de faliment, din bursa sau piețele locului executării sau în lipsa, din bursa sau piețele cele mai apropiate, se va plati masei dacă va fi creditoare sau se va admite la pasiv în caz contrariu.

Articolul 782

În caz de faliment al unui asociat dintr'o societate în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, dacă ceilalți asociați nu au cerut excluderea falitului sau dacă falimentul asociatului nu atrage disolvarea societății, judecătorul sindic poate cere lichidarea părții sociale a falitului după ultimul bilanț aprobat, sau sa continue societatea dacă ceilalți asociați consimt.

Dispozițiunile de mai sus se aplică și în caz de faliment al unui asociat comanditat într'o societate în comandită pe acțiuni.

Articolul 783

Contractele de cont-curent, de depozit bancar, de deschidere de credit, de comision și mandat se desființează prin falimentul uneia din părți, afară numai dacă judecătorul sindic declara ca menține contractul, iar cealaltă parte nu se opune.

Dacă comisionarul, deținător de titluri de credit spre încasare sau de mărfuri spre vânzare, este declarat în faliment, comitentul are dreptul sa reia titlurile sau mărfurile ori sa ceara prețul încă neincasat.

Articolul 784

Dacă depozitarul comodatarul, locatarul sau alt posesor, cu titlul precar al unui lucru mobil, este declarat în faliment, proprietarul are dreptul la restituirea acestuia conform contractului.

Dacă, în ziua declarării în faliment, lucrul nu se găsește în posesiunea falitului și nu-l poate relua dela actualul deținător, proprietarul are dreptul să-și valorifice la pasiv creanta sa, pentru valoarea pe care o avea lucrul la data declarării falimentului. Dacă falitul poseda lucrul la această dată, dar ulterior a pierdut posesiunea proprietarul poate pretinde dela masa, întreaga valoare a lucrului.

Articolul 785

Contractul de asociație în participație se desființează prin falimentul titularului.

Asociații în participație nu sînt admiși la pasivul falimentului decât numai pentru acea parte a capitalului adus de ei, pentru care vor face dovada ca n'a fost absorbită de partea pierderilor ce cad în sarcina lor.

Ei vor fi însă obligați, dacă li se cere să facă vărsămîntul părții neachitate din contributiunea lor, pentru a servi la acoperirea pierderilor.

Articolul 786

Falimentul locatarului sau al locatorului, afară de stipulațiune contrară, nu desființează contractul de locațiune al unui imobil, în locul falitului substituindu-se masa reprezentată prin judecătorul sindic.

Dacă cel declarat în faliment este locatarul, judecătorul sindic poate cere oricînd desființarea contractului, dând proprietarului o dreapta despăgubire, care în caz de neînțelegere între părți, va fi fixată de tribunal.

Articolul 787

Contractul de locațiune de servicii avînd de obiect prestațiuni de servicii strict personale din partea falitului sau în favoarea acestuia, rămîne străin de masa falimentului.

Dacă totuși prestatiunea de servicii în favoarea falitului poate folosi falimentului la continuarea comerțului sau în alt mod, judecătorul sindic are dreptul să-și însușească contractul.

Articolul 788

Contractul de întreprindere de lucrări se desființează prin falimentul uneia din părți, afară numai dacă judecătorul sindic nu declara ca își însușește contractul și cealaltă parte consimte.

Dacă întreprinzătorul de lucrări este cel declarat în faliment, judecătorul sindic se poate substitui numai cu consimțămîntul creditorilor dat cu majoritatea arătată în art. 814.

Articolul 789

Falimentul asiguratului nu desființează contractul de asigurare afară de stipulațiune contrară și afară de aplicațiunea art. 622 atunci cînd se dovedește ca din cauza falimentului riscul s'a mărit. Dacă contractul continua, creanta asiguratorului pentru primele neplătite trebuie achitată integral, chiar dacă scadenta primei a fost anterioară declarării în faliment.

Dacă asigurarea este pentru caz de vieata sau mixtă, judecătorul sindic, cu autorizațiunea tribunalului are dreptul de a rascumpara polița sau de a o cesiona afară de cazul în care asigurarea este stipulată în favoarea unui tertiu, cînd se vor aplica pentru vărsămintele făcute, dispozițiunile de drept comun, referitoare la actele săvîrșite în frauda creditorilor.

Articolul 790

În caz de faliment al asiguratorului, asigurații au dreptul sa socoteasca reziliat de plin drept contractul, dacă în termen de doua luni dela sentinta declarativă de faliment, nu s'a făcut uz de dispozițiunea art. 18, alin. 3, Nr. 3, al legii pentru constituirea și funcționarea întreprinderilor private de asigurare și reglementarea contractului de asigurare, referitoare la cesiunea de portofoliu, și dacă timp de 30 zile, dela expirarea acestui termen, fără să se fi făcut cedarea de portofoliu, judecătorul sindic cu autorizarea, tribunalului, nu a reasigurat riscurile pe seama asiguraților la un alt asigurator.

Articolul 791

În raporturile dintre reasigurator și reasigurat, reasiguratorul trebuie să plătească reasiguratului falit, integral suma reasigurata, scăzându-se numai primele sau alte sume ce i s'ar datora de către reasigurat.

Articolul 792

Falimentul editorului nu desființează contractul de editura, dacă creditorii decid în conformitate cu art. 814, continuarea comerțului. Autorul are cu toate acestea dreptul de a cere desființarea contractului dacă el nu începuse să fie executat sau dacă nu obține garanții suficiente pentru executarea lui.

Articolul 793

Sînt lipsite de efect, față de masa credala, actele și înstrăinările cu titlul gratuit, inclusiv constituirile de dota, exceptându-se darurile manuale, obișnuite, făcute de falit în timpul exercitării comerțului și în cei trei ani anteriori sentinței declarative de faliment.

Dacă falimentul a fost declarat după retragerea din comerț, actele mai sus arătate sînt lipsite de efect, anteriori retragerii, precum și în tot timpul ce s'a scurs dela, acest eveniment și pînă la data sentinței declarative.

De asemenea sînt lipsite de efect plățile datoriilor neajunse la scadenta, făcute de falit în aceleași termene, chiar dacă au fost obținute pe cale judecătorească, dacă scadenta lor ar fi avut loc în ziua declarării în faliment sau la o dată posterioară.

Articolul 794

Judecătorul sindic poate să atace pe cale de acțiune sau pe cale de excepțiune, toate actele simulate sau făcute în frauda de către debitor în paguba creditorilor, în cei cinci ani anteriori declarării în faliment.

Acțiunea se intenteaza la tribunalul care a pronunțat falimentul atît în cazul cînd ea este pornită împotriva contractantului imediat, cat și în cazul cînd este pornită împotriva succesorilor acestuia.

Articolul 795

Vor fi revocate, dacă judecătorul sindic dovedește ca cealaltă parte a cunoscut sau trebuia sa cunoască starea de încetare de plati a debitorului:

1. actele cu titlu oneros cu rezervat celor arătate în art. 796 și a constituirilor de gajuri și ipoteci pentru datorii contextuale, dacă au avut loc în anul ce preceda data sentinței declarative de faliment;

2. plățile, datoriilor, în sume de bani, ajunse la scadenta, care nu au fost efectuate în bani, cu cecuri sau alte titluri echivalente, precum și gajurile și ipotecile constituite pentru garantarea datoriilor preexistente, neajunse la scadenta, dacă au avut loc în cei doi ani anteriori datei sentinței declarative de faliment;

3. actele în care valorile date sau obligațiunile luate de falit întrec cu mult prestatiunea facuta sau promisa de cealaltă parte, dacă au avut loc în cei doi ani anteriori datei sentinței.

Articolul 796

Vor fi revocate plățile datoriilor lichide și exigibile, gajurile și ipotecile constituite pentru datorii ajunse la scadenta dacă au avut loc în cele șase luni anterioare sentinței declarative de faliment și dacă judecătorul sindic dovedește ca creditorul cunoștea sau trebuia sa cunoască starea de încetare de plati a debitorului.

Articolul 797

Actele prevăzute în art. 795 intervenite între soți în timpul în care falitul era comerciant, vor fi revocate dacă au avut loc în cei cinci ani anteriori declarării în faliment.

Articolul 798

Cînd s'a achitat o cambie ajunsă la scadenta, plata nu va putea fi revocată, dacă posesorul ei trebuia sa o primească pentru a nu pierde acțiunea cambiala față de obligații de regres. În acest caz, ultimul obligat de regres față de care judecătorul sindic dovedește ca cunoștea sau trebuia sa cunoască starea de încetare de plati a obligatului direct, la data cînd a tras sau a girat cambia, este ținut ca restitue suma plătită de către falit.

Articolul 799

Bunurile pe care sotia falitului le-a dobîndit în timpul căsătoriei în cei cinci ani anteriori sentinței declarative, se presupun, față de masa credala, pînă la proba contrarie a fi dobândite cu banii falitului și vor fi considerate proprietatea acestuia.

Articolul 800

Dacă bărbatul era comerciant la data celebrarii căsătoriei sau, dacă neavând atunci vreo profesiune determinata a devenit comerciant în anul următor, măsurile de garantare a dotei femeii nu se întind, în niciun caz, asupra bunurilor dobândite de bărbat în timpul căsătoriei prin orice alte titluri afară de succesiune sau donatiune.

În aceste cazuri, femeia nu poate exercita nicio acțiune asupra masei falimentului pentru avantajele derivând din contractul de căsătorie și creditorii nu vor putea să se prevaleze de avantajele derivând din același contract în favoarea bărbatului.

Articolul 801

Tot ceea ce s'a dobîndit în baza unui act, declarat fără efect sau revocat, trebuie să fie restituit, intrand în compunerea masei falimentului. Dacă bunul nu mai exista în natura, judecătorul sindic poate să ceara în locul bunului valoarea lui la data declarării în faliment.

Judecătorul sindic trebuie să restitue bunul primit de falit cu titlul de contraprestatiune, dacă exista și astfel cum se găsește în activ; în caz contrariu, va plati prețul în măsura imbogatirii masei credale. Creanta rezultând din eventuala diferența între valoarea lucrului și prețul plătit va fi admisă la pasiv.

Creditorul care a restituit ceea ce i-a fost dat în plata, reintra în drepturile sale de creditor concursual.

Acela care trebuie să restitue bunurile primite dela falit cu titlu gratuit, le va preda, dacă este de buna credința, în starea în care se găsesc, bogatit. Dacă este de rea credința, trebuie în toate cazurile, sa restitue valoarea întreaga, cum și fructele iar în lipsa acestora, va restitui valoarea lor în măsura în care s'a impercepute.

Articolul 802

Acțiunea revocatorie în contra subachizitorilor va putea fi admisă numai dacă:

1. judecătorul sindic dovedește ca în momentul subachizitiunii sau constituirii dreptului real au cunoscut, sau trebuiau sa cunoască împrejurările care indrituiau exercitarea acțiunii revocatorii în contra predecesorilor lor; în cazul cînd subachizitorii sînt ascendenți, descendenți, rude sau afini ai falitului pînă la gradul al patrulea inclusiv, se presupune, pînă ce ei vor dovedi contrariul, ca au cunoscut sau trebuiau sa cunoască acele împrejurări;

2. subachizitiunea sau constituirea de drepturi reale a avut loc cu titlu gratuit, iar acțiunea în revocare era intemeiata față de acel care a înstrăinat cu titlu gratuit.

Articolul 803

Judecătorul sindic poate să ceara a se face mențiuni imobiliare despre intentarea acțiunii revocatorii.

Aceasta mențiune are drept urmare ca sentinta revocatorie își produce efectele și față de cel care a dobîndit drepturi asupra, imobilelor după data mențiunii.

Articolul 804

Îndată după declararea în faliment, sau cel mai târziu în douăzeci și patru de ore, judecătorul sindic va proceda la punerea sub sigiliu a tuturor bunurilor aparținînd falitului. Cînd falitul are bunuri în alte localități, judecătorul sindic va putea interveni la instanțele din acele localități spre a proceda de urgenta la, sigilarea acelor bunuri. Aceste instanțe avînd cunoștința de declararea în faliment, vor putea pune sigilii din oficiu sau după cererea celor interesați chiar înainte de a primi interventiunea.

Procesele-verbale de punerea sigiliilor întocmite de alte instanțe vor fi înaintate deindata judecătorului sindic.

Articolul 805

Vor fi puse sub sigilii: magazinele, birourile, casele de bani, portofoliile, hârtiile, efectele de comerț și orice alte mobile aparținînd falitului.

Articolul 806

În timpul operațiunii de sigilare, judecătorul sindic poate poate să ia toate măsurile necesare pentru conservarea bunurilor.

Judecătorul sindic poate oricînd sa vândă bunurile supuse stricăciunii sau unei micsorari iminente de valoare, precum și pe acelea a căror conservare ar fi costisitoare.

Articolul 807

Nu se vor pune sub sigilii:

1. vestmintele, rufele și mobilele strict necesare falitului și familiei lui;

2. lucrurile a căror vânzare imediata este încuviințată potrivit articolului precedent;

3. registrele comerciale;

4. cambiile și alte titluri ajunse la scadenta sau cu scadența scurta, care se vor lua de judecătorul sindic pentru a le incasa sau a îndeplini actele conservatorii necesare;

5. sumele de bani, care se vor depune potrivit art. 818.

Toate aceste obiecte vor fi descrise în procesul-verbal.

Registrele, după ce vor fi vizate de judecătorul care aplica sigiliile, se vor depune la grefa tribunalului.

Articolul 808

Dacă inventarierea bunurilor se poate termina într'o singura zi, judecătorul sindic poate să proceadă de îndată la inventariere, fără a se mai aplica sigiliile.

În celelalte cazuri, judecătorul sindic, în cel mai scurt timp posibil va proceda la inventariere, invitand pe falit prin scrisoare recomandată sa asiste și el.

Dacă falitul este decedat și s'a întocmit, sau este în curs de întocmire inventarul bunurilor acestuia, judecătorul sindic poate să-și însușească acest inventar și sa paseasca la completarea lui. În acest din urmă caz, va invita pe moștenitori sa asiste.

Articolul 809

Inventarul va cuprinde descrierea tuturor bunurilor falitului, chiar și acelora nepuse sub sigilii, cu arătarea cel puțin aproximativă a valorii lor din ziua inventarierii. Pentru prețuire, judecătorul sindic va putea fi asistat de un cunoscator desemnat de el, fie chiar dintre creditori.

Inventarul va fi semnat de toți cei ce au fost fața la întocmirea lui.

Înainte de încheierea inventarului, judecătorul sindic va pune în vedere falitului sau reprezentanților legali ai societății falite, obligațiunea ce au de a declara verbal, sub sancțiunea prevăzută de art. 949, punctul 10, dacă după cunoștința lor, mai sînt alte bunuri de trecut în inventar.

Mențiune despre aceasta se va face în procesul-verbal.

Articolul 810

Judecătorul sindic treptat cu inventarierea, ia în posesie bunurile devenind depozitarul lor judiciar.

El va trebui sa anunțe deindata oficiile poștale și telegrafice, stațiunile de cale ferată, magazinele generale, docurile, precum și orice alte locuri de depozitare în circumscripția cărora falitul își are sediul principal sau sucursalele, cu invitatiunea de a i se preda corespondenta și orice obiecte expediate falitului. Se vor incunostiinta de asemenea și băncile sau institutiunile la care falitul are depozite, cu invitatiunea de a nu dispune de acestea fără ordinul justiției.

Cînd falitul poseda bunuri pentru care este instituit un regim de transcripțiuni, inscriptiuni sau intabulari, judecătorul va trimite instanțelor sau autorităților care au în competența lor ținerea registrelor, un extract al sentinței declarative cu indicarea bunurilor aparținînd falitului pentru transcriere sau mențiune. Neîndeplinirea acestei dispozițiuni nu are niciun efect față de masa credala.

Articolul 811

Judecătorul sindic, îndată după aplicarea sigiliilor, va cere tribunalului numirea unui expert contabil, care cu ajutorul bilanțului, registrelor și hârtiilor falitului și altor informațiuni ce ar mai putea culege, va întocmi o lista nominativă a creditorilor.

Judecătorul sindic va trimite fiecărui creditor prin scrisoare recomandată o înștiințare specială cu arătarea termenului fixat prin sentinta declarativă de faliment pentru depunerea cererilor de verificare și a termenului fixat pentru verificarea creanțelor.

Dacă creditorii din străinătate au reprezentanți în țara, înștiințarea se poate trimete acestora.

Judecătorul sindic va cere instanței de carte funciară sau grefei tribunalului situațiunii imobilelor un tablou de sarcinile ce grevează imobilele falitului.

Articolul 812

Cînd falitul nu a prezentat bilanțul în termenul arătat prin sentinta declarativă de faliment și nici într'un scurt termen, ce judecătorul sindic poate să i-l acorde, judecătorul sindic va insarcina pe expertul contabil sa-l întocmească fără întîrziere cu elementele ce poate aduna.

Dacă bilanțul a fost prezentat de falit, judecătorul sindic va proceda la verificare prin expertul contabil, făcându-i rectificările și adăugirile ce ar crede necesare.

Articolul 813

În termen de cel mult o luna dela primirea însărcinării sale, judecătorul sindic va întocmi și prezenta tribunalului o dare de seama amănunțită asupra cauzelor și împrejurărilor în care s'a produs falimentul, arătând natura operațiunilor îndeplinite, sarguinta și experienta falitului în exercițiul comerțului sau, felul de vieata al falitului și al familiei sale, epoca de cînd a început reaua stare a patrimoniului, precum și orice alte fapte, care pot interesa exercitarea acțiunii penale.

Articolul 814

După verificarea creanțelor, creditorii, intruniti în adunare, pot sa decidă, pentru o mai buna lichidare, reluarea în tot sau numai în parte a comerțului întreprins de falit, fixându-se cu preciziune; chiar în deciziunea adunării timpul, limitele și condițiunile în care se acordă reluarea, desemnandu-se persoana însărcinată cu conducerea acestuia, cum și o comisiune formată din cel mult trei creditori pentru supravegherea continuării comerțului.

Aceasta deciziune nu poate fi luată decât cu o majoritate de trei pătrimi a creditorilor în număr și în suma, cu excluderea celor cu drept de preferinta.

Creditorii dizidenți și falitul pot face opozițiune la tribunal în termen de cinci zile dela data luării deciziunii.

Tribunalul se pronunța de urgenta, în camera de consiliu, ascultând pe oponenți și pe sindic. Încheierea tribunalului are caracterul unei încheieri administrative și nu este supusă niciunei cai de atac.

Opozițiunea nu suspenda executarea deciziunii luată de adunarea creditorilor.

Persoana însărcinată cu conducerea comerțului este indatorata sa țină registre, observând dispozițiunile prevăzute de acest cod.

Articolul 815

Judecătorul sindic va preda persoanei însărcinată cu conducerea și în prezenta comisiunii de creditori, bunurile ce fac obiectul continuării comerțului, precum și parte din sumele ce s'ar afla la această dată consemnate și strict necesare pentru începerea operațiunilor continuării comerțului.

Operațiunile comerțului se vor face în numele masei credale; personalul necesar unei bune funcționari va fi angajat în condițiunile art. 740.

Toate actele și corespondenta vor purta mențiunea "faliment în continuare de comerț".

Sumele încasate se vor depune, din cincisprezece în cincisprezece zile la Casa de Depuneri sau Administrația financiară, după reducerea cheltuielilor și a sumelor strict necesare operațiunilor continuării comerțului, iar recipisa se va preda judecătorului sindic.

Articolul 816

Despre mersul operațiunilor continuării comerțului, persoana însărcinată cu conducerea, împreună cu comisiunea de creditori, vor referi judecătorului sindic, înaintând situațiuni trimestriale. Adunarea creditorilor va fi convocată la finele fiecărui semestru pentru a asculta darea de seama a celui însărcinat cu conducerea comerțului, a primi socotelile relativ la gestiunea sa și a decide, cu majoritatea prevăzută de art. 814, dacă trebuie sau nu menținută acea continuare.

Darea de seama va fi depusa cu cel puțin zece zile mai înainte de ziua adunării creditorilor la grefa tribunalului spre a fi cercetata de creditori.

Articolul 817

Datoriile provenind din operațiuni făcute în cursul reluării comerțului vor fi plătite din masa activa cu preferinta față de datoriile chirografare anterioare; iar dacă aceste operațiuni atrag obligațiuni care întrec masa activa, ele sînt numai în sarcina creditorilor care au votat reluarea comerțului; aceștia sînt ținuți personal a le achită în proporția creanței fiecăruia, cu condițiunea ca datoriile sa fi fost contractate în limita autorizațiunii date; în caz contrariu, persoana însărcinată cu conducerea comerțului răspunde personal.

Articolul 818

Judecătorul sindic va incasa creanțele falitului, eliberand chitanța.

Sumele încasate, sub orice titlu trebuiesc depuse în termen de cinci zile dela încasare la Casa de Depuneri și Consemnațiuni, reținându-se numai sumele necesare pentru cheltuieli de justiție și administrație.

Depunerea se va face pe numele judecătorului sindic, în aceasta calitate iar retragerea sumelor depuse se va face numai cu încuviințarea tribunalului.

Articolul 819

Reducerea de creanțe, încheierea de transactiuni, compromisuri, renunțarea la procese, recunoașterea de drepturi, restituirea gajului și eliberarea garanțiilor, vor putea fi făcute de judecătorul sindic numai cu autorizațiunea tribunalului.

Articolul 896

Restrictiunile drepturilor civile, politice; administrative și profesionale, pe care falitul le suferă din cauza declarării sale în faliment, încetează prin reabilitare.

Reabilitarea se va putea pronunța de tribunalul care a declarat falimentul în cazurile și în condițiunile prevăzute de articolele ce urmează.

Articolul 897

Falitul, contra căruia este în curs acțiunea penală pentru bancruta frauduloasă sau care, condamnat fiind pentru bancruta simpla, nu a executat în totul pedeapsa, nu poate să ceara, reabilitarea.

El va trebui sa dovedească ca a plătit integral în capital, dobânzi și cheltuieli toate creanțele admise în tabloul masei pasive.

Președintele tribunalului primind cererea va ordonă ca o copie a acesteia sa stea afișată timp de doua luni la usa tribunalului și în sala bursei, publicându-se de doua ori la interval de câte o luna în Monitorul Oficial și Buletinul Camerei de Comerț.

Creditorul sau oricare persoana interesată va putea în acest timp, să se opună la reabilitare, printr'o întâmpinare depusa la grefa tribunalului însoțită de actele pe care se întemeiază.

Tribunalul, la ziua fixată pentru cercetarea cererii, va examina în primul rând, dacă formalitățile mai sus arătate au fost îndeplinite, apoi ascultând pe falit și examinând actele pe care se întemeiază cererea și întâmpinarea oponentului, dacă s'a făcut opoziție, cum și actele depuse, va putea, acorda reabilitarea. Oponentul nu se va cita.

Articolul 898

Sentinta acordînd reabilitarea va ordonă radierea numelui falitului din registrul și tabloul prevăzute de art. 755.

Sentinta, prin care s'a respins reabilitarea, va putea fi atacată pe calea apelului, numai de către falit în termen de cincisprezece zile dela pronunțare.

Sentinta, prin care s'a acordat reabilitarea, nu este supusă niciunei cai de atac.

Articolul 899

Sentinta, prin care se acordă reabilitarea, se va afișa și publică la cererea celui interesat, în modul prevăzut de art. 897.

Mențiune de reabilitare se va face în registrul comerțului.

Articolul 900

Dacă cererea de reabilitare a fost definitiv respinsă, falitul nu va mai putea introduce o alta decât după un an dela data rămînerii definitive a sentinței.

Articolul 901

Falitul va putea fi reabilitat după moartea sa, la, cererea moștenitorilor.