Decizia nr. 538/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (1)-(3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina-Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Maria Moromete în Dosarul nr. 17.434/280/2018 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 469D/2020.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dreptul la apărare se referă la mijloacele pe care contravenientul le are la îndemână pentru a se apăra într-un proces, și nu în perioada premergătoare în care se constată săvârșirea unei contravenții, iar prezumția de nevinovăție vizează acuzații aduse într-un proces penal.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Decizia nr. 5.421 din 19 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.434/280/2018, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția a fost ridicată de Maria Moromete într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva sentinței prin care s-a respins plângerea împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că încheierea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției în lipsa persoanei care urmează să fie sancționată încalcă dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție a contravenientului, deschizând calea unor abuzuri ale agenților sancționatori.
6.
Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, deoarece legiuitorul a prevăzut posibilitatea indicării unui martor asistent, precum și posibilitatea anulării actului în lipsa respectivului martor.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul a transmis punctul său de vedere în care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 70 din 21 februarie 2013 ,
Decizia nr. 504 din 5 decembrie 2013
și
Decizia nr. 287 din 27 martie 2012 .
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile
art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Prin
art. II pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2024
pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii siguranței rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 29 iunie 2024,
art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
a fost completat cu
alin. (4) , care nu are incidență în prezenta cauză deoarece procesul-verbal a fost întocmit la 30 octombrie 2018. Curtea se va pronunța astfel asupra dispozițiilor
art. 19 alin. (1 )-( 3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , care au următorul cuprins:
–
Articolul 19
:
Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
12.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 24
- Dreptul la apărare, precum și celor ale
art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul criticat a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin
Decizia nr. 417 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 24 iulie 2015, paragrafele 14 și 15, Curtea a reținut că prevederile
art. 19 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
nu contravin
art. 24 alin. (1) din Constituție , întrucât, în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. În caz contrar, contravenientul poate să se adreseze instanței de judecată competente pentru anularea procesului-verbal respectiv, beneficiind în continuare de toate garanțiile impuse de dreptul la apărare. Curtea a arătat că, potrivit
art. 31 alin. (1)
din ordonanță, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, care se judecă de instanța judecătorească, iar în cadrul procesului contravenientul își poate angaja avocat și își poate face orice apărare pe care o consideră necesară. Așa fiind, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate stabilesc o regulă de procedură clară, precisă, de natură să ofere suficiente garanții care să împiedice încheierea abuzivă a procesului-verbal fără participarea contravenientului și să protejeze dreptul acestuia la un proces echitabil.
14.
Curtea a reținut, de asemenea, că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului.
15.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate sunt valabile și în prezenta cauză.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Moromete în Dosarul nr. 17.434/280/2018 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 19 alin. (1 )-( 3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.