Plan din 21 august 2025

CUPRINS: Listă de abrevieri 1. Planul de Management integrat al zonei costiere 1.1. Introducere ... 1.2. Cadrul instituțional și legislativ actual referitor la managementul integrat al zonei costiere și problemele identificate 1.2.1. Cadrul instituțional actual și problemele identificate ... 1.2.2. Cadrul legislativ actual și problemele identificate ... ... 1.3. Delimitarea zonei costiere ... 1.4. Descrierea generală a caracteristicilor zonei costiere 1.4.1. Cadrul natural 1.4.1.1. Relief și climă ... 1.4.1.2. Geologie ... 1.4.1.3. Hidrologie ... ... 1.4.2. Calitatea aerului, apelor și solurilor 1.4.2.1. Aer ... 1.4.2.2. Ape ... 1.4.2.3. Soluri ... ... 1.4.3. Biodiversitate ... 1.4.4. Resurse naturale 1.4.4.1. Resursa stuficolă ... 1.4.4.2. Resursa piscicolă ... 1.4.4.3. Resursa de apă subterană ... 1.4.4.4. Călcare și șisturi verzi ... 1.4.4.5. Nisip ... 1.4.4.6. Nămol sapropelic ... 1.4.4.7. Ape mezotermale sulfuroase ... ... 1.4.5. Patrimoniul cultural ... 1.4.6. Peisaj ... 1.4.7. Aspecte socio-demografice, stare actuală și tendințe ... 1.4.8. Aspecte economice, stare actuală și tendințe 1.4.8.1. Turism ... 1.4.8.2. Pescuit și acvacultură ... 1.4.8.3. Transport ... 1.4.8.4. Agricultura ... 1.4.8.5. Industrie ... 1.4.8.6. Porturi și activități portuare ... 1.4.8.7. Producerea de energie ... 1.4.8.8. Planificare spațială și Dezvoltare urbană ... 1.4.8.9. Infrastructura de utilități ... 1.4.8.10. Gestionarea deșeurilor ... 1.4.8.11. Dragare și construcții hidrotehnice ... ... ... 1.5. Presiunile și impactul acestora asupra zonei costiere: 1.5.1. Pericolele naturale și impactul lor asupra componentelor de mediu și socio-economice ... 1.5.2. Presiuni antropice ... ... 1.6. Scopul și obiectivele planului de management ... 1.7. Programe de măsuri ... 1.8. Plan de activități ... 1.9. Consolidarea/întărirea capacității instituționale ... 1.10. Consultarea și participarea publicului în contextul Planului de Management Integrat al zonei costiere ... 1.11. Plan de monitorizare al activităților ... ... Bibliografie

Listă de abrevieri ABADL - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral AFDJ - Administrația Fluvială a Dunării de Jos AGRIP -Programul pentru Promovarea Produselor Agricole AFM - Administrația Fondului pentru Mediu AJPM - Agenție Județeană de Protecție a Mediului alin. - Alineat ANMAP - Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate ANAR - Administrația Națională "Apele Române" ANCPI - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară ANM - Administrația Națională de Meteorologie ANPA - Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură ANPM - Agenția Națională de Protecție a Mediului ANR - Autoritatea Navală Română ANRMPSG - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon ANSVSA - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ARBDD - Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării art. - Articol As - Arsen AZA - Zonă alocată pentru acvacultură BSC - Comisia Mării Negre (Black Sea Commission) BS SAP - Planul strategic de acțiune la Marea Neagră (Black Sea Strategic Action Plan) °C - Grade Celsius CATUC - Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor Cd - Cadmiu CDI - Cercetare, Dezvoltare și Inovare CE - Comisia Europeană cf. - Conform C_6H_6 - Benzen CJ - Consiliu Județean CLU - Combustibil Lichid Ușor cm. - Centimetru CN ACN - Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile CN APM - Compania Națională Administrația Porturilor Maritime CNZC - Comitetul Național al Zonei Costiere CO - Monoxid de Carbon com. - Comună COV - Compuși Organici Volatili COVNM - Compuși Organici Volatili Nemetanici Cr - Crom Cu - Cupru DCA - Directiva Cadru Ape DCSMM - Directiva Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin DHM - Direcția Hidrografică Maritimă EC - Comisia Europeană (European Commission) EEA - Agenția Europeană de Mediu (European Environmental Agency) ERL - Interval de Efecte Scăzut (Effects Range Low) EQS - Standarde de calitate pentru mediu (Environment Quality Standards) EU - Uniunea Europeană (European Union) ex. - Exemplu FAO - Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organization of United Nations) FEAMPA - Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură FEDR - Fondul European de Dezvoltare Rurală Fig. - Figura FMSY - Randamentul maxim durabil GFCM - Comisia Generală de Pescuit la Marea Mediterană (General Fisheries Commission for the Mediterranean) GNM - Garda Națională de Mediu GPL - Gaz petrolier lichefiat GT - Tonaj brut (Gross Tonnage) GTP - Stație de Tratare a Gazelor (Gas Treatment Plant) ha - Hectare HAP - Hidrocarburi Aromatice Policiclice HCB - Hexaclorbenzen HDPE - Polietilenă de Înaltă Densitate (High Density Polyethylene) HG - Hotărâre a guvernului Hg - Mercur IA - Inteligență Artificială ICEM - Institutul de Cercetări Eco-muzeale ICZM - Managementul Integrat al Zonei Costiere (Integrated Coastal Zone Management) ICZM AG - Grupul Consultativ pentru Managementul Integrat al Zonei Costiere (Integrated Coastal Zone Management Advisory Group) IGSU - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență INCDDD - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" INCDM Grigore Antipa - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" INCD GeoEcoMar - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - GeoEcoMar INHGA - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor IMM - Întreprinderi mici și mijlocii IMTA - Aquacultură Multitrofică Integrată (Integrated multitrophic aquaculture) INP - Institutul Național al Patrimoniului INSSE - Institutul Național de Statistică JRC - Centru Comun de Cercetare (Joint Research Center) Kg. - Kilogram Km - Kilometri kV - Kilovolți L - Litru LDPE - Polietilenă de joasă densitate LMI - Lista monumentelor istorice LNG - Gaz Natural Lichefiat (Liquefied natural gas) loc. - Locuitori LPG - Gaz petrolier lichefiat MADR - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MAE - Ministerul Afacerilor Externe MAI - Ministerul Afacerilor Interne MAP - Planul Mediteraneean de Acțiune (Mediterranean Action Plan) MApN - Ministerul Apărării Naționale MC - Ministerul Culturii mc. - Metru cub MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației MEC - Ministerul Educației și Cercetării MEDAT - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului mg. - Miligram mil. - Milioane MINAC - Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța MIZC - Managementul Integrat al Zonei Costiere mld. - Miliarde Mm. - Mile marine mm. - Milimetru MMAP - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.O. - Monitorul Oficial al României MS - Ministerul Sănătății MTI - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii mun. - Municipiu μg - Microgram μg/g - Microgram per gram μM - Micromol N - Nitrogen (Azot) NbS - Soluții Bazate pe Natură Ni - NichelNMVOC - Compuși organici volatili nemetanici (Non-methane volatile organic compound) NO_2 - Dioxid de azot NO_X - Oxizi de azot NOAA - Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă (Național Ocean and Atmospheric Administration) nr. - Număr O. - Obiectiv general Os. - Obiectiv specific ODD - Obiectiv de dezvoltare durabilă OECD - Organizația pentru Co-operare Economică și Dezvoltare (Organisation for Economic Co-operation and Development) O.M. - Ordin de ministru ONG - Organizație non guvernamentală OUG - Ordonanță de urgență a guvernului P - Fosfor (Phosphorus - P) PAC - Politica Agricolă Comună PAP - Programul de Pescuit și Acvacultură PASM - Plan de Amenajare a Spațiului Maritim PAT - Programul de Asistență Tehnică PATN - Planul de Amenajare a Teritoriului Național PATZ - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Pb - Plumb PCB - Bifenili policlorurați PCP - Politica Comună în domeniul Pescuitului p.e. - Locuitori echivalenți (person equivalent) PJDG - Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor PDD - Programul Dezvoltare Durabilă PLI - Indicele Încărcării de Poluare (Pollution Load Index) PM - Particule în suspensie( Particle matter) PNCDI - Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare PNIESC - Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă POIM - Program Operațional Infrastructură Mare PP - Polipropilenă PUG - Plan urbanistic general PUZ - Plan urbanistic zonal PVE - Pactul Verde European RAJA - Regia Autonomă Județeană de Apă RBDD - Rezervația Biosferei Delta Dunării RGU - Regulament General de Urbanism RLU - Regulament Local de Urbanism RPL - Recensământului Populației și Locuințelor RST - Recomandări specifice de țară S - Suprafață s - Secundă s.a. - Substanță activă SSB - Biomasa stocurilor de reproducători SCI - Site de importanță comunitară (Site of Community Importance) SDTR - Strategia de Dezvoltare Teritorială a României SEB - Stare ecologică bună SNASC - Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNCISI - Strategiei Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă SNDDR - Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României SNDU - Strategia Națională de Dezvoltare Urbană SNPACB - Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru conservarea biodiversității SNT - Sistemul Național de Transport SO_2 - Dioxid de sulf SPA - Zonă de protecție specială (Special Protection Area) STA-ZC - Secretariat tehnic administrativ al zonei costiere STP-CNZC - Secretariat Tehnic Permanent al Comitetului Național al Zonei Costiere t - Tonă TAC - Capturi Totale Permise (Total Allowable Catch) tdw - Tone deadweight TEN-T - Rețea de Transport Trans-Europeană (Trans-European Transport Network) UAIC - Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași UAT - Unitate administrativ teritorială UB - Universitatea din București UE - Uniunea Europeană UNEP - Programul pentru Mediu al Națiunilor Unite (United Nations Environment Programme) UNESCO - Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (United Nations Educațional, Scientific and Cultural Organization) UOC - Universitatea Ovidius Constanța V - Volum WFD - Directiva Cadru Apă 2000/60/CE (Water Framework Directive 2000/60/CE) Zn - Zinc 1. Planul de Management integrat al zonei costiere 1.1. Introducere

Context Managementul integrat al zonei costiere (MIZC) este unul dintre cele mai cunoscute și aplicate instrumente de politici și legislative pentru zonele costiere, utilizat de factorii de decizie din întreaga lume și promovat de Comisia Europeană (Recomandarea Consiliului privind managementul integrat al zonelor de coastă din 2002, Protocolul Convenției de la Barcelona privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă, ratificat de UE în 2010 și noua inițiativă a CE privind planificarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere din 2013) și alte organizații internaționale precum Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă (Național Ocean and Atmospheric Administration - NOAA), Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environment Programme - UNEP), Organizația pentru Co-operare Economică și Dezvoltare (Organisation for Economic Co-operation and Development - OECD). Există mai multe definiții ale managementului integrat al zonei costiere, una dintre cele mai relevante fiind cea din articolului 2 al Protocolului Convenției de la Barcelona privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă, adoptată și de Comisia Mării Negre, conform căreia MIZC este "un proces dinamic de gestionare și utilizare durabilă a zonelor de coastă, ținând cont în același timp de fragilitatea ecosistemelor și a peisajelor costiere, de diversitatea activităților și utilizărilor, de interacțiunile acestora, de orientarea maritimă a anumitor activități și utilizări și de impactul acestora atât asupra părții maritime, cât și celei terestre". Definirea zonei costiere este de o importanță deosebită în politicile publice ale MIZC, deși o definire clară a acesteia este destul de dificilă datorită naturii dinamice a zonelor costiere. Conform Ketchum (1972), zona costieră este interfața dintre uscat și spațiul marin adiacent în care procesele terestre și utilizările terenurilor afectează direct procesele și utilizările maritime și invers. Zonele costiere sunt de mare importanță ecologică, socială, economică și culturală, dar în același timp foarte vulnerabile la schimbările climatice și presiunile antropice tot mai mari. Având în vedere aceste considerente, Comisia Europeană a inițiat în 1996 un program demonstrativ (Program Demonstrativ al UE privind Managementul Integrat al Zonei Costiere EU Demonstrator Programme on ICZM) cuprinzând treizecișicinci de proiecte demonstrative și șase studii tematice, cu scopul de a evidenția problemele care afectează zonele costiere și identifică posibile măsuri de stopare/limitare a deteriorării acestora. În 2000, pe baza experiențelor și a rezultatelor acestui program demonstrativ, Comisia Europeană a adoptat două documente ce au pus bazele politicilor MIZC în Europa, și anume: i) o comunicare a Comisiei către Consiliul și Parlamentul European privind "Gestionarea integrată a zonelor costiere: o strategie pentru Europa" (COM/00/547 din 17.09.2000); ... ii) o recomandare a Parlamentului European și a Consiliului European privind implementarea managementului integrat al zonelor costiere în Europa (COM/00/545 din 08.09.2000). Această recomandare (2002/413/CE) a fost adoptată de Consiliul și Parlamentul European la 30.05.2002. ... O etapă deosebit de importantă în evoluția procesului MIZC la nivel european, cu implicații și pentru bazinul Mării Negre, începe odată cu semnarea la Madrid, în 2009, a Protocolului privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă la Marea Mediterană (ratificat și intrat în vigoare în 2011). În 2019, este adoptat un document ce stabilește Cadrul Comun Regional pentru implementarea MIZC la Marea Mediterană (UNEP/MAP/PAP, 2019), considerat un instrument strategic care facilitează implementarea Protocolului MIZC la Marea Mediterană. Comisia Mării Negre a luat în considerare adoptarea unui instrument similar din punct de vedere juridic, obligatoriu, într-o zonă marină semi-închisă, regională, precum Marea Neagră, identificând necesitatea elaborării unui ghid ca o măsură provizorie până când dezvoltarea unui instrument juridic obligatoriu va deveni cu adevărat fezabilă la nivel regional. Această acțiune a fost inclusă în Planul Strategic de Acțiune pentru Protecția Mediului și Reabilitarea Mării Negre din 2009 ca obiectiv pe termen scurt (BS SAP, 2009). Pentru a oferi mijloacele pentru realizarea acestui obiectiv, în 2010, la solicitarea Comisiei Mării Negre, prin intermediul Secretariatului său, Comisia Europeană a fost de acord să introducă în cadrul proiectului european PEGASO dezvoltarea acestui ghid (Linii Directoare privind Managementul Integrat al Zonei Costiere în Marea Neagră - Guidelines on Integrated Coastal Zone Management in the Black Sea) ca unul dintre rezultatele proiectului. Deoarece Protocolul privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă la Marea Mediterană era singurul exemplu al unui astfel de document legislativ internațional în vigoare, acest ghid a fost elaborat în jurul tematicilor principale acoperite de către Protocolul MIZC de la Marea Mediterană. La nivelul Comisiei Mării Negre este constituit Grupul Consultativ pentru Managementul Integrat al Zonei Costiere (ICZM AG), care are rolul de a face recomandări privind managementul zonei costiere și de a elabora și implementa planuri și strategii, metodologii și instrumente de management integrat al zonei costiere, coordonate la nivel regional, în contextul dezvoltării durabile (BS-SAP, 2009). România a fost printre primele țări din bazinul Mării Negre care a creat cadrul legislativ în vederea implementării managementului integrat al zonei costiere. Prin adoptarea OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, România a recunoscut că managementul integrat al zonei costiere reprezintă un instrument valoros care a creat structuri și un cadru legal pentru a promova implementarea acestuia în consens cu Recomandarea Parlamentului și a Consiliului European din 30.05.2002 privind implementarea MIZC în Europa (2002/413/EC). În 2004, a fost înființat în baza OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, Comitetul Național al Zonei Costiere (CNZC), în scopul asigurării gospodăririi integrate a zonei costiere. Cu toate acestea, Planul național privind gospodărirea integrată a zonei costiere nu a fost elaborat până în prezent din cauza funcționalității necorespunzătoare a cadrului inter-instituțional existent. Totodată, nu sunt stabilite zonele funcționale și inventarul componentelor de mediu ale zonei costiere, care reprezintă elemente de referință pentru respectarea principiilor stipulate în OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare. Mai mult, integrarea politicilor de mediu în politicile și planurile sectoriale privind agricultura, energia, resursele minerale, industria, turismul, pescuitul și acvacultura, transporturile și dezvoltarea zonelor locuite este realizată doar parțial. De asemenea, în prezent, nu există o bază de date integrată sau un inventar național integrat privind zona costieră, iar raportările pe care România, ca stat membru al UE sau ca Parte a Convenției Mării Negre împotriva Poluării, are obligația să le transmită Comisiei Europene, respectiv Comisiei Mării Negre, sunt realizate prin intermediul punctelor focale naționale la nivel european sau din cadrul Comisiei Mării Negre.

Necesitatea elaborării Planului de Management Integrat al zonei costiere Zona costieră românească oferă o multitudine de utilizări de o importanță socio-economică considerabilă pentru societate. Cu toate acestea, diferitele interese sectoriale caută, cel mai adesea, accesul și utilizarea exclusivă a zonei și resurselor din zona costieră. Abordarea sectorială în planificarea dezvoltării și managementului resurselor, agravată de presiunea populației și de complexitatea activităților umane din ecosistemele costiere poate conduce la conflicte de utilizare și la efecte socio-economice și de mediu adverse. Astfel, este nevoie de un document politic intersectorial, respectiv Strategia Națională privind gospodărirea integrată a zonei costiere, care să furnizeze o viziune pe termen lung pentru utilizarea și dezvoltarea durabilă a zonei costiere a României. Îndeplinirea acestei viziuni, respectiv atingerea obiectivelor generale definite în cadrul Strategiei naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere, necesită elaborarea unui plan de management care să stabilească clar "cine face", "ce face", "când face" și "cu ce resurse face". Acest plan este elaborat pentru o perioadă de 6 ani (până în 2030) și va defini măsurile ce se vor lua pentru contracararea principalelor probleme și vulnerabilități din zona costieră și activitățile propuse a se implementa pentru îndeplinirea măsurilor, stabilind în același timp instituțiile responsabile, termenele de realizare, resursele financiare necesare, precum și modul de monitorizare al implementării activităților. ... 1.2. Cadrul instituțional și legislativ actual referitor la managementul integrat al zonei costiere și problemele identificate 1.2.1. Cadrul instituțional actual și problemele identificate Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) este principala autoritate responsabilă de implementarea MIZC în România. Conform Anexei la Ordin 573/23.02.2023 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, MMAP exercită și funcția de strategie și planificare. Conform art. 16, alin. 2, al acestei Anexe, în exercitarea acestei funcții, MMAP elaborează, actualizează și coordonează aplicarea Strategiei de management integrat a zonei costiere. În prezent, pe lângă autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor (MMAP) funcționează Comitetul Național al Zonei Costiere (CNZC), înființat în baza OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, cu următoarele atribuții: – avizarea planurilor de gospodărire integrată a zonei costiere și a planurilor de urbanism locale și zonale; ... – avizarea studiilor de impact pentru activități cu impact semnificativ ce urmează a se desfășura în zona costieră, precum și a bilanțurilor de mediu ale lucrărilor existente; ... – avizarea proiectelor de creare de parcuri și rezervații naturale marine/aferente zonei costiere. ... Conform articolului 68 al OUG nr. 202/2002 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, din componența CNZC fac parte peste 40 de reprezentanți ai autorităților centrale, locale și regionale, instituțiilor, factorilor interesați și organizațiilor non-guvernamentale (https://www.rmri.ro/Home/Responsibilities.CNZC.html). În conformitate cu art. 10 al Regulamentului de organizare și funcționare a Comitetului Național al Zonei Costiere, aprobat prin H.G. 1015/2004 , cu modificările și completările ulterioare, pentru desfășurarea activității curente, CNZC are, în prezent, un Secretariat Tehnic Permanent al CNZC care este asigurat de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și are următoarele atribuții: – pune la dispoziția CNZC documentele necesare acestuia în vederea adoptării deciziilor; ... – asigură pregătirea și organizarea ședințelor de lucru ale CNZC, a dezbaterilor publice și a altor acțiuni inițiate de acesta; ... – pregătește corespondența legată de activitatea curentă a CNZC, în conformitate cu deciziile luate de acesta și transmise de președintele CNZC; ... – răspunde întrebărilor și/sau solicitărilor persoanelor interesate în orice problemă care face obiectul atribuțiilor CNZC, cu excepția celor în legătură cu care CNZC nu a adoptat încă o decizie; ... – asigură întocmirea proceselor-verbale ale fiecărei ședințe de lucru și ale dezbaterilor publice; ... – elaborează proiectele programului de lucru anual în vederea desfășurării activităților CNZC și le supune aprobării acestuia. ... În cadrul CNZC sunt constituite, în prezent, șase Grupuri de Lucru, după cum urmează: – Grupul de lucru pentru delimitarea zonei costiere, urbanism și amenajarea teritoriului; ... – Grupul de lucru pentru combaterea degradării Zonei Costiere prin eroziune marină, alunecări de teren și alte accidente; ... – Grupul de lucru pentru elaborarea documentelor juridice, tehnice la nivel național, regional și intersectorial referitoare la gospodărirea integrată a Zonei Costiere; ... – Grupul de lucru pentru elaborarea de politici, strategii și planuri de acțiune pentru gospodărirea integrată a Zonei Costiere; ... – Grupul de lucru pentru monitorizarea și controlul integrat al patrimoniului, calității mediului și activităților umane din Zona Costieră; ... – Grupul de lucru pentru informare și comunicare. ... Conform art. 6, alin. 8 din Anexa la Regulamentului de organizare și funcționare a CNZC, aprobat prin H.G. 1015/2004 , cu modificările și completările ulterioare, deciziile CNZC au caracter consultativ și sunt luate în considerare de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, dar fără a avea un caracter obligatoriu. În complexitatea cadrului instituțional pentru managementul integrat al zonei costiere, caracterizat prin diversitatea de acte normative și structuri instituționale cu responsabilități și atribuții directe și/sau conexe, CNZC funcționează în prezent destul de greoi și de multe ori ineficient, fiind astfel necesară o revizuire a componenței și, în special, a atribuțiilor acestuia, astfel încât să aibă autoritate, să funcționeze continuu, să devină mai consistent, mai eficient și cu un rol mai important și mai bine definit. În ceea ce privește componența CNZC se remarcă absența reprezentanților mediului de afaceri, astfel, interesele comunității de afaceri din zona costieră nu sunt adecvat reprezentate, protejate și susținute în raport cu autoritățile publice și locale. Acest lucru poate duce la decizii care nu iau în considerare perspectivele și preocupările mediului de afaceri, ceea ce poate afecta negativ dezvoltarea economică sustenabilă în zona costieră. În plus, având în vedere potențialul foarte mare al activităților de planificare spațială a teritoriului și urbanism de a induce riscuri în zona costieră, este surprinzătoare absența organizațiilor profesionale de profil din componența CNZC. Tot referitor la funcționarea CNZC, o problemă importantă pentru asigurarea eficienței CNZC este și lipsa (cel puțin parțială) de resurse (financiare, logistice). Dacă activitatea membrilor CNZC delegați de instituțiile publice nominalizate se asigură din bugetele instituțiilor respective, participarea altor reprezentanți precum și a experților în grupurile nominalizate, depinde de resursele limitate sau chiar inexistente ale acestora, bazându-se pe caracterul voluntar, ceea ce în practică nu s-a dovedit că poate asigura continuitatea și calitatea activităților. Administrațiile locale, membre ale CNZC, sunt destul de puțin motivate și implicate în procesul de management integrat al zonei costiere (cel mai elocvent exemplu este neincluderea delimitării zonei costiere în PUG-uri, de altfel stipulată în OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare), astfel încât atribuțiile și consistența acțiunilor lor în cadrul CNZC necesită o îmbunătățire majoră, inclusiv în ceea ce privește implicarea și expertiza funcționarilor publici. Referitor la coordonarea orizontală intersectorială, se poate spune că în trecut au existat exemple de competențe neclare și suprapuse și de funcționare ineficientă. Pe lângă slăbiciunile în coordonarea și integrarea intersectorială, probleme majore se înregistrează în coordonarea verticală (de la nivel local la nivel național). Capacitățile scăzute, precum și lipsa de experiență și cunoștințe pentru aplicarea unei abordări de management integrat sunt, de asemenea, caracteristice sistemului instituțional existent, iar acest lucru este deosebit de evident la nivel local. Delimitarea clară a responsabilităților din cadrul ministerelor sub jurisdicția cărora intră cele mai importante aspecte referitoare la managementul zonei de costiere este necesară pentru o coordonare mai bună la nivel local a reprezentanților în teritoriu, evitându-se suprapunerea anumitor reglementări, astfel încât acțiunile să fie concertate și eficiente. Totodată, analiza cadrului instituțional și legal actual relevă faptul că există decalaje care pot fi estompate prin adresare punctuală, ținând cont de specificitățile regionale și locale, respectiv condițiile interne și externe - un exemplu poate fi cel referitor la recunoașterea schimbărilor climatice și măsurile necesare. Cooperarea și coordonarea CNZC cu Comitetul Național pentru Amenajarea Spațiului Maritim este, în prezent, parțial funcțională, în ciuda faptului că multe dintre organizațiile componente sunt reprezentate în ambele comitete. Având în vedere că apele teritoriale ale României reprezintă un spațiu comun ambelor instrumente, cooperarea și coordonarea dintre cele două este obligatorie, iar membrii desemnați în cele două comitete naționale să fie aceeași în condițiile în care se poate acest lucru, eliminând astfel posibile scurtcircuite ale proceselor de guvernanță și management. ... 1.2.2. Cadrul legislativ actual și problemele identificate România a fost printre primele țări din bazinul Mării Negre care a creat cadrul legislativ în vederea implementării managementului integrat al zonei costiere. Prin adoptarea OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, România a recunoscut că managementul integrat al zonei costiere reprezintă un instrument valoros care a creat structuri și un cadru legal pentru a promova implementarea acestuia în consens cu Recomandarea Parlamentului și a Consiliului European din 30.05.2002 privind implementarea MIZC în Europa (2002/413/EC). În baza OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, a fost înființat, în 2004, Comitetul Național al Zonei Costiere (CNZC), în scopul asigurării gospodăririi integrate a zonei costiere. Organizarea și funcționarea acestui comitet este reglementată, în prezent, prin H.G nr. 1015/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Pe lângă actele normative menționate mai sus, referitoare la cadrul instituțional, în 2004 au fost aprobate două hotărâri ale guvernului esențiale în procesul de management al zonei costiere, respectiv i) H.G. nr. 546/2004 (publicată în M.O nr. 393 din 20 mai 2004), prin care aprobă Metodologia pentru delimitarea domeniului public al statului în zona costieră și ii) H.G. nr. 749/2004 (publicată în M.O. nr. 455 din 24 Mai 2004), care stabilește responsabilitățile, criteriile și metoda de delimitare a fâșiei de teren aflată în apropierea zonei costiere în scopul conservării valorilor mediului, patrimoniale și peisagistice în apropiere de țărm. Complementar actelor normative mai sus menționate, cadrul legislativ cuprinde numeroase alte acte normative sectoriale. Analizând cadrul juridic actual pentru managementul integrat al zonei costiere se remarcă următoarele aspecte: ● Actualul cadru legislativ are un domeniu de aplicare prea larg. OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, este un act legislativ care încearcă să reglementeze prea mult. Deoarece MIZC se referă la gestionarea zonei costiere și implică probleme multiple, rezultate multiple dorite și instituții multiple, cu mandate diferite, ar trebui să fie mai degrabă un act legislativ care "facilitează" alte acte legislative și reglementări existente să fie aplicate și să fie respectate, în loc să încerce să se reglementeze prin aplicare independentă. Prin urmare, OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, ar trebui să devină o "lege-cadru". Există totuși o excepție, și anume, OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, ar trebui să conțină o secțiune cu reglementări foarte specifice și destul de stricte pentru zona costieră. În ciuda existenței legislației și a reglementărilor privind permisele și procedurile specifice de utilizare a terenurilor și de construcție, zona costieră are nevoie de un "regim legislativ" special din perspectiva gestionării; ● Actualul cadru legislativ este destul de dificil de aplicat. Punerea practică în aplicare a OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, este destul de dificilă, deoarece proclamă că se bazează pe o serie de principii (de exemplu, principiul dezvoltării durabile, principiul precauției, principiul "poluatorul plătește" etc.), dar mecanismele de aplicare a acestor principii sunt destul de greoaie. Astfel, în cazul principiului "poluatorul plătește", dificultăți practice apar deseori, încă din faza de identificarea a poluatorilor; ● Actualul cadru legislativ nu este întrutotul coerent. OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, prezintă câteva exemple de incoerență: i) deși în OUG se aderă la principiul "poluatorul plătește", nu este specificat modalitatea de aplicare a acestui principiu; ii) OUG atribuie sarcini, responsabilități și competențe specifice unor organisme specifice care sunt incompatibile cu alte acte legislative/reglementări existente; ● Actualul cadru legislativ nu este pe deplin corelat cu legislația și definițiile specifice domeniilor conexe. Astfel, în domeniul patrimoniului cultural, spre exemplu, art. 60 alin. (3) al OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, referitor la interzicerea amplasării oricăror construcții pe diverse terenuri printre care "a altor habitate naturale în apropierea monumentelor culturale", prezintă o formulare vagă, nefiind clară noțiunea de apropiere și ignorând definiția zonei de protecție a monumentului istoric și reglementarea intervențiilor în aceasta prevăzute în Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, art. 64 al aceleași OUG, care impune ca prin grija autorității centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor să se elaboreze un inventar la nivel național cuprinzând informații privind patrimoniul cultural și arheologic, ignoră existența Listei monumentelor istorice publicată în M.O conform prevederilor Legii nr. 422/2001 , cu modificările și completările ulterioare, precum și platforma on-line a Repertoriului Arheologic Național, instituit conform O.G 43/2000 ; ● Actualul cadru legislativ, referitor la delimitări, nu este actualizat în conformitate cu lucrările de protecție și amenajare costieră recente sau în curs de desfășurare. OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, prevede la articolul 9, alin. 5 următoarele: Dacă configurația proprietății publice în zona costieră se va modifica ulterior, indiferent din ce cauza, noile delimitări vor fi stabilite conform prevederilor alin. (1) - (3) . Conform alin. 1 al acestui articol, noua delimitare trebuie realizată pe baza metodologiei descrisă în HG nr. 546/2004 . În art. 15 al HG. nr.546/2004 se precizează la pct. c) delimitarea pe toată lungimea litoralului a unei fâșii de teren late de 50-150 m, măsurată de la linia cea mai înaintată a mării, în funcție de lățimea zonei costiere, în care sunt interzise orice fel de construcții definitive. În condițiile în care prin recente lucrări de protecție și amenajare costieră din sudul litoralului, lungimea plajei a crescut până la 300 - 400 m, fâșia de teren lată de 50 - 150 m poate acoperi jumătate din lărgirea plajei, ceea ce ar însemna, potrivit legislației actuale, că sunt permise construcții definitive la jumătatea plajei. Tot referitor la cadrul legislativ, trebuie menționate problemele legate de neclaritățile și ambiguitățile în definirea unor termeni de delimitare, precum domeniul public al statului din zona costieră și neconcordanțele între termenii folosiți de MDLPA și MMAP în diverse reglementări privind delimitarea și managementul zonei costiere. În plus, se constată aplicarea necorespunzătoare a legislației în domeniu, care cuprinde două aspecte principale, respectiv i) nerespectarea obligațiilor UAT-urilor (stipulată în legislația actuală, OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare) de delimitare a zonei costiere, ceea ce poate genera confuzie și incertitudine cu privire la limitele și statutul juridic al zonei costiere, precum și ii) ilegalități asupra domeniului public al statului. ... ... 1.3. Delimitarea zonei costiere În Anexa 1 a OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, zona costieră este definită ca fiind "spațiul geografic situat la contactul mării cu uscatul, incluzând apele de coastă de suprafață și subterane și terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafață și subterane aferente acestora, puternic intercondiționate și în imediata apropiere a liniei țărmului, insule și lacuri sărate, zone umede în contact cu marea, plaja și faleza". Aceeași Ordonanță de Urgență abordează în textul său și modul de delimitare al zonei costiere. Astfel în articolul 9, alineatul 6 , se precizează că "în scopul delimitării zonei costiere și stabilirii măsurilor pentru protecția mediului zonei costiere, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri, cu consultarea autorităților administrației publice locale și a Statului Major al Forțelor Navale, vor clasifica zona costieră în zone funcționale, pe baza unor criterii omogene de utilizare și de gestiune a spațiului". Zonele funcționale, pe baza cărora este clasificată zona costieră, sunt definite în art. 10 al HG nr. 546/2004 , dar lista acestor zone funcționale nu a fost actualizată până în prezent (prin acte normative), deși evoluția situației zonei costiere în ultimele două decenii, din punct de vedere socio-economic și al protecției mediului, o impunea cu prisosință. Același articol din OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, la alineatul 7 , stipulează faptul că "delimitarea zonei costiere se va realiza potrivit planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, prin grija autorităților publice locale". Analiza situației actuale a documentațiilor Plan Urbanistic General arată că în acest moment în niciunul dintre PUG-urile aflate în termenul de valabilitate, nu este realizată delimitarea zonei costiere aferentă UAT-urilor cu deschidere la mare, conform cerințelor legale ( OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare). Astfel, în contextul sus menționat, apare necesitatea de a revizui definirea/delimitarea zonei costiere românești și, ulterior, de a o transpune în legislație. În cadrul prezentului Plan de Management integrat al zonei costiere, delimitarea acesteia s-a realizat pornind de la recomandările Comisiei Mării Negre, respectiv documentul Orientări privind Managementul Integrat al Zonei Costiere la Marea Neagră "Guideline on Integrated Coastal Zone Management in the Black Sea", a cărui elaborare a avut la bază Protocolul ICZM de la Marea Mediterană. Conform acestui document, li se recomandă statelor riverane Mării Negre a-și stabili limitele geografice ale zonei costiere astfel: – limita dinspre mare - limita exterioară a apelor naționale teritoriale; ... – limita dinspre uscat - limita unităților de coastă competente, așa cum sunt definite la nivel naționale de fiecare țară riverană Mării Negre. ... În cazul delimitării zonei costiere românești, limita dinspre mare este considerată limita a 12 mile marine de la linia de bază, respectiv apele teritoriale ale României, în timp ce stabilirea limitei dinspre uscat s-a realizat pe baza a trei criterii, respectiv: ● criteriul proximității; ● criteriul legăturilor funcționale; ● criteriul administrativ-teritorial. Aplicate la contextul zonei costiere românești: – teritoriul trebuie să aibă deschidere la Marea Neagră; ... – între teritoriile incluse în zona costieră trebuie să existe "legături funcționale" relevante; ... – criteriul administrativ - teritorial, are în vedere organizarea administrativ - teritorială a României. Conform cadrului instituțional al României, teritoriul este organizat în unități administrativ teritoriale (UAT), având atribuții și responsabilități partajate, printre acestea aflându-se: inițierea și aprobarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism în conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv delimitarea în PUG-uri a limitelor zonei costiere conform OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare; emiterea autorizațiilor de construire conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepțiile prevăzute de lege; și controlul disciplinei în construcții conform Legii nr. 50/1991, republicată , cu modificările și completările ulterioare. ... Aplicând coroborat cele trei criterii, stabilirea limitei geografice dinspre uscat a zonei costiere poate fi făcută la nivelul primului rând de UAT-uri de la țărmul Mării Negre. Totuși, având în vedere proximitatea strânsă între UAT Eforie și UAT Techirghiol, despărțite doar de istmul dintre lac și mare, precum și legăturile funcționale foarte strânse dintre acestea, UAT-urile situate la nivelul primului rând de la țărmul mării se completează cu UAT Techirghiol. Techirghiol, ca și Eforie, sunt stațiuni balneo-climaterice clasificate. Legătura funcțională strânsă dintre cele două rezidă din faptul că beneficiarii serviciilor sectorului balnear din Techirghiol sunt utilizatori și ai resurselor zonei costiere din Eforie (plaja). Există un flux permanent și relevant de deplasări între cele două stațiuni. Ambele localități sunt deservite de aceeași gară CF situată în Eforie Nord. La rândul său, sectorul de servicii balneare din Eforie utilizează ca input resursele lacului care se află pe teritoriul administrativ al orașului Techirghiol. Astfel, zona costieră românească cuprinde un număr de 19 UAT-uri, din județele Tulcea și Constanța, dintre care 2 municipii (Constanța și Mangalia), 4 orașe (Sulina, Năvodari, Eforie, Techirghiol și) și 13 comune (C.A Rosetti, Sfântu Gheorghe, Murighiol, Jurilovca, în județul Tulcea și Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu, Agigea, Tuzla, Costinești, 23 August și Limanu, în județul Constanța). În total, zona costieră cuprinde un număr de 48 de localități dintre care 10 sunt localități componente ale municipiilor și orașelor și alte 38 sunt sate componente ale celor 13 comune (16 în județul Tulcea și 22 în județul Constanța). ... 1.4. Descrierea generală a caracteristicilor zonei costiere 1.4.1. Cadrul natural 1.4.1.1. Relief și climă Morfologia și relieful zonei costiere sunt diferite de-a lungul celor aproximativ 245 km dintre Golful Musura și Vama Veche și sunt rezultatul unei geneze și a unei evoluții diferite, materializate în procese și o dinamică diferite. Astfel, Unitatea Nordică, situată între Golful Musura și Capul Midia și având o lungime de circa 165 km, este preponderent naturală și înglobează țărmul Deltei Dunării, caracterizat prin prezența plajelor nisipoase, pe alocuri a dunelor litorale și a conurilor de rever, a barierelor litorale, a spiturilor și insulelor barieră, a gurilor de vărsare ale Dunării (cu morfologia specifică), a câmpurilor de țărm formate din grinduri maritime despărțite de suprafețe lacustre, japșe, canale sau suprafețe mlăștinoase acoperite cu stuf, precum și a sistemelor de bare și șanțuri în domeniul submers. Unitatea Sudică, întinsă între Capul Midia și Vama Veche, pe o lungime de circa 80 km, este puternic antropizată, morfologia coastei fiind influențată de prezența diferitelor tipuri de infrastructuri socio-economice (clădiri rezidențiale, infrastructură turistică, portuară, etc.) sau structuri de protecție costieră (diguri, pereți verticali, taluzuri, etc.). Relieful este reprezentat prin plaje artificiale și, pe alocuri, naturale, faleze tăiate în loess, platforme de țărm tăiate în calcar, bariere litorale și uneori sisteme de bare și șanțuri nisipoase sau platforme calcaroase submerse. Clima zonei studiate este temperat-continentală, cu influențe cauzate de situarea acesteia la interfața dintre suprafața continentală a Dobrogei și Marea Neagră. Radiația solară globală atinge cele mai mari valori medii anuale din România (peste 135 kcal/cmp), în timp ce durata medie anuală de strălucire a Soarelui înregistrează valori de până la 2500 ore. Temperaturile medii anuale în zona costieră (cuprinse între 11,8°C la Sulina și 12,1°C la Constanța, în perioada 1961-2021) sunt superioare mediei pe țară, cu maxime în perioada iunie - august (medii lunare multianuale cuprinse între 20,1°C și 23,0°C) și minime în perioada decembrie-februarie (medii lunare multianuale cuprinse între 0,6°C și 3,6°C) (Tabel 1.4.1.1.1). Tabel 1.4.1.1.1 Medii lunare multianuale (1961 - 2021) ale temperaturii aerului la a) Sulina, b) Constanța și c) Mangalia (sursa Administrația Națională de Meteorologie) a) Sulina Luna/Temp. aerului I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Temp. anuală Minimă -5.8 -7.0 -1.4 6.6 13.6 18.7 20.1 19.4 15.7 10.9 2.7 -1.5 7.7 Maximă 5.5 5.8 8.1 12.6 19.0 24.4 25.8 26.2 22.3 17.5 12.3 7.1 15.6 Midie 0.6 1.3 4.5 10.0 16.1 20.6 22.8 22.7 18.6 13.4 8.0 3.1 11.8 ... b) Constanța Luna/Temp. aerului I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Temp. anuală Minimă -5.5 -5.8 -0.9 6.9 13.4 18.5 20.1 19.2 16.0 11.0 2.3 -1.8 7,8 Maximă 6.5 8.0 9.1 13.6 19.2 24.9 26.1 26.8 22.4 17.3 13.3 7 16.2 Midie 1.0 2.2 5.4 10.4 16.1 20.7 23.0 22.9 18.7 13.4 8.3 3.3 12.1 ... c) Mangalia Luna/Temp. aerului I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Temp. anuală Minimă -5.1 -4.8 -0.9 7.0 12.9 17.6 19.2 18.9 16.0 10.5 2.4 -1.9 7.7 Maximă 6.6 7.7 9.0 12.5 18.3 23.8 25.7 26.3 22.0 17.3 13.4 7.2 15.8 Midie 1.3 2.4 5.2 9.8 15.4 20.1 22.4 22.4 18.5 13.4 8.4 3.6 11.9 ... Cantitățile medii anuale de precipitații înregistrate în perioada 1991-2020 sunt cuprinse între 240 și 494 mm, cu medii lunare semnificativ mai coborâte în Sulina și mai ridicate în Constanța și Mangalia. Mediile lunare raportate la perioada 1991-2020 arată două maxime; un maxim în perioada mai-iunie, iar cel de al doilea în octombrie. Valorile medii lunare minime se înregistrează în luna februarie (Tabel 1.4.1.1.2). Tabel 1.4.1.1.2 Cantități de precipitații medii lunare multianuale - perioada 1991-2020 (sursa Administrația Națională de Meteorologie) Stația I II III IV V VI VII VII IX X XI XI Anual Constanța 35,6 26,9 37,4 31,9 44,8 42,3 41,9 36,3 44,0 44,4 41,5 41,1 468,0 Gura Portiței 24,1 20,3 25,9 27,7 32,9 35,2 26,3 28,3 37,6 40,3 37,6 35,4 372,1 Jurilovca 25,6 20,9 25,7 29,4 36,0 45,0 32,9 30,1 38,5 32,9 32,6 30,6 361,6 Mangalia 37,9 24,5 32,2 29,4 42,7 43,0 41,0 31,6 58,3 48,2 37,4 37,9 464,3 Sf. Gheorghe 24,2 18,0 21,8 22,9 24,2 29,4 24,0 30,9 38,3 36,6 32,2 25,2 329,8 Sulina 16,0 11,9 17,4 14,0 20,3 28,3 18,9 23,5 21,5 24,3 22,7 21,7 240,5 Zona costieră este caracterizată prin viteze mari ale vântului datorită conexiunilor complexe stabilite între traiectoriile furtunilor venite din Atlantic, activitatea de ciclogeneza din bazinul Mării Mediterane și circulația atmosferică din bazinul Mării Negre. Un alt motiv al acestor valori mari ale vitezei vântului îl reprezintă și rugozitatea foarte scăzută a suprafeței apei. Viteza medie multianuală (1961-2021) a vântului de-a lungul coastei românești a Mării Negre are următoarele valori: Constanța - 12,3 m/s, Mangalia - 12,7 m/s și Sulina - 18,1 m/s. Cele mai puternice vânturi se înregistrează iarna (decembrie-februarie), preponderent din sector N și NE (Sulina) și N și V (Constanța și Mangalia), în timp ce vara, din iulie până în septembrie, intensitatea este mai redusă (Tabel 1.4.1.1.3). Frecvența anuală a numărului de zile cu viteze ale vântului mai mari de 16 m/s este de 10-25 zile pe coasta Deltei Dunării și de 8-10 zile pe coasta sudică. Tabel 1.4.1.1.3 Frecventa lunară și anuală a vântului (%) pe 8 direcții (perioada 1961 - 2021) la a) Sulina, b) Constanța și c) Mangalia (sursa ANM) a) Sulina I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual calm 0,9 0,9 0,6 0,9 1,2 1,4 1,3 1,4 1,3 0,9 1,1 0,8 1,1 E 4,7 6,7 6,8 9 9 7,5 7,1 8,9 9,7 9,2 9 5 7,7 N 21,5 20,7 19,6 14 14,3 16 19 22,4 17,7 20,4 17,4 20,8 18,7 NE 11 14,9 18,7 15,4 15,2 12,2 13,9 16,9 14,8 15,6 11,6 9,4 14,1 NV 18,7 14,3 10,4 8,8 8,8 12,3 15,2 13,2 14,4 12,7 15,3 18,8 13,6 S 13,2 15,6 19,7 25,3 25,3 23 18,2 14,4 16,7 17,2 17 14,1 18,3 SE 5,7 6,9 9,1 12,5 10,9 8,7 6,2 7 8,1 8 7,3 4,8 7,9 SV 11 10 8 7,9 8,2 8,9 8,3 6,6 7,9 8,1 10,6 12,3 9 V 13,3 10 7,1 6,2 7,1 10 10,8 9,2 9,4 7,9 10,7 14 9,6 ... b) Constanța I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual calm 8 8,6 9,6 9,7 12,2 11,3 12,5 13,8 12,3 10,9 10,3 7,9 10,6 E 2,8 3,5 6,3 9 9,1 7,8 8,1 9,1 8,3 6,3 5,2 2,6 6,6 N 19 20,1 16,4 10,1 9,9 9,7 12,9 13,1 14,1 18,3 15,8 18,5 14,8 NE 9,5 13,9 16,5 13,8 12 10,3 12 13,2 13,2 14,7 9,5 7,7 12,2 NV 14,9 11 8,8 7,1 7,5 10,5 12,1 11,9 9,2 9 11,4 15,8 10,8 S 7,2 9,8 11,5 15 14 12,7 10,2 8,7 9,8 9,2 9,6 7,6 10,4 SE 4,2 6,4 11,1 16,5 17,3 15,4 12,9 12,3 12,1 10,2 8,4 4,3 10,9 SV 8,4 7,7 7,5 6,3 6,2 7,1 5,6 5,5 6,1 7,8 9 9,8 7,2 V 26 19 12,3 12,5 11,8 15,2 13,7 12,4 14,9 13,6 20,8 25,8 16,5 ... c) Mangalia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual calm 11,2 12,1 11,4 13 14,8 13,3 13,1 11,6 9,6 8,5 10 10,3 13 E 4,2 4,9 5,4 6,8 6,9 7,1 7,6 9,4 9,4 7,5 6,5 4,3 6,2 N 11,8 14,8 14,8 11,2 9,3 6,7 8 8,3 7 9,9 8,4 10,3 9,6 NE 7 9,2 13,9 12,8 12,9 11,7 13,2 15,6 14,2 13,6 8,5 6,2 11,5 NV 21,9 17,2 12,4 8,8 8,5 10,6 12,6 14,8 12,7 15,5 17,6 22,2 14,9 S 6,7 8,1 9 9,6 8,9 7,8 6,6 4,2 5,6 6,7 8,4 6,2 6,8 SE 6,4 9,1 13,4 18,7 18,8 18,5 14,4 12 15,4 13,8 11,6 8,1 13,6 SV 4,4 4,8 3,4 3,4 3 3,2 2,2 2,2 2,6 3 4,4 4,6 3,8 V 26,4 19,8 16,3 15,7 16,9 21,1 22,3 21,9 23,5 21,5 24,6 27,8 20,6 ... Pe coastă se manifestă și fenomenul de briză, datorită diferențelor de temperatură între mare și uscat. Acest fenomen este mai pregnant între lunile mai și septembrie, când se înregistrează temperaturi mai ridicate la nivelul uscatului. Tot în perioada caldă a anului se remarcă o variație diurnă a direcțiilor vântului cu un pronunțat caracter periodic. Aceasta nu constă într-o simplă alternare între mare și uscat, ci într-o rotire completă a direcției vântului în sensul acelor de ceasornic. ... 1.4.1.2. Geologie Din punct de vedere geologic teritoriul dobrogean este suprapus peste următoarele mari unități tectonice: Platforma Sud Dobrogeană, Masivul Central Dobrogean, Orogenul Nord Dobrogean, Depresiunea Predobrogeană (Fig. 1.4.1.1.2). Fig. 1.4.1.1.2 Schița tectonică a Dobrogei (conform Mutihac, 2007)

Dobrogea de nord Depresiunea predobrogeană este alcătuită dintr-un fundament magmatic proterozoic superior acoperit, discordant, de depozite siliciclastice marine și continentale paleozoic inferioare și de depozite groase carbonatice devonian mediu - carbonifer inferioare. Urmează complexe vulcanogen-sedimentare permo-triasice, asociate unui bazin de rift. Succesiunea este încheiată de depozite mezozoice și neozoice. La sud de Depresiunea Predobrogeană, Orogenul Nord-Dobrogean reprezintă o zonă îngustă, deformată chimeric (Murgoci, 1914), cu orientare NV-SE. Orogenul Nord-Dobrogean vine în contact cu Depresiunea Predobrogeană de-a lungul Faliei Sfântu Gheorghe, iar la sud cu sectorul estic al Platformei Moesice, de-a lungul Faliei Pecineaga-Camena. În sectorul său nordic, zona litorală românească reprezintă frontul Deltei Dunării și a complexului Razim-Sinoe. Depozitele din zona litorală, ca și cele deltaice și lacustre din vecinătatea țărmului aparțin Cuaternarului. Delta Dunării, ca unitate sedimentară, acoperă o suprafață mai mare de 12.600 kmp, din care aproape jumătate se află în zona submersă marină. Geomorfologia actuală a Deltei Dunării este rezultatul interacțiunii permanente dintre fluviu și mare în timpul Holocenului (Panin, 1996). Câmpia deltaică, cu o suprafața totală de circa 5.800 kmp, începe de la Ceatalul Izmail, unde Dunărea se separă în două brațe, respectiv Chilia și Tulcea. 4.000 kmp din această suprafață o reprezintă câmpia deltaică fluviatilă, în timp ce 1.800 kmp reprezintă câmpia deltaică marină. Limita de separație între cele două subdomenii urmărește aliniamentul Jibrieni (Ucraina) - Letea - Răducu - Ceamurlia - Caraorman. Câmpia deltaică marină este caracterizată prin prezența a numeroase grinduri marine, foste acumulări de nisip de plajă care au fost înglobate în câmpia deltaică pe măsură ce delta a progradat. Grindurile marine pot fi regăsite izolate sau juxtapuse, alcătuind așa numitele formațiuni de acumulare. Câteva astfel de formațiuni sunt Sărăturile, Letea, Perișor și Chituc. Frontul deltaic, cu o suprafață de circa 1.300 kmp cuprinde platforma frontului deltaic și panta frontului deltaic. Morfologia de detaliu a frontului deltaic variază în fața gurii de vărsare a fiecărui braț, fiind în strânsă legătură cu cantitatea de sedimente transportată de fiecare distributar și, implicit, cu evoluția lobilor deltei. Prodelta ocupă mai mult de 5.500 kmp, de la baza frontului deltaic până la adâncimi de 50-60 m. Limita estică a prodeltei este clară spre est, însă dificil de localizat spre sud, din cauza driftului litoral care dispersează pe o suprafață foarte mare sedimentele fine aduse de Dunăre în mare. Influența acestui material fin se simte pe tot platoul continental românesc al Mării Negre, până la sud de Constanța (Panin, 1989).

Dobrogea centrală Fundamentul metamorfozat Neoproterozoic-Cambrian inferior aflorează pe arii extinse, fiind acoperit local de formațiuni calcaroase de vârstă jurasică aflate în axul unor structuri sinclinale largi, foarte erodate. Pătura de formațiuni cuaternare este subțire și lipsită de continuitate.

Dobrogea de Sud Platforma Sud Dobrogeană se dezvoltă la sud de falia Capidava-Ovidiu. Alcătuirea sa geologică este cea a unei platforme tipice, cu un fundament cristalin Precambrian, peste care se dispun formațiuni sedimentare care acoperă intervalul stratigrafic Paleozoic-Cuaternar, fiind întrerupt de câteva lacune de sedimentare. Cuvertura sedimentară acoperă intervalul stratigrafic Paleozoic-Neozoic, fiind prezente numeroase discontinuități și lacune de sedimentare. Formațiunile geologice aparțin următoarelor cicluri de sedimentare: ● Ciclul Paleozoic, care include roci terigene de origine marină din intervalul Cambrian superior-Devonian inferior, precum și depozite carbonatice și serii paralice cu cărbuni în intervalul Devonian mediu - Carbonifer inferior; ● Ciclu Permo-Triasic în facies germanic cu secvențe inferioare și superioare detritice separate printr-o formațiuni carbonatice; ● Ciclul Jurasic și Cretacic reprezentat prin Jurasicul mediu-detritic; Jurasic superior-Barremian, dominant carbonatic și Cretacicul superior care este calcaros-marnos; ● Ciclul Badenian - Pleistocen reprezentat prin depozite predominant detritice care reflectă evoluția bazinului, de la un bazin marin de mică adâncime, la unul continental (excepție fac calcarele eocene).

Formațiunile geologice întâlnite în zona litorală sudică De la Capul Midia spre sud, până la Vama Veche și chiar mai departe, pe teritoriul Bulgariei, în zona litorală aflorează depozite antecuaternare. Astfel, șisturile verzi ale Dobrogei centrale, de vârsta precambrian superior, aflorează la Cetatea Histria, lângă satul Vadu, în faleza sudică a lacului Tașaul, precum și la țărmul mării, la baza falezei Capului Clisargic. Jurasicul superior calcaros (Oxfordian și Kimmeridgian) aflorează la Cap Midia și pe malul lacului Siutghiol (Chiriac, 1960; Drăgănescu, 1976). Tot în zona lacului Siutghiol apar și depozite cretacice aparținând Barremianului, Aptianului și Senonianului (Chiriac, 1960). Sarmatianul reprezintă formațiunea cea mai răspândită. Calcarele de vârsta Sarmațian mediu (Bassarabian) și Sarmațian superior (Kersonian) alcătuiesc baza falezei marine (Chiriac, 1960) de pe litoralul sudic. Deasupra calcarelor sarmatiene se întâlnesc depozite argiloase de vârsta Pleistocen inferior. Pleistocenul mediu și superior este reprezentat prin depozite groase de loess, care reprezintă o rocă slab consolidată, friabilă, alcătuită din material detritic de granulație siltică și subordonat nisipos foarte fină, depuse eolian. Loessurile au intercalate 7 grupe de paleosoluri.

Hidrogeologia sectorului litoral Delta Dunării În sectorul nordic al zonei costiere, apa subterană este prezentă sub forma unui acvifer superficial, cantonat în depozitele fluviatile și deltaice cvasiprezente și are caracteristicile unui acvifer cu nivel liber. Acviferul este în legătură hidraulică directă atât cu Dunărea, cât și cu Marea Neagră, variațiile de nivel ale acestuia fiind influențate în mod principal de regimul hidrologic al acestora și doar secundar de regimul precipitațiilor. Contactul hidrogeologic între apele sărate ale Mării Negre și cele ale Dunării este variabil spațial și în timp, fiind determinat de raportul nivelurilor piezometrice ale celor două entități. Până în prezent nu se cunosc relatări asupra prezenței acviferelor de adâncime în sectorul de nord. Masivul Central Dobrogean Formațiunea șisturile verzi reprezintă o formațiune de orogen, considerată de unii autori ca formațiune de flis, afectată de un metamorfism regional, care a produs suficiente transformări de structură și textură a rocilor, făcându-le impermeabile. În zona costieră a Dobrogei Centrale, formațiunea șisturilor verzi aflorează la baza falezei de la Capul Clisargic, din dreptul comunei Corbu, peste care s-au intersectat în foraje, fie călcare jurasice, fie petice de nisipuri aptiene, capabile să rețină volume relativ mici de apă potabilă. Pompările excesive favorizează infiltrarea apei marine. Dobrogea de Sud Pe arealul Dobrogei de Sud se evidențiază două acvifere majore suprapuse, cu dezvoltare regională, respectiv un acviferul superior, cantonat în depozite calcaroase de vârsta sarmațian, având grosimi de până la 150 m și nivel liber și un acvifer inferior, sub presiune, cantonat în călcare și dolomite aparținând Jurasicului superior și Cretacicului inferior, cu grosimi de 200-1200 m. La scara întregului teritoriu al Dobrogei de Sud există numeroase interferențe între apele de suprafață, reprezentate în special de sistemul lacustru ce bordează litoralul românesc, canalul Dunăre-Marea Neagră, canalul Poarta Albă-Midia Năvodari și canalele pentru irigații și apele subterane cantonate în cele doua acvifere amintite. ... 1.4.1.3. Hidrologie Apele curgătoare sunt reprezentate în zona deltei de brațele principale ale Dunării, canale cu circulație activă a apei, canale și gârle din zone naturale cu regim liber și canale și gârle din interiorul incintelor amenajate cu circulația apei controlată sau fără circulație a apei (ex. incinta Murighiol). Brațul Chilia este cel mai tânăr și mai lung (120 km) și transportă cea mai mare cantitate de apă. În zona costieră, brațul Chilia este localizat începând din dreptul localității Periprava, până la gura de vărsare a brațului Musura. Brațul Sulina, localizat în zona costieră de la Mila 10 până la vărsarea în mare, este deversorul central al Dunării și este singurul braț navigabil, cu o lungime de 83,8 km. Brațul Sfântul Gheorghe, localizat în zona costieră aproximativ din dreptul localității Murighiol până la vărsare, este cel mai sudic și mai vechi braț din Delta Dunării, cu o lungime de 108 km, suferind și el, de-a lungul timpului, modificări prin rectificarea meandrelor sale (Tiron, 2010). Înainte de vărsare, din brațul Sfântu Gheorghe se desprinde un alt braț, pe partea dreaptă, care, la rândul său, se bifurcă în Gârla de Mijloc și Gârla Turcească, ambele debușând într-un golf - Meleaua Sacalin. Canalele cu circulație activă a apei sunt reprezentate de Dunavăț, Dranov, Lipoveni, etc., în timp ce canalele și gârlele din zone naturale cu regim liber sunt reprezentate, printre altele, de Ivancea, Crasnicol, Tărâță-Belciug, Lejai, Palade, Buhaz-Zăton, Vătafu-Împuțita, canalul Japșa Vătafu, Gârla Macovei, Perișor, centura Lipoveni-Dranov, canal între canalele Dunavăț și Dranov paralel cu brațul Sfântul Gheorghe. În ceea ce privește râurile din zona costieră, marea lor majoritate au văi înguste și caracter intermitent și se termină în lacuri de tip liman. Cursurile de apă mai importante din zona de studiu sunt: râul Casimcea care se varsă în lacul Tașaul și canalul Carasu în lungul căruia s-a realizat cea mai mare parte a canalului Dunăre - Marea Neagră. Apele stagnante includ lacurile, apele costiere, lagune conectate la mare și golfurile parțial închise. În zona deltei și a complexului Razim-Sinoe cele mai importante lacuri sunt următoarele: ● Complexul acvatic Roșu-Puiu: lacurile Roșu, Roșuleț, Lumina, Rotund-Puiuleț, Vătafu, Erenciuc, Bondarului, Potcoava 2; ● Complexul acvatic Gorgova-Uzlina: lacurile Uzlina, Isac, Isăcel, Cuibul cu Lebede, Pojarnia, Taranova; ● Complexul acvatic Dunavăț-Dranov: lacurile Dranov, Belciug, Zătonul Mare (lagună conectată la mare); ● Lacul Răducului; ● Complexul acvatic Razim-Sinoie: lacurile Razim, Sinoe (lagună conectată la mare) cu lacurile Istria, Nuntași și Tuzla, lacul Zmeica. Cele mai importante sisteme hidrografice din sudul zonei costiere sunt: Lacul Siutghiol (S = 19,56 kmp; V = 90-215 mil. mc), Limanul Tăbăcăria (S = 10,68 kmp; V = 2,032 mil. mc), Limanul Agigea (S = 0,35 kmp) care are un bazin de recepție de 42,2 kmp, Limanul Techirghiol (S = 10,68 Kmp; V = 50 mil. mc; h = 9 m) este cel mai întins liman fluvio-marin din zona de litoral, Limanul Tatlageac (S = 1,41 kmp, V = 2,2 mil.mc) și limanul Mangalia (S = 2,61 kmp, V = 15 mil.mc). Apele marine, exceptând Golful Musura și Meleaua Sfântu Gheorghe (golfuri parțial închise) corespund platformei continentale românești. Partea marină a zonei costiere, așa cum este definită în cadrul acestui studiu, cuprinde apele teritoriale, de la linia de bază până la 12 mile marine în larg. Principalele caracteristici hidrologice:

Curenții marini Curenții de pe litoralul românesc al Mării Negre sunt generați de către vânt, de apele descărcate în mare la gurile Dunării, de morfologia fundului mării și, în apropierea țărmului, de către valuri. Forța pe care vântul o transmite prin frecare suprafeței mării, pune în mișcare masele de apă de suprafață sub forma unor curenți generați de vânt. La rândul lor, acești curenți sunt influențați de rotația Pământului prin accelerația Coriolis, care în emisfera nordică deviază curenții pe direcție orară (în sensul acelor de ceasornic). Pe timp calm, curenții de suprafață sunt generați de curenții fluviali din gurile Dunării. În aceste condiții curenții fluviali difuzează în mare sub formă de evantaiuri de jeturi de apă dulce, abătute spre dreapta de forța Coriolis, apărând astfel în stratul de suprafață al mării un câmp de curenți cu sensul de scurgere al apei orientat spre sud. Intensitatea curenților fluviali descrește pe măsură ce aceștia pătrund în mare, în urma amestecurilor maselor de apă (și, implicit, a depărtării de gurile Dunării), devenind practic nuli la câțiva kilometri depărtare de gurile de vărsare ale Dunării. În zona influențată de către curenții fluviali, în straturile mai adânci ale apei, se formează curenți slabi compensatori, de sens opus direcției curenților de suprafață. Regimul curenților compensatori este puternic influențat de diferențele de temperatură și salinitate în sezonul cald (lunile mai-septembrie). Dincolo de zona de influență a curenților fluviali, în perioadele de calm atmosferic, există un curent permanent dirijat spre sud cu viteze de circa 5-10 cm/s care se deplasează pe o fâșie litorală extinsă până la o distanță de circa 20-40 km. față de țărm. În această fâșie de larg, există concomitent un contracurent de fund mult mai slab față de cel de la suprafață, dirijat spre nord. Vânturile cu viteze mai mari de 5 m/s perturbă sistemul de curenți permanenți, formând curenți de vânt și curenți periodici. Durata de formare a curenților de vânt este foarte scurtă (câteva ore), după cum durata de stingere este ceva mai mare (de zeci de ore).

Valuri Prin poziția sa geografică, zona costieră a litoralului românesc este expusă vânturilor producătoare de valuri. De asemenea, condițiile fizico-geografice ale zonei de larg, cu adâncimi de peste 30 m și cu întinderi libere de oglinzi de apă pe sute de kilometrii, permit producerea de valuri mari. Sub acest aspect, calmul atmosferic în zona litorală românească este în medie de circa 6,7% din an (mai mare în sudul litoralului). Vânturile producătoare de valuri sunt cele cu viteze mai mari de 3 m/s. Aceste vânturi au o durată medie de circa 82% din an. Sub acțiunea acestor vânturi se produc valuri de vânt și de hulă (rămase după diminuarea sau încetarea acțiunii vânturilor) în zona litorală românească. Calmul stării Mării Negre în zona litorală românească, este în medie de circa 1,9% pe an, restul de timp fiind valuri de vânt circa 50,7%, valuri de hulă cca 20,1% și valuri combinate (de vânt și de hulă), circa 27,3%. Înălțimea medie a valurilor de larg pe termen lung crește de la nord (0,85 m) la sud (0,95 m) în lungul coastei românești. Înălțimea maximă a valurilor este de asemenea mai mare în partea sudică decât în partea nordică a coastei. Direcțiile vântului și valurilor în larg sunt variabile în decursul anului. În orice caz, există diferențe în intensitatea vântului și în regimul valurilor pentru diferite anotimpuri. Cea mai calmă perioadă a anului este în lunile de vară în timp ce, cea mai agitată perioadă este în lunile de iarnă, perioada noiembrie-martie. Mai mult, valurile înalte din direcția sudică sunt în mod caracteristic asociate sezonului de iarnă. ... ... 1.4.2. Calitatea aerului, apelor și solurilor 1.4.2.1. Aer Situația curentă a calității aerului este evaluată pe baza datelor furnizate de către Agențiile Județene de Protecție a Mediului Tulcea și Constanța. Dacă în partea de nord a zonei costiere nu există stații fixe de monitorizare a calității aerului, cele mai apropiate fiind amplasate la Tulcea (două stații), în partea de sud datele sunt furnizate de șase stații (trei în Constanța, două în Năvodari și una în Mangalia), care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. Poluanții monitorizați sunt cei prevăzuți în legislația română, transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin Legea nr. 104/2011 , cu modificările ulterioare, având scopul de a evita, preveni și reduce efectele nocive asupra sănătății umane și a mediului înconjurător. Datele furnizate de AJPM Constanța și Tulcea pentru anul 2021 arată că, în ceea ce privește dioxidul de sulf (SO_2), mediile anuale în 2021 determinate în zonele monitorizate s-au situat între 5,52 și 8,85 μg/mc, mai ridicate în partea sudică a litoralului, dar fără a exista depășiri ale valorilor orare și a celor zilnice admise (350 μg, respectiv 125 μg). Monoxidul de carbon (CO) a prezentat valori mai ridicate în perioada rece a anului datorită emisiilor provenite de la încălzirea rezidențială și din traficul rutier, dar și stabilității atmosferice, care a împiedicat dispersia poluanților. Valorile medii anuale s-au situat între 0,03 și 0,45 mg/mc, semnificativ mai ridicate în județul Constanța. Valorile maxime zilnice ale mediei mobile pe 8 ore pentru CO înregistrate în anul 2021 au fost, în toate zonele monitorizate, mai mici decât valoarea limită de 10 mg/mc. Dioxidul de azot (NO_2) a prezentat valori medii orare sub valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (200 μg/mc). Ca și în cazul celorlalți indicatori, valorile medii anuale măsurate în județul Constanța (15,91-30,03 μg/mc) sunt mai ridicate comparativ cu cele determinate în județul Tulcea (7,12-18,12 μg/mc), dar, totuși, sub limitele maxime admise pentru protecția sănătății umane (40 μg/mc) și protecția vegetației (30 μg/mc). Benzenul (C_6H_6) a prezentat în valori medii anuale cuprinse între 1,34 și 2,12 μg/mc, de asemenea, mult sub media anuală admisă (5 μg/mc). Măsurătorile ozonului troposferic efectuate în 2021 nu au relevat probleme deosebite, valorile orare înregistrate nedepășind pragul de informare (180 μg/mc). În schimb, pulberile în suspensie-fracția PM10, au prezentat în 2021 unele depășiri ale valorii limită zilnică. Totuși, valorile medii anuale, cuprinse între 16,69 și 22,74 μg/mc (ușor mai ridicate în județul Constanța) nu au depășit valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 μg/mc). Metalele grele (Pb, As, Cd și Ni), prezente în aer sub forma de aerosoli, a căror dimensiuni influențează posibilitatea de a fi transportate la distanță, au înregistrat valori medii anuale (Pb - 0,05 - 0,06 μg/mc, As - 0,36 - 0,69 ng/mc, Cd - 0,27 - 0,35 ng/mc și Ni - 1,80-2,36 ng/mc), cu mult sub valorile limită prevăzute în Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare (Pb - 0,5 μg/mc, Cd - 5 ng/mc, As - 6 ng/mc și Ni - 20 ng/mc). Din raportările Agențiilor Județene de Protecție a Mediului reiese, în unele cazuri, o lipsă de continuitate a măsurătorilor ceea ce alterează valorile medii anuale calculate, precum și modele de prognoză a dispersiei poluanților în atmosferă. ... 1.4.2.2. Ape

Ape subterane În zona costieră sunt prezente 7 corpuri de ape subterane din totalul celor 10 de la nivelul Dobrogei. În Tabelul 1.4.2.2.1, sunt sintetizate, conform Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apele costiere (2022-2027) datele privind caracteristicile geologice/hidrogeologice, utilizarea apei, sursele de poluare și caracterul transfrontalier al corpurilor de apă subterane. Tabel 1.4.2.2.1 Corpurile de apă subterane de la nivelul zonei costiere (sursa Planul de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apele costiere (2022-2027), aprobat prin HG 392/2023 ) Cod/nume Suprafața Caracteriz. geologică/ hidrogeologică. Utiliz. apei Poluatori Grad de protecție globală Transfrontalier/ țara Tip Sub presiune Strate acop. RODL01 /Tulcea 1.166 K Mixt 0/variabilă PO, I, IR I, M, D PM Nu RODL04/Cobadin-Mangalia 2.187 +K Da 0-20 PO, I, IR, A, AL I, M, Z, D PM,PG Da/Bulgaria RODL05/Dobrogea Centrala 3.000 P Nu 0-0,5 PO, I, IR, Z, AL I, M, Z, D PM Nu RODL06/ Platforma Valahă 11.340 +F Da 0/variabilă PO, I, Z I, M PG Da/Bulgaria RODL08/Casimcea 92 +K Mixt 0-10 I, Z, AL - PM, PU Nu RODL09/Dobrogea de Nord 2.731 P Nu 0-0,5 PO, I, IR, P, Z I, M, D PM Nu RODL10/Dobrogea de Sud 4.442 P Nu 0-0,5 PO, I, IR, Z, AL I, M, Z, D PM Nu Tip predominant: P - poros; K - karstic; F - fisural Sub presiune: Da/Nu/Mixt Utilizarea apei: PO - alimentări cu apă populație; IR - irigații; I - industrie; P - piscicultură; Z - zootehnie; A - agricultură; AL - alte utilizări Surse de poluare: I - industriale; A - agricole; M - aglomerări umane; Z - zootehnice, D - deșeuri Gradul de protecție globală: PVG - foarte bună; PG - bună; PM - medie; PU - nesatisfăcătoare; PVU - puternic nesatisfăcătoare Transfrontalier: Da/Nu Din punct de vedere calitativ, măsurătorile periodice realizate de către ABADL arată frecvente depășiri ale valorilor standard pentru azotați pentru corpurile de apă subterană RODL04 (Cobadin-Mangalia), RODL05 (Dobrogea Centrală) și RODL10 (Dobrogea Sud), ceea ce face ca aceste corpuri de apă să fie la risc de neatingere a stării chimice bune. Restul corpurilor de apă subterane din zona costieră se consideră a fi în stare chimică bună, cu mențiunea că în cazul tuturor corpurilor de apă subterană au fost înregistrate local depășiri față de standardul de calitate sau de valorile de prag la diferiți indicatori (ex. cloruri, azotați, azotiți și fosfați) (ABADL, PMSHDL, 2021). Din punct de vedere cantitativ, niciun corp de apă subterană nu a fost identificat la risc de neatingere a stării bune.

Ape de suprafață - ape dulci (Dunăre și lacuri) Măsurătorile realizate de ANAR pe cele trei brațe ale Dunării, respectiv la Vâlcov (brațul Chilia), Sulina și Sfântu Gheorghe, arată o tendință generală de scădere a concentrațiilor azotului total observată după anul 2010. În 2021, concentrații medii anuale ale azotului total ușor mai ridicate s-au determinat pe brațul Chilia (Fig. 1.4.2.2.1). În ceea ce privește fosforul total, concentrațiile medii anuale în ale acestuia determinate în 2021, pe brațele Dunării nu au diferit semnificativ față de cele determinate în 2020. Totuși, se observă o tendință de scădere a concentrațiilor fosforului total, începând cu 2013-2014, pe toate cele trei brațe (Fig. 1.4.2.2.1). Fig. 1.4.2.2.1 Variația mediilor anuale ale concentrațiilor azotului (a) și fosforului total (b) pe brațele Dunării Referitor la poluanții organici, măsurătorile realizate de ANAR arată o creștere, în anul 2021, a concentrațiilor de hidrocarburi (dizolvate sau în emulsie), în special pe brațul Sulina (Fig. 1.4.2.2.2), comparativ cu anii 2019 și 2020, ca urmare a intensificării transportului fluvial pe acest braț, în condițiile conflictului generat de invazia Rusiei asupra Ucrainei. Totuși, aceste valori ale concentrațiilor hidrocarburilor determinate în 2021 arată medii anuale sub valorile măsurate în perioada 2015-2017 (Fig. 1.4.2.2.2) sugerând o tendința generală de reducere a gradului de poluare cu hidrocarburi totale. Fig. 1.4.2.2.2 Variația mediilor anuale a concentrației hidrocarburilor totale pe brațele Dunării în perioada 2011-2021 Dintre metalele grele, Zn și Cu au prezentat, în 2021, concentrații semnificativ mai scăzute comparativ cu 2019 și 2020, când au fost atinse mediile anuale cele mai ridicate din ultimul deceniu (Fig. 1.4.2.2.3). Cromul a prezentat o medie anuală în 2021 apropiată cu cea din 2020 (mai puțin pe brațul Sulina), dar a urmat tendința de reducere observată din 2018. În schimb, arsenicul a prezentat în 2021 concentrații medii anuale mai ridicate comparativ cu ultimii ani, pe toate cele trei brațe (Fig. 1.4.2.2.3). Conform Anexei 6.1 a Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere (2022-2027), starea ecologică a lacurilor naturale din zona costieră este Bună, cu excepția lacului Nuntași, care prezintă o stare ecologică Moderată. De asemenea, o stare ecologică Moderată prezintă și lacurile Tăbăcăriei (lac natural puternic modificat) și Mangalia (corp de apă costiere puternic modificat). Laguna Sinoe, corp de apă tranzitorii, prezintă o stare ecologică Proastă. Referitor la râurile din zona costieră, acestea prezintă o stare ecologică Moderată, iar în ceea ce privește Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, corpuri de apă artificiale, aceste prezintă o stare ecologică Bună. Fig. 1.4.2.2.3 Variațiile mediilor anuale ale concentrațiilor Zn, Cu, Cr și As pe brațele Dunării

Sedimente dulcicole Măsurătorile de metale grele din probele de sedimente prelevate din brațele Sulina și Sfântu Gheorghe, precum și din lacurile din Delta Dunării, realizate de către INCD GeoEcoMar, nu au relevat concentrații care să depășească într-un procent mai mare de 15% concentrațiile caracteristice fondului natural, cu excepția nichelului. Depășirile frecvente ale concentrației de Ni se datorează în cea mai mare măsură materialului sedimentar transportat de Dunăre, străbătând rocile bazice din Munții Banatului, precum și șisturile verzi din Dobrogea, caracterizate de fonduri naturale ridicate. În general, concentrațiile metalelor grele periculoase determinate în sedimentele de pe brațele Dunării au fost semnificativ mai scăzute comparativ cu cele determinate în sedimentele lacurilor, dar și în acest din urmă caz, cu foarte puține excepții (Cu, Cr), s-au situat sub limitele admise. În lacurile litorale din centrul și sudul zonei costiere, evaluarea poluării cu metale grele a lacurilor litorale s-a realizat folosind și indicele PLI (Pollution Load Index), considerat reprezentativ întrucât ia în considerare toate metalele grele toxice prezente în stratul superficial al sedimentelor (Tomlinson și colab., 1980). Datele INCD GeoEcoMar au indicat valori mai ridicate în sedimente în toate lacurile litorale analizate, cel mai mare dintre aceste lacuri, respectiv lacul Tașaul, a arătat valori ale PLI cuprinse între 1 și 2, indicând o poluare moderată a sedimentor, în 85% dintre probele analizate. Cele mai mari valori s-au măsurat sudul și în sud-estul lacului datorită proximității orașului Năvodari, uzinei petrochimice Midia, dar și activităților agricole (Vasiliu și colab., 2020). Metalele răspunzătoare pentru poluarea sedimentelor lacului Tașaul sunt, în primul rând, As (prezent în fertilizatori și pesticide), apoi Cu, Pb, și Zn (prezente în pesticide, dar și în deversările de apă uzată netratată sau parțial tratată) (Vasiliu și colab., 2020). Valorile ridicate ale Cu și, mai ales Ni, sunt normale datorită depozitelor de șisturi verzi din bazinul hidrografic al lacului. Lacul Tăbăcăriei este caracterizat un grad de poluare foarte ridicat, concentrațiile majorității metalelor grele analizate (Cu, Zn, Pb, Hg și, parțial Ni) prezentând valori cu mult peste valorile caracteristice fondului natural. De altfel și indicele PLI a prezentat valori cuprinse între 2 și 4, sugerând o poluare ridicată. Principala sursă de poluare o constituie deversarea apelor pluviale, dar și activitățile de construcții din jurul lacului. Lacul Siutghiol prezintă un grad de poluare moderat, concentrațiile metalelor grele din sedimente depășind semnificativ concentrațiile caracteristice fondului natural doar în unele zone, în special în zona fostei Centrale Termoelectrica Ovidiu (indicând o poluare istorică), dar și în colțul sud-estic al lacului, unde se resimte direct influența negativă a unei urbanizari excesive, dar și a activităților recreaționale. Sedimentele lacului Mangalia au prezentat concentrații relativ ridicate ale principalelor metale grele variind între 46,8-216 mg/kg (Cr), 11,5-50,5 mg/kg (Ni), 18,4-408 mg/kg (Cu), 41,9-607 mg/kg (Zn), 2,5 - 16,5 mg/kg (As) și 8,8-150 mg/kg (Pb). Cu excepția As, toate celelalte au prezentat depășiri ale concentrațiilor caracteristice fondului natural, cele mai frecvente observându-se în cazul Cu (80%), Zn (65%) și Ni (50%), sugerând o poluare destul de ridicată cu metale grele. Concentrațiile foarte mari ale Cu și Zn pot fi asociate, în principal, cu deversări ale apelor uzate netratate sau parțial tratate, dar și cu activități agricole.

Ape de suprafață - ape costiere și marine Datele și informațiile folosite pentru evaluarea stării curente a calității apelor costiere și marine au fost preluate din raportul de stare a mediului costier și marin elaborat de INCDM Grigore Antipa (INCDM, 2022), precum și rapoartele din programul NUCLEU - GEOECOMAR, elaborate de către INCD GeoEcoMar. pH și oxigenul dizolvat pH-ul apelor costiere din zona Constanța a înregistrat în 2021 o medie anuală de 8,21, cu valori mai mari în perioadele de înflorire algală (iunie) și mai reduse în august-septembrie, când temperatura apei a fost ridicată favorizând procesele de descompunere oxidativă a materiei organice. Media anului 2021, continuă seria descrescătoare a ultimilor doi ani, dar se încadrează în domeniul de variabilitate din ultima decadă (INCDM, 2022). Saturația oxigenului dizolvat a oscilat între 62,7% și 163,2%, (media 96,8%) în apele de mică adâncime din zona Constanța, indicând, în general o bună oxigenare a acestora. Comparând valorile medii anuale, se observă o continuare a ușoarei tendințe descrescătoare, începută din 2007 (INCDM, 2022). În ciuda acestei tendințe descrescătoare, este de remarcat faptul că în ultimii ani nu s-au observat fenomene de hipoxie și anoxie în zona costieră. Nutrienți și clorofila a În zona de mică adâncime de la Constanța nutrienții au prezentat, în 2021, concentrații normale, caracterizate printr-o variabilitate sezonieră ridicată (de obicei, maximele au fost măsurate în prima parte a anului, când debitele Dunării au fost mai ridicate), în linia celor măsurate în ultimii ani. Fosfații au prezentat o medie anuală de 0,63 μM, ușor mai ridicată comparativ cu mediile anuale din ultimii 20 de ani (cu excepția anului 2019) (INCDM, 2022). Silicații au prezentat o valoare medie anuală relativ scăzută, respectiv 7,4 μM, confirmând tendința de descreștere din ultimii ani. Compușii anorganici cu azot au prezentat concentrații medii anuale de 4,82 μM - azotații, 1,33 μM - azotații și 4,5 μM - amoniul (INCDM, 2022). Dacă pentru azotați și amoniu, aceste medii anuale confirmă tendința de ușoară scădere observată în ultimii ani, azotiții prezintă o medie anuală ridicată, confirmând tendința de creștere din ultimii 2-3 ani. Conținutul de clorofilă a determinat în anul 2021 în apele de mică adâncime de la Constanța a variat între 0,21 și 12,35 μg/L (media 2,35 μg/L) este comparabilă cu cea din 2020 și 2019 (2,56 μg/L). Măsurătorile efectuate de către INCD GeoEcoMar, în vara anului 2021, în apele marine, au arătat cele mai ridicate concentrații ale fosforului anorganic în fața gurilor de vărsare a brațelor Sulina (0,32 μM) și Sfântu Gheorghe (0,37 μM). De asemenea, concentrații relativ ridicate ale fosfaților în stratul de suprafață s-au măsurat și în zona de deversare a apelor tratate în stației de epurare Eforie (0,30 μM), unde și concentrațiile formelor oxidate ale azotului anorganic au prezentat valorile maxime (azotiții - 0,24 μM, azotații - 1,28 μM). Faptul că maximele azotaților, azotiților și silicaților s-au măsurat în zona stației de epurare Eforie (influența deversărilor de ape probabil, insuficient epurate, dar și a portului Constanța Sud-Agigea) și nu în fața gurilor Dunării constituie un fenomen destul de neobișnuit pentru ultimii ani, sugerând o poluare locală, probabil accidentală. În ceea ce privește concentrația azotului amoniacal, s-au observat valori relativ ridicate în mai multe zone din apropierea țărmului, respectiv în zona baia Portița (1,73 μM) și în fața porturilor Constanța (1,46 μM) și Mangalia (1,64 μM). Clorofila a, considerată un proxy al biomasei fitoplanctonice, precum și al productivității primare, a prezentat, de asemenea o variabilitate spațială foarte ridicată. În stratul de suprafață, clorofila a prezentat concentrațiile maxime în partea nordică a zonei costiere (în fața gurii de vărsare a brațelor Sulina (10,06 μg/L) și Sf. Gheorghe (4,82 μg/L), precum și în baia Portița (7,48 μg/L), indicând o înflorire algală puternică în zona de influență directă a Dunării. Atât în cazul nutrienților (fosfați și compuși anorganici cu azot), cât și al clorofilei a medii anuale situate cu mult sub valorile prag stabilite pentru definirea stării ecologice bune (SEB) a apelor costiere și a celor cu salinitate variabilă, în conformitate cu Directiva Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin (Boicenco și colab., 2018). Contaminanți anorganici în apă Concentrațiile metalelor grele determinate în 2021 în apele marine, în stratul de suprafață, au fost caracterizate de un grad ridicat de variabilitate, dar în ansamblu cu valori medii încadrate în domenii normale: 7,29 (1,12-41,62) μg/L Cu; 0,25 (0,01-3,32) μg/L Cd; 2,55 (0,01-23,58) μg/L Pb; 3,12 (0,03-32,48) μg/L Ni; 6,89 (1,17-26,59) μg/L Cr. Conform INCDM (2022), starea chimice a apelor costiere și marine din punct de vederea al indicatorului metale grele în apă, în vara anului 2021, a fost una bună în raport cu standardele de calitate pentru metale grele (WFD-EQS Directive 2013/39/EU) (Boicenco și colab., 2018). În cazul Ni și Cr nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor prag, în timp ce pentru Cd și Pb procentul depășirilor valorilor prag a fost foarte scăzut (2-5%), aceste depășiri fiind observate în zona de influență a Dunării (baia Portița). Contaminanți organici în apă În anul 2021, concentrațiile hidrocarburilor petroliere totale (HPT) în stratul de suprafață al apelor costiere românești s-au situat între 0,21-34,04 μg/L (INCDM, 2022). Referitor la hidrocarburile policiclice aromatice (HAP), concentrațiile celor 16 compuși investigați s-au situat între valori sub limita de cuantificare și 1,20 μg/L. Valori peste limita de cuantificare au fost măsurate ocazional pentru antracen, acenaften, benzo[a]antracen, crisen, dibenzo(a,h)antracen și benzo(g,h,i)perilen, în timp ce naftalina, fluorenul, fenantrenul, antracenul, fluorantenul, pirenul și indeno(1,2,3-c,d)pirenul au avut frecvent concentrații mai mari de 0,01 μg/L (INCDM, 2022), în special în zona portului Constanța, dar și în zona de influență directă a Dunării. Depășiri frecvente ale valorilor standard de calitate propuse pentru apă, în vederea definirii stării chimice bune conform Directivei 2013/39/EU (Boicenco et al., 2018), au fost observate, în 2021, pentru o serie de pesticide organoclorurate, respectiv pentru suma de ciclodiene (în 95% dintre probe), lindan (82,5%), suma de DDT (82,5%) și p,p' DDT (75%), indicând în cazul acestora o stare chimică proastă. Concentrațiile mari au fost măsurate pentru p,p' DDT, în zona de vărsare a brațului Sfântul Gheorghe, dar și în fața portului Mangalia.

Sedimente marine Datele furnizate de INCDM Grigore Antipa și INCD GeoEcoMar în vara anului 2021, referitoare la concentrațiile metalelor grele în sedimentele superficiale ale șelfului intern românesc arată o variabilitate foarte ridicată, valorile acestora variind între 30-140 μg/g (Cr); 0,06-1,12 μg/g (Cd); 20-60 μg/g (Ni); 10-79 μg/g (Cu); 40-120 μg/g (Zn); 2-10 μg/g (As); 0,03-0,20 μg/g (Hg) și 10-96 μg/g (Pb). Cea mai mare încărcătură de metale grele prin aport antropic a fost observată în sedimentele din incinta portului Constanța, aici măsurându-se valori maxime ale cuprului (79 μg/g), cadmiului (1,12 μg/g) și plumbului (96 μg/g) (INCDM, 2022). De asemenea, majoritatea elementelor investigate înregistrează valori mai mari de acumulare în sedimentele din fața gurilor Dunării (Cr - 80-110 μg/g, Ni - 50-60 μg/g, Zn - 90-120 μg/g, As - 9-10μg/g și Hg - 0,11-0,14 μg/g). În zona platformelor petroliere din baia Portița, se remarcă concentrațiile mari de Cr (100 μg/g), Ni (60 μg/g), As (10 μg/g) și, în special Hg (0,20 μg/g). Starea sedimentelor marine în 2021, în raport cu standardele de calitate pentru sedimente marine (ERL), este considerată bună, în situația în care procentul depășirilor ERL pentru majoritatea metalelor analizate este situat sub 25% din totalul probelor analizate. Concentrațiile de hidrocarburi totale din probele de sediment prelevate 2021 au prezentat o variabilitate spațială foarte ridicată, fiind cuprinse în intervalul 0,48-329,97 μg/g sediment uscat (INCDM, 2022). Aceste valori au fost semnificativ mai scăzute comparativ cu anul 2020 (valoarea maximă înregistrată - 512,47 μg/g sediment uscat), confirmând o ușoară tendință de scădere observată în ultimii ani. Majoritatea concentrațiile determinate (96%), au fost sub limita maxim admisibilă (100 μg/g) impusă de " Ordinul MAPPM nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului", indicând o stare ecologică bună sedimentelor marine. Valoarea maximă (329,97 μg/g sediment uscat) s-a înregistrat în zona de deversare a apelor uzate din stația Constanța-Sud, dar concentrații peste limita admisă s-au determinat și în zona de deversare a apelor uzate de la stația Constanța Nord (284,57 μg/g sediment uscat), precum și în zona Costinești (262,21 μg/g sediment uscat) (INCDM, 2022). În 2021, conținutul total de hidrocarburi aromatice polinucleare (Σ16 HAP) a variat în intervalul 0,002-7,87 μg/g sediment uscat, depășind valoarea prag de 1,00 μg/g (Boicenco și colab., 2018) în doar 1,3% din probele analizate (INCDM, 2022), ceea ce indică o stare ecologică bună. Concentrațiile compușilor individuali au fost comparate cu valorile prag ce definesc starea ecologică bună a compușilor individuali în zona românească a Mării Negre în acord cu metodologia OSPAR, respectiv valorile ERL (Boicenco et al., 2018). Valorile prag care definesc starea ecologică bună în sedimente au fost depășite de acenaftilen, acenaften, fluoren, fenantren, antracen, fluoranten, benzo[a]piren, benzo(g,h,i)perilen, indeno(1,2,3-c,d)piren în 0,6-2% din probe (INCDM, 2022), confirmând astfel stare ecologică bună a sedimentelor marine în raport cu hidrocarburile policilice aromatice. Concentrațiile pesticidelor organoclorurate în sedimente au variat între limita de cuantificare și 61,34 μg/g sediment uscat. Concentrațiile cele mai mari au fost măsurate în zona de influență directă a Dunării, dar și în partea sudică (zona porturilor Constanța și Mangalia, zone de deversare a apelor epurate din stația Eforie), mai ales pentru lindan, endrin și p,p'DDT (INCDM, 2022). Depășiri ale valorilor limită pentru definirea stării ecologice bune s-au observat în special pentru HCB și lindan în 57%, respectiv 40% din probele analizate (INCDM, 2022), sugerând o stare chimică proastă pentru acești compuși.

Ape de îmbăiere Conform Raportului anual privind calitatea apelor de îmbăiere elaborat la nivel european, în anul 2022, din cele 50 de zone de îmbăiere, 46 s-au încadrat în valorile corespunzătoare calității excelente, iar 4 zone de îmbăiere au fost de calitate bună. ... 1.4.2.3. Soluri Particularitățile zonei evaluate, respectiv climatul temperat-continental cu influențe marine, apa, cu precădere corpurile de apă de suprafață în cazul zonei costiere, materialul parental reprezentat în general de călcare jurasice și cretacice, relieful, vegetația și fauna caracteristice zonei de stepă și, nu în ultimul rând timpul și activitatea antropică au dus la formarea unei varietăți deosebite de soluri (58 de tipuri și subtipuri de soluri prezentate în Fig. 1.4.2.3.1).). Apar astfel soluri dintre cele mai fertile, respectiv cernoziomurile, până la soluri mai puțin productive, rendzinice, la care procentul de schelet (rocile) poate să depășească valoarea de 50%. De asemenea, apar și soluri ce reflectă condițiile locale specifice, respectiv soluri turboase în Delta Dunării, sau cu conținut mare de săruri, respectiv soloneturi și solonceacuri, fără să lipsească, însă, nici solurile nisipoase, psamosolurile. Din punct de vedere al indicatorilor privind calitatea solurilor se constată că cea mai mare parte din solurile din zona costieră sunt încadrate în categoria solurilor foarte productive, fiind reprezentate de cernoziomuri și kastanoziomuri, incluse în clasa Cernisoluri. În Dobrogea, cernoziomurile sunt caracterizate printr-un conținut mediu de humus (3,5-4%), sunt bine asigurate în săruri solubile și au un conținut mediu de elemente nutritive, pH-ul poate varia între 7 la cernoziomuri tipice și 8,4 la cernoziomuri calcarice și la kastanoziomuri. Aceste caracteristici oferă condiții medii de fertilitate, fiind favorabile pentru majoritatea culturilor agricole. Solurile din imediata vecinătate a lacurilor litorale au caracteristici de salinitate medie către pronunțată, iar pH-ul crește până la valori de 8 - 9, aceste zone fiind favorabile numai pentru plantele halofile, adaptate la condiții de salinitate ridicată. Principalii indicatori fizici de caracterizare a solurilor sunt alcătuirea granulometrică (textura), structura și gradul de tasare. Solurile din perimetrul analizat sunt în cea mai mare parte soluri lutoase sau cu un conținut mai ridicat în fracțiuni granulometrice grosiere (soluri nisipoase) ceea ce oferă un regim aerohidric favorabil dezvoltării plantelor. În condiții naturale solurile sunt bine structurate, prezintă agregate structurale stabile, de regulă cu structură poliedrică bine dezvoltată. Activitatea microbiologică a solului este bună, fiind influențată de cantitatea de humus, de umiditatea solului și regimul de aeratie a solului. Pe solurile bine aprovizionate în materie organică, cu textură lutoasă și bine structurate pot apărea subtipurile vermice care sunt caracterizate de activitate intensă a râmelor și apariția neoformațiunilor biogene specifice - coprolite, într-un procent de peste 25% din volumul solului. Din punct de vedere al riscurilor de degradare sunt de menționat eroziunea hidrică și eoliană, poluare urbană și industrială, aridizare, pierderea stratului de turbă din Delta Dunării sau salinizarea solurilor. Riscurile menționate pot fi gestionate printr-o utilizare sustenabilă a acestei resurse. Fig. 1.4.2.3.1 Solurile din zona costieră a României ... ... 1.4.3. Biodiversitate În zona costieră, biodiversitatea se poate cuantifica în număr de specii, tipuri de habitate și arii protejate.

Număr de specii Numărul total de specii din zona litorală nu poate fi stabilit cu precizie, existând în continuare grupe taxonomice insuficient cunoscute pe de-o parte, iar pe de altă parte există specii străine și invazive, care apar în permanență atât în habitatele marine, cât și în cele dulcicole și terestre datorită diverselor activități umane, de la transporturi la turism și de la activitățile agricole la industria pet-shopurilor. Cu toate acestea, există lucrări de sinteză datând din anii 2000, unde sunt listate speciile de plante, nevertebrate și vertebrate din zona costieră. Datele din literatura de specialitate din anii 2000 (Gomoiu și Skolka, 1998; Skolka și colab., 2005; Făgăraș și colab., 2008) indică un număr de circa 12.900 de specii pentru Dobrogea dintre care 10.596 animale și 2.271 plante. Dintre acestea, 3.159 sunt specii marine sau prezente în lacurile paramarine (fără a include insecte, aranee, acarieni și miriapode). În ceea ce privește speciile marine, 1.168 sunt microalge și macroalge, iar 1.991 animale (nevertebrate și vertebrate).

Habitate În ceea ce privește diversitatea habitatelor, în zona costieră se regăsesc două regiuni biogeografice europene - pontică și stepică. Bioregiunea pontică include zona de litoral maritim până la circa 10 km în interiorul uscatului, malurile lacurilor paramarine și întreg sistemul de grinduri care separă complexul lagunar Razim-Sinoe de mare, iar în zona Deltei Dunării include toată zona situată la circa 20 km de țărmul mării. În lungul acestei bioregiuni se întinde o parte a celei de-a doua ca mărime rute de migrație a păsărilor la nivel European - Via Pontica. Bioregiunea stepică se întinde în toată partea continentală a zonei costiere, până la limita UAT-urilor componente. În cadrul bioregiunii pontice au fost identificate 16 tipuri de habitate costiere, marine și de dune (7 dintre ele fiind exclusiv marine), 5 tipuri de habitate de apă dulce, 7 tipuri de habitate de pajiști și tufărișuri, 1 tip de habitat prioritar de mlaștină și 2 tipuri de habitate de pădure. În aceste habitate se întâlnesc 79 de specii de animale și 6 specii de plante aflate pe listele Directivei Habitate și peste o treime din numărul total de specii de păsări incluse în Directiva Păsări (dintre acestea, 12 sunt amenințate la nivel global). Bioregiunea stepică este mai puțin bogată în habitate în zona costieră. De aici au fost menționate 2 tipuri de habitate de dune, unul dintre acestea fiind prioritar, 6 tipuri de habitate de ape dulci, 1 tip de habitat de tufărișuri, 6 tipuri de habitate de pajiști, 1 tip de habitat de stâncărie și 8 tipuri de habitate de pădure. Bioregiunea se caracterizează printr-un impact deosebit de ridicat al activităților antropice care a dus la fragmentarea habitatelor naturale datorită defrișărilor, extinderii agriculturii, suprapășunatului, desecărilor, extinderii localităților. În afară de speciile de plante și animale sau habitate protejate la nivelul Uniunii Europene și incluse pe listele Directivei Păsări sau Directivei Habitate, în zona costieră sunt prezente și o serie de specii (marine, salmastricole, dulcicole sau terestre) endemice pentru zona Mării Negre ca și specii incluse pe liste roșii, în cărți roșii sau declarate monumente ale naturii. Habitate pelagice reprezintă apele deschise ale mării, care nu au un corespondent codificat la nivelul Uniunii Europene. Caracterizate printr-o componență specifică în organisme care plutesc sau înoată activ în masa apei, habitatele de tip pelagic prezintă o componență specifică de microalge care formează fitoplanctonul și o serie de nevertebrate de talie mică sau medie la care se adaugă stadii larvare ale organismelor care trăiesc pe fundul mării și care formează zooplanctonul. La acestea se adaugă speciile care înoată activ și care sunt reprezentate de pești - nectonul și mamiferele marine (trei specii de delfini: Tursiops truncatus ssp. ponticus, Delphinus delphis ssp. ponticus și Phocoena phocoena ssp. relicta). În ultimii 20 de ani, vidra - Lutra lutra - a devenit de asemenea o prezență constantă în zona litorală, nu numai în lacurile paramarine (efectivele acestei specii nu au fost estimate până în prezent). Habitatele bentale reprezintă o componentă esențială a zonei costiere situată la limita și sub nivelul mării. Cele 20 de tipuri principale de habitate marine bentale sunt caracterizate fiecare printr-o faună caracteristică formată din alge microfite și macrofite - fitobentos - și de o faună specifică - zoobentosul - care include atât specii de talie mică (microzoobentos) cât și specii de talie mare (macrozoobentos). Cele mai bogate în ce privește biodiversitatea sunt habitatele de zone stâncoase din sudul litoralului, habitatele de nisipuri sau mâluri din zona centrală și de nord fiind mai sărace în specii dar prezentând de asemenea o serie de endemisme care definesc Marea Neagră. De asemenea, diferitele habitate bentale sunt diferențiate și prin modul care sunt afectate de impactul antropic. Starea habitatelor marine și costiere. Conform datelor din raportul de stare a mediului costier și marin elaborat de INCDM Grigore Antipa (INCDM, 2021), precum și a rapoartelor din programul NUCLEU - GEOBIOECOMAR, elaborate de către INCD GeoEcoMar, în perioada 2018-2022, elementele biologice de bază ale Directivei Cadru Ape (DCA) și indicatorii celor 5 descriptori ai Directivei Cadru Strategia pentru Mediul Marin (DCSMM): Biodiversitate (D1), specii neindigene (D2), rețeaua trofică (D4), eutrofizare (D5) și integritatea sedimentelor marine (D6) au arătat următoarele stări ecologice: fitoplanctonul și zooplanctonul - nu au atins stare ecologică bună (non-SEB); fitobentos și macrozoobentosul - au atins starea ecologică bună (SEB). În ultima perioadă, speciile sensibile la presiunea antropică au înregistrat o revigorare din punct de vedere al populațiilor lor. Exemple ale acestui proces pot fi considerate populațiile de decapode: Upogebia pusilla, Diogenes pugilator, moluște: Chamelea gallina, Polititapes aureus, Pitar rudis, Kurtiella bidentata, macrofite: Cystoseira barbata, Cystoseira brodiei, Coccotylus brodiei și Zostera noltei. În același timp asistăm și la o proliferare a unor specii oportuniste, cum ar fi Mya arenaria (în zona guri de vărsare a brațului Sf. Gheorghe, dar și în dreptul Constanței), Melinna palmata (zona predeltaică între 15-30 m adâncime), Dipolydora quadrilobata (35-45 m adâncime) și Streblospio gynobranchiata. Ultima fiind o specie invazivă în habitatele bentale cu substrat mâlos-nisipos, cu o tendință de lărgire a ariei de distribuție la litoralul românesc (Teacă și colab., 2021). Aceste exemple ne indică că ecosistemul costier este încă fragil și în orice moment poate trece de la o stare bună la una nesatisfăcătoare. Dezvoltarea infrastructurii urbane, industriale, agricole, turistice și de transport din zona costieră reprezintă cauza principală a pierderii biodiversității, ducând la degradarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor și implicit la declinul populațiilor naturale. Dezvoltarea urbană necontrolată, însoțită de diminuarea spațiilor verzi, a zonelor naturale și de măsuri insuficiente pentru colectarea și tratarea corespunzătoare a deșeurilor și a apelor uzate, de asemenea are efecte negative considerabile asupra biodiversității. Pierderi majore de biodiversitate sunt datorate și supraexploatării resurselor naturale, poluării și speciilor alogene invazive.

Arii protejate (marine/terestre) În zona costieră se găsesc 24 arii protejate incluse în Rețeaua Ecologică Natura 2000, plus Rezervația Biosferei Delta Dunării care se suprapune în mare măsură cu ROSCI0065 și ROSCI0066. Aceste arii protejate sunt atât arii protejate desemnate ca situri de importanță comunitară, respectiv SCI-uri, cât și arii de protecție specială, respectiv SPA-uri. În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 46/2016 al Ministrului mediului , apelor și pădurilor privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare rețeaua de arii protejate din zona costieră este constituită din SCI-uri și SPA-uri. Din cele 24 de arii protejate doar 13 au Plan de Management, iar dintre acestea patru SCI-uri din apele teritoriale marine au Plan de Management elaborat pe limitele vechi. Prin urmare, 44% dintre ariile protejate din zona costieră au nevoie de Planuri de Management. Pe de altă parte, multe dintre ariile cu Plan de Management necesită actualizarea datelor de prezență și stare de conservare. SCI-urile din zona costieră se suprapun parțial cu SPA-urile, ocupând o suprafață totală de 12.986,88 kmp, dintre care SPA-urile reprezintă 51,17%, iar SCI-urile 48,83%. În apele teritoriale marine cele 8 SCI-uri ocupă 80,21% din suprafața totală, evidențiind importanța zonei costiere din punct de vedere a biodiversității ridicate, dar și a varietății habitatelor bentale marine. O diversitate ridicată întâlnim și în zona terestră unde avem 7 SCI-uri și 7 SPA-uri, ce ocupă o suprafață totală de 7910,49 kmp (Tabel 1.4.3.1, Figurile 1.4.3.1 și 1.4.3.2). Tabel 1.4.3.1 Ariile protejate din zona costieră românească (* - arii protejate cu Plan de management) Arie protejată Suprafață SCI (kmp) în zona costieră; % din suprafața totală a AP Arii marine protejate *ROSCI0066 Rezervația Biosferei Delta Dunării - zona marină 2914,28 (86,68%) ROSCI0413 Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov 212,91 (11,40%) *ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud 57,07 (100%) *ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla 49,39 (100%) ROSCI0281 Cap Aurora 135,68 (100%) ROSCI0293 Costinești - 23 August 48,75 (100%) *ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia 57,73 (100%) *ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai 123,11 (100%) *ROSPA0076 Marea Neagră 1477,47 (100%) Arii terestre protejate *ROSCI0065 Delta Dunării 2720,76 (59,98%) ROSCI0114 Mlaștina Hergheliei - Obanul Mare și Peștera Movilei 2,31 (99,70%) *ROSCI0157 Pădurea Hagieni - Cotul Văii 11,24 (30,54%) *ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea 0,12 (100%) ROSCI0191 Peștera Limanu 0,21 (100%) *ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean 5,53 (0,65%) ROSCI0398 Straja - Cumpăna 1,79 (16,28%) *ROSPA0061 Lacul Techirghiol 19,56 (66,29%) ROSPA0057 Lacul Siutghiol 13,65 (73,43%) ROSPA0060 Lacurile Tașaul - Corbu 24,93 (91,19%) *ROSPA0052 Lacul Beibugeac 4,68 (99,79%) *ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe 5083,02 (100%) ROSPA0066 Limanu - Herghelia 7,17 (81,37%) *ROSPA0019 Cheile Dobrogei 15,52 (14,22%) Fig. 1.4.3.1 Siturile de importanță comunitară din zona costieră românească a Mării Negre Fig. 1.4.3.2 Arii de importanță avifaunistică din zona costieră românească a Mării Negre ... 1.4.4. Resurse naturale 1.4.4.1. Resursa stuficolă Stuful (Phragmites australis), formează una din cele mai întinse suprafețe compacte din Delta Dunării, acoperind peste 1500 de kmp din suprafața totală a acesteia. Stuful recoltat în Delta Dunării este utilizat: i) ca material în construcții, ii) ca bază pentru biomasă "lemnoasă"/celulozică (sursă de energie locală tradițională), iii) pentru producerea de împletituri, iv) confecționarea de fascine folosite pentru protecția digurilor și v) ca hrană pentru animale. De asemenea, masa stuficolă adăpostește un număr semnificativ de păsări, pești și o mare diversitate floristică ce atrage atenția specialiștilor și turiștilor. Zonele cu resursă stuficolă pretabilă pentru materiale de construcții, biomasă și furaj sunt redate în Figurile 1.4.4.1.1, 1.4.4.1.2, respectiv 1.4.4.1.3. Fig. 1.4.4.1.1 Harta zonelor cu stuf pretabil pentru acoperișuri Fig. 1.4.4.1.2 Harta cu zone cultivate cu stuf pretabil pentru biomasă Fig. 1.4.4.1.3 Harta zonelor cu stuf pretabile pentru pășunat Activitatea de valorificare a resursei stuficole se poate face atât în scop comercial, cât și gospodăresc. ARBDD stabilește anual cotele admisibile pentru exploatarea stufului pe baza studiilor de evaluare a resurselor stuficole elaborate de instituții de cercetare specializate acreditate. Resursa stuficolă se valorifică prin atribuire directă organizațiilor/asociațiilor de persoane fizice autorizate, legal constituite, în conformitate cu prevederile Legii 82/1993 , și prin concesiune. În 2021, în zona de studiu existau în derulare opt contracte de concesiune, din care - trei active (Zmeica-Golovița, Sinoe și Buhaz). Conform raportărilor pentru sezonul de recoltare 2021-2022 în zonele concesionate s-au recoltat 5.208 t din cota autorizată de 5.391 tone(ARBDD, 2022). În 2021, au fost emise 13 autorizații pentru activitatea de valorificare a resursei stuficole și 7 permise de recoltare stuf în scop gospodăresc. Cantitatea totală recoltată în sezonul 2021-2022 în zonele stuficole aparținând domeniului public de interes național, aflate în perimetrul rezervației, a fost de 273,7 t, iar din amenajările piscicole din domeniul public județean s-a recoltat cantitatea de 755 t (ARBDD, 2022). Una din problemele legate de exploatarea stufului o constituie nivelul scăzut de valorificare a resursei stuficole în special în zonele centrale ale Deltei Dunării, unde se constată fenomenul de "îmbătrânire" a stufăriilor ca urmare a dezvoltării mai multor generații de stuf în aceeași zonă cu consecințe negative asupra habitatelor naturale, problemă care ar putea fi diminuată prin promovarea unor metode variate de valorificare a biomasei, inclusiv pentru producerea peleților combustibili. Utilizarea acestei resurse poate stopa declinul industriei de celuloză și hârtie. ... 1.4.4.2. Resursa piscicolă

Pești cu valoare comercială În prezent, resursa piscicolă necesită o atenție deosebită fiind afectată considerabil, în sens negativ, de suprapescuit, poluare, încălzire globală, introducerea de specii invazive, etc.. Toate acestea impun măsuri de reabilitare a calității mediului, stopare a poluării, gestionare durabilă și utilizare rațională a resursei piscicole pentru menținerea echilibrului ecosistemic referitor la biodiversitate, integritate populațională, lanțuri trofice și stocuri. Deși în ultimele decenii stocurile de pești au înregistrat diminuări progresive, totuși, în ultimii 6 ani, s-a înregistrat o creștere a diversității speciilor cu aproximativ 51% (INCDM, 2022). Această creștere a diversității s-a datorat prezenței unor specii auxiliare, cu sau fără valoare economică, apărute accidental (datorită schimbărilor climatice), sau în număr redus de exemplare, precum și diversificării și îmbunătățirii uneltelor și tehnicilor de colectare folosite. Mai multe specii identificate aparțin familiilor Gobiidae și Mugilidae. Structura populațională a ultimilor ani, indică prezența în capturi a unui număr de 24 specii, cele mai importante fiind hamsia, stavridul, guvizii, chefalul, ca specii de talie mică, și calcanul, alosele (scrumbiile), ca specii de talie mai mare. În capturile din 2022, s-au înregistrat următoarele proporții: Scophthalmus maximus - calcan (30,00-28,52%), Engraulis encrasicolus - hamsia (15,60-11,41%), Trachurus mediterraneus ponticus - stavrid (11,20- 7,60%), Sprattus sprattus - șprot (18,60 - 23,57%), Pomatomus saltatrix - lufar (3,60-12,17%), Mullus barbatus - barbun (5,36-9,89%) și speciile din familiile Gobiidae - guvizi (2,80-3,04%), Alosae - alose/scrumbii (1,60-2,28%) și 1% alte specii (INCDM, 2022). Un statut special îl au sturionii, specii cu foarte mare valoare economică, pentru care s-au impus restricții de exploatare, rezultate din necesitatea protecției și refacerii stocurilor naturale. Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus) și morunul (Huso huso), se află pe lista speciilor pe cale de dispariție în Convenția privind Comerțul Internațional cu specii de Floră și Faună sălbatică, (CITES, Anexa II/Notificarea nr. 1998/13 pentru Conservare Sturioni, 1998). Stocurile de pești cu valoare comercială depind de disponibilitatea resurselor de hrană și a habitatelor de iernare, reproducere și creștere larvară. În urma cercetărilor realizate de INCDM Grigore Antipa și ANPA, au fost identificate zone semnificative pentru depunerea icrelor, precum și perioadele (anuale) de reproducere ale speciilor de pești (Ordinul 10/235 din 27 ianuarie 2023) pe baza: a) evaluărilor privind abundența și distribuția icrelor, larvelor, exemplarelor juvenile și aglomerărilor de pești; b) informațiilor despre capturi și debarcări, alături de, c) alte cunoștințe bibliografice și d) estimări ale experților. Datorită caracterului migrator al speciilor de pești din Marea Neagră se evaluează biomasa stocurilor de reproducători (SSB) și se calculează indicatorul mortalitate prin pescuit în concordanță cu obținerea randamentului maxim durabil (FMSY), pentru principalele specii de pești de interes comercial. Din analiza acestora rezultă că, în perioada 2019-2022, doar șprotul este exploatat durabil, calcanul și bacaliarul sunt supraexploatate, rechinul are stoc limitat, iar rapana se află în jurul punctelor de referință (Tabel 1.4.4.2.1). Tabel 1.4.4.2.1 Biomasa stocurilor de reproducători și mortalitatea prin pescuit (FMSY) la principalele specii comerciale din bazinul Mării Negre Specia 2019 2020 2021 Starea stocului SSB tone F MSY SSB tone FMSY SSB tone F MSY (Z022) Sprot, Sprattus sprattus - 1,28 exploatat durabil Calcan, Psetta maeoticus - 1,70 1,75 9034 1,26 Supraexploatat Bacaliar, Merlangus merlangus euxinus - 12827 1,24 Supraexploatat Rechin, Squalus acanthias - stoc epuizat Rapana, Rapana venosa - 0,20 0,92 67426 1,01 în jurul punctelor de referință Distribuția populației în funcție de vârstă și dimensiuni, pentru anii 2021 și 2022, este redată în Tabelul 1.4.4.2.2. Tabel 1.4.4.2.2 Stocurile de specii exploatabile comerciali în funcție de vârstă și dimensiuni Specii Lm (lungimea medie, cm) Gm (greutatea medie, g) Vârstă (ani) (% predominantă) 2021 2022 2021 2022 2021 2022 Sprot, Sprattus sprattus 7,55 7,87 3,19 3,27 1 (57%) 1 (63%) Calcan, Psetta maeoticus 51,32 55,09 2566,42 3332,9 3 (26%) 3 (38%) Bacaliar, Merlangus merlangus euxinus 13,21 12,43 16,05 15,37 2 (27,5%) 1 (42%) Rechin, Squalus acanthias 106,73 83,99 5970,93 3360,26 14 (28%) 19 (27,5%) Rapana, Rapana venosa 7,03 6,20 5,90 4,64 4 (17,1%)

Moluște În România principalele moluște valorificabile sunt midia (Mytilus galloprovincialis) și rapana (Rapana venosa). Datorită valorii nutriționale ridicate și capacității de formare de populații foarte extinse, midia din Marea Neagră este o componentă de bază în lanțul trofic marin, cu valoare ecologică (în procese de biofiltrare) și economică: resursă marină exploatabilă prin valorificare directă și acvacultură. Midia de adânc are comunități caracteristice și bine delimitate la adâncimea de 25-45 m și 48 -70 m, fiind dominantă la 30 și 50 m adâncime (Fig. 2.4.4.2.1). În mediul natural abundența medie a juvenililor este de 3-4 ori mai mare în populațiile de pe fundurile pietroase și scrădiș în amestec cu nisip, decât pe cele mâloase. Cel mai mare grad de productivitate îl au midiile din clasele de mărime de 20-40 mm care formează nucleul productiv de bază. În coloniile de midii din zone de influență fluvială (dulcicolă) aportul anual de productivitate se bazează pe exemplare tinere, în vârstă de 1-2 ani. În populațiile profundale structura dimensională este heterogenă, dar predomină midiile în vârstă de 3-5 ani. Rapana venosa este cel mai cunoscut reprezentant al malacofaunei din Marea Neagră, intrat accidental în Marea Neagră, prin apa de balast a navelor. R. venosa a colonizat rapid zona bentală și este întâlnită pe toate tipurile de substrat. S-a instalat pe arii de distribuție extinse, de la 0 la 70 m larg, în noile condiții de la țărmul românesc. Are caracteristici adaptative de excepție, nu are prădători, nici specii concurente la spațiu și hrană. Cele mai abundente populații sunt cantonate 3 - 20 m adâncime, pe substrat dur natural sau artificial. În prezent, domină capturile pescărești (pâna la 90%), consumând major stocurile de midie. Fig. 1.4.4.2.1 Harta câmpurilor cu Mytilus galloprovincialis de pe șelful românesc al Mării Negre (Teacă și colab., 2013) Pe lângă cele două specii cu valoare comercială, există și alte moluște valorificabile economic: Mya arenaria (psamobiontă cultivabilă), Lentidium mediterraneum și Chamelea gallina - vongola, care are deja cota de pescuit de 1.000 t anual, cu mențiunea că uneltele folosite nu sunt prietenoase cu mediul. ... 1.4.4.3. Resursa de apă subterană În zona costieră există următoarele corpuri de ape subterane (conform Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere (2022-2027), aprobat prin HG 392/2023 - Anexa 4.1 Descrierea caracteristicilor corpurilor de apă subterană, Fig. 1.4.4.3.1): – Corpul de apă subterană RODL01 (Tulcea), de tip mixt (freatic și de adâncime), este cantonat în depozite calcaroase triasice situate la sud de orașul Tulcea, în lungul Dunării și în partea NV a lacului Razim. Cea mai mare parte din suprafața acestui corp de apă subterană mixt (freatic și de adâncime) este acoperită de terenuri cultivate. ... – Corpul de apă subterană RODL04 (Cobadin-Mangalia) este un corp de adâncime acumulat în depozite de călcare oolitice și lumașelice sarmațiene (Kersonian) situate în extremitatea SE a Dobrogei. Suprafața majoritară a corpului de apă subterană (85%) este acoperită cu terenuri arabile, iar alimentarea acviferului se face, în principal, din precipitații și din pierderile difuze de apă din sistemele de irigații existente. ... – Corpul de apă subterană RODL05 - Dobrogea Centrală, este un corp de apă freatică de tip poros-permeabil. Cea mai mare parte a suprafeței corpului de apă este acoperită de terenuri agricole (86%). ... – Corpul de apă subterană RODL06 (Platforma Valahă) este un corp de apă subterană de adâncime, transfrontalier, cu o mare extindere. Cea mai mare parte a suprafeței a acestui corp de apă subterană este acoperită de terenuri agricole. ... – Corpul de apă subterană RODL08 - Casimcea de tip mixt (freatic și de adâncime), este carstic-fisural, fiind localizat în depozite jurasic-medii și/sau în depozite jurasic-superioare. Depozitele carbonatice prezintă numeroase fisuri și goluri carstice. Acviferul este alimentat din precipitații, din apele de suprafață și prin condensare endocarstică. Ca și în cazul celorlalte corpuri de apă subterane, cea mai mare parte a suprafeței corpului de apă este acoperită de terenuri agricole (68%). ... – Corpul de apă subterană RODL09 - Dobrogea de Nord este un corp de apă de tip poros-permeabil, fiind localizat în aluviuni actuale și subactuale (atribuite Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum și la limita dintre loessuri/loessoide. Cea mai mare parte a suprafeței corpului de apă este ocupată de terenuri agricole (62%), dar există și un procent însemnat de păduri pe suprafața corpului de apă (29%). ... – Corpul de apă subterană RODL10 - Dobrogea de Sud este un corp de apă freatic, de tip poros-permeabil sau fisural.. Cea mai mare parte a suprafeței corpului de apă RODL10 este acoperită de terenuri agricole (83%). ... Fig. 1.4.4.3.1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană administrate de Administrația Bazinală de apă Dobrogea-Litoral (sursa: Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere (2022-2027) Conform Planului de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere (2022-2027), niciunul dintre corpurile de apă subterane nu a fost identificat la risc de neatingere a stării bune, din punct de vedere cantitativ. Totuși, presiunea pe exploatarea apelor subterane pentru diverse folosințe (populație, industrie, zootehnie, etc.) este în creștere, volumele de apă subterană captate în ultimii ani fiind tot mai mari. Această 53roblem a creșterii volumului de ape subterane exploatat, indusă de creșterea numărului de utilizatori economici și schimbarea profilului acestora, precum și creșterea numărului de localități dotate cu rețele de distribuție a apei potabile și cu captări din surse subterane, este amplificată și de factori naturali, în particular seceta, afectând astfel reîncărcarea acviferelor. ... 1.4.4.4. Călcare și șisturi verzi În partea central-sudică a zonei costiere, resursele subsolului sunt reprezentate și de substanțe și roci utile și materiale de construcții: calcar la Techirghiol și Corbu, șisturi verzi și cuarțite la Istria și Mihai Viteazu. Dintre acestea, doar calcarul este în prezent exploatat, în zona costieră existând în 2021 două perimetre de exploatare a calcarului industrial și de construcții localizate în Corbu și Luminița-Tasaul. ... 1.4.4.5. Nisip Nisipul din mare este, cu precădere, folosit în lucrările de protecție contra eroziunii costiere pentru înnisiparea artificială a plajelor. În cadrul proiectului de interes național "Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord", au fost acordate permise de exploatare a nisipului (perioada 2015-2016) către compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Rotterdam în trei perimetre (Van Oord 1, Van Oord 2 și Van Oord 3), pentru un volum de 7.800.000 mc. În prezent, sunt valabile trei permise de exploatare a nisipului din Marea Neagră, deținute tot de Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Rotterdam (https://www.namr.ro/wp-content/uploads/2023/03/permise_exploatare_14_03_2023.pdf). În cazul acestei resurse nu se pune problema nesustenabilității exploatării, deoarece extragerea nisipului se face, în prezent, doar în scopul protecției contra eroziunii, prin lărgirea plajelor prin înnisipare, activitate realizată doar ocazional. ... 1.4.4.6. Nămol sapropelic Unul dintre factorii de dezvoltare ai UAT Techirghiol este nămolul sapropelic, resursa naturală din lacul cu același nume. Nămolul se află sub formă sedimentată pe fundul lacului, în anumite zone ale acestuia pe o arie totală de aproximativ 98 ha, într-un strat cu o grosime de circa 0,6 m (conform Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a orașului Techirghiol pentru perioada 2021-2027). Principalele probleme referitoare la resursa de nămol din lacul Techirghiol sunt legate, pe de o parte, de pericolul contaminării microbiologice, din cauza proximității activității turistice, modificărilor hidrologice și a deficiențelor în colectarea apelor uzate și a celor meteorice, iar pe de altă parte, de pierderea diversității și afectarea principalelor specii ce contribuie la formarea sapropelului, amplificată de efectele schimbărilor climatice. În aceste condiții, exploatarea nămolului, concesionată în prezent mai multor firme, trebuie monitorizată cu atenție, pentru evitarea riscurilor de supraexploatare și/sau scădere a calității acestuia. În prezent, sunt active două licențe de exploatare a nămolului terapeutic (în perimetrele Techirghiol Gughis și Lacul Techirghiol Est) și două licențe de exploatare a nămolului sapropelic (în perimetrele Techirghiol-lac-SBRT și Delta). ... 1.4.4.7. Ape mezotermale sulfuroase Zăcământul de apă mezotermală sulfuroasă existent în zona Costinești-Mangalia este cantonat în roci calcaroase de vârstă eocenă, cretacică, jurasică și paleozoică. În prezent (2023) sunt active (fie în vigoare, fie în aprobare) 4 licențe de exploatare pentru ape minerale terapeutice. Fiind o resursă regenerabilă, nu se pune, în prezent, problema nesustenabilității exploatării acesteia. ... ... 1.4.5. Patrimoniul cultural Pe teritoriul zonei costiere românești au fost identificate și clasate în Lista Monumentelor Istorice (LMI) din România 426 de monumente, ansambluri și situri terestre, dintre care 297 în județul Constanța și 129 în județul Tulcea. Alături de acestea, în LMI este clasat și Situl arheologic subacvatic situat pe platforma continentală românească a Mării Negre, aparținând atât județului Constanța, cât și județului Tulcea. Situl arheologic subacvatic cuprinde vestigii arheologice subacvatice din perioadele greacă arhaica, clasică și elenistică, romană, romano-bizantină, medievală și modernă. Conform Legii nr. 422/2001 , cu modificările și completările ulterioare și Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2260/2008 privind Normele metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice cu modificările ulterioare, patrimonial cultural imobil este clasificat în patru categorii: arheologic, de arhitectură, de for public, memorial și funerar și în două grupe valorice, respectiv grupa A - monumente de valoare națională și internațională și grupa B - monumente de valoare locală. Repartiția monumentelor istorice clasate în UAT-urile din partea nordică a zonei costiere (județul Tulcea)este următoarea: – comuna C.A.Rosetti - 1 sit arheologic, grupă valorică B; ... – oraș Sulina - 64 poziții în total, dintre care un sit arheologic clasat în grupa valorică A; 59 monumente, ansambluri și situri de arhitectură, dintre care 2 situri urbane și 5 ansambluri de arhitectură, 17 clasate în grupa valorică A și 42 în grupa valorică B; 5 situri funerare grupa valorică A; ... – comuna Murighiol - 29 monumente și situri arheologice, dintre care 7 clasate în grupa valorică A și 22 în grupa valorică B; ... – comuna Jurilovca - 35 monumente și situri arheologice, dintre care 8 clasate în grupa valorică A și 27 în grupa valorică B; ... Repartiția monumentelor istorice clasate în partea sudică a zonei costiere (județul Constanța) este următoarea: – comuna Mihai Viteazu - 6 monumente și situri arheologice, dintre care 1 clasat în grupa valorică A și 5 în grupa valorică B; ... – comuna Istria - 23 monumente, dintre care 22 arheologice, 7 fiind clasate în grupa valorică A, 15 în grupa valorică B și 1 monument de arhitectură, grupa valorică A; ... – comuna Săcele - 6 monumente și situri arheologice, dintre care 1 clasat în grupa valorică A și 5 în grupa valorică B; ... – comuna Corbu - 22 monumente și situri arheologice, dintre care 1 clasat în grupa valorică A și 21 în grupa valorică B; ... – oraș Năvodari - 2 situri arheologice clasate în grupa valorică B; ... – municipiul Constanța - 159 monumente, ansambluri și situri dintre care 27 arheologice, 24 în grupa valorică A și 3 în grupa valorică B; 98 de arhitectură, dintre care 30 în grupa valorică A și 68 în grupa valorică B; 34 de artă plastică, dintre care 3 în grupa valorică A și 31 în grupa valorică B; ... – comuna Agigea - 11 monumente și situri arheologice, dintre care 1 clasat în grupa valorică A și 10 în grupa valorică B; ... – oraș Techirghiol - 9 monumente și situri, dintre care 7 arheologice, grupa valorică B, 1 de arhitectură, grupa valorică A, 1 monument memorial, grupa valorică B; ... – oraș Eforie Nord - 3 monumente de artă plastică, dintre care 1 clasat în grupa valorică A și 2 în grupa valorică B; ... – oraș Eforie Sud - 5 monumente și situri dintre care 3 arheologice și 2 de artă plastică, grupa valorică B; ... – comuna Tuzla - 10 monumente și situri arheologice, grupa valorică B; ... – comuna Costinești - 8 monumente și situri arheologice, grupa valorică B; ... – comuna 23 August - 6 monumente și situri arheologice, grupa valorică B; ... – municipiul Mangalia - 22 monumente, ansambluri și situri dintre care 13 arheologice, grupa valorică A; 8 de arhitectură, dintre care 3 clasate în grupa valorică A și 5 în grupa B; 1 monument funerar, grupa valorică A; ... – comuna Limanu - 5 monumente și situri arheologice, din care 1 clasat în grupa valorică A. ... Din categoriile tipologice de monumente, ansambluri și situri clasate se observă că cea mai mare pondere o au monumentele și siturile arheologice, în număr de 214, urmate de cele de arhitectură în număr de 167, apoi 39 de for public și 6 memorial funerare. Din punct de vedere al grupei valorice, monumentele, ansamblurile și situri clasate în LMI sunt înscrise 126 în categoria A (valoare națională, universală) și 300 în categoria B (valoare locală). De asemenea, din perspectiva concentrării spațiale a patrimoniului, numărul cel mai mare de monumente se regăsește în mediul urban, în municipiile Constanța și Mangalia, precum și în orașul Sulina, tot aici înregistrându-se și cea mai mare pondere a patrimoniului arhitectural, de for public și memorial-funerar. În ceea ce privește patrimoniul arheologic, acesta predomină în mediul rural, în județul Constanța fiind o concentrare de circa 70%. Patrimoniul arheologic din zona costieră este, din păcate, în mare parte neglijat, lipsind măsurile de pază, întreținere, conservare și restaurare, fiind afectat de construcții, uneori necontrolate sau neautorizate și de nerespectarea regulamentelor de urbanism. În ceea ce privește patrimoniul arhitectural și zonele istorice ale localităților, lipsa regulamentelor de urbanism care să integreze conservarea patrimoniului în dezvoltarea comunităților, în acord cu nevoile de modernizare și adaptare la cerințele actuale, a condus la o degradare continuă reflectată în demolări și transformări excesive ale construcțiilor istorice și modificări ale vechilor țesuturi urbane.

Patrimoniu cultural subacvatic Urmarea firească a cercetărilor și descoperirilor din mediul submers, în vederea protejării sitului arheologic subacvatic din România, a fost clasarea acestuia în Lista Monumentelor Istorice, ca singura măsură posibilă de păstrare și control a acestui patrimoniu insuficient explorat. Protecția de ansamblu, realizată prin includerea în Lista Monumentelor Istorice din 1991 a platformei continentale a Mării Negre (http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-CT.pdf; http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-TL.pdf), în limita apelor teritoriale ale României, a impus, ca o necesitate, cercetarea tuturor aspectelor în vederea cunoașterii și promovării acestui patrimoniu. Pe de altă parte, perspectivele evoluției amenajării teritoriului cuprinzând mari lucrări de exploatare de petrol și gaze naturale, forări, plantări de conducte, îndiguiri, extinderi ale porturilor determină o nouă atitudine față de prezervarea patrimoniului subacvatic cu mare valoare istorică. Programul de cercetare și inventariere desfășurat în anii '90, intitulat "Cercetarea și inventarierea patrimoniului istoric maritim și fluvial (subacvatic și terestru)", pornind de la studiile istorice și arheologice coroborate cu investigații terestre și subacvatice, a avut ca scop depistarea, cartografierea și evaluarea siturilor subacvatice reprezentate de epave, construcții litorale sau scufundate (porturi, docuri, diguri, faruri, fortificații sau limesuri) (Iosipescu și colab., 2013). Prin excelență, epavele constituie patrimoniul subacvatic, interesul suscitat de cercetarea lor situându-se pe trei paliere fundamentale: tehnic, funcțional și social. Datorită importanței și interesului științific suscitat de materialul conținut și reprezentat de epave, la care se adaugă caracteristicile specifice, putem spune că această mare categorie a patrimoniului subacvatic se definește, înainte de toate, ca un obiect de studiu unic, pentru care se impun în primul rând măsuri de protecție eficiente. Fig. 1.4.5.1 Harta posibilelor puncte de interes pentru patrimoniul subacvatic din vestul Mării Negre Importante inițiative în domeniu au fost proiectele HERAS -" Patrimoniul Arheologic Submarin din Zona Vestică a Mării Negre - Submarine Archaeological Heritage in the Western Black Sea Shelf" și " Rute Subacvatice Culturale și Turistice din Vestul Mării Negre -Western Black Sea Underwater Cultural Tourist Routes", coordonate de INCD GeoEcoMar. Prin aceste proiecte s-a început dezvoltarea unei baze de date care cuprinde epavele din vestul Mării Negre și a fost realizată o hartă preliminară a posibilelor situri subacvatice (Fig. 1.4.5.1). Proiectul a produs mai multe materiale și studii, cu un grad mare de utilitate, inclusiv o carte - Heras. Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre. ... 1.4.6. Peisaj Peisajul zonei costiere reprezintă o resursă esențială pentru derularea activităților economice și creșterea atractivității teritoriale, astfel încât stă la baza bunăstării individuale și sociale, prin asigurarea calității mediului de locuire și a dezvoltării de tip durabil. Peisajul constituie subiect al activității de planificare spațială a teritoriului, păstrarea calității caracteristicilor majore ale acestuia făcând obiectul analizelor complexe de fundamentare a planurilor de amenajare a teritoriului la nivel zonal precum și a planurilor de urbanism (PUG, PUZ) și a regulamentelor aferente acestora. Utilizând metodologia pentru "Atlasul peisajelor" (MDLAP 2014), în zona costieră a României s-au delimitat: – Unitatea de peisaj Dunărea maritimă; ... – Unitatea de peisaj Sinoe; ... – Unitatea de peisaj Constanța ... – Unitatea de peisaj Litoral (Fig 1.4.6.1). ... La delimitarea unităților de peisaj au fost utilizate următoarele trei tipuri de limite geografice și de percepție vizuală: ● Limite geografice stricte, de tip geomorfologic (faleze abrupte) sau de vegetație (marginea pădurii), ce impun caracteristici diferite de peisaj de la o zonă la alta; ● Continuitatea vizuală, cu accent pe păstrarea caracteristicilor compacte ale fiecărei zone de peisaj, indiferent de delimitarea administrativă a teritoriului; ● Peisaje de tranziție, cu evidențierea acelor spații de diferite dimensiuni care fac trecerea de la o zonă de peisaj la alta. Caracteristicile generale ale celor patru unități de peisaj sunt prezentate în Figurile 1.4.6.2 - 1.4.6.5. Fig. 1.4.6.1 Delimitarea unităților de peisaj din zona costieră Fig. 1.4.6.2 Caracteristici ale unității de peisaj Dunărea maritimă Fig. 1.4.6.3 Caracteristici ale unității de peisaj Razim - Sinoe Fig. 1.4.6.4 Caracteristici ale unității de peisaj Midia - Constanța Fig. 1.4.6.5 Caracteristici ale unității de peisaj Eforie - Vama Veche Principalele probleme privind gestionarea peisajului în zona costieră sunt: ● Cadrul de reglementări actuale privind amenajarea teritoriului și urbanism nu asigură abordarea integrată a teritoriului zonei costiere, inclusiv a peisajului costier; ● Lipsa unei metodologii de inventariere și evaluare specifică peisajului costier, care să susțină procesele de elaborare a instrumentelor de planificare spațială a teritoriului zonei costiere; ● Nu există un sistem de monitorizare pentru gestiunea integrată a elementele constitutive ale peisajului costier; ● Nivel slab de conștientizare în rândul societății civile, organizațiilor private și autorităților publice despre valoarea și rolul peisajelor pentru asigurarea dezvoltării economice și creșterea calității vieții în zona costieră. ... 1.4.7. Aspecte socio-demografice, stare actuală și tendințe Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) 2021 populația zonei costiere - mai sus definite - era în decembrie 2021, de 400.828 de locuitori (populație rezidentă), în scădere cu 15% față de RPL 2011. Din totalul populației, 87,28% dintre locuitori trăiesc în mediul urban (dintre care 73,76% în cele două municipii), iar 12,72% în mediul rural. Ponderea populației din mediul rural a sporit cu 0,8% față de RPL 2011. Se poate observa că populația este concentrată cu precădere, în mediul urban și în județul Constanța (97,24% din total). Pe de altă parte, cea mai mare parte a suprafeței zonei costiere, se află în județul Tulcea (64,83%) și în mediul rural, în cele 13 comune ale acesteia (82,47%). Această distribuție teritorială a populației determină valori foarte diferite ale densității, respectiv 4,79 locuitori/kmp în județul Tulcea și 311,83 locuitori/kmp în județul Constanța, valoarea medie a densității la nivelul zonei costiere fiind de 112,77 locuitori/kmp. Valorile cele mai mari ale ratei natalității populației se înregistrează în mediul rural. Prin valorile peste media națională (8,6 la mie) se remarcă partea centrală a zonei, localitățile din nordul județului Constanța (Corbu, Săcele, Istria și Mihai Viteazu), precum și Sf. Gheorghe, Agigea și Limanu. În același timp, în cazul localităților urbane, doar la Mangalia și Sulina valorile acestui indicator sunt mai mici decât media națională (de 7,1 la mie în 2022). Dinamica ratei mortalității a cunoscut o evoluție diferențiată în ultimul timp. În cazul localităților urbane valorile acestui indicator se află pe un trend constant ascendent de la începutul anilor 1990, accelerat în anii 2020-2021 de efectele cauzate de COVID19. Cu excepția orașului Năvodari, toate localitățile urbane au înregistrat rata mortalității peste media națională pentru mediul urban (de 13,6 la mie în 2021). Localitățile rurale au înregistrat o dinamică diferențiată a ratei mortalității, arătând un trend ascendent abia în a doua jumătate deceniului al doilea. COVID19 a avut un impact mai mic în mediul rural, majoritatea comunelor situându-se sub media națională de 17,4 la mie în 2021 (excepție face comuna C.A. Rosetti, cu o rată a mortalității a ce a depășit de două ori media națională pentru zonele rurale). Rata sporului natural în anul 2021 este negativă în toate localitățile din zona de coastă fără excepție. Prin valorile peste media națională (-5,2 la mie pentru mediul urban și -7,8 pentru mediul rural) se remarcă doar orașul Năvodari, pentru mediul urban, și 8 din 13 localități din mediul rural. Comuna C.A. Rosetti iese în evidență printr-o valoare extremă a ratei sporului (-34 la mie în 2021). Gradul de îmbătrânire a populației este într-o continuă creștere începând cu anii 1990. Zona Deltei Dunării se remarcă printr-o îmbătrânire avansată atât mediul urban, cât și în mediul rural. Între localitățile urbane se remarcă Techirghiol și Năvodari unde valorile acestui indicator se află sub 100%. În același timp în mediul rural doar 4 localități au depășit valoarea de 100% (Sf. Gheorghe, C.A. Rosetti, Jurilovca și Tuzla). În distribuția spațială a indicatorului se remarcă contrastul dintre zona Deltei, în care se înregistrează valorile cele mai mari și zona centrală (Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu și Năvodari) cu valorile cele mai mici: Mihai Viteazu este singura localitate cu gradul de îmbătrânire de sub 50%. În ceea ce privește tendințele migraționiste de lungă durată, estimate pe baza recensământului populației din 2021, zona de coastă se divizează în două părți distincte: (i) jumătatea nordică (la nord de Năvodari), puțin atractivă, în care ponderea celor născuți în alte localități oscilează între 30 și 40% și (ii) localitățile din jumătatea sudică, conduse detașat de orașul Năvodari (cu circa 70% născuți în alte localități), printre care doar Constanța și Tuzla au valori mai mici, apropiate celor din nordul zonei. ... 1.4.8. Aspecte economice, stare actuală și tendințe 1.4.8.1. Turism Turismul, deși cu un pronunțat caracter sezonier, rămâne cel mai important sector economic din zona costieră. Zona turistică a litoralului românesc la Marea Neagră cuprinde 12 stațiuni turistice de interes național, plus alte 5 localități turistice litorale (Constanța, Tuzla, 23 August, 2 Mai și Vama veche), toate situate în județul Constanța, la care se adaugă 5 localități turistice din județul Tulcea: comuna C.A. Rosetti, orașul Sulina, comunele Sfântu Gheorghe, Murighiol și Jurilovca, precum și comunele Corbu, Agigea, Tuzla, 23 August și Limanu, din județul Constanța. Capacitatea de cazare turistică existentă a acestor stațiuni și localități costiere era, în anul 2021, de 92.901 de locuri, în 1207 structuri de primire turistică având funcțiuni de cazare turistică, reprezentând 13,2% din numărul de unități și respectiv 25,49% din capacitatea de cazare turistică totală a României, conform datelor Institutului Național de Statistică. În 2021, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, numărul turiștilor sosiți în zona costieră a României a fost de 1.312.084, reprezentând 14% din totalul turiștilor sosiți în România în anul respectiv. Dintre aceștia, majoritatea covârșitoare (1.256.766, reprezentând 95,78%) au fost cazați în stațiunile litorale din județul Constanța (cei mai mulți în stațiunile din municipiile Mangalia și Constanța) și doar 55.318, respectiv 4,22% în localitățile costiere situate în județul Tulcea (cei mai mulți în Murighiol). Numărul total al înnoptărilor înregistrate de turiștii cazați în zona costieră a României, în anul 2021, a fost de 4.629.706, reprezentând 22,22% din totalul turiștilor sosiți în România în anul respectiv. Dintre acestea, 4.506.772 de înnoptări au fost înregistrate în zona costieră aferentă județului Constanța, iar diferența de 55.318 înnoptări, au fost înregistrate în localitățile din zona costieră din județul Tulcea. Cel mai mare număr al înnoptărilor a fost înregistrat în stațiunile aparținând municipiului Mangalia (1.769.728), urmat de cele din municipiul Constanța, incluzând și stațiunea Mamaia (416.012) și de cele din stațiunile din orașul Eforie (809.868). Concentrarea activității turistice în perioada de vară (2-3 luni), respectiv sezonalitatea ridicată a acestei activități, determină o presiune considerabilă exercitată asupra ecosistemului costier, prin introducerea, în primul rând de deșeuri, poluanți atmosferici (intensificarea traficului rutier și fluvial), zgomot, agenți patogeni, prin degradarea peisajului, a capitalului cultural, etc. Dacă în Delta Dunării, presiunea nu este atât de ridicată, pe de o parte datorită numărului semnificativ mai scăzut de vizitatori, iar pe de altă parte datorită reglementărilor impuse de către ARBDD cu privire la activitățile din Delta Dunării, în partea sudică a zonei costiere, turismul de masă are efecte negative semnificative asupra mediului. Pe plan social, caracterul strict sezonier al locurilor de muncă din industria turismului în zona costieră face ca cererea de locuri de muncă să fie redusă, sub ofertă, ceea ce determină în cele din urmă scăderea calității serviciilor oferite. Problema sezonalității ridicate a turismului poate fi contracarată printr-o diversificare a ofertei turistice, prin promovarea turismului de evenimente, a turismului cultural, a pesca-turismului, turismului rural și gastronomic în partea nordică a zonei costiere (Delta Dunării) și turismul de aventură, cel balneo-medical, de organizare a unor manifestări expoziționale, precum și cel de evenimente culturale și de reuniuni în sudul litoralului. Dezvoltarea turismului în zona costieră este strâns legată de alte sectoare economice, în special transportul. Creșterea activității turistice în zona costieră este în mare parte dependentă de modernizarea căilor de acces către zona costieră, în special către partea sa nordică aferentă județului Tulcea. Un factor promotor al dezvoltării turismului îl constituie prezența, datorită amplasării zonei de studiu, a tuturor formelor de transport (rutier, feroviar, maritim, fluvial și, în imediata apropiere, aerian). În ultimii ani sunt în curs implementare mai multe proiecte ce au avut drept scop îmbunătățirea infrastructurii terestre și creșterea accesibilității pentru turiști, în special în județul Tulcea. Mijloacele navale și porturile publice și private oferă, de asemenea, oportunități pentru dezvoltarea turismului în zona de studiu, cu toate acestea ele trebuie dezvoltate în mod sustenabil, astfel încât să se evite periclitarea de orice fel a mediului natural unic, în special al Biosferei Delta Dunării. Se preconizează o creștere importantă a accesibilității părții nordice a zonei costiere (județul Tulcea), respectiv a zonelor predominant turistice de pe teritoriul acestuia la momentul finalizării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii ce sunt în curs de implementare și în special a proiectelor ce vizează realizarea unui nou drum expres, respectiv pentru tronsonul de circa 112 km ce va lega Tulcea de Constanța și dezvoltarea aeroporturilor M. Kogălniceanu-Constanța și Tulcea. Pentru accesibilitatea în partea sudică a zonei costiere (județul Constanța) se află în curs de implementare realizarea unui drum de mare viteză în regim de autostradă "Alternativa Techirghiol" ce va tranzita teritoriile administrative ale orașelor Techirghiol și Eforie și ale comunelor Cumpăna, Agigea, Topraisar, Tuzla și 23 August, cu o lungime totală de 30,590 Km, având ca principal scop fluidizarea traficului spre sudul litoralului, care să reducă timpul de călătorie, riscurile de accidentări și să implementeze proiecte economice și de mediu durabile. Dezvoltarea turismului de croazieră la Constanța necesită promovare, iar diversificarea ofertelor privind activitățile turistice privind petrecerea unei zile în județele Constanța și Tulcea, va atrage creșterea numărului de nave de croazieră care să ancoreze în Portul Constanța. Portul Constanța deține Directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre și promovează, împreună cu Porturile Odessa, Burgas și Varna, relansarea turismului de croazieră în Marea Neagră. Croazierele pe Marea Neagră nu se vor putea relua decât după încetarea conflictului armat din Ucraina. Conform CN APM, în anul 2022, au operat escale în Portul Constanța 39 de nave de croazieră, atât maritime, cât și fluviale, comparativ cu 26 nave în 2021. Pentru 2023 perspectivele sunt mai bune având în vedere că până în prezent 62 nave și-au anunțat escale (din care 28 maritime și 35 fluviale). Anii 2012-2015 au înregistrat, în medie peste 50 de nave care au acostat în Portul Constanța. Cel mai bun an a fost 2014, atunci când 95 de nave au avut escale. Apoi, între anii 2016 și 2018 situația nu a mai fost la fel, iar principalele motive au fost atentatele teroriste din 2016 și 2017 din Turcia, anexarea Crimeei de către Rusia și instabilitatea din Ucraina. Din aceste motive, marii operatori ai turismului de croazieră au evitat acostarea în Portul Constanța. Printre cele mai grave probleme cu care s-a confruntat în ultima perioadă turismul în zona costieră, în special în partea sa sudică unde se practică un turism de masă, sunt, pe de o parte, scăderea aproape continuă a duratei medii a sejurului petrecut de turiști, iar pe de altă parte reducerea drastică a sosirilor turiștilor străini. Slaba promovare turistică constituie principala cauză a reducerii semnificative a numărului de turiști străini. Este necesar, în mod evident, să se îmbunătățească oferta turistică a litoralului românesc, dar și reluarea campaniilor de promovare turistică a acestei oferte pe piețe țintă europene, în baza unor studii de piață ce trebuie realizate, pentru ca în baza rezultatelor acestora să se acționeze cu prioritate pentru promovarea ofertei turismului românesc de litoral și diversificarea. ... 1.4.8.2. Pescuit și acvacultură

Pescuit marin În cadrul Zonei Economice Exclusive deținută de România, pescuitul marin se desfășoară de la țărm până la izobata de 60 metri (adâncimi mai mari pentru pescuitul specializat de calcan, scrumbie și rechin), acoperind așadar, o mare suprafață a părții marine a zonei costiere. Fig. 1.4.8.2.1 sunt reprezentate zonele de pescuit de pe platoul continental românesc al Mării Negre, precum și zonele în care pescuitul este interzis. Fig. 1.4.8.2.1 Zone destinate pescuitului și zone unde pescuitul este interzis (sursa: INCDM Grigore Antipa) De-a lungul litoralului românesc există patru porturi de pescuit, la Sulina, Capul Midia, Constanța și Mangalia și alte 18 mici stații/puncte de pescuit, situate între Sulina și Vama Veche (Fig. 1.4.8.2.2). Flotă, unelte și efort de pescuit Flota românească de pescuit operează în zona de competență a Comisiei Generale pentru Pescărie la Marea Mediterană (GFCM), Zona 37 - Marea Mediterană și Marea Neagră, Sub-zona 37.4, Diviziunea 37.4.2, GSA 29, până la 30-35 Mm în largul Mării Negre, și are unele caracteristici, precum: ● Pescuitul cu traulul are un caracter sezonier; ● Zona marină din dreptul Rezervației Biosfera Deltei Dunării interzice pescuitul cu unelte tractate (traul pelagic), limitându-se la utilizarea talienelor și setcilor; ● Punctele de debarcare a capturii sunt porturile Cap Midia, Constanța și Sulina; ● Porturile nu au instalații specifice navelor traulere costiere. Capacitatea de pescuit, ca factor decisiv în evaluarea economică a activității de pescuit, este definită luând în considerație tonajul, puterea motorului și numărul ambarcațiunilor. Uneltele și tehnicile de pescuit selectiv-nedistructive, rentabile, protejează resursele marine, conservă biodiversitatea biologică, ecosistemele marine și speciile de pești amenințate. În anul 2021 numărul de ambarcațiuni active a fost de 130 nave, în scădere comparativ cu 2020 (138 de nave), la fel ca și numărul navelor inactive. Caracteristicile ambarcațiunilor active în 2021 sunt redate în Tabelul 1.4.8.2.1. Tabel 1.4.8.2.1 Numărul total de ambarcațiuni active în anul 2021 (ANPA, 2022) Clase de lungime ambarcațiuni Total ambarcațiuni active Tehnica de pescuit Lungime medie (m) Vârsta medie (ani) Total GT Total kW Nr. oameni < 6 m 9 PG 5,03 18,67 8,33 145,95 17 6-12 m 69 PG 7,84 22,29 135,63 748,43 165 6-12 m 30 PMP 8,74 15,83 176,41 877,84 95 12-18 m 18 PMP 14,85 12,56 596,31 2.493,57 72 18-24 m 3 PMP 22,13 31,00 318,00 846,25 12 > 24 m 1 PMP 25,50 39,00 117,00 220,00 4 TOTAL 130 1.351,68 5.332,04 365 Activitatea de pescuit industrial se realizează folosindu-se două tipuri de unelte: active și fixe. Pescuitul cu unelte active se efectuează la adâncimi mai mari de 20 m, cu nave trauler și cu următoarele unelte: traul pelagic, beam traul și năvod. Pescuitul cu unelte fixe este practicat în lungul litoralului românesc, la mică adâncime de 2-11 m, cu taliene, dar și la adâncimi de 20-60 m. Sunt folosite instalații, plase și capcane destinate capturării speciilor de pești care migrează în ape puțin adânci, dar și alte unelte, precum talianul, setca (pelagică sau demersală), volte, țaparine și paragate. În conformitate cu sistemele de clasificare europene (Decizia (UE) 2021/1167 Activitatea de pescuit/tehnica de pescuit), România a adoptat categoriile de tehnici de pescuit redate în Tabelul 1.4.8.2.2. Tabel 1.4.8.2.2 Tehnici de pescuit la litoralul românesc (ANPA-PNCDP, 2022) Pescuitul cu traulul pelagic OTM_MPD_>= 13_19_0_0 Pescuitul cu beam traul TBB_M0L_0_0_0 Pescuitul cu talianul FPN_MPD_>= 0_0_0 Pescuitul pelagic/demersal cu setci GNS_DEF_360-400_0_0; GNS_DEF_0_0_0 Pescuit cu volte și undițe LHP-LHM FIF 0 0 0 Pescuitul cu paragate LLS_DEF_0_0_0 Recoltarea manuală a rapanei MISC Fig. 1.4.8.2.2 Harta porturilor de la litoralul românesc al Mării Negre În 2022, au fost autorizate următoarele tipuri și număr de unelte: OTM (traule pelagice) - 53; TBB (beam traul) - 73; GNS (setci) - 5595, GNS (setci de calcan) - 6244; FPN (taliene) - 48; LLS (volte, țaparine, paragate) - 777; FPO - 4453. Nivelul capturii și eficiența pescuitului sunt dependente de evoluția condițiilor hidroclimatice, factorii antropici, starea stocurilor speciilor principale, capacitatea și efortul de pescuit (număr de ambarcațiuni, tonaj, puterea motorului, număr de unelte, număr de zile efective de pescuit, etc). Conform ANPA, în 2022, structura capturilor a fost formată din specii de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi) și de talie mai mare (calcan, rechin, scrumbie de Dunăre). Principalele specii capturate au fost: rapana - 2.144.300 kg; midia - 368.250 kg; hamsia - 30.250 kg, șprotul - 61.648 kg; stavridul - 16.293 kg; calcanul - 60.866 kg, strunghilul - 4.912 kg, hanosul - 1.731 kg, barbunul - 23.331 kg, scrumbia de Dunăre - 2.281 kg), lufarul - 22.504 kg, pisica de mare - 5.322 kg, zărganul - 303 kg, chefalul - 2.703 kg, vulpea de mare - 1.209 kg, bacaliarul - 1.063 kg, rechinul - 532 kg și alte specii - 5.733 kg.

Pescuitul în Delta Dunării Principalele categorii de pescuit din Delta Dunării sunt: i) pescuitul peștilor de apă dulce (în Deltă; complexul Razim - Sinoie; fluviul Dunărea); ii) pescuitul peștilor migratori (scrumbia pontică și sturionii) și iii) pescuitul peștilor marini. Dinamica capturii totale din ultimii 62 de ani (1960-2022) a cunoscut patru perioade caracteristice: 1960-1970, cu capturi variabile datorate regimului hidrologic al Dunării (10.000-20.000 t/an); 1970-1984, cu rate anuale apropiate (±15.000 t/an), dar cu schimbări importante de mediu și în structura comunității piscicole; 1984-2014, în care se constată o scădere a capturilor de la 15.000 la 1900 t/an (2011) și 2014-2022, cu o creștere de până la 3600 t/an (în 2017), cu o scădere bruscă până la 1610 t/an, în 2022. În lacurile din Delta Dunării, din 28 unități piscicole situate în UAT-urile C.A Rosetti, Sulina, Murighiol și Jurilovca, nouă (situate în comunele C.A Rosetti, Murighiol și Jurilovca) au raportat, în 2022, o producție piscicolă în valoare totală de 1.082.010 kg. În zona central-sudică a litoralului românesc sunt 13 unități piscicole, situate în UAT-urile Năvodari, Corbu, Constanța, Agigea, Tuzla, Techirghiol, 23 August, Mangalia și Limanu, șase dintre acestea (situate în Corbu, Tuzla, Techirghiol, 23 August) raportând, în 2022, o producție piscicolă în valoare totală de 1.003.275 kg. Principalele probleme cu care se confruntă sectorul pescăresc în zona costieră sunt: ● infrastructura specifică (porturi, puncte de debarcare, puncte de primă vânzare) este, în prezent, slab dezvoltată. Infrastructura de porturi pescărești cu dane specializate și spații de depozitare, precum și locațiile pentru organizarea primei vânzări a peștelui sunt insuficiente și necesită îmbunătățirea facilităților existente; ● flota de pescuit este învechită, poluatoare; ● în ciuda numeroaselor reglementări, încă există practici sau comportamente nesustenabile care duc la impact nedorit al activităților de pescuit asupra ecosistemelor acvatice; ● controlul și colectarea datelor insuficient aplicate; ● delimitarea zonelor prioritare de pescuit nu este încă finalizată, lipsind criteriile clare pentru stabilirea acestora; ● starea precară a stocurilor de sturioni din Dunăre și Marea Neagră; supraexploatarea stocurilor de calcan din Marea Neagră; ● modificarea sau transformarea habitatelor de reproducere sau hrănire a speciilor de pești ca urmare a lucrările hidrotehnice; ● lipsa zonării habitatelor de reproducere și înmulțire a principalelor specii exploatabile; ● lipsa zonării habitatelor cu potențial productiv din punct de vedere al resurselor piscicole, precum și a informațiilor despre ariile vulnerabile la activitățile umane ce impactează productivitatea și diversitatea biologică, importante pentru susținerea stocurilor; ● schimbarea folosinței iazurilor, prin transformarea lor în poldere agricole a afectat semnificativ acvacultura. Pe de altă parte, eutrofizarea, poluarea și unele fenomene naturale (seceta), precum și lipsa tehnologiilor moderne au dus la scăderea productivității amenajărilor piscicole din Delta Dunării.

Acvacultura Acvacultura din România se bazează preponderent pe activitatea de piscicultură de apă dulce (în lacuri deltaice și litorale) și salmastră (în lagune), în timp ce acvacultura marină pontică are o dezvoltare relativ recentă (Zaharia și colab., 2017). Pe baza programelor și recomandărilor UE și potențialului mariculturii s-au reluat activitățile de cercetare pentru dezvoltarea domeniului pe organisme acvatice cu mare plasticitate care suportă variații mari de temperatură, salinitate, densitate, hrană, precum și condiții de creștere în condiții dirijate, de captivitate (http://msp-platform.rmri.ro/marsplan.html). Acvacultura are potențialul de a deveni o ramură importantă a Economiei Albastre, element esențial în cadrul Agendei Maritime Comune pentru Marea Neagră a Uniunii Europene pentru a oferi resurse durabile de hrană, securitate alimentară, locuri de muncă în zona costieră și dezvoltare durabilă în cadrul "Orientărilor strategice UE pentru Dezvoltarea Durabilă a Acvaculturii" - CE, 2013, (INCDM, 2021). Comisia Generală pentru Pescuit la Marea Mediterană (GFCM) din Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a adoptat o rezoluție specifică (GFCM/36/2012/1) privind AZA-Zone Alocate pentru Acvacultură. Astfel, din rațiuni de siguranță alimentară, moluștele vii sunt colectate pentru a fi introduse pe piață pentru consumul uman doar din zone clasificate. Clasificarea zonelor de producție a moluștelor vii din apele marine românești a fost posibilă prin identificarea a trei zone de calitate (clasa A) pentru recoltarea moluștelor bivalve vii (prin decizia semnată de ANSV, ANPA, INCDM "Grigore Antipa" și ANAR). Acestea sunt: a) zona 1, cuprinsă între Perișor și Chituc (Tulcea), cu ~ 215 Mmp suprafață; b) zona 2, cuprinsă între Năvodari și portul Constanța (Baia Mamaia), ~109 Mmp; zona 3, cuprinsă între Agigea și Mangalia, cu o suprafață de ~10 Mmp (Fig. 1.4.8.2.3). Fig. 1.4.8.2.3 Harta zonelor pentru moluște de la litoralul românesc (sursa: INCDM) ... 1.4.8.3. Transport

Transport rutier În partea nordică a zonei costiere, aferentă județului Tulcea, rețeaua de drumuri publice cuprinde doar drumuri județene și comunale, în timp ce în partea sudică, aferentă județului Constanța, rețeaua de drumuri publice este mult mai complexă, incluzând toate categoriile de drumuri (autostradă, drumuri de interes național, drumuri județene și drumuri comunale). Cele mai importante căi de transport rutier din interiorul zonei de studiu sunt: ● autostrada A4 (denumită și Autostrada Dobrogei) care reprezintă segmentul ocolitor al municipiului Constanța, parcurgând un traseu de 21,7 km de la Ovidiu (în nord-vest), pe la vest, până la Agigea, în sud. Prin intersecția cu autostrada A2 se asigură legătura municipiului Constanța cu capitala, București, iar din 2013 s-a dat în folosință un ultim tronson, de aproximativ 2 km, care leagă nodul de la Agigea de Portul Constanța. De asemenea, din nodul de la Agigea se face legătura cu drumul național DN 39; ● drumul național DN39 (lungime 54,35 km), leagă orașul Constanța de orașele Eforie și Mangalia, formând principala legătură cu stațiunile din această zonă ● drumul național DN38, leagă Agigea de Techirghiol și continuă până pe teritoriul Bulgariei. Se intersectează cu DN 39, la Agigea, asigurându-se astfel legătura dintre stațiunea Techirghiol cu municipiul Constanța; ● drumul județean DJ226, leagă orașul Năvodari de drumul național DN22 (Constanța-Tulcea), punctul de intersecție fiind comuna Mihai Viteazu. Acest drum județean asigură accesul dinspre Năvodari la portul Midia și Petromidia, iar mai departe în partea de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării (UAT Corbu, Istria și Mihai Viteazu). La nivelul teritoriului zonei costiere aferentă județului Constanța, cea mai mare lungime a străzilor orășenești se înregistrează în municipiul Constanța (511 km), urmat de orașul Năvodari (261 km). Lungimea cea mai mare a drumurilor modernizate se regăsește, de asemenea, în municipiul Constanța cu 432 km drum modernizat, urmat de orașul Năvodari cu 179 km modernizați (Consiliul Județean Constanța, 2021). În partea de nord a zonei de studiu, în orașul Sulina, lungimea străzilor orășenești era în 2019 de 34 km, din care doar 12 km drumuri modernizate (Consiliul Județean Tulcea, 2019). Servicii de transport local/urban de pasageri se regăsesc doar în municipiile Constanța și Mangalia. Sistemul de transport public cu autobuze în municipiul Constanța este asigurat de CT Bus S.A., existând în prezent un număr de 23 de rute, deservite de peste 150 autobuze (din care 20 electrice) și microbuze. În municipiul Mangalia, există două trasee (unul local, iar celălalt acoperă și stațiunile din municipiu) deservite de serviciul de transport public asigurat de Primăria Municipiului. În perioada sezonului estival, începând din 2022, aceste trasee sunt deservite, în mare parte, de autobuze electrice (Consiliul Județean Constanța, 2021). Între localitățile din zona de studiu, precum și între localitățile din zona de studiu și altele din afara zonei, există de asemenea o serie de operatori ce asigură transportul public pe cale rutieră, cea mai mare parte dintre rute asigurând transportul de pasageri către și dinspre principalul municipiu, Constanța.

Transport feroviar Transportul feroviar din partea nordică a zonei costiere este asigurată de linia 812 de la Medgidia la Tulcea (transport de pasageri și marfă). În partea sudică a zonei de studiu, transportul feroviar se desfășoară pe o magistrală CFR (magistrala 800 București Nord-Constanța - Mangalia) și căi ferate secundare, dedicate atât transportului de pasageri, cât și de marfă. În zona de studiu sunt 16 stații feroviare (stații CF, HM. PO) și 6 noduri feroviare (Constanța, Constanța Mărfuri, Palas, Năvodari, Agigea Ecluză și Agigea Nord). Dintre stațiile feroviare, stația Constanța este dedicată strict transportului de călători (tranzitează și transportul de marfă), stațiile Palas, Constanța, Agigea Nord, Agigea Ecluză, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Neptun și Mangalia deservesc atât traficul de marfă, cât și cel de călători. Stațiile Constanța Mărfuri, Constanța P. Zona A, Constanța P. Zona B, Constanța P. Mol V, Constanța P. Ferry - Boat și Năvodari, Capul Midia deservesc strict transportul de mărfuri. Cea mai mare parte dintre liniile de transport feroviar, la nivelul zonei de studiu, sunt neelectrificate (excepție St. Constanța P. Zona Mol V, St. Constanța P. Zona B și stația Ferry - Boat sunt electrificate parțial). În Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2021-2025 sunt vizate următoarele măsuri în județul Constanța: ● Electrificarea și reabilitarea tronsonului Constanța - Mangalia; ● Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța.

Transport naval Prezența în zonă a Portului Constanța, a porturilor maritime satelit Mangalia și Midia și a Portului Sulina, noduri importante de transport, face ca cea mai mare parte a transporturilor să fie asociată conectării acestor porturi (în cea mai mare măsură a Portului Constanța) cu rutele de transport ce folosesc alte moduri de transport decât cel maritim pentru afluirea mărfurilor către și dinspre acestea către întreg hinterlandul lor. Traficul maritim este concentrat în zona portului maritim Constanța (inclusiv Agigea), dar și în zona porturilor situate pe sectorul maritim al Dunării. În general, traficul maritim se concentrează în zona litoralului sudic și gurile Dunării, rutele fiind spre principalele porturi din Marea Neagră, în special spre Bosfor (Fig. 1.4.8.3.1), și este reprezentat în general de nave tip vrachier, tanc și portcontainer (INCDM, 2022). Fig. 1.4.8.3.1 Intensitatea traficului maritim 2020 (sursă: EmodNet Human Activities) În ultimii cinci ani în porturile maritime românești traficul naval a inclus un număr mediu de aproximativ 4000 de nave fluviale și 10.000 de nave maritime (Fig. 1.4.8.3.2). Fig. 1.4.8.3.2 Escale ale navelor maritime în porturile românești (sursa: www.portofconstantza.com) Luând în considerare faptul că Portul Constanța, care concentrează cea mai mare parte a traficului, include operarea tuturor tipurilor de mărfuri și tipul navelor care au avut escală în acest port este divers. Totuși, în ceea ce privește numărul acestora se observă o reprezentare semnificativă a navelor cargou, urmată de navele care transportă produse lichide sau solide în vrac, navele tanc și cele vrachier (Fig. 1.4.8.3.3). Fig. 1.4.8.3.3 Tipuri de nave maritime cu escală în porturile maritime românești (sursa: www.portofconstantza.com) Deși politicile de dezvoltare a porturilor românești au avut permanent orientarea către a promova escalele navelor de mari dimensiuni, în măsură să aducă beneficii economice crescute în raport cu cantitățile de mărfuri transportate, dar și un impact redus asupra mediului, numărul navelor cu capacități sub 5.000 de tone care accesează porturile românești este încă semnificativ (Fig. 1.4.8.3.4). Totuși, este de remarcat faptul că ultimele dezvoltări ale infrastructurii portuare și condițiile noi generate de conflictul militar din Ucraina au condus la operarea în 2022 și de nave cu o capacitate mai mare de 180.000 de tone. Fig. 1.4.8.3.4 Număr de nave maritime cu escală în porturile maritime românești în funcție de capacități (sursa: www.portofconstantza.com) Conexiuni și intermodalism pentru Portul Constanța Calea ferată Serviciile permanente de cale ferată asigură transportul volumelor mari de mărfuri către cele mai importante zone economice din România și Europa de Est. De asemenea, Portul Constanța reprezintă un important nod de transport al Coridorului TRACECA. Fiecare terminal portuar are acces direct la sistemul de cale ferată, asigurându-se un transport sigur și eficient al mărfurilor. Lungimea totală de cale ferată în port ajunge la 326 km. Fluvial Portul Constanța este conectat la Coridorul TEN-T Rin-Dunăre, care leagă cei doi poli comerciali europeni: Rotterdam și Constanța, creând o cale navigabilă interioară de la Marea Nordului până la Marea Neagră. Lungimea acestei căi navigabile este de 2.414 km de la Sulina, până la Kelheim, de unde continuă prin Canalul Main-Rin, traversând Europa până la Marea Nordului. Pe teritoriul României, lungimea căii navigabile este de 1.075 km. Legătura Portului Constanța cu Coridorul Rin-Dunăre prin Canalul Dunăre-Marea Neagră creează o alternativă de transport cu 4000 km mai scurtă pentru mărfurile care vin din Orientul Îndepărtat și Australia prin Canalul Suez și au destinație Europa Centrală. În conformitate cu standardele Uniunii Europene și ale Națiunilor Unite, Canalul Dunăre-Marea Neagră este un canal de clasa VI și un canal fluvial de clasa "F". Canalul, administrat de CN ACN, are lungimea de 64,4 km, lățimea de 90 m, adâncimea apei de 7 m și 17,5 m sub poduri. Situat la 35,4 km de Dunăre, brațul de nord al Canalului Dunăre-Marea Neagră asigură legătura cu Portul Midia prin două ecluze, la Ovidiu și Năvodari. Brațul de nord are o lungime de 27,5 km și o lățime de 45-50 m, cu adâncimi minime ale apei de 5,5 m. În opinia CN APM, accesul facil spre Europa Centrală este asigurat de bunele condiții navigabile ale Dunării de Jos și numărul redus de ecluze (doar 4 ecluze) pe sectorul dintre Constanța și Budapesta. Rutier Toate porțile de intrare/ieșire în/din Portul Constanța sunt conectate la rețeaua națională și europeană de șosele, conexiunea rutieră având o importanță strategică, realizându-se astfel legătura între Portul Constanța și țările fără acces la mare din Europa Centrală și de Est. Lungimea totală a șoselelor în Portul Constanța este de aprox. 100 km. Autostrada A2 leagă Bucureștiul de orașul port Constanța (via autostrada A4). Traficul de mărfuri în porturile maritime a cunoscut în ultima perioadă o creștere semnificativă datorită preluării a unei mari părți din traficul porturilor ucrainiene, situație generată de conflictul militar din zonă. Astfel, traficul total de mărfuri în 2021 a fost de 67.483.435 tone, iar în 2022 se observă o creștere cu mai mult de 10%, până la 75.537.687. Analiza datelor furnizate de CN APM referitoare la perioada 2015-2022, confirmă creșterea aproape continuă a traficului portuar în porturile maritime, cu excepția anului 2020, când s-a observat o scădere cu circa 10% în datorată pandemiei de coronavirus. În prezent, Master Planul Portului Constanța, aflat în curs de actualizare, prevede o serie de proiecte menite a-i spori capacitatea de acomodare a navelor de tonaj mare și de dezvoltare a transportului multimodal, în paralel cu modernizarea infrastructurii și suprastructurii. Îmbunătățirea infrastructurii feroviare din port și a conexiunilor feroviare cu acesta este unul dintre proiectele importante de care depinde dezvoltarea transportului naval în zonă. De asemenea, portul trebuie să asigure în timp relativ scurt capacitatea de aprovizionare cu LNG a navelor și să ia în considerare în dezvoltările sale schimbările din sectorul energetic din regiune. În ceea ce privește traficul naval pe brațele Dunării, se observă o creștere semnificativă în 2022 a numărului de nave ce au tranzitat Canalul Sulina (Fig. 1.4.8.3.5), în special pentru nave cu tonaj peste 3000 tdw. Evident, această creștere semnificativă este în strânsă legătură cu conflictul armat generat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Fig. 1.4.8.3.5 Număr de nave care au tranzitat Canalul Sulina (sursa: www.afdj.ro) Canalul Sulina, parte a rețelei TEN-T fluviale centrale, este cel mai scurt și cel mai drept braț al Dunării și cea mai rapidă legătură între fluviu și Marea Neagră, mai ales în condițiile în care acesta este regularizat și canalizat, permițând accesul navelor maritime și fluvio-maritime, cu un pescaj în apă dulce de maximum 7 m până în porturile Tulcea, Galați, Brăila, Reni, Ismail, Vâlcov, Giurgiulești. Anual, Canalul Sulina este tranzitat de peste 1.500 de nave de mărfuri, care transportă peste 2.5 milioane tone pe an, la care se adaugă cursele zilnice ale navelor de pasageri, care leagă municipiul Tulcea de localitățile riverane (Partizani, Maliuc, Gorgova, Crișan, Sulina), navele serviciilor de urgență (ambulanță, ISU). Practic, Canalul Sulina reprezintă singura cale de acces pentru cei peste 5.500 de locuitori ai Deltei de pe malurile acestuia și pentru furnizorii de mărfuri și servicii adresate acestora. În Tabelul 1.4.8.3.1 este prezentată dinamica numărului de pasageri pe cele trei brațe ale Dunării (sursa SC NAVROM DELTA Tulcea), către localitățile Sulina, Periprava și Sfântu Gheorghe, pentru anii de referință 2013, 2018 și 2022. Analizând datele, remarcăm o scădere continuă a numărului de pasageri în ultimii 10 ani, iar cauzele sunt multiple: numărul în creștere a celor care aleg să meargă cu ambarcațiuni private, contextul pandemic, etc. Tabel 1.4.8.3.1 Numărul de pasageri către localitățile Sulina, Periprava și Sfântu Gheorghe Anul Tulcea - Sulina Tulcea - Periprava Tulcea - Sf. Gheorghe Alte categorii Total Subvenționat Nesubvenționat Subvenționat Nesubvenționat Subvenționat Nesubvenționat 2013 77827 33349 25601 1577 11615 17759 5220 172948 2018 49810 108 15600 1047 10765 11087 6461 119419 2022 41355 15759 6621 625 8529 4159 20041 97089 ... 1.4.8.4. Agricultura Agricultura este unul dintre cele mai importante sectoare economice din zona costieră, terenurile cultivate cu culturi agricole însumând o suprafață totală de 134.000 ha (37,55% din terenurile zonei costiere) conform datelor furnizate de JRC pentru anul 2018 (D'Andrimont și colab., 2021). Dintre acestea, suprafața cea mai mare o ocupă terenurilor ocupate cu culturi cerealiere, 42,8% din totalul terenurilor agricole, după care urmează terenurile acoperite cu vegetație ierboasă (24,6%), culturile oleaginoase (16,9%) și plantațiile multianuale de pomi și arbuști fructiferi (13,8%). Repartiția geografică a terenurilor cultivate nu este uniformă, cea mai mare parte a terenurilor cultivate fiind concentrate în partea sudică și centrală a zonei de studiu (peste 60%). Suprafețele totale agricole la nivelul celor două județe din zona costieră au rămas relativ constante în ultimii ani. Totuși, referitor la categoriile de folosință, dacă în județul Constanța suprafețele au rămas constante pe categoriile de folosință cu destinație agricolă, respectiv arabil, pășuni, fânețe, vii și livezi, pentru județul Tulcea este observată o ușoară tendință de creștere la arabil, creștere realizată în detrimentul suprafețelor cu vii și livezi. Jumătatea sudică a litoralului se remarcă prin ponderi ridicate ale suprafețelor cultivate, valorile pot să ajungă la un maxim rural de 94,5% (comuna 23 August), în timp ce valorile pentru mediul urban se încadrează în intervalul 45% - 78%. În același timp, cinci din șase orașe prezente în zona costieră se află aici. Chiar și în orașul Eforie, cea mai mică UAT din zonă, localizată, în cea mai mare parte, pe un grind care separă lacul Techirghiol de Marea Neagră, terenurile cultivate ocupă 45% din suprafața administrativă. Jumătatea nordică cuprinde localități extinse, dar cu o pondere redusă a suprafețelor cultivate din cauza umidității excesive a Deltei Dunării. La nivelul județului Tulcea, în zona costieră sunt cinci comune și doar un oraș, iar valorile ponderii nu depășesc 46% pentru mediul rural și 6% pentru mediul urban (Sulina), peisajul specific Deltei Dunării limitând mult practicarea agriculturii în zonele înmlăștinite și acoperite cu ape (Fig. 1.4.8.4.1). Fig. 1.4.8.4.1. Principalele culturi agricole în zona costieră (sursă: D'Andrimont și colab., 2021)

Culturi cerealiere Culturile cerealiere se află pe primul loc dintre grupurile majore de plante cultivate în zonă, ocupând aproape 43% din suprafața cultivată (57,3 mii ha) și 16% din suprafața totală a zonei de studiu. Principalele culturi cultivate sunt grâul, porumbul și orzul. Grâul, cu 39,5 mii ha, este o cultură cu dominație absolută: 69% din suprafața terenurilor cultivate cu cereale și 29,5% din suprafața totală cultivată. Comunele Corbu, Săcele și Murighiol dețin cele mai mare suprafețe cultivate cu grâu, de circa 4 mii ha. Cu ponderi ridicate în suprafața cultivată se remarcă orașul Techirghiol (peste 50% din terenuri agricole sunt ocupate cu grâu), chiar dacă suprafața absolută nu este atât de mare (doar 1,2 mii ha). Tot cu un rol important în cultivarea grâului (cu ponderi peste 40%) se remarcă comunele 23 August, Tuzla, Agigea, Costinești și Istria. În celelalte localități suprafața terenurilor ocupate cu grâu variază între 12 și 770 ha, în timp ce ponderile acestei culturi în totalul terenurilor cultivate oscilează între 0,8% și 8,4%. Porumbul, a două cereală ca importanță, ocupă 13,8 mii ha, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din suprafața cultivată cu cereale. Ca și în cazul grâului, comuna Murighiol se remarcă prin suprafețe și ponderi ridicate: 3,9 mii ha, respectiv 19,4% din suprafața cultivată. La mare distanță urmează comunele Sf. Gheorghe, Jurilovca și C.A. Rosetti, cu suprafețe de 1,2-1,3 mii ha și cu ponderi de 10-13%. Prin ponderi la fel de ridicate, dar cu suprafețe mult mai mici ies în evidență comuna Tuzla, orașul Năvodari și mun. Constanța. În celelalte localități suprafața terenurilor ocupate cu porumb variază între 22 ha și 3,3 mii ha, în timp ce ponderile acestei culturi în totalul terenurilor cultivate oscilează între 3,6% și 36%. A treia cultură cerealieră majoră a zonei este orzul, care, însă, deține doar 7% din suprafața cultivată cu cereale (circa 4 mii ha). Este o cultură importantă pentru partea nordică a zonei de studiu, comuna Mihai Viteazu deținând cele mai mari suprafețe (678 ha) și ponderi (7%). Relativ aproape se situează comunele Corbu, Săcele, Jurilovca cu suprafețe de peste 450 ha și ponderi de peste 4,5% din suprafața cultivată, fiecare. Tot aici poate fi încadrată și comuna Murighiol, care are o suprafață ocupată cu orz de peste 500 ha, cu toate că ponderea acestei culturi în totalul terenurilor cultivate este de 2 ori mai mică.

Plante oleaginoase Plantele oleaginoase ocupă locul trei printre plantele cultivate în zona de studiu, având o suprafață totală de 22,6 mii ha, ceea ce reprezintă 16,9% din totalul terenurilor cultivate. Terenurile cultivate cu plante oleaginoase sunt împărțite între floarea soarelui și rapiță în proporție de 60% la 40%; a treia cultură oleaginoasă, soia, având o prezență nesemnificativă. Floarea soarelui este cultivată pe 13,5 mii ha, cele mai extinse suprafețe ocupate cu floarea soarelui aflându-se în două zone: în jumătatea nordică (Murighiol, Corbu și Mihai Viteazu) cu suprafețe de la 1,1 la 2,4 mii ha și ponderi de 11% din totalul cultivat al comunelor respective și în extremitatea sudică, la Limanu și 23 August (între 1,2 și 2,1 mii ha), prima comună având și ponderea cea mai mare, de 26%. Rapița este cultura care câștiga tot mai mult teren, deținând o pondere de circa 7% din totalul terenurilor cultivate, cu 9,1 mii ha. Această plantă este prezentă în toate cele 19 UAT-uri care fac parte din zona de studiu, însă concentrarea cea mai mare se remarcă într-o zonă compactă în partea central-nordică a zonei, în comunele Săcele, Corbu, Mihai Viteazu și Istria (fiecare unitate având între 1,3 și 1,9 mii ha cultivate cu rapiță și ponderi de la 16% la 19% din suprafața cultivată). Soia nu ocupă nici măcar 3 ha în total, dar este prezentă în mai toate localitățile din zona de studiu. Circa 40% din toată soia cultivată în zonă îi revine comunei Murighiol.

Terenuri cultivate cu alte culturi Celelalte plante de cultură prezente în zonă (leguminoase boabe, plante tuberculifere, culturi industriale nepermanente și plante furajere) dețin cumulat o pondere de sub 2% din totalul suprafețelor cultivate. Ele sunt prezente în toate localitățile din zona de studiu, cu mici excepții. Terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, cu 33 mii ha și un sfert din suprafețele de cultură, reprezintă a doua mare categorie de terenuri cultivate, după cereale. Delta Dunării furnizează cele mai extinse suprafețe din această categorie și cele mai mari ponderi. Mai mult de jumătate din terenurile cultivate se află în Sulina și în comunele C.A. Rosetti și Sf. Gheorghe. Aceste comune, la care se adaugă și Murighiol, se remarcă și prin valori absolute mari, de la 4,9 la 7,1 mii ha. Și celelalte localități din partea nordică a zonei de studiu (Jurilovca, Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu) înregistrează valorile superioare ale acestei categorii de terenuri, deși, procentul relativ poate să varieze destul de mult, de la 35% la Jurilovca la 12% la Corbu. În jumătatea sudică a zonei aceste suprafețe sunt mai mici atât ca suprafață, cât și ca pondere. De remarcat că în municipiul Constanța vegetația ierboasă joacă un rol destul de semnificativ, ocupând 1,2 mii ha și deținând o pondere de 16,7% din totalul terenurilor cultivate. Plantațiile multianuale de pomi și arbuști fructiferi ocupă un loc important în peisajul agricol al zonei de studiu, cu o suprafață de 18,5 mii ha și o pondere de 13,8% din suprafața cultivată. Repartizarea geografică scoate în evidență concentrarea acestor plantații în partea de nord a zonei, comunele din zona Deltei Dunării deținând suprafețe semnificative, care pot să depășească 3 mii ha (C.A. Rosetti și Murighiol) sau cu ponderi de peste 20% (Sf. Gheorghe și Sulina). De remarcat că ambele municipii (Constanța și Mangalia) dețin atât suprafețe (1,9 și 1,2 mii ha), cât și ponderi semnificative de plantații multianuale (26-28%). Având în vedere, ponderea mare a acestui sector în economia UAT-urilor din zona costieră, agricultura și zootehnia reprezintă unele dintre cele mai importante surse difuze de introducere a materiei organice, compușilor cu azot și fosfor, contaminanți în sol, subsol și ape, în special în partea sudică a zonei de studiu. Practicile agricole defectuoase, monocultura fiind pe primul loc, influențează negativ atât calitatea solurilor, cât și calitatea apelor de suprafața și subterane prin utilizarea excesivă de substanțe chimice (fertilizanți și pesticide). Suprafețele de pajiști naturale acoperite cu vegetație ierboasă, caracteristică zonei de stepă, cu valoare furajeră mediocră și ponderea redusă a culturilor furajere trădează predominanța sistemelor de creștere extensivă a animalelor, practică ce poate avea un impact major asupra solului prin distrugerea covorului vegetal și declanșarea proceselor erozionale. Principalele amenințări pentru agricultură în Dobrogea, deci și în zona de studiu, sunt seceta și aridizarea. Prin urmare, obținerea unor producții satisfăcătoare este dependentă în primul rând de irigații. Statistic, peste 70% din suprafața agricolă este amenajată pentru irigații, dar numai 10% din aceasta se poate iriga efectiv, astfel încât se ajunge la o suprafață mare de terenuri agricole calamitată din cauza secetei. Așadar, este imperios necesară extinderea urgentă a irigațiilor, asigurarea necesarului de apă fiind una dintre măsurile de primă importanță pentru atingerea potențialului productiv maxim pentru majoritatea culturilor. Totuși, în condițiile secetei tot mai accentuate și sursele de apă pentru irigații se reduc, astfel încât extinderea și îmbunătățirea sistemului de irigații reprezintă o soluție parțială și destul de costisitoare. Dezvoltarea unei "agriculturi inteligente" este o necesitate pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector. Aplicarea pe scară mai largă a diversificării producției agricole este de asemenea necesară pentru a combate efectele secetei, permițând anumitor culturi să evite perioadele de vreme caldă sau uscată în fazele lor cele mai sensibile. Un astfel de exemplu ar fi înlocuirea porumbului cu sorgul, ale cărui cerințe totale de apă sunt mai puțin constrângătoare. De asemenea, creșterea utilizării științei și tehnologiei sunt esențiale. Creșterea capacității de monitorizare a condițiilor meteo la o scară cât mai redusă (local) și integrarea datelor în diverse sisteme de modelare, prognoză poate oferi fermierilor recomandări de irigare și fertilizare până la recoltare. O altă problemă, de data aceasta referitoare la calitatea producției agricole, este dezvoltarea insuficientă a agriculturii ecologice în zona costieră, în special în sectorul sudic al zonei costiere. Dezvoltarea acestora ar putea contribui și la dezvoltarea turismului (prin integrarea produselor eco/agricultură ecologică în dezvoltarea sustenabilă a turismului). ... 1.4.8.5. Industrie Activitatea industrială în zone costieră se focalizează în partea sa sudică, în partea nordică, aferentă județului Tulcea, fiind nesemnificativă. Principalele ramuri industriale, potențial generatoare de impact asupra componentelor mediului și bunăstării comunității costiere sunt industria petrochimică, industria extractivă, construcții și întreținere de nave, industria materialelor de construcții și industria alimentară. Activitatea industrială în zone costieră se focalizează în partea sa sudică, în partea nordică, aferentă județului Tulcea, fiind nesemnificativă. Principalele ramuri industriale, potențial generatoare de impact asupra componentelor mediului și bunăstării comunității costiere sunt industria petrochimică, industria extractivă și cea de construcții și întreținere de nave.

Industria petrochimică Rompetrol Rafinare SA, companie membră a Grupului KMG Internațional, realizează operațiuni de producție produse petroliere și petrochimice, în zona costieră, în următoarele unități: Rafinăria Petromidia (benzină, motorină, combustibil pentru avioane) și Uzina Petrochimică (HDPE, LDPE, PP). Rafinăria Petromidia, cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne rafinării din sud-estul Europei, este poziționată strategic pe malul Mării Negre în Năvodari, la 20 km spre nord de Portul Constanța și prezintă o serie de avantaje logistice, precum, propriul terminal marin, facilități în Portul Midia, propriul sistem logistic pe cale ferată și acces la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Producția realizată de Rafinăria Petromidia în 2021, deși afectată serios de incendiul major din iulie 2021, s-a ridicat la 1,13 milioane de tone de benzină și aproape 2,5 milioane de tone de motorină și combustibil special pentru aviație. Uzina Petrochimică este singurul producător român de poliolefine și a crescut în mod constant cota de piață pe aceste segmente de produse. În cadrul acestei divizii funcționează instalația de polipropilenă (capacitate de 90 ktone/an), instalația de polietilenă de înaltă densitate (capacitate de 70 ktone/an) și instalația de polietilenă de joasă densitate (capacitate de 60 ktone/an). În ceea ce privește producția Uzinei Petrochimice, producția totală de polimeri a fost de 106 mii tone în 2021, în scădere cu 26% față de 2020, din cauza nefuncționării instalațiilor de polimeri în perioada iulie-septembrie 2021 (lipsa materiei prime necesare). Cu toate acestea, compania a reușit să proceseze un total de 110 mii tone de propilenă, un nivel similar cu cel din 2020. Din producția totală de polimeri, 70.173 de tone au fost polipropilenă (PP), iar 35.994 de tone au fost polietilenă de joasă densitate (LDPE) (KMG Internațional NV, 2021).

Construcții și reparații nave Șantierul Naval Constanța (SNC) este unul dintre cele mai mari șantiere de construcții, reparații și conversii nave din Europa și prezintă avantajul accesibilității atât pe cale maritimă prin Strâmtoarea Bosfor, cât și pe apele interioare prin Canalul Dunăre-Marea Neagră. SNC este principalul șantier de reparații și proiecte conversie din Marea Mediterană și Marea Neagră, fiind singura alternativă pentru andocarea navelor de tip Suezmax și Capesize din zona Mării Negre. Având facilități de andocare pentru orice tip de navă de capacitate maximă 200.000 tdw, SNC a efectuat reparații la peste 5.000 nave, cu o medie anuala de 80-100 proiecte. Principalii indicatori economici ai SNC, pentru perioada 2018-2022, arată o creștere atât a profitului net, cât și a cifrei de afaceri, în timp ce numărul angajaților prezintă o tendință de scădere. Șantierul Naval Damen Mangalia este o societate în participație între Damen și Guvernul României, cu Damen responsabil de managementul operațional al șantierului. Mangalia este cel mai mare șantier naval din portofoliul Damen, ocupând o suprafață totală de circa 1.000.000 mp și are 1590 de metri de cheuri. Dispune de trei docuri uscate cu dimensiuni de 302 m/48 m (adâncime de 9 m), 322 m/48 m (adâncime de 9m), 360 m/60 m (adâncime de 13 m) și de o linie de dană lungă, circa 1,6 km lungime totală și adâncime de 7,59 m. Toate acestea, împreună cu alte facilități, fac posibilă realizarea unei game largi de activități pentru toate tipurile de proiecte de reparații și conversie a navelor, de la întreținere de rutină la conversii majore pentru nave de până la 250.000 tdw. Principalii indicatori economici indică o creștere semnificativă atât a cifrei de afaceri, cât și a profitului în 2021, comparativ cu anii precedenți. Șantierul Naval Mangalia S.A a fost până în 2001 o sucursală a filialei S.C. "Arsenal" S.A., a Companiei Naționale "Romarm" S.A., fără personalitate juridică. În anul 2001, se înființează S.C Șantierul Naval Mangalia S.A, persoană juridică română, sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor. Analiza principalilor indicatori economici pentru perioada 2018-2021 arată o creșterea considerabilă a cifrei de afaceri și o scădere semnificativă a pierderilor în 2021. Principala explicație constă în faptul că societatea Șantierul Naval Mangalia S.A. a implementat în 2020 un amplu "Plan de reorganizare și restructurare în vederea restructurării obligațiilor bugetare restante ale societății către ANAF în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 ", ce a inclus, pe lângă măsuri de restructurare a arieratelor societății, și măsuri de retehnologizare și reabilitare a unor capacități de producție existente.

Industria extractivă În prezent, în zona de studiu, există două licențe active de concesiune pentru exploatare a calcarului industrial și de construcții, deținute de către CEMART INVEST SRL (Corbu) și ROMCIM SA (Tașaul-Luminița) (https://www.namr.ro/minning-law/working-licenses-permits/). Pe lângă acestea, în zona costieră este activ, în prezent, un singur permis de exploatare a calcarului industrial și pentru construcții, deținut de CELCO SA. Aceasta a investit, începând cu 2012, într-o carieră de piatră, situată în comuna Corbu, dotată cu utilaje performante, specializate în extracția, concasarea și sortarea pietrei de calcar. Capacitatea anuală de producție a carierei CELCO este de 55.000 tone/an. În prezent, societatea CELCO derulează un proiect de dezvoltarea a unei noi cariere de calcar (suprafață de 164.000 mp), pe un teren aflat în vecinătatea actualei cariere, în exploatare. Extragerea de nisip din mare nu este o activitate cu caracter permanent în zona costieră, această activitate fiind determinată de implementarea Master Planului "Protecția și Reabilitarea Zonei Costiere". Companiile contractate pentru executarea lucrărilor de înnisipare pe sectoarele de plajă prevăzute în proiecte sunt diferite, pe parcursul ultimilor ani numărul și deținătorii licențelor de exploatare a nisipului s-au schimbat. În prezent, sunt valabile trei permise de exploatare a nisipului din Marea Neagră, deținute de compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Rotterdam, pentru perimetrele Van Oord 1, Van Oord 4 și Van Oord 5 (https://www.namr.ro/wp-content/uploads/2023/03/permise_exploatare_14_03_2023.pdf). În ceea ce privește extracția de petrol și gaze, în zona costieră, ce cuprinde doar o parte a perimetrului de exploatare XVIII ISTRIA, se află trei foraje, toate fiind, în prezent, inactive. De altfel, nici nu se întrevăd perspective viitoare de exploatare a acestui perimetru. Astfel, acest sector prezintă interes doar prin prisma prezenței conductelor de transport petrol și gaze, plus instalațiile onshore aferente, în zona costieră. Sistemul național român de transport de petrol și gaze pe malul Mării Negre cuprinde două terminale (primul deținut de Oil Terminal SA Constanța, în portul Constanța și al doilea administrat de KMG Internațional - Midia Marine Terminal în Năvodari). Conductele existente în sectorul românesc al Mării Negre sunt: – conducte din amonte pentru transport țiței și gaze/condensat, de la Platforma centrală de producție din cadrul Complexului offshore OMV la Terminalul Midia OMV (onshore); ... – conducte din amonte pentru transportul gazelor naturale de la instalațiile Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (operator Black Sea Oil & Gas). Proiectul constă într-o conductă submarină de 121 km ce asigură livrarea gazului de la platforma de producție Ana, până la țărm unde se continuă cu o conductă subterană de 4,1 km către noua Stație de Tratare a Gazelor de la Vadu (comuna Corbu), de unde este livrat în Sistemul Național de Transport operat de Transgaz; ... – conducta de transport țiței de la Terminalul tip Single Point Mooring Buoy, localizat în larg, la 8,6 km Est de Portul Midia, la Midia Marine Terminal aparținând KMG Internațional. Acest sistem deservește navele tip tanc petrolier (capacitate 60.000-165.000 tdw). ... Pe lângă acestea, există în interiorul portului Constanța o rețea de conducte constituită din conducte subterane și supraterane cu o lungime totală de 50 km, care asigură conectarea portului la rețeaua națională. ... 1.4.8.6. Porturi și activități portuare Portul Constanța include zonele Constanța, Midia, Mangalia și Basarabi (aceasta situată în afara zonei costiere), împreună constituind complexul portuar maritim românesc aflat în administrarea CN APM S.A. Acesta este împărțit în trei subdiviziuni, respectiv portul maritim, portul fluvial și portul turistic.

Portul Constanța - zona Constanța Port maritim Portul Constanța este situat pe coasta vestică a Mării Negre și acoperă o suprafață totală de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat și 2.613 ha apă. Cele două diguri situate în părțile de nord (lungime totală de 9,4 km), respectiv de sud (lungime totală de 5,66 km), adăpostesc portul, creând condițiile de siguranță optimă pentru activitățile portuare. În portul Constanța există 140 dane operaționale, dintr-un total de 156. Lungimea totală a cheurilor este de 32 km, iar adâncimile variază între 7 și 19 m. Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene și internaționale, permițând accesul navelor tanc cu capacitatea de 165.000 dwt și a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt. Port fluvial Portul Constanța este atât port maritim, cât și port fluvial. Facilitățile oferite de Portul Constanța permit acostarea oricărui tip de navă fluvială. Legătura Portului Constanța cu Dunărea se realizează prin Canalul Dunăre - Marea Neagră și reprezintă unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanța. Port turistic Portul Tomis, prin amplasament și infrastructură, oferă un potențial ridicat de valorificare a turismului nautic, activităților sportive și de agrement, constituind totodată și un adăpost pentru ambarcațiunile sportive cu vele.

Portul Constanța - Zona Midia Zona Midia a fost proiectată și construită pentru a pune la dispoziție facilitățile pentru centrul industrial și petrochimic adiacent. Portul, cu o suprafață totală de 834 ha (din care 234 ha reprezintă uscat și 600 ha - apă) este delimitat de digurile de nord și de sud, cu o lungime totală de 6,97 km, accesul în port realizându-se printr-un canal de legătură, cu lățime de 80 m și adâncime de 10 m. Portul dispune de 14 dane (11 sunt dane operaționale, iar 3 dane sunt destinate întreținerii și reparațiilor de nave), iar lungimea totală a cheului este de 2,24 km. Adâncimea apei în dane este de 9 m, în timp ce în zona de ancoraj adâncimea atinge 20 m. În urma lucrărilor de dragaj efectuate, adâncimile apei au crescut la 9 m la danele 1-4 de descărcare petrol brut, permițând accesul navelor tanc cu pescaj maxim de 8 m și 20.000 tdw (https://www.portofconstantza.com/pn/page/np_prezentare_port/infgen_port_midia_ro.html). În zona Midia se află și o bază de operațiuni pentru forările offshore care se realizează în sectorul românesc al Mării Negre. Principalele categorii de mărfuri operate în zona Midia sunt: petrol brut și produse derivate, GPL, mărfuri generale și animale vii.

Portul Constanța - Zona Mangalia Portul Mangalia are o suprafață de 142,19 ha (27,47 ha - uscat și 114,72 ha - apă) și este delimitat de digurile de nord și de sud ce au o lungime totala de 2,74 km. În portul Mangalia există 4 dane (2 fiind dane operaționale), cu o lungime totala de 540 m. Adâncimea maximă este de 9 m. Principalele categorii de mărfuri operate: bitum, mărfuri generale și GPL https://www.portofconstantza.com/pn/page/np_prezentare_port/infgen_port_mangalia_ro.html). În Portul Constanța există următoarele terminale specializate: Terminale de mărfuri a) Vrac lichid Principalele mărfuri vrac lichid sunt reprezentate de petrol brut și produse petroliere. Terminalul de produse petroliere poate opera tancuri cu capacități de până la 165.000 dwt, fiind echipat cu instalații specializate pentru încărcare și descărcare și având acces la rețeaua de conducte. Există un terminal specializat pentru importul petrolului brut și benzinei, precum și pentru exportul de produse petroliere rafinate, produse derivate din petrol și alte produse chimice lichide. Oil Terminal și Rompetrol Logistics Sucursala Transport Constanța sunt cele mai importante companii de operare pentru acest tip de marfă. De asemenea, mărfurile vrac lichid pot fi transbordate pe barje către diferite destinații europene sau transportate prin conducte în hinterland. Rețeaua națională de conducte conectează portul cu principalele rafinării din țară, asigurând un transport rapid și sigur. Oil Terminal S.A operează un terminal pentru petrol brut, combustibil, motorină, benzină și produse petrochimice și export de substanțe chimice lichide. Această facilitate are o capacitate de 24 milioane tone/an pentru descărcare și 10 tone/an pentru încărcare. Capacitatea minimă de stocare a produselor petroliere este de 1,7 milioane tone. Terminalul este prevăzut cu 7 dane cu adâncimi cuprinse între 11,3 și 17,1 m, care pot primi cisterne petroliere cu o capacitate maximă de până la 165.000 tdw pentru încărcare/descărcare. ... b) Vrac solid Vracul solid este reprezentat în Portul Constanța în principal de minereurile feroase și neferoase, cereale, cărbuni și cocs. Aceste mărfuri sunt operate în terminale specializate situate în vecinătatea bazinului fluvio-maritim, care pot opera atât nave maritime, cât și nave fluviale, cu transbord direct pe barje. Alte categorii de mărfuri vrac solid operate în Portul Constanța sunt: ciment, materiale de construcție, fosfat etc. ● Minereu, Cărbune, Cocs. Cele două terminale specializate care operează minereu, bauxită, cărbune și cocs cuprind 13 dane, cu adâncimi care ajung până la 19 m. Terminalele pot opera atât nave maritime, cât și fluviale, cu o rată de descărcare de peste 45.000 tone/24 ore (respectiv 2.000 tone/oră/fiecare pod) din nave maritime și o rată de încărcare în barje de 2.000 tone/oră. Capacitatea de depozitare este de 4,7 milioane tone simultan, iar capacitatea de operare anuală este de peste 27 milioane tone. ● Produse chimice și îngrășăminte. Portul Constanța dispune de terminale specializate unde se operează: îngrășăminte, fosfat, uree, apatită și alte produse chimice. Terminalele au dane cu adâncimi de până la 13,5 m, capacități de depozitare peste 100.000 tone și capacități de operare de 4,2 milioane tone pe an. Terminalele pot opera nave de peste 30.000 tdw. ● Cereale. Portul Constanța dispune de facilități pentru operarea și depozitarea cerealelor, fiind deservit de dane specializate cu adâncimi între 7 și 19 m. Sunt operate atât nave fluviale, cât și nave maritime de tip Panamax. Facilitățile de depozitare cuprind silozuri și magazii, care asigură o capacitate totală de depozitare de peste 1.800.000 tone. Navele maritime de mare capacitate sunt operate la geamanduri specializate la o adâncime de 17 m, făcându-se transbord direct din nave fluviale. ● Ciment vrac și materiale de construcții. Există două terminale specializate care operează ciment vrac și în saci. Terminalele de ciment vrac sunt dotate cu instalații pentru însăcuire și depozite acoperite și pot fi operate 24 ore/zi. Transbordul cimentului vrac se poate realiza direct din barje în nave maritime cu ajutorul instalațiilor pneumatice plutitoare. ... c) Containere În Portul Constanța există două terminale de containere, care oferă condiții și facilități moderne pentru operarea navelor portcontainer. La finele anului 2003, în portul Constanța a fost inaugurat cel mai mare terminal specializat de containere din Marea Neagră, acesta fiind operat de compania Dubai Ports World. Cu o suprafață totală de peste 76 ha (52 ha operaționale), terminalul oferă o capacitate anuală de operare de aproximativ 1,5 milioane TEU. Datorită adâncimilor, care au un minim de 14,5 metri, terminalul permite operarea navelor portcontainer de tip Post-Panamax, iar facilitățile de operare asigură rata de operare eficientă a navelor acostate. Lungimea danei principale este 636 metri, iar a danei de alimentare de 411 metri, suprafața de depozitare acoperită fiind de 5.000 mp. Terminalul oferă servicii de coordonare feroviară prin cele 3 linii de cale ferată, fiecare având o lungime de 616 metri, fiind capabile să manipuleze 3 garnituri de trenuri cu câte 30 de vagoane fiecare. ... d) Mărfuri generale Orice categorie de marfă poate fi operată de către companiile specializate din Portul Constanța. Din categoria mărfurilor generale, în Portul Constanța sunt operate: produse alimentare, băuturi și tutun, celuloză și hârtie, laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice și îngrășăminte în saci, produse metalice, precum și alte mărfuri. ... e) Ro-Ro/FERRY În portul Constanța există două terminale Ro-Ro situate în partea de sud, iar în partea de nord există o dană ce poate găzdui acest tip de operare. Dana Ro-Ro aflată în partea de nord are o lungime de 364 m, 13 m adâncime și poate acomoda până la 4.800 de vehicule. Cele două terminale din partea de sud a portului sunt situate în dana 120 și dana PL6. Terminalul din dana 120 dispune de un cheu de 25 m, cu o adâncime de 14 m și o platformă de depozitare cu o suprafață de 17.000 mp. Capacitatea maximă de încărcare și descărcare pe sens este de 100 unități (import-export). Cel de-al doilea terminal, situat în dana PL6, are adâncimi la cheu de 7 m, pescajul maxim admis fiind de 6,5 m, ceea ce permite acostarea navelor Ro-Ro de dimensiuni medii (capacitate max. 1.500 autoturisme). Zona totală de stocare măsoară 71.000 mp, spațiu corespunzător primirii a 5.400 de vehicule, cu o lungime a danei de 200 m, divizată în mai multe zone, având funcții specifice operațiunilor - recepție, inspecție, stocare, încărcare/descărcare. Accesul în terminalul Ro-Ro se poate face atât cu camioane, cât și cu trenuri, existând o linie dublă și o linie simplă ce deservesc exclusiv dana. Terminalul Ferry-Boat, situat în partea de sud a Portului, oferă clienților condiții adecvate de operare a navelor specializate, fiind dotat cu echipamente specializate pentru încărcarea și descărcarea trenurilor, folosind ecartamentul normal european de cale ferată, Terminalul dispune de: grupă de trei linii, fiecare cu o lungime de 750 ml de cale ferată pentru primirea și expedierea vagoanelor; o grupă de pregătire a vagoanelor formată din 10 linii fiecare, cu o lungime de 450-500 m linii de cale ferată pentru îmbarcare/debarcare pe și de pe navă; și cinci linii de cale ferată pentru accesul pe navă, vagoanele fiind operate prin utilizarea echipamentelor navelor. ... f) Barje nepropulsate și remorchere fluviale Terminalul permite punerea la dispoziția utilizatorilor a unei capacități de acostare pentru circa 10 milioane tone mărfuri. Terminalul de barje include 1.200 m de cheuri cu adâncimea de 7 m pentru acostarea barjelor, precum și a 300 m de cheuri cu adâncimea de 5 m pentru împingătoare și remorchere fluviale. ... g) Gaz petrolier lichefiat În anul 2010 a fost inaugurat în Portul Midia cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (LPG) din țară. Terminalul operează traficul de LPG destinat pieței interne, dar și exportul către alte țări. Terminalul are o suprafață de circa 24.000 de mp și o capacitate de stocare de 4.000 mc. Instalațiile cuprind 10 rezervoare a câte 400 mc, rampe de descărcare, pompe de mare productivitate și automatizări. Terminalul este conectat la calea ferată, rețeaua rutieră și transportul pe apă. Poate încărca 8 vagoane cisternă și 2 autocisterne simultan. Dana de acostare are o adâncime de 9,5 metri și un cheu cu o lungime de 120 m. Descărcarea este asigurată cu pompe de mare randament, cu un debit de 200-250 mc/oră. Instalația este dotată cu recuperatoare de gaze din tancuri, care elimină pierderile de marfă. ... h) Terminalul de pasageri Terminalul de pasageri este situat în partea de nord a portului, primind nave de croazieră care sosesc fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră. Terminalul are o capacitate de operare de 100.000 pasageri/an. Dana terminalului de pasageri are o lungime de 293 metri cu o adâncime de 13,5 metri, iar dana secundară (RoRo4) are o lungime de 400 metri și o adâncime de 13 metri, conexiunile disponibile fiind centrul orașului (la 1 km), aeroportul (la 25 km) și gara (la 3 km). ... Capacități de operare portuară în porturile maritime Traficul de mărfuri în porturile maritime a cunoscut în ultima perioadă o creștere semnificativă datorită preluării a unei mari părți din traficul porturilor ucrainiene, situație generate de conflictul militar din zonă. Astfel, traficul total de mărfuri în 2021 a fost de 67.483.435 tone, iar în 2022 se observă o creștere cu mai mult de 10%, până la 75.537.687. Analiza datelor furnizate de CN APM referitoare la perioada 2015-2022 (Tabel 1.4.8.6.1), confirmă creșterea aproape continua a traficului portuar în porturile maritime, cu excepția anului 2020, când s-a observat o scădere cu circa 10% în 2020 datorată pandemiei. Tabel 1.4.8.6.1 Traficul portuar în perioada 2018 - 2022 (porturile maritime românești) Date trafic 2018 2019 2020 2021 2022 Trafic total, t 61.303.774 66.603.292 60.375.799 67.483.435 75.537.687 Vrac lichid, t 14.022.558 14.920.635 12.425.658 12.821.712 18.001.109 Vrac solid, t 37.192.770 41.583.345 38.580.780 44.562.451 44.831.522 Mărfuri generale, t 3.524.788 3.546.879 3.023.669 3.915.944 4.783.304 Container, t 6.563.658 6.552.433 6.345.692 6.183.913 7.921.752 Nr. containere 400.832 400.945 389.061 379.139 460.506 TEU (containere) 668.016 666.036 643.725 631.946 776.590 Structura mărfurilor operate acoperă toate categoriile de mărfuri având în vedere diversitatea terminalelor disponibile. Totuși, trebuie remarcată evoluția ascendentă clară din ultima perioadă a operării mărfurilor solide în vrac, cu predilecție a cerealelor, precum produselor vrac lichid, mai precis petrol brut și produse petroliere (Tabel 1.4.8.6.2). Această evoluție a fost accelerate de situația din Ucraina, însă ea se manifestase cu pregnanță și înainte. Tabel 1.4.8.6.2 Trafic pe grupe de marfa 2018 - 2022 (www.portofconstantza.com) Tip marfă 2018, t 2019, t 2020, t 2021, t 2022, t Animale vii, sfeclă de zahăr 70.934 96.399 100.433 113.527 93.085 Articole diverse 6.567.347 6.561.433 6.348.655 6.197.408 7.940.143 Articole fabricate din metal 8.019 10.900 1.898 8.916 7.624 Cartofi, legume și fructe proaspete sau congelate 7.289 3.227 0 0 0 Celuloza și deșeuri de hârtie 28.274 48.801 73.340 58.992 30.490 Cereale 17.963.535 21.329.156 21.893.550 25.174.619 24.010.975 Ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru construcții 205.712 363.850 703.119 814.793 620.894 Combustibili minerali solizi 3.770.447 3.834.946 2.850.701 3.438.621 3.481.817 Echipamente, mașini 535.331 376.115 441.600 433.666 464.448 Îngrășăminte 3.007.574 4.024.682 4.420.218 4.103.372 4.507.272 Lemn și plută 314.695 289.549 227.098 411.763 386.329 Minerale brute sau prelucrate 448.322 615.906 594.396 892.854 1.223.515 Minereuri de fier, deșeuri de fier și oțel 4.521.893 5.189.807 3.868.790 4.766.262 7.002.094 Minereuri și deșeuri neferoase 3.976.068 3.861.530 2.276.486 3.150.187 953.943 Petrol brut 7.475.408 8.027.409 6.638.429 6.715.111 9.512.520 Piele, textile și confecții 3.344 1.608 0 0 24.118 Produse alimentare, nutrețuri pentru animale 167.256 349.544 286.356 321.015 308.465 Produse chimice altele 590.365 537.533 713.346 642.977 676.993 Produse chimice derivate din cărbuni și gudron 167.805 102.722 110.015 90.339 124.405 Produse metalice 2.287.151 2.529.108 1.953.551 2.502.520 3.225.583 Produse petroliere 5.897.915 6.296.060 5.042.322 5.438.743 7.202.140 Seminte uleioase, fructe oleaginoase și grăsimi 3.262.034 2.141.252 1.826.407 2.204.820 3.740.834 Sticlă, sticlărie și produse ceramice 27.056 11.755 5.089 2.930 0 Total 61.303.774 66.603.292 60.375.799 67.483.435 75.537.687 Portul Sulina Portul Sulina, parte integrantă a rețelei TEN-T fluviale centrale, este amplasat pe malul drept al canalului Sulina, în zona orașului și dispune de următoarele construcții portuare: cheu vertical din beton în lungime de 3.340 m, trei estacade din beton armat, având fiecare un front de acostare de 80 m și o adâncime de acostare de 7,5 m, două estacade din beton armat cu un front de acostare de 100 m și respectiv 200 m, cu o adâncime de 3,50 m, două estacade din beton armat cu un front de acostare de 30 m fiecare, care asigură o adâncime de acostare de 2,50 m, cheu pereat în lungime de 2.600 m pentru apărarea malului, cu prelungirea cheiului vertical și spre amonte de uzina de apă (Consiliul Județean Tulcea, 2021). Aceste construcții portuare amenajate de-a lungul falezei orașului asigură condiții pentru acostarea navelor maritime care intră și ies de pe Canalul Sulina, precum și a navelor care deservesc traficul local de mărfuri și pasageri. ... 1.4.8.7. Producerea de energie În prezent, la nivelul zonei costiere, generarea de energie din surse regenerabile este aproape inexistentă. Energia termică este produsă fie la nivel centralizat, folosind combustibili fosili (Constanța, Mangalia și Năvodari), fie individual, preponderent, folosind centrale individuale pe gaz. Toate acestea determină o creștere a emisiilor de gaze poluante în atmosferă. Referitor la energia electrică, aceasta este produsă doar la nivel individual (folosind energia solară), parcurile eoliene și centrala nucleară de la Cernavodă, principale producătoare de energie din Dobrogea, fiind situate în afara zonei costiere. Potențialul de producere a energiei alternative (eoliană, solară, valuri, etc.) este unul foarte ridicat în zona costieră, dar din păcate nu este utilizat. Prezenta strategie se aliniază celorlalte strategii și planuri în scopul promovării generării de energie alternativă folosind resursele regenerabile ale zonei costiere. ... 1.4.8.8. Planificare spațială și Dezvoltare urbană

Planificarea spațială Instrumentele de planificare spațială a teritoriului sunt de importanță majoră pentru managementul integrat al zonei costiere. Planuri urbanistice generale În marea majoritate, planurile urbanistice generale sunt vechi. Din punct de vedere al managementului zonei costiere, principala problemă a PUG-uri vechi este aceea că ele au fost elaborate fără a avea un studiu de fundamentare prin care să se facă delimitarea fizică a zonei costiere, conform OUG nr.202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare.

Modul de ocupare a teritoriului Unităților Administrativ-teritoriale Din perspectiva structurii generale a fondului funciar în cadrul teritoriului zonei costiere, terenurile agricole ocupă 97.465 hectare (27,42% din total), iar terenurile neagricole 257.982 hectare, reprezentând 72,58% din totalul suprafeței UAT-urilor. Suprafețele ocupate de terenurile agricole și neagricole pentru fiecare UAT sunt redate în Tabelul 1.4.8.8.1. Tabel 1.4.8.8.1 Structura ocupării terenurilor în UAT-urile din zona costieră UAT Total UAT (ha) Terenuri agricole (ha) Terenuri neagricole (ha) C.A. Rosetti 26638,00 3298,00 23340,00 Sulina 32835,00 835,00 32000,00 Sf. Gheorghe 60576,00 3156,00 57420,00 Murighiol 80449,00 9474,00 70975,00 Jurilovca 29949,00 8935,00 21014,00 Mihai Viteazu 20607,00 9212,00 11395,00 Istria 18044,00 8332,00 9712,00 Săcele 11636,00 9413,00 2223,00 Corbu 11636,00 10663,00 7508,00 Năvodari 6771,00 6448 4468,00 Constanța 14571,53 12507 8090,00 Agigea 4614,13 5245 8090,00 Eforie 716,17 467 441,00 Techirghiol 3838,00 3838 1777,00 Tuzla 5066,12 4895 753,00 23 August 777,34 18171 752,00 Costinești 1923,04 18044 385,00 Mangalia 5259,70 7313 2740,00 Limanu 7217,06 20607 1191,00 Comunele 23 August, Tuzla, Limanu, Costinești și Săcele, toate din județul Constanța, se disting din perspectiva unei ponderi de peste 80% a terenurilor agricole din totalul suprafeței lor administrative, în timp ce orașele Sulina, Eforie și comunele Sfântu Gheorghe, Murighiol și C.A. Rosetti dețin ponderi semnificative, de peste 80% a terenurilor neagricole. Tabelul 1.4.8.8.2 redă structura terenurilor neagricole din teritoriul zonei costiere. Din perspectiva suprafețelor de teren ocupate efectiv cu construcții, atât ca și valori absolute, cât și ca pondere în totalul suprafețelor, UAT-urile din sectorul nordic se remarcă prin valori foarte scăzute, sugerând gradul scăzut de urbanizare. De asemenea, caracteristic întregului sector nordic este ponderea extrem de mică spre zero (C.A. Rosetti) a terenurilor ocupate de căi de comunicație, ceea ce arată și accesibilitatea redusă. Se remarcă, în UAT Sulina și C.A Rosetti, ponderea foarte ridicată a teritoriului ocupat de ape. În schimb, în sectorul sudic al zonei de studiu, ponderea suprafețelor construite este ridicată și, de asemenea, ponderea terenurilor ocupate de căi de comunicație și căi ferate indică un grad mare de accesibilitate. Cea mai ridicată pondere a suprafeței construite raportată la suprafața totală neagricolă este deținută de UAT Eforie (66,81%), urmată de municipiul Constanța (37,01%) (Tabel 1.4.8.8.2). Tabel 1.4.8.8.2 Structura terenurilor neagricole în teritoriul zonei costiere (sursa: INSSE, 2023) Structura terenurilor neagricole (2014) Păduri și vegetație forestieră Terenuri ocupate cu ape Terenuri ocupate cu construcții Terenuri cu căi de comunicații si căi ferate Terenuri degradate si neproductive ha %*) ha % ha % ha % ha % C.A. Rosetti 4355 16,35 17304 64,96 395 1,48 - - 1286 4,83 Sulina 14 0,04 31212 95,06 698 2,13 6 0,02 70 0,21 Sfântu Gheorghe 2445 4,04 53459 88,25 121 0,20 67 0,11 1328 2,19 Murighiol 2641 3,28 65641 81,59 479 0,60 116 0,14 2098 2,61 Jurilovca 595 1,99 19805 66,13 246 0,82 155 0,52 213 0,71 Mihai Viteazu - - 10194 49,47 262 1,27 344 1,67 595 2,89 Istria - - 9431 52,27 198 1,10 83 0,46 - - Săcele 4 0,03 945 8,12 235 2,02 183 1,57 856 7,36 Corbu 212 1,17 174 0,96 355 1,95 121 0,67 6646 36,57 Năvodari 81 1,26 2395 37,14 1793 27,81 163 2,53 36 0,56 Constanța 26 0,21 1969 15,74 4629 37,01 1381 11,04 85 0,68 Agigea - - 88 1,68 1483 28,27 85 1,62 142 2,71 Eforie - - 6 1,28 312 66,81 123 26,34 - - Techirghiol - - 1260 32,83 463 12,06 43 1,12 11 0,29 Tuzla 3 0,06 52 1,06 445 9,09 119 2,43 134 2,74 Costinești 46 2,27 7 0,35 199 9,81 117 5,77 16 0,79 23 August 29 0,40 3 0,04 313 4,28 172 2,35 235 3,21 Mangalia 594 9,53 455 7,30 1274 20,45 228 3,66 189 3,03 Limanu 688 9,09 135 1,78 216 2,85 101 1,33 51 0,67 *) % din suprafața totală UAT.

Extinderea teritoriilor construite și destinate pentru construire În timp ce numărul total al locuitorilor în zona costieră a înregistrat o scădere cu 15% în ultimul deceniu, în perioada 2010 - 2022, suprafața totală a teritoriilor intravilane din teritoriul zonei costiere a crescut cu 32,51% (Tabel 1.4.8.8.3). Această creștere generală este dată de 12,42% creștere în urban și 72,79% creștere în rural. Situația teritoriilor construite și destinate construirii este prezentată în planșele Anexă la Strategia Națională pentru gospodărirea integrată a zonei costiere, respectiv Anexa 5 (Utilizarea terenurilor în UAT-urile limitrofe zonei costiere), Anexa 6 (Utilizarea terenurilor în UAT-urile limitrofe zonei costiere din sectorul Nord) și Anexa 7 (Utilizarea terenurilor în UAT-urile limitrofe zonei costiere din sectorul Sud). Tabel 1.4.8.8.3 Extinderea intravilanelor per total pe teritoriul zonei costiere conform Planurilor Urbanistice Generale Modul de ocupare al terenurilor TOTAL Zona Costieră ÎN LOCALITĂȚI URBANE ÎN LOCALITĂȚI RURALE 2010 2022 % 2010 2022 % 2010 2022 % Populație*[1] 484536 466624 -3,70 431151 410227 -4,85 53385 56397 +5,64 Suprafața U.A.T. (ha)*[2] 357592,09 - 63990,14 - 293601,95 - Suprafața teritoriului intravilan (ha) La data elaborării PUG După aprobare PUG/ propusă pentru extindere % La data elaborării PUG După aprobare PUG/ propusă pentru extindere % La data elab. PUG După aprobare PUG/ propusă pentru extindere % 19204,39 25447,49 +32,5 12813,3 14404,3 +12,4 6391,1 11043,2 +72,7 *[1] Date preluate din baza de date TEMPO ONLINE-INSSE, Populația după domiciliu în anul 2010 și la 1 ianuarie 2022. *[2] Suprafața UAT conform măsurătorilor limitelor UAT (2023) disponibile la https://geoportal.ancpi.ro/portal/apps/webappviewer/index.html?id=faeba2d173374445b1f13512bd477bb2 Tendințe privind modul de ocupare a teritoriului în zona costieră Analiza datelor privind evoluția demografică și extinderea teritoriilor construite și destinate construirii arată următoarele tendințe privind procesul de urbanizare în zona costieră, așa cum este definită în prezentul studiu: – există o tendință de scădere a numărului de locuitori în partea nordică a Deltei Dunării, probabil datorită lipsei unor infrastructuri pentru facilitarea accesului; ... – UAT-urile din zona complexului Razim-Sinoe, unde există posibilități de acces, sunt atractive pentru locuitori și investitori, existând programe de finanțare pentru pensiuni, de exemplu, ceea ce poate asigura, cel puțin menținerea ponderii existente a teritoriului ocupat efectiv cu construcții în total UAT; ... – s-au aprobat, prin PUG-uri, extinderi ale tuturor intravilanelor, în toate UAT-urile, inclusiv în cele unde numărul de locuitori este în scădere; ... – în UAT-urile din sectorul Năvodari-Agigea, tendința istorică a fost de extindere a suprafețelor de teren ocupate efectiv cu construcții în zonele limitrofe liniei țărmului; ... – în zona Eforie-Limanu, nu ar mai fi posibile extinderi ale zonelor construite decât în UAT Tuzla și 23 August. În UAT Eforie, care are cea mai mare pondere a terenurilor ocupate efectiv cu construcții, s-au epuizat rezervele de teren pentru extinderi. ...

Structura și tendințele dezvoltării zonelor funcționale din intravilanele din teritoriul zonei costiere Zonificarea este procesul prin care se stabilește modul de alocare a resurselor de teren pentru diferite tipuri de activități care generează sectoarele de activitate care, la rândul lor, definesc zonele funcționale. Această alocare a resurselor de teren se face prin instrumentele cu caracter de reglementare, respectiv Planurile Urbanistice Generale. În planșa Anexa 8 a Strategiei Naționale pentru gospodărirea zonei costiere sunt prezentate tipuri de activități în funcție de modul de utilizare a terenurilor situate la limita de contact cu zona costieră - sectorul Sudic (Capul Midia - Vama Veche). Terenuri ocupate cu activități de locuire În timp ce tendința generală în zona costieră este de scădere a numărului de locuitori, fondul total de locuințe din zona costieră a crescut de la 296.701 unități în 1990, la 389.553 unități în 2021. Analiza documentațiilor PUG disponibile indică creșterea suprafețelor de teren destinat activităților de locuire în toate UAT-urile. Terenuri ocupate cu activități în sectorul turistic Numărul unităților de primire turistică înregistrează un trend descrescător, de la 150.251 unități în 1992 la 93.503 unități în 2022. În partea nordică, cu excepția orașului Sulina, numărul de unități de primire turistică crește în toate UAT-urile, cel mai semnificativ la Murighiol, de la 258 în 1992, la 2.351 în 2022. În total, numărul de unități de primire turistică în sectorul nordic crește de la 1.020 în 1992, la 4.031 în 2022. Trendul general este determinat de scăderea numărului de unități de primire turistică în sectorul sudic, de la 149.231 în 1992, la 89.472 în 2022. În condițiile în care este vizibilă extinderea zonelor turistice la nord de stațiunea Mamaia și în special în zona Mamaia Sat - Tabăra Năvodari, scăderea din sectorul sudic pare inexplicabilă. Trebuie ținut însă cont că în zonele respective din Mamaia - Năvodari s-a investit foarte mult în apartamente/hoteluri și în vile/case de vacanță care, este posibil să nu fie toate înregistrate formal ca unități de primire turistică. Analiza documentațiilor PUG disponibile indică o creștere a suprafețelor de teren destinat activităților turistice în toate UAT-urile. În sectorul sudic, în toate UAT-urile cu date PUG disponibile, suprafața alocată zonelor pentru activități turistice a crescut . În sectorul sudic, în bilanțurile teritoriale ale zonelor din intravilan se constată existența unor zone mixte (activități de locuire și turistice). Terenuri ocupate cu activități în sectorul prelucrare, producție, depozitare, servicii terțiare Analiza documentațiilor PUG disponibile indică o creștere a suprafețelor de teren destinate unităților industriale și de depozitare . În sectorul nordic al zonei costiere, suprafețele alocate acestor activități au crescut în Sfântu Gheorghe, Murighiol și Jurilovca. În sectorul sudic, suprafețele alocate acestor activități au crescut în Năvodari, Eforie și Mangalia, raportat numai la datele disponibile. Cele mai importante suprafețe destinate activităților de producție și depozitare se regăsesc în Constanța și Năvodari, principalele zone de prelucrare, producție, depozitare, servicii sunt Platforma petrochimica Midia-Năvodari, zona industrială Palas Constanța, zona Oil Terminal Constanța și zona de depozite Halta Traian Constanța. ... 1.4.8.9. Infrastructura de utilități

Infrastructura de alimentare cu gaze naturale În cadrul rețelei naționale de distribuție de gaze naturale, județele Constanța și Tulcea se află în culoarul 7 de transport internațional: ZB0100-Isaccea-Șendreni și ZB1500-Tranzit-Dobrogea. De asemenea, este de menționat proiectul "Extindere SNT prin realizare conductă de transport gaze naturale de la punct preluare gaze Marea Neagră (zona Vadu) - la conducta Tranzit 1 (zona Grădina)". Conducta, în lungime totală de aproximativ 24,37 km, este proiectată pentru a transporta gaze naturale de la GTP Vadu la conducta "Tranzit 1" a Sistemului Național de Transmisie a gazelor.

Infrastructura de alimentare cu energie electrică În județul Constanța, infrastructura majoră de alimentare cu energie electrică este reprezentată de liniile electrice aeriene de 750 kV și 400 kV, 4 stații de transformare 400/110 kV, dintre care una, Constanța Nord, este localizată în zona costieră. În județul Tulcea, stațiile de transformare (Isaccea și Tulcea Vest) sunt situate în afara zonei costiere.

Infrastructura de alimentare cu apă În partea zonei costiere aferentă județului Tulcea, sursele de alimentare sunt atât subterane, cât și de suprafață (Sulina, Sf. Gheorghe). Referitor la orașul Sulina, în sistemul său de alimentare cu apă nu există aducțiune de apă tratată, apa potabilă produsă în stația de tratare fiind distribuită direct din stație, prin intermediul unui castel de apă. Printr-un proiect POS-Mediu, la nivelul orașului Sulina s-au reabilitat sursele de captare, stația de tratare a apei, 19 km de conductă de apă și s-a extins cu 19 km conducta de apă uzată (Consiliul Județean Tulcea, 2021). Din 2015 până în 2019, lungimea conductelor de alimentare cu apă potabilă în orașul Sulina a crescut de la 17 km la 23,9 km. În ceea ce privește capacitatea instalațiilor de a produce apă potabilă, deși la nivel județean s-a înregistrat o tendință de creștere, în orașul Sulina, aceasta a rămas, în 2019, la nivelul celei din 2015, respectiv 730 mc/zi. Referitor la consumul de apă, valoarea înregistrată în 2019 (209 mii mc), în orașul Sulina, a fost ușor mai mică comparativ cu 2015 (213 mii mc), posibil în legătură cu scăderea populației (Consiliul Județean Tulcea, 2021). În județul Constanța, principalul operator, RAJA S.A. Constanța exploatează un număr de 94 de surse de apă subterană, formată din 349 foraje și 2 surse de apă de suprafață (sursa Galeșu, capacitate totală instalată de 14.850 mc/h și Dealul Vifor, capacitate totală instalată este de 2.900 mc/h). Apa brută este tratată în două stații de tratare (Palas-Constanța, capacitate totală instalată de 5.750 l/s și Dealul Vifor-Cernavodă, capacitate totală instalată de 100 l/s). La nivelul județului Constanța, lungimea conductelor de distribuție a apei potabile era în 2019 de 3.134 km, în ușoară creștere față de anii precedenți (Consiliul Județean Constanța, 2021). Instalațiile din județul Constanța au produs 1.256.293 mc de apă potabilă pe zi, în anul 2019, volum mai scăzut comparativ cu perioada 2014-2018 (cea mai mare cantitate fiind produsă în 2014 - 1.303.831 mc/zi. În ceea ce privește cantitatea distribuită, în 2019 a fost înregistrată cea mai mare cantitate din perioada 2014-2019, și anume 40.968 mii mc de apă potabilă.

Infrastructura de canalizare și epurare a apelor uzate UAT-urile din RBDD nu au sisteme de canalizare centralizate care să colecteze apele uzate la nivelul întregii localități, iar stațiile de epurare existente realizează epurarea mecanică și mecano-biologică a apelor menajere. La nivelul județului Tulcea, sistemul de canalizare a cunoscut o oarecare dezvoltare în perioada 2015-2019, când lungimea totală a conductelor de canalizare a crescut de la 413,9 km la 576,4 km (Consiliul Județean Tulcea, 2021). Această tendință de dezvoltare a infrastructurii de canalizare se remarcă la nivelul tuturor centrelor urbane din județ, inclusiv în orașul Sulina, unde de la o lungime totală a conductelor de canalizare de 17 km, în 2015, s-a ajuns la o lungime totală de 30,6 km, în 2019 (Consiliul Județean Tulcea, 2021). Cu toate acestea însă, infrastructura de canalizare prezintă încă deficiențe de dezvoltare, fiind nevoie investiții majore pentru extinderea rețelei de canalizare în mediul rural, dat fiind faptul că în județul Tulcea doar jumătate dintre localitățile conectate la alimentarea cu apă au și rețea de canalizare. Referitor la epurarea apelor uzate, în partea nordică a zonei costiere sunt patru stații de epurarea, la Sulina, Murighiol, Jurilovca și Sfântu Gheorghe. Se remarcă că în toate cele patru stații apele uzate sunt doar parțial epurate (mecanic și biologic), deci reprezintă o potențială presiune asupra emisarilor. Mai mult, în UAT Murighiol și Jurilovca, procente mici din încărcarea generată la nivel de UAT sunt colectate și epurare (Tabel 1.4.8.9.1). Tabel 1.4.8.9.1 Principalele caracteristici ale stațiilor de epurare Sulina, Murighiol și Jurilovca UAT ID stație Operator Încărcarea generată p.e. la nivelul UAT Încărcarea colectată și intrată în stație raportat la încărcarea totală (%) Tip de tratare Sulina ROWP_159776_01 Aquaserv SA 5.000 81,0 primar secundar Murighiol ROWP_160920_01 SC Utilități și Servicii Publice Murighiol 3.217 11,1 primar secundar Jurilovca ROWP_160653_01 Primăria Jurilovca 3.935 30,0 primar secundar Sfântu Gheorghe ROWP_161240_01 Primăria Sfântu Gheorghe 639 19.33 primar surse: ANAR și Agenția Europeană de Mediu (2020) https://tableau-public.discomap.eea.europa.eu/views/Agglomerations Din punct de vedere al colectării și epurării apelor uzate, situația stă mult mai bine în județul Constanța. UAT-urile din județul Constanța însumează o lungime de 1.591,3 km de conducte de canalizare (anul 2019), față de 1.432,8 km de conducte de canalizare, din anul 2014. În partea sudică a zonei costiere, aferentă județului Constanța, există șase stații de epurare a apelor uzate, în fiecare dintre acestea realizându-se epurarea primară, secundară și terțiară. Cinci dintre aceste stații deservesc unul sau mai multe UAT-uri (Tabel 1.4.8.9.2), iar cea de a șasea deservește strict portul Constanța. UAT Constanța este deservit de două stații de epurare a apei uzate, respectiv Constanța Sud și Constanța Nord, care colectează și epurează apele uzate în proporție de 100%. Stația de epurare a apei uzate Constanța-Sud, cea mai mare din zona costieră, deservește circa 70% din populația municipiului Constanța. Stația de epurare Constanța-Nord asigură capacitatea de epurare a apelor uzate pentru zona de nord a municipiului Constanța, dar și pentru stațiunea Mamaia, tratând, în principal, ape uzate menajere. Apele epurate sunt deversate printr-o conductă în mare, la circa 4 km de țărm. Portul Constanța este deservit de propria stație de epurare, situată la dana 79 (în vecinătatea platformei terminalului de produse petroliere), cu o capacitate de 814.000 mc/an, cu mult peste nevoile actuale ale Portului Constanța. Stația de epurare SC Rompetrol Rafinare S.A deservește UAT-urile Năvodari, Corbu și Lumina (cea din urmă UAT este situată în afara zonei costiere). Categoriile de ape uzate care ajung la stația de epurare includ: apa menajeră (inclusiv din instalațiile Rompetrol Energy și din localitățile Năvodari și Corbu); apa meteorică; apa din sistemul de răcire și apă impură din punct de vedere chimic. Toate apele uzate (chimice, meteorice și menajere) de pe amplasament sunt direcționate către stația de epurare finală. Apa tratată este evacuată prin Pârâul Buhaz, în Marea Neagră. Conform datelor furnizate de Agenția Europeană de Mediu pentru 2020, rata de colectare și epurare a apei uzate din UAT Corbu este de doar 5,4% (încărcarea colectată și epurată fiind 307 p.e, iar cea generată la de 5.689 p.e). În UAT Năvodari, rata de colectare și epurare a apei uzate este de 86,73% (încărcarea generată la nivel de UAT - 50.866 p.e, iar cea colectată și epurată - 44.116 p.e.). UAT Agigea este deservită de stația de epurare Eforie Sud, la fel ca și UAT-urile Eforie, Techirghiol, Tuzla și Costinești. Dacă în UAT-urile Eforie și Costinești, rata de colectare și epurare a apei uzate este 100% (încărcarea colectată și epurată în Eforie - 50.004 p.e, iar în Costinești - 7.291 p.e), în celelalte UAT-uri deservite, ratele de colectare și epurare a apelor uzate au fost 38% în Agigea (încărcarea generată - 6.486 p.e., iar cea colectată și epurată - 2.445 p.e), 30% în Tuzla (încărcarea generată - 6.566 p.e., iar cea colectată și epurată - 1.970 p.e.) și 66% în Techirghiol (încărcarea generată - 7.795 p.e., iar cea colectată și epurată - 5.145 p.e.). Apele epurate sunt evacuate în Marea Neagră printr-o conductă de 2 km. La nivelul UAT Mangalia, colectarea și epurarea apelor uzate se realizează în proporție de 97% încărcarea generată - 85.925 p.e., iar cea colectată și epurată - 82.571 p.e.), în timp ce la nivelul UAT Limanu, în proporție de 68% (încărcarea generată - 12.725 p.e., iar cea colectată și epurată - 8.653 p.e). Tabel 1.4.8.9.2 Caracteristici ale principalelor stațiilor de epurare din partea central-sudică a zonei costiere Stație epurare/ID stație Operator Capacitate p.e Încărcare intrată p.e. Q epurare a stației (mc ape uzate epurate/zi) Aglomerare deservită ROWPI_10508_01 SC Rompetrol Rafinare SA 50.866 44.166 date nedisponibile Năvodari Corbu Lumina Constanța Sud RO2CT_59 RAJA SA 451.600 399.748 276.480 Constanța Constanța Nord RO2CT_510 RAJA SA 255.000 197.411 165.888 Constanța Eforie Sud RO2CT_511 RAJA SA 140.000 64.209 43.200 Agigea Eforie Techirghiol Tuzla Costinești Mangalia RO2CT_56 RAJA SA 110.000 94.310 77.760 Mangalia Limanu sursa: Agenția Europeană de Mediu (2018) https://tableaupublic.discomap.eea.europa.eu/views/Agglomerations Referitor la tendințe, Tabelul 1.4.8.9.3 prezintă volumele de apă uzată epurată și evacuată, exprimate în mc/an, pentru perioada 2015-2021. Tabel 1.4.8.9.3 Total apă uzată epurată evacuată (mc/an) (sursa: ANAR - ABADL) Stația de epurare Total apă uzată epurată evacuată (mc/an) 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Constanța Sud 26.591.816 28.798.570 25.011.318 24.197.129 24.197.129 23.027.058 24.695.403 Constanța Nord 19.792.754 19.352.704 20.161.454 20.990.841 20.990.841 20.181.161 22.827.831 Eforie Sud 3.768.976 4.035.806 4.070.906 4.356.029 4.356.029 4.002.283 4.799.524 Petromidia 6.074.767 6.581.703 7.507.022 7.320.987 6.647.871 7.031.122 8.670092 Mangalia 4.530.912 4.950.735 5.010.949 5.422.679 5.422.679 5.554.729 5.897.776 Jurilovca 12.630 59.200 32.182 24.439 Sulina 45.854 56.120 58.630 95.277 ... 1.4.8.10. Gestionarea deșeurilor În partea nordică a zonei costiere, aferentă județului Tulcea, colectarea deșeurilor municipale este realizată de doi operatori de salubritate, și anume SC JT GRUP SRL, în marea majoritate a localităților, și SC Utilități Publice Murighiol SRL, în Murighiol (populația deservită - circa 3.500 locuitori), conform datelor furnizate de AJPM Tulcea (2021). Deșeurile reciclabile sunt colectate de către SC JT Grup SRL și sunt trimise la stația de sortare a deșeurilor reciclabile (în municipiul Tulcea) unde se sortează pe categorii, se balotează (după caz) și se expediază către fabricile de reciclare. Într-o mică măsură se realizează și la Sulina și Sf. Gheorghe o sortare manuală a deșeurilor depozitate pentru recuperarea deșeurilor reciclabile de tip PET, cât și a deșeurilor metalice. Stația de sortare de la Sulina deservește UAT-urile Sulina și C.A. Rosetti (7000 tone/an), iar cea de la Sf. Gheorghe deservește doar UAT cu același nume (30 tone/an). Aceste stații sunt și stații de transfer (capacități de 2.700 tone/an, respectiv 125 tone/an), aici fiind dirijat fluxul de deșeuri verzi mixte și a celor stradale către depozitul Mihai Bravu (situat în afara zonei costiere). Referitor la deșeuri biodegradabile, în prezent, în județul Tulcea nu se realizează o colectare separată a deșeurilor organice din deșeurile municipale generate, ponderea cea mai mare în material biodegradabil fiind deținută de cantitățile de deșeuri colectate în mediul rural. În cursul anului 2016 a fost realizat, în comuna Jurilovca, un depozit pentru colectarea gunoiului de grajd de la populația locală (în cadrul proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" Finanțare Adițională (INPCP-AF) PROGRAM COMPETITIV DE FINANȚARE "Investiții la Nivelul Comunităților Locale pentru Reducerea Poluării cu Nutrienți". Cantitatea colectată în 2020 (241 tone) a fost semnificativ mai scăzută comparativ cu anii precedenți (2019 - 632 tone, 2018 - 2.096 tone și 2017 - 967 tone) conform datelor furnizate de AJPM Tulcea (2021). În partea sudică a zonei costiere, cantitățile de deșeuri generate sunt semnificativ mai ridicate. Depozitele de deșeuri din zona situate strict în zona costieră sunt: ● depozitul din incinta portului Constanța (administrat de S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT BUCUREȘTI), unde cantitatea de deșeuri menajere și industriale depozitate este de aproximativ 6.000 t/an. Depozitul deservește cu precădere zona portului, deșeurile depozitate aici provenind de la nave și alte diverse activități portuare. În imediata vecinătate a acestui depozit se află și un incinerator tip H.P 1250 (capacitate estimată de 300 kg/h) unde ar trebui să fie incinerate două categorii de deșeuri, respectiv deșeuri sanitare (cantitate estimată de 350 t/an) și deșeuri infectate de la nave (cantitate estimată de 44 t/an), în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004 , cu modificările și completările ulterioare și ale H.G. 1218/2005 privind constituirea Comandamentului Antiepizootic Central (CN APM, 2015). Acest incinerator nu a fost și nici nu este funcțional. ● depozitul pentru deșeuri nepericuloase din cadrul Centrului de Management al Deșeurilor de la Costinești (operator S.C. IRIDEX SALUBRIZARE S.R.L). La Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din localitatea Costinești sunt gestionate anual o cantitate de peste 100.000 tone deșeuri nepericuloase, și anume deșeuri municipale amestecate (deșeuri menajere), deșeuri biodegradabile, deșeuri din construcții și demolări, deșeuri stradale, deșeuri de ambalaje (reciclabil) și deșeuri nepericuloase de la alte instalații de tratare a reziduurilor. În depozit se realizează sortarea manuală a deșeurilor pentru recuperarea celor reciclabile, urmată de balotarea și împachetarea deșeurilor care urmează să fie depozitate. Capacitatea totală a depozitului este de 1.200.000 mc. ● depozit pentru deșeuri nepericuloase Mangalia-Albești. Depozitul ecologic de deșeuri menajere și industriale, amplasat în Albești (Mangalia), deservește aproximativ 50.000 de locuitori. Capacitatea de depozitare a celulei noi este de 65.500 mc. În depozit se realizează sortarea manuală a deșeurilor pentru recuperarea celor reciclabile. Pe lângă aceste depozite, în localitatea Luminița există un depozit pentru nămoluri provenite din stațiile de epurare, administrat de RAJA S.A., și realizat într-o alveolă a unei fostei cariere de piatră. Referitor la municipiul Constanța, deșeurile menajere și asimilabilele acestora sunt transportate în vederea depozitării la rampa ecologică amplasată pe raza administrativă a orașului Ovidiu, situată în afara zonei costiere. În zona de studiu există trei stații de sortare, la Constanța (capacitate 23.000 t/an), Corbu (capacitate 450 t/an) și Costinești (capacitate (50.000 t/an) și o stație de tratare mecano-biologică a deșeurilor, la Costinești (capacitate 70.000 t/an). Referitor la transportul deșeurilor, în zona de studiu erau avizați în 2020 un număr de 23 de operatori, repartizați după cum urmează: 16 în municipiul Constanța, 4 în orașul Năvodari, 2 în comuna Agigea și 1 în comuna Techirghiol (Consiliul Județean Constanța, 2021). ... 1.4.8.11. Dragare și construcții hidrotehnice În cazul porturilor maritime, lucrările de dragare sunt necesare pentru eliminarea limitărilor de pescaj în interiorul porturilor; îmbunătățirea manevrelor sigure și a condițiilor de navigație; creșterea eficienței operatorilor prin evitarea operațiunilor de umplere și manipulare dublă; și consolidarea poziției actuale a porturilor în regiunea Mării Negre și a sistemului european de transport. În cazul portului Constanța, menționăm proiectul "Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimii canalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța", finanțat prin POIM 2014-2020, Axa prioritară 1, Obiectiv specific 1.3 - Creșterea utilizării căilor navigabile și a porturilor situate în rețeaua centrală TEN-T. Proiectul prevede lucrări de dragare în 17 zone portuare pentru a aduce la nivelul proiectat adâncimile apei din bazinele și șenalul de acces din Portul Constanța. În porturile Midia și Mangalia, adâncimea apei la dane și accesul în acvatoriul porturilor sunt principalii factori restrictivi pentru operare. Această situație a apărut din cauza întârzierii investițiilor pentru lucrările de dragare și a dus la o scădere semnificativă a eficienței operațiunilor determinate de dificultățile de primire/intrare a navelor mai mari. Modificările hidrotehnice din partea nordică a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării, au avut ca scop îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, accesului navelor din mare spre teritoriu, precum și asigurarea unor condiții hidrologice optime pentru habitate acvatice naturale, precum și pentru exploatarea resurselor naturale din interiorul deltei. Până în prezent au fost reprofilate prin lucrări de dragare și decolmatare peste 328 km de canale și renaturare suprafețe de 15.712 ha ale amenajărilor agricole și piscicole abandonate, ineficiente economic. În ceea ce privește structurile hidrotehnice de protecție costieră de pe întreg litoralul românesc menționăm proiectul "Reducerea eroziunii costiere - Faza II (2014-2020). Perimetre: 2 Mai, Mangalia (Saturn, Balta Mangalia, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp), Costinești, Eforie Sud, Eforie Centru, Agigea, Port Tomis - Constanța Port, Mamaia Centru, Mamaia Nord, Stăvilar Edighiol, Stăvilar Periboina)" care are ca obiect reabilitarea întregului sector sudic al litoralului prin modificarea dimensiunilor celulelor de plaje (îndepărtarea unor structuri existente și execuția unor structuri noi), precum și lucrări de înnisipări ale plajelor. ... ... ... 1.5. Presiunile și impactul acestora asupra zonei costiere: 1.5.1. Pericolele naturale și impactul lor asupra componentelor de mediu și socio-economice Consecințele schimbărilor climatice, determinate de creșterea concentrațiilor gazelor cu efect de seră, sunt observate atât la nivel global cât și la nivel regional și local. Cele mai evidente manifestări sunt creșterea temperaturii aerului, urmată de modificări ale cantității de precipitații, creșterea nivelului mării, modificări în regimurile termic și salin al mării, îngheț și creșterea frecvenței și intensității fenomenelor extreme.

Temperatura aerului și precipitații - scenarii climatice (sursa: Administrația Națională de Meteorologie) În condițiile schimbărilor climatice, temperatura aerului va crește, cu magnitudine diferită în funcție de orizontul de timp și tipul de scenariu de emisii al gazelor cu efect de seră, conform ansamblului de 5 modele climatice regionale folosit. În toate cazurile, creșterile vor fi mai mici în zona costieră comparativ cu celelalte regiuni ale țării, datorită influenței Mării Negre (Fig. 1.5.1.1). Fig. 1.5.1.1 Proiecțiile creșterilor medii anuale ale temperaturii aerului (°C) la înălțimea de 2 m, în regiunea de interes, pentru perioada 2021-2050 (stânga) și 2071-2100 (dreapta) față de intervalul de referință 1971-2000, în condițiile scenariilor climatice ale concentrațiilor globale medii (RCP 4.5) (sus) și ridicate (RCP 8.5) (jos) ale gazelor cu efect de seră (sursa: ANM) Conform aceluiași ansamblu de 5 modele climatice regionale folosit, în condițiile schimbărilor climatice, cantitățile medii de precipitații, vara, se vor reduce, mai puternic spre sfârșitul secolului în condițiile scenariului cu cele mai ridicate emisii de gaze cu efect de seră la nivel global (cu peste 20% față de intervalul de referință 1971-2000; Fig. 1.5.1.2). Pentru proiecția 2021-2050, reducerea precipitațiilor în vară, în condițiile scenariului cu cele mai ridicate concentrații ale gazelor cu efect de seră este semnificativ mai mică (8-12%). Iarna, există un semnal de creștere moderată a cantității medii de precipitații (în medie cu până la 12% față de intervalul de referință 1971-2000; Fig. 2.5.1.3). Pentru proiecția 2021-2050, creșterea precipitațiilor în perioada de iarnă, în condițiile scenariului concentrații globale medii ale gazelor cu efect de seră, este estimată la circa 3-5%, în timp ce în scenariul celui mai ridicat nivel al concentrațiilor gazelor cu efect de seră, această creștere a precipitațiilor se dublează. Creșterea cantității de precipitații, determinată de schimbările climatice, reprezintă un factor favorizant pentru producerea fenomenului de eroziune. Fig. 1.5.1.2 Proiecțiile diferențelor medii ale cantității de precipitații de vară (%), în regiunea de interes, pentru perioada 2021-2050 (stânga) și 2071-2100 (dreapta) față de intervalul de referință 1971- 2000, în condițiile scenariilor climatice ale concentrațiilor globale medii (RCP 4.5) (sus) și ridicate (RCP 8.5) (jos) ale gazelor cu efect de seră (sursa: ANM)

Inundații Deși nivelul precipitațiilor este redus, iar proiecțiile diferențelor medii ale cantităților de precipitații pentru perioada 2021-2050, în condițiile scenariului climatic ale concentrațiilor globale medii (RCP 4.5) nu indică modificări considerabile, în zona costieră există, totuși, riscul de inundații semnificative ca urmare a ploilor torențiale cu aspect de vijelie. Astfel, se pot înregistra cantități importante de precipitații în intervale scurte de timp, ce pot avea consecințe catastrofale uneori depășind valorile istorice cunoscute. Așa s-a întâmplat în 28 august 2004, în județul Constanța, când cantitățile mari de precipitații căzute într-un timp relativ scurt, combinate cu scurgerile de versanții și a rețelelor de canalizare subdimensionate, au provocat inundații puternice afectând 6 localități din zona costieră (Constanța, Năvodari, Eforie, Techirghiol, Agigea și Tuzla), conform Inspectoratul pentru Situații de Urgență "DOBROGEA" al județului Constanța (2018). Cel mai important astfel de eveniment în zona costieră, catalogat ca fiind istoric, s-a produs în septembrie 2005, la Costinești, când o viitură a distrus locuințe din fostul sat Schitu. S-au înregistrat pagube materiale prin distrugerea rambleului de cale ferată pe o lungime de circa 1,5 km (rambleu ce a obturat de fapt cursul văii torențiale), a numeroase drumuri de acces, case și moteluri, terase și restaurante. S-au înregistrat și pierderi de vieți omenești. Cu această ocazie o mare parte din lacul Costinești a redevenit golf prin spălarea perisipului și a zonei de plajă pe o lungime de circa 2 km. Fig. 1.5.1.3 Proiecțiile diferențelor medii ale cantității de precipitații de iarnă (%), în regiunea de interes, pentru perioada 2021-2050 (stânga) și 2071-2100 (dreapta) față de intervalul de referință 1971-2000, în condițiile scenariilor climatice ale concentrațiilor globale medii (RCP 4.5) (sus) și ridicate (RCP 8.5) (jos) ale gazelor cu efect de seră (sursa: ANM) Raportul de evaluare preliminară a riscului la inundații, elaborat de ABADL evidențiază zonele de risc semnificativ la inundații din spațiul hidrografic Dobrogea. În zona costieră, zonele cu risc semnificativ la inundații, cu sursă fluvială, conform ABADL, sunt: ● sector litoral localitatea Mamaia-lacul Razim; ● sector litoral localitatea Costinești-localitatea Mangalia; ● râul Casimcea; ● râul valea Albești. Aceste inundații se formează datorită depășirii capacității de transport a albiei, iar în cazul sectorului litoral localitatea Mamaia - lacul Razim și depășirii infrastructurii de apărare. Consecințele se manifestă asupra sănătății umane, comunităților, infrastructurii de orice fel, surselor de poluare (în sectorul litoral Costinești-Mangalia), obiectivelor culturale activități economice și utilizarea terenurilor (sectoarele Casimcea și Albești). De asemenea, în Planul de Management al Riscului la Inundații al A.B.A. Dobrogea-Litoral, ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE 60/CE, sunt incluse ca și zone de risc semnificativ la inundații și localitățile Corbu, Constanța, Eforie și Costinești. Sursa, în cazul acestor localități este inundarea pluvială, consecințele manifestându-se asupra sănătății umane, comunităților, infrastructurii de orice natură, zonelor protejate (biodiversitate și habitate), obiectivelor culturale, utilizării terenurilor și activităților economice (agricultură, industrie, turism, transporturi, pescuit, etc.). Principala problemă în ceea ce privește protecția populației și infrastructurii din localități o constituie inexistența (în unele localități rurale) sau subdimensionarea rețelei de colectare a apelor, a sistemelor de canale de desecare, precum și a stațiilor de pompare. Una dintre principale cauze pentru subdimensionarea rețelei de canalizare este legată de dezvoltarea urbană necontrolată, construcțiile spațiilor destinate locuirii sau activităților de turism nu au fost, întotdeauna însoțite și de actualizarea infrastructurii de canalizare. De asemenea, o altă problemă ar putea deriva din nerealizarea periodică a lucrărilor de mentenanță a infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor, a lucrărilor de întreținere a albiilor cursurilor de apă și eliminarea blocajelor, obstacolelor pe cursurile de apă.

Seceta În "Studiul pentru elaborarea Strategiei Naționale privind Prevenirea și Combaterea Deșertificării și Degradării Terenurilor 2019-2030", elaborat la cererea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, au fost identificate zonele susceptibile la procesele de degradare a terenurilor și deșertificare. Conform acestui studiu, în zona costieră, UAT-urile din Delta Dunării aparțin zonei cu o susceptibilitate extrem de mare la deșertificare (Delta Dunării fiind singura zonă din România încadrată în această categorie), în timp ce sudul zonei costiere este încadrat la categoria zone cu susceptibilitate mare. Proiecțiile climatice pentru perioadele 2021- 2050 și 2071-2100 estimează o menținere a condițiilor actuale de aridizare în sud-estul României (Fig 1.5.1.4). Fig. 1.5.1.4 Evoluțiile proiecțiilor indicelui Palmer de severitate a secetei (PDSI) și ale tendințelor liniare asociate (linie albastră punctată) mediate la nivelul bazinului Dunării, pentru intervalul octombrie-aprilie (stânga) și mai-septembrie (dreapta) în condițiile scenariilor climatice de concentrațiilor globale medii (RCP 4.5) (sus) și ridicate (RCP 8.5) (jos) ale gazelor cu efect de seră (sursa: ANM) Principalele amenințări legate de gestionarea inadecvată a secetei în zona costieră sunt legate atât de reducerea resurselor de sol, cât și modificarea însușirilor fizice, chimice, mineralogice și biologice ale acestuia. Modificarea (în sens de aridizare) a regimului de umiditate a solului are drept consecință reducerea semnificativă a ponderii fazei lichide și încetinirea/stoparea majorității proceselor fizice, biologice, biochimice și chimice. O altă amenințare legată de secetă și, în special de deșertificare, se referă la apele de suprafață și cele subterane al căror nivel poate fi serios afectat. Un exemplu în acest sens îl reprezintă secarea lacului Nuntași, în vara anului 2020, datorită secetei accentuată, dar favorizată și de dezinteresul autorităților în a asigura reconectarea cu lacurile Sinoe și Istria. Din cauza secetei hidrologice, acviferele de mică adâncime în Dobrogea de Nord pot suferi scăderi temporare sau permanente ale suprafețelor piezometrice sub minimele istorice, ca urmare a variațiilor sezoniere, semnificative pentru acviferele freatice.

Fenomene meteorologice extreme În contextul încălzirii globale, schimbările în regimul climatic la nivel național sunt influențate și de condițiile regionale. Datele furnizate de ANM arată că schimbările referitoare la regimului termic atmosferic, precum și precipitațiile medii, apar împreună cu modificări ale statisticilor fenomenelor meteorologice extreme. Frecvența și intensitatea acestor fenomene meteorologice extreme au crescut semnificativ la nivelul României, astfel, în anul 2021 au fost emise de către ANM cele mai multe mesaje pentru fenomene meteorologice periculoase la nivel național (167). Datele furnizate de ANM pentru zona costieră arată cel mai ridicat număr mediu anual de zile cu vânt tare și cu viscol la Sulina și cel mai mare număr mediu anual de zile cu vijelie la Constanța (Tabele 1.5.1.1 - 1.5.1.3). Este de remarcat numărul ridicat de zile cu vânt tare înregistrate la Sulina inclusiv pe perioada verii, comparativ cu celelalte stații unde acesta a fost nesemnificativ (Tabel 1.5.1.1). Tabel 1.5.1.1 Număr total lunar multianual de zile cu vânt tare - perioada 1991-2020 (sursa; ANM) Stația I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual Constanța 1 3 4 2 0 0 0 0 0 3 4 7 34 Gura Portiței 9 3 10 4 1 1 1 2 1 1 4 7 44 Jurilovca 21 12 16 1 0 2 1 0 3 2 4 8 61 Mangalia 3 2 0 0 1 0 0 0 0 1 1 1 9 Sf. Gheorghe 9 4 9 5 0 0 0 2 1 1 6 7 38 Sulina 104 84 118 61 37 28 23 22 46 57 68 77 725 Tabel 1.5.1.2 Număr total lunar multianual de zile cu vijelie - perioada 1991-2020 (sursa: ANM) Stația I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual Constanța 0 1 1 0 1 1 1 2 0 1 1 0 9 Gura Portiței 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 Jurilovca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Mangalia 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 2 Sf. Gheorghe 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 Sulina 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 2 Tabel 1.5.1.3 Număr total lunar multianual de zile cu viscol - perioada 1991-2020 Stația I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Constanța 28 13 4 0 0 0 0 0 0 0 2 6 53 Gura Portiței 14 8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 4 27 Jurilovca 22 18 11 1 0 0 0 0 0 0 0 13 46 Mangalia 13 9 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 19 Sf. Gheorghe 5 8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 7 12 Sulina 25 19 7 0 0 0 0 0 0 0 2 11 64

Creșterea nivelului mării Una dintre consecințele majore ale încălzirii globale este creșterea nivelului mării. Variațiile de nivel ale mării la litoralul românesc sunt determinate în cea mai mare măsură de factorii meteorologici și hidrologici, mareea guvernată de factorii astronomici fiind nesemnificativă în Marea Neagră. Înregistrările zilnice realizate în 2021, cu maregraful de tip OTT din Portul Constanța, arată o valoare medie de 27,71 cm, semnificativ mai ridicată față de media multianuală de 17,47 cm, pentru perioada 1933-2021 (INCDM, 2022) (Fig. 1.5.1.6). Valoarea zilnică maximă înregistrată a fost de 54,50 cm în luna februarie, iar minima, de 1,60 cm, a fost măsurată în luna decembrie (INCDM, 2022). Fig. 1.5.1.6 Oscilațiile nivelului mării la litoralul românesc (medii anuale 1933 - 2021) (sursa: INCDM, 2022) Variația nivelului mării la Constanța pe termen lung este similară cu variația globală, având același ritm de creștere de 1,9 mm/an (INCDM, 2022). Riscurile determinate de creșterea nivelului mării sunt asociate cu procesul de eroziune costieră, inundații și pierderea unor zone umede, care afectează flora și fauna, provocând pierderea habitatului pentru pești, păsări, plante și multe alte specii. Pe de altă parte, un nivel mai ridicat al mării provoacă ploi abundente și vânturi puternice, declanșează furtuni puternice și alte fenomene atmosferice extreme, care pot fi o amenințare reală pentru comunitățile costiere.

Furtuni Pe lângă variațiile anuale/decadale și sezoniere ale nivelului mării, care se produc la scara regională, există și variații locale, pe termen scurt, ca rezultat al modificării presiunii atmosferice și a vitezei și direcției vântului. Valurile de furtună sunt asociate sistemelor meteo depresionare din larg. Orice sistem de furtună care vine din Marea Mediterană este canalizat prin zonele joase din jurul Bosforului, Munților Pontici și Caucazului, ceea ce limitează viteza și traseul cicloanelor. Ca urmare, frecvența valurilor de furtună în Marea Neagră este mai mică decât în alte regiuni ale Oceanului Planetar, dar acestea provoacă pagube mai mari, deoarece magnitudinea ridicării nivelului marii este de 7-8 mai mare decât alte variații ale nivelului mării (Mungov și Daniel, 2000). Ca atare, valurile de furtună în zona Mării Negre pot conduce la o creștere a nivelului apei cu până la 1,3 m peste nivelul mediu (Mungov și Daniel, 2000). Pe lângă valurile de furtună, de-a lungul coastei românești se manifestă și seise ("val staționar", tipic pentru bazinele închise sau semiînchise). În nord-vestul și vestul Mării Negre, seisele au o durată care variază între câteva minute și 13 ore și amplitudini între câțiva centimetri și 2,0 m (Panin, 1999). Acesta este un fenomen specific coastei nordice a României, cu apariția de creșteri bruște ale nivelului mării, de până la circa 1,5 m, urmate de o ușoară scădere. Fenomenul se manifestă destul de rar, în perioada 1958-2005 înregistrându-se cinci astfel de evenimente, care au produs inundații în zona Sulinei. Semnele premergătoare seiselor sunt foarte reduse sau lipsesc complet, motiv pentru care aceste fenomene sunt imprevizibile.

Eroziunea costieră În ciuda recentelor lucrări de protecție contra eroziunii, eroziunea costieră încă reprezintă o problemă importantă de-a lungul litoralului românesc al Mării Negre. Fenomenul de eroziune la litoralul românesc al Mării Negre, datorat factorilor naturali, respectiv creșterea nivelului mării, acțiunea vânturilor, curenților, este amplificat de intervențiile antropice din trecut, precum construcția barajelor de la Porțile de Fier I și II ce au condus la reducerea masivă a debitului de sedimente transportat de Dunăre (până la aproximativ 40%), construcția și extinderea digurilor de protecție portuară, care blochează transportul sedimentelor de către curentul longitudinal pe litoralul românesc al Mării Negre (ex. digurile de la Sulina - blochează accesul spre sud al sedimentelor aduse în mare pe brațul Chilia, digul de la Capul Midia, care blochează transportul sedimentelor provenite în principal de pe brațul Sf. Gheorghe spre sud). Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală Dobrogea Litoral, a contractat în 2010 elaborarea MASTER PLANULUI "Protecția și reabilitarea zonei costiere", având ca sursa de finanțare POS Mediu 2007-2013, iar în 2012 a fost definitivat și aprobat (CTE Interministerial) documentul final, acesta fiind considerat de statul român ca fiind document strategic privind dinamica și protecția liniei țărmului, aspect fundamental pentru statele maritime avansate. În faza I de implementare a Master Planului a fost protejată o lungime de coastă de 7,3 km în zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord, iar în prezent este în implementare faza II, prin care se urmărește protejarea a 30,540 km și extinderea plajelor cu o suprafață totală de 226,16 ha. În momentul de față, zonele cu risc major la eroziunea din partea nordică a zonei costiere sunt Canalul Sondei-Câșla Vădanei, la sud de Câșla Vădanei, Zătoane-Perișor Nord (marea a erodat cordonul litoral care închidea lacul Zătonu Mare, transformându-l în lagună) și Portița-Periboina (marea avansează spre uscat, afectând cordonul litoral care mărginește Complexul Lagunar Razim-Sinoe). În sectorul sudic al zonei costiere, riscul major de eroziune este întâlnit în perimetrul Mamaia Nord (la nord de digurile "sparge-val"), zona Hotel Parc-Perla (Mamaia), sectorul Belona-Petromar (Eforie) și sectorul Costinești-2 Mai-Vama Veche, unde eroziunea costieră poate declanșa procese de prăbușire a falezei. Toate aceste sectoare cu risc de eroziune nu au fost încă supuse lucrărilor de protecție și reabilitare.

Alunecări de teren și prăbușire de faleze Conform Legii nr. 575/14.11.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - "Zone de risc natural", potențialul de producere a alunecărilor de teren în unitățile administrativ-teritoriale din zona de studiu este scăzut. Prăbușirile de faleze se manifestă pe sectorul sudic al litoralului Mării Negre, caracterizat de faleze înalte. Zone unde se manifestă prăbușiri de faleză sunt, în prezent, sectorul Eforie-Tuzla și sectorul Costinești Sud-2 Mai-Vama Veche. Prin realizarea lucrărilor de protecție împotriva eroziunii costiere, în special lucrările de extindere a plajelor, s-a redus la minim riscul producerii acestor procese în sectorul Constanța-Faleză Nord și Eforie Nord, zone vulnerabile în trecutul nu foarte îndepărtat. Astfel, principala necesitate pentru reducerea acestui risc natural (amplificat de unele intervenții umane) o reprezintă extinderea acestor lucrărilor de protecție și la sectoarele de plajă cu risc major. De asemenea, mai ales ca urmare a unor căderi de precipitații abundente, zona cuprinsă între Poarta 1 și Poarta 6 Port Constanța este supusă riscului producerii unor alunecări-prăbușiri de teren cu implicații majore, în mod special asupra construcțiilor dispuse în imediata apropiere a incintei portului Constanța, din cartierul Faleza Sud B-dul 1 Mai, zona Gară, Str. Traian (Inspectoratul pentru Situații de Urgență "DOBROGEA", 2018). ... 1.5.2. Presiuni antropice

Introducerea de substanțe sintetice și non-sintetice în atmosferă, apă și soluri

Aer (poluarea aerului) După origine, sursele de poluare a atmosferei se clasifică în surse naturale și surse antropice. Relevante în zona costieră sunt sursele antropice, acestea fiind împărțite în surse fixe (staționare) ce produc, de cele mai multe ori, o poluare limitată a atmosferei în jurul amplasamentului acestora, dar și la distanțe mari în cazul surselor de emisie foarte înalte și surse mobile, reprezentate prin mijloacele de transport rutiere, feroviare și navale. Sursele staționare sunt reprezentate de procese industriale și procese de combustie (obținere de energie, incinerare deșeuri, etc). Industrie Industria petrochimică, o posibilă sursă majoră, punctiformă, de emisii de poluanți în atmosferă, este reprezentată de Rafinăria Petromidia Năvodari și Uzina Petrochimică, situate în UAT Năvodari. Totuși, datorită investițiile majore și continue în modernizarea instalațiilor de recuperare a gazelor evacuate, nivelul emisiilor prezintă o tendință clară de descreștere (KMG Internațional NV, 2021), fapt ce reiese și din datele prezentate în Tabel 1.5.2.1. Tabel 1.5.2.1 Emisiile de poluanți atmosferici provenite de la Rafinăria Petromidia și Uzina Petrochimică Năvodari, perioada 2019 - 2021 2019 2020 2021 Tone oxizi de sulf (SO_2) Petromidia 282,10 213,05 191,81 Uzina Petrochimică 0,47 0,2 0,15 Tone oxizi de azot (N_2O) Petromidia 431,45 320,68 291,55 Uzina Petrochimică 70,91 67,60 54,03 Tone de pulberi în suspensie (PM) Petromidia 24,51 18,73 16,83 Uzina Petrochimică 2,43 2,33 1,72 Tone monoxid de carbon (CO) Petromidia 140,47 106,25 97,11 Uzina Petrochimică 31,90 33,30 23,76 Tone emisii COV la benzină Petromidia 118,29 85,21 72,27 Uzina Petrochimică - - - Tone emisii difuze COV Petromidia 1,103,00 815,00 734,24 Uzina Petrochimică - - - Referitor la industria extractivă, exploatarea carierelor de calcar industrial din zona lacului Tașaul, precum și activitățile conexe (în special transportul materialelor) pot genera o poluare semnificativă la nivel local, prin praful de carieră, care poate adăposti niveluri destul de ridicate de metale grele (Ni, As, V, Cu, etc.) (Vasiliu și colab., 2020). Activități portuare Principalele activități generatoare de emisii de poluanți atmosferici, desfășurate în interiorul porturilor maritime și fluviale din zona de studiu, sunt traficul rutier, feroviar și maritim în incintele portuare; activitatea operatorilor portuari ce desfășoară activități cu impact asupra factorului de mediu aer și depozitarea și eliminarea deșeurilor. Din Bilanțul de Nivel I al Portului Constanța emisiile generate de trafic au fost estimate în baza unui consum de carburanți de 140 tone/an (motorină), pentru mijloacele de transport. Emisiile estimate pentru mijloacele de transport din dotare: pulberi - 218,4 kg/an, CO - 1.540 kg/an, NOx - 3.500 kg/an, SOx - 453,6 kg/an și hidrocarburi - 623 kg/an. Pentru navele tehnice din dotare, emisiile estimate pentru un consum de motorină de 340 tone/an sunt: pulberi - 530 kg/an, CO - 3.740 kg/an, NOx - 8.500 kg/an, SOx - 1.101 kg/an; și hidrocarburi - 1.513 kg/an (CNAPM, 2015). Operatorii portuari ce desfășoară activități cu impact asupra mediului, au activitatea reglementată prin Autorizația de Mediu, fiind obligați, să monitorizeze prin măsurători periodice calitatea factorilor de mediu afectați. Au fost impuse instalații de reducere a emisiilor (filtre, benzi carcasate), iar acolo unde acest lucru nu se poate realiza, prin programul de conformare au fost impuse perdele forestiere pentru reținerea pulberilor și instalații de umectare. Producere de energie (electrică și termică) În zona costieră românească nu sunt prezenți mari producători de energie electrică, existând doar inițiative locale de producere a energiei electrice din surse regenerabile (panouri solare și fotovoltaice - ex. Midia Green Energy). Referitor la producerea de energie termică, cel mai mare producător din zona costieră este CET Palas Constanța, care folosește gazul natural drept combustibil, urmat de SC Goldterm SA-Mangalia, ce folosește combustibil lichid ușor (CLU). Emisiile de NOx generate de activitatea de producere de energie sunt semnificative la nivelul municipiului Constanța, în 2018 ridicându-se la 324,8 tone/an, reprezentând circa 88% din totalul emisiilor din surse staționare (acestea, la rândul lor reprezentând 18% din totalul emisiilor de NOx la nivel de municipiu), conform datelor furnizate de Agenția Națională de Protecție a Mediului - Inventar local de emisii 2018. Referitor la emisiilor de monoxid de carbon (CO) și compuși organici volatili nemetanici (NMVOC) generate de sectorul de producere de energie, acestea au fost mai puțin semnificative raportat la totalul emisiilor, cu procente mai mici de 5%. Încălzire rezidențială În ceea ce privește emisiile de poluanți în atmosferă datorate încălzirii rezidențiale, procentele principalilor poluanți din totalul emisiilor la nivelul anului 2018, în Municipiul Constanța au fost următoarele: NOx - 4,25%, CO - 5,55% și NMVOC - 1,39% (sursa: Agenția Națională de Protecție a Mediului - Inventar local de emisii 2018 și publicate în Studiul de calitate a aerului în municipiul Constanța). Transport Sursele mobile prin arderea diferitelor tipuri de combustibili generează emisii directe de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan și protoxid de azot), precum și mai mulți alți poluanți cum ar fi monoxidul de carbon (CO), compuși organici volatili nemetanici (NMVOC), dioxid de sulf (SO2), particule în suspensie (PM) și oxizi de azot (NOx), care contribuie la poluarea aerului la nivel local sau regional. În partea nordică a zonei costiere, transportul rutier nu este atât de intens comparativ cu zona sudică, sursa majoră de poluare atmosferică fiind activitatea de transport naval desfășurată pe căile navigabile, atât de ambarcațiunile mici, cât și de navele maritime și fluviale aflate în tranzit. Totuși, nu trebuie neglijate emisiile rezultate din activitatea de transport naval din zonele adiacente părții nordice a zonei costiere, în special în perioada sezonului turistic, majoritatea ambarcațiunilor folosite fiind destul de vechi și poluatoare. În partea sudică a zonei costiere (aferentă județului Constanța), mai populată și mai dezvoltată economic, sectorul transporturi este mult mai dezvoltat, atât în ceea ce privește transportul rutier, feroviar, cât și naval. La nivelul municipiului Constanța, contribuția sectorului transportului la totalul emisiilor de NOx a fost de 77,78% (1.590 t/an), în condițiile în care emisiile din traficul rutier pentru municipiul Constanța aproximativ 52% din emisiile din trafic de la nivelul județului Constanța (conform datelor furnizate de Agenția Națională de Protecție a Mediului - Inventar local de emisii 2018). Referitor la emisiile de CO și NMVOC generate de sectorul transport, acestea au avut o pondere semnificativă în totalul emisiilor, cu procente de 86%, respectiv 69% (conform datelor furnizate de Agenția Națională de Protecție a Mediului - Inventar local de emisii 2018 și publicate în Studiul de calitate a aerului în municipiul Constanța). Actualele măsuri de reducere a emisiilor generate de traficul urban, în special, sunt insuficiente, fapt demonstrat de valorile zilnice înregistrate în stațiile de tip trafic din partea sudică a zonei costiere, care de multe ori, în sezonul turistic, depășesc valorile limită. În acest caz apar clar nevoia de oferire de alternative viabile de transport urban și interurban, înnoirea parcului auto și restricționarea accesului cu mijloace auto poluante în anumite zone sensibile, precum și dezvoltarea transportului public ecologic. Referitor la transportul naval, deși România a făcut unii pași pentru ecologizarea acestuia (cel puțin la nivel de politici), este nevoie de întărirea eforturilor coordonate ale autorităților competente în domeniul transportului și mediului pentru reducerea amprentei ecologice a transportului naval (exemplu - folosirea diferitelor surse de energie alternativă, alimentarea cu energie electrică a navelor în porturile românești, etc.). Efecte ale poluării aerului Conform Studiului de calitate a aerului în municipiul Constanța, efectele agenților poluanți din atmosferă asupra florei, faunei, omului și construcțiilor depind de mai mulți factori, respectiv concentrația poluanților în aer și timpul de expunere. Din punct de vedere al acțiunii substanțelor poluante din atmosferă asupra florei, faunei și omului, se pot distinge efecte directe și efecte indirecte, astfel: – efectele directe, caracterizate prin modificări bruște ale morbidității și mortalității plantelor, animalelor și omului; ... – efecte indirecte, prin ploile acide. Caracterul acid al precipitațiilor (pH < 5,6) se datorează în special prezenței în atmosferă a dioxidului de sulf și a oxizilor de azot, gaze solubile în apă cu formarea acizilor sulfurici și azotici. ... Aceste ploi acide pot avea efecte: ● directe asupra organismelor animale și omului (creșterea frecvenței tulburărilor cardio-respiratorii), plantelor (cloroze, necroze, etc.) și asupra materialelor de construcție (acțiune corozivă asupra metalelor, decolorează materialele de construcție, modifică porozitatea acestora); ● indirecte asupra componentelor mediului: depunerea compușilor acizi din precipitații pe suprafețele apelor conduce la modificări ai parametrilor fizico-chimici ai acesteia: creșterea conținutului de sulfați și azotați, iar scăderea pH-ului favorizează disocierea unor compuși metalici în apă și creșterea toxicității acestora pentru organismele acvatice; acidifierea solului, conduce la creșterea solubilității ionilor metalelor toxice din sol și absorbția acestora de către plante sau poluarea pânzei freatice.

Apă (Poluarea apei) Ape costiere Principala sursă de poluare a mediului marin cu compuși non-sintetici și sintetici o constituie fluviul Dunărea al cărui bazin hidrografic drenează o suprafață de peste 800.000 kmp, acoperind total sau parțial teritoriul a 18 state europene, colectând evacuările, emisiile și pierderile de poluanți în mediul acvatic. Datele furnizate de către ANAR în 2021 referitoare la nivelul hidrocarburilor totale în apele Dunării, măsurat în stația Reni, raportate la o descărcare de apă anuală de 191,23 kmc, arată un aport de 34.231 tone, semnificativ mai ridicat comparativ cu 2019 (13.555 tone, raportat la o descărcare de apă anuală de 176,04 Kmc). Aceasta se datorează pe de o parte debitului mai ridicat al Dunării în 2021 față de 2019 (media zilnică a debitului la Isaccea în 2021 - 6.064 mc/s, față de 5.582 mc/s în 2019, conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor), dar mai ales concentrațiilor semnificativ mai ridicate în 2021 (media anuală de 178,9 μg/l, față de 77,2 μg/l în 2019). Aceste concentrații mult mai ridicate determinate în 2021, comparativ cu anii precedenți, cel mai probabil se datorează intensificării traficului naval pe Dunăre, precum și a activităților portuare, în contextul conflictului generat de invazia Rusiei asupra Ucrainei. Referitor la alți poluanți organici, aportul de bifenili policlorurați (PCB - sumă de 7) și acenaften al Dunării în 2021 s-a ridicat la 5,5 tone/an, respectiv 1,4 tone/an, mai ridicate comparativ cu 2019, respectiv PCB - 1,8 t/an (ANEMONE Deliverable 2.2, 2021) și acenaften - 1,3 tone/an. Referitor la metalele grele, datele furnizate de ANAR arată un aport al Dunării, în 2021, de 342,3 tone/an As, 171,3 tone/an Cr, 898,8 tone/an Cu și 4780 ton/an Zn, pe baza concentrațiilor măsurate la Reni și raportat la un aport de apă dulce de 191,23 kmc (conform INHGA). Aceste date arată aporturi mai ridicate față de 2019 pentru As și Cr (299,2 tone/an As, respectiv 119,7 tone/an Cr, în 2019), în mare parte datorită debitului mai redus al Dunării în 2019, dar mai scăzute pentru Cu (1.126,6 tone/an, în 2019) și Zn (6.865 tone/an, în 2019), sugerând o poluare mai redusă în 2021 cu ape uzate neepurate sau epurate necorespunzător, în special în bazinul Dunării inferioare. Alte surse majore de poluare difuză a apelor costiere sunt, în special, depunerile atmosferice și apele uzate din unități agricole care utilizează pesticide și nu se conformează legislației în vigoare, unități agricole unde nu există sistem de canalizare. Estimarea acestor presiuni este dificil de realizat și se bazează pe modele matematice. Referitor la sursele punctiforme, cele mai importante sunt stațiile de epurare care deversează apă epurată în mare. Complexul industrial Petromidia este deservit de stația de epurare Rafinăria Petromidia Năvodari și Uzina Petrochimică, situate în UAT Năvodari. Categoriile de ape uzate care ajung la stația de epurare includ: i) apa menajeră (inclusiv din instalațiile Rompetrol Energy și din orașele Năvodari și Corbu); ii) apa pluvială (meteorică); iii) apa cu săruri (din sistemul de răcire cu apă); și iv) apă impură din punct de vedere chimic. Sistemul de canalizare al rafinăriei este prevăzut cu trasee separate pentru fiecare categorie de ape uzate colectate de pe amplasament. Apa contaminată din punct de vedere chimic rezultată din procesele tehnologice de pe amplasament este colectată în rețeaua dedicată. Toate apele uzate (chimice, meteorice și menajere) de pe amplasament sunt direcționate către Stația de Epurare finală. Apa tratată este evacuată de la stația de epurare a apelor reziduale în cele două iazuri de autoepurare - Iazul I (de liniștire) și Iazul II (cu macrofite), unde se încheie procesul de epurare biologică (epurare terțiară), iar apoi prin Pârâul Buhaz, în Marea Neagră. Monitorizarea calității apei tratate se face la punctul de deversare din Iazul II în pârâul Buhaz. Cantitățile de compuși sintetici și nesintetici (monitorizați) care deversează în mare din stația Petromidia sunt redate în Tabelul 1.5.2.2. Tabel 1.5.2.2 Emisii de substanțe sintetice și nesintetice (tone/an) evacuate din stația de epurare Petromidia (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Metale grele Hidrocarburi totale, tone/an Detergenți tone/an Fenoli tone/an Zn total, tone/an Cu total tone/an Cr total tone/an 2015 0,16 0,01 0,25 0,0006 0,0004 0,00002 2016 0,05 0,02 0,003 0,002 0,0003 0,000003 2017 0,46 0,06 0,007 0,003 0,0005 0,00004 2018 0,18 0,03 0,004 0,001 0,0003 0,00002 2019 0,24 0,02 0,003 0,001 0,0004 0,00001 2020 0,22 0,09 0,005 0,001 0,0004 0,00001 2021 0,22 0,08 0,004 0,002 0,0005 0,00005 Cantitățile de compuși sintetici și nesintetici (monitorizați) care deversează în mare din stațiile de epurare urbane Constanța Nord, Constanța Sud, Eforie Sud și Mangalia sunt redate în Tabelele 1.5.2.3 - 1.5.2.6. Se remarcă, în stația Constanța Nord, creșterea, în ultimii anii, a emisiilor de metale grele în apa de mare, în timp ce emisiile deversate din stația Eforie Sud prezintă un trend descrescător, începând cu 2019 (an în care a fost modernizată). Până în acest an, atât stația Eforie Sud, cât și Mangalia deversau o importantă cantitate de apă insuficient epurată. Aceste trei stații deservesc, preponderent, populația, caracteristic fiind faptul că emisiile variază sezonier, cu un vârf în perioada iulie-august. Tabel 1.5.2.3 Emisii de substanțe sintetice și nesintetice (tone/an) din stația de epurare urbană Constanța Sud (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Metale grele Hidrocarburi totale, tone/an Detergenți tone/an Fenoli tone/an Zn total, tone/an Cu total tone/an Cr total tone/an 2015 1,03 0,05 0,04 0,005 0,007 0,0002 2016 1,05 0,02 0,003 0,002 0,0003 0,000003 2017 0,46 0,06 0,007 0,003 0,0005 0,00004 2018 0,18 0,03 0,004 0,001 0,0003 0,00002 2019 0,24 0,02 0,003 0,001 0,0004 0,00001 2020 0,22 0,09 0,005 0,001 0,0004 0,00001 2021 0,22 0,08 0,004 0,002 0,0005 0,00005 Tabel 1.5.2.4 Emisii de substanțe sintetice și nesintetice (tone/an) din stația de epurare urbană Constanța Nord (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Metale grele Hidrocarburi totale, tone/an Detergenți tone/an Fenoli tone/an Zn total, tone/an Cu total tone/an Cr total tone/an 2015 0,69 0,05 0,02 0,003 0,0006 0,00009 2016 0,29 0,02 0,06 0,006 0,006 0,00005 2017 0,48 0,09 0,02 0,005 0,0009 0,00006 2018 0,71 0,11 0,02 0,004 0,001 0,00004 2019 0,52 0,10 0,02 0,002 0,002 0,00005 2020 0,84 0,20 0,02 0,002 0,001 0,00003 2021 1,99 0,25 0,03 0,003 0,003 0,00006 Tabel 1.5.2.5 Emisii de substanțe sintetice și nesintetice (tone/an) din stația de epurare Eforie Sud (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Metale grele Hidrocarburi totale, tone/an Detergenți tone/an Fenoli tone/an Zn total, tone/an Cu total tone/an Cr total tone/an 2015 0,10 0,008 0,005 0,0007 0,0002 0,00001 2016 0,06 0,004 0,005 0,001 0,0001 0,00003 2017 0,48 0,09 0,02 0,005 0,0009 0,00006 2018 0,30 0,04 0,006 0,0002 0,0002 0,00001 2019 0,14 0,06 0,01 0,003 0,0002 0,00003 2020 0,10 0,09 0,005 0,0003 0,0002 0,000006 2021 0,12 0,09 0,009 0,0009 0,0002 0,00002 Tabel 1.5.2.6 Emisii de substanțe sintetice și nesintetice (tone/an) din stația de epurare Mangalia (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Metale grele Hidrocarburi totale, tone/an Detergenți tone/an Fenoli tone/an Zn total, tone/an Cu total tone/an Cr total tone/an 2015 0,14 0,009 0,02 0,001 0,004 0,00002 2016 0,07 0,006 0,02 0,002 0,0002 0,00002 2017 0,13 0,06 0,02 0,001 0,0006 0,00003 2018 0,26 0,05 0,03 0,001 0,004 0,00006 2019 0,39 0,06 0,04 0,0006 0,003 0,0002 2020 0,14 0,07 0,02 0,0006 0,0003 0,000008 2021 0,27 0,07 0,02 0,001 0,0003 0,00002 Pe lângă aceste surse de poluare de pe uscat, menționate și analizate mai sus, introducerea de compuși sintetici și non-sintetici se poate realiza și prin deversări sau scurgeri accidentale în mare de la platformele petroliere din afara zonei de studiu, conductele de transport țiței, sau de la nave. Statistic, aceste poluări accidentale sunt cauzate, în principal, de activitățile de transport naval. Poluările accidentale au fost de mică amploare, sub formă de irizații, în zonele afectate au fost folosite baraje flotante anti-petrol pentru limitarea poluării apei, și s-au aplicat substanțe biodegradabile pentru neutralizare. Posibilele locuri de apariție a acestora și zonele care ar putea fi afectate, sunt: acvatoriul porturilor Constanța, Mangalia și Midia, zona Canalului Dunăre-Marea Neagră și zona Canalului Poarta Albă Midia-Năvodari. Riscul de producere a unor poluări majore este strâns legat de producerea unui accident naval major, precum coliziune și/sau scufundare. Ape de suprafață (Dunăre, lacuri) Cea mai importantă sursă de introducere a compușilor sintetici și non-sintetici în partea de nord a zonei de studiu o constituie fluviul Dunărea. Aportul de poluanți al Dunării a fost discutat mai sus, de menționat este faptul că o parte din acest aport este reținut în Delta Dunării (adsorbit pe suprafața particulelor de sedimente, materie organică particulată, microplastice, etc.) sau acumulat în biota. Dintre sursele locale, este de menționat transportul naval desfășurat pe căile navigabile, atât în ambarcațiuni mici, cât și de navele maritime și fluviale aflate în tranzit (exemplu Sulina, unde s-a arătat influența intensificării tranzitului naval în ultimii 2 ani). Poluarea determinată de activitatea de transport naval se datorează faptului că nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente, de exploatarea necorespunzătoare a acestora și de faptul că porturile dunărene de pe teritoriul rezervației nu sunt dotate cu instalații specifice pentru prelucrarea și reciclarea acestor reziduuri. Pentru evitarea poluării, ARBDD a impus societăților deținătoare de mijloace navale de transport, aplicarea recomandărilor POLDANUBE - 1986 la fluviu și a Convenției MARPOL 73/78 de către navele maritime, ambele convenții referindu-se la colectarea, stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi, precum și ținerea evidenței predării acestora la unitățile colectoare (Consiliul Județean Tulcea, 2021). De asemenea, activitățile agricole din Delta Dunării pot contribui la introducerea unor compuși sintetici și non-sintetici în apele de suprafață (lacuri, canale). Alte surse de poluare sunt reprezentate de stațiile de epurare care tratează doar parțial apele uzate (tratament primar și secundar), precum și lipsa colectării și epurării apelor menajere în unele localități rurale. Emisiile de poluanți din stațiile de epurare urbane Sulina și Jurilovca sunt redate în Tabelul 1.5.2.7. Tabel 1.5.2.7 Emisii de substanțe sintetice și nesintetice (tone/an) din stația de epurare Sulina și Jurilovca (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Stația Hidrocarburi totale, tone/an Detergenți tone/an Fenoli tone/an 2018 Sulina 0,00007 Jurilovca 2019 Sulina 0,000009 0,00003 Jurilovca 0,0003 0,000006 2020 Sulina 0,00004 0,0004 Jurilovca 0,00002 2021 Sulina 0,0007 0,0008 Jurilovca 0,0001 În partea de sud a zonei costiere, poluarea lacurilor litorale cu substanțe sintetice și nesintetice este generată de activitățile agricole (în proximitatea lacurilor Techirghiol, Tașaul, Corbu, Siutghiol, Mangalia, etc.), activități industriale din vecinătate (exemplu - lacurile Tașaul și Corbu - industrie extractivă, prin depunerea de contaminanți din praful de carieră), dezvoltare urbană și turism (lacurile Siutghiol, Mangalia, Tăbăcăriei, etc). De asemenea, apele uzate neepurate provenite de la gospodării din jurul lacurilor și deversate în lacuri constituie, precum și depozitarea deșeurilor în zone neamenajate din proximitatea lacurilor constituie surse de contaminare a acestora. Ape subterane Un impact calitativ semnificativ asupra apelor subterane îl pot avea următoarele tipuri de poluări determinate de: – poluarea difuză determinată de activitățile agricole (ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare a dejecțiilor, depozite neconforme de fertilizanți, etc.); ... – poluarea difuză și/sau punctiformă din utilizarea necorespunzătoare a îngrășămintelor și pesticidelor; ... – poluare difuză de la aglomerări umane fără sisteme de colectare și stații de epurare a apelor uzate; ... – poluare cu hidrocarburi din conductele îngropate, uzate fizic sau distruse intenționate ... – alte activități antropice potențial poluatoare. ... Având în vedere că cea mai mare parte a suprafețelor corpurilor de apă subterană este acoperită de terenuri agricole, principala problemă referitoare la calitatea acestor ape este legată de utilizarea necorespunzătoare a îngrășămintelor și pesticidelor (folosirea în exces, depozitarea defectuoasă, neconformă), precum și lipsa unor sisteme corespunzătoare de colectare și stocare a dejecțiilor în cazul unor ferme zootehnice constituie amenințări semnificative pentru calitatea apelor subterane. La acestea se adaugă și altele, de natură antropică, depozite ilegale de deșeuri, aglomerări umane fără sisteme de colectare și stații de epurare a apelor uzate, ale căror efect pot fi amplificate de factori naturali, precum inundațiile, viiturile. Ținând cont că reîncărcarea acviferelor se realizează prin infiltrarea apelor de suprafață și meteorice, este nevoie, pentru limitarea poluării apelor subterane, de îmbunătățirea managementul activităților agricole și zootehnice, creșterea gradului de colectare și epurare a apelor uzate și meteorice și întărirea controlului și aplicarea strictă a legii privind depozitarea deșeurilor. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că dinamica apelor subterane este mult mai lentă decât cea a apelor de suprafață, astfel încât efectul oricăror măsuri se face resimțit după o perioadă mai lungă de timp.

Soluri (poluarea solului) Exceptând o serie de contaminanți care apar în mod natural în sol ca urmare a proceselor geologice și pedologice (metale grele, radionuclizi, azbest, etc.) impactul asupra solurilor din zona costieră este accentuat de multitudinea de activități desfășurate în acest areal, de la agricultură, care se desfășoară pe o suprafață considerabilă în majoritatea UAT-urilor din zona costieră, trecând prin dezvoltare urbanistică, turism și până la activități industriale. Terenurile agricole pot fi contaminate de poluanți caracteristici acestei activități, respectiv pesticide, îngrășăminte minerale și naturale, utilizarea apelor reziduale pentru irigații, reziduuri de materiale plastice de la activități agricole și deșeuri de la comunitățile din zona rurală. Exceptând utilizarea apelor reziduale pentru irigații, activitate care nu se desfășoară în zona evaluată, toate celelalte posibilități de contaminare pot afecta într-o oarecare măsură solurile din zona de interes. Poluarea este accentuată în cazul unui management defectuos atât în ceea ce privește utilizarea (excesivă) a pesticidelor, îngrășămintelor naturale sau minerale, etc., un management inadecvat al deșeurilor (depozitarea ilegală sau necorespunzătoare, timpul lung de eliminare, etc.). Alți potențiali contaminanți pentru sol provin din zonele urbane, sursele putând fi de natură domestică (multe din produsele utilizate în gospodărie conțin elemente chimice ce pot să polueze solurile, dacă nu sunt eliminate corespunzător), din activități agricole/horticole urbane sau periurbane (cu substanțele potențial contaminate amintite anterior), utilizarea de pesticide în zona urbană (ex. pentru gestionarea spațiilor verzi), scurgeri accidentale de substanțe toxice, deșeuri municipale, deșeuri medicale, deșeuri de la echipamente electronice. Toți acești potențiali contaminanți sunt prezenți cu prisosință în zonele urbane din zona costieră și gestionarea defectuoasă, în special a deșeurilor de orice natură, pune o presiune și mai mare asupra solurilor. De asemenea, sunt necesare campanii permanente de creștere a conștientizării în rândul populației cu privire la importanța reducerii poluării solului din surse domestice. Activitățile industriale și de transporturi reprezintă o altă sursă importantă de poluare a solurilor, activități ce se manifestă cu destul de multă intensitate și în zona costieră. Spre exemplu activitățile desfășurate în Combinatul Petrochimic Midia Năvodari, în porturile și șantierele navale de la Marea Neagră, precum și activități de extracție a calcarului industrial pot avea au impact foarte ridicat asupra solurilor. Este nevoie de respectarea strictă a reglementărilor privind emisiile de poluanți în atmosferă, de managementul deșeurilor industriale pentru a limita poluarea solului și efectele generate de aceasta.

Introducerea de materie organică și substanțe cu P și N în apă și soluri Introducerea de nutrienți și materie organică în mediul acvatic (atât dulcicol, cât și marin) conduce la fenomenul de eutrofizare, cu consecințe negative, uneori dramatice, asupra ecosistemelor acvatice, respectiv înfloriri algale, uneori toxice și dezoxigenare, în unele cazuri până la anoxie.

Ape costiere Principala sursă de poluare a mediului marin cu materie organică și compuși cu N și P o constituie fluviul Dunărea. Datele furnizate de către ANAR în 2021 referitoare la cantitățile de nutrienți în apele Dunării, măsurat în stația Reni, raportate la un descărcare de apă anuală de 191,23 kmc arată un aport de 284.173 tone azot total și 18.167 tone fosfor total, semnificativ mai ridicat comparativ cu 2019, când aportul de azot total și fosfor total al Dunării au fost estimate la 265.824 tone N, respectiv 15.668 tone P (raportat la o descărcare de apă anuală de 176,04 Kmc). Aceasta se datorează debitului mai ridicat al Dunării în 2021 față de 2019 (media zilnică a debitului la Isaccea în 2021 - 6.064 mc/s, față de 5.582 mc/s în 2019, conform INHGA), concentrațiile medii anuale ale azotului și fosforului total măsurate la Renni fiind foarte apropiate (N tot - 1,49 mg/l și P tot - 0,095 mg/l în 2021, comparativ cu N tot - 1,51 mg/l și P tot - 0,089 mg/l în 2019), conform ANAR. Alte surse de poluare difuză a apelor costiere sunt, în special, depunerile atmosferice de azot și, într-o măsură mai mică apele uzate din unități agricole unde nu există sisteme de canalizare (Boicenco și colab., 2019). În lipsa unei infrastructuri de monitorizare, estimarea acestor presiuni este dificil de realizat și se bazează pe modele matematice (exemplu - MONERIS, ANAR). Media anuală a depunerilor de azot anorganic prin precipitații este estimată, la nivelul Mării Negre, la 3-39% din aportul total de azot anorganic al fluviilor (Varenik și colab., 2015), deci un aport semnificativ. Acest aport atmosferic variază atât spațial, cât și temporal, importanța relativă a inputului atmosferic crescând de la coastă către larg și din iarnă către vară (Varenik și colab., 2015). Referitor la sursele punctiforme, cele mai importante sunt stațiile de epurare care deversează apă epurată în mare. Emisiile de compuși cu azot și fosfor din stațiile de epurare Petromidia, Constanța Nord, Constanța Sud, Eforie Sud și Mangalia sunt redate în Tabelele 1.5.2.8 - 1.5.2.12. Tabel 1.5.2.8 Emisii de compuși cu N și P (tone/an) din stația de epurare Petromidia (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Azot total, tone/an Fosfor total, tone/an Amoniu, tone/an 2015 0,012 0,0048 0,0013 2016 0,021 0,0037 0,014 2017 0,020 0,0048 0,0065 2018 0,017 0,0077 0,0041 2019 0,016 0,0031 0,0027 2020 0,024 0,0060 0,0026 2021 0,030 0,0062 0,0030 Tabel 1.5.2.9 Emisii de compuși cu N și P (tone/an) din stația de epurare Constanța Sud (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Azot total, tone/an Fosfor total, tone/an Amoniu, tone/an 2015 0,65 0,026 0,0013 2016 0,31 0,022 0,235 2017 0,36 0,023 0,27 2018 0,22 0,015 0,053 2019 0,29 0,011 0,049 2020 0,18 0,018 0,16 2021 0,20 0,011 0,060 Cantitățile de compuși cu azot și fosfor (monitorizați) care se deversează în mare din stația de epurare urbană Constanța Sud, care deservește și Portul Constanța, arată o scădere începând cu 2017, până atunci apele uzate deversate au fost insuficient epurate, conform Administrația Națională Apele Române. Similar, stația de epurare Mangalia arată un trend clar descrescător începând cu 2018. Tabel 1.5.2.10 Emisii de compuși cu N și P (tone/an) din stația de epurare Constanța Nord (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Azot total, tone/an Fosfor total, tone/an Amoniu, tone/an 2015 0,08 0,0075 0,0023 2016 0,066 0,0094 0,0040 2017 0,081 0,0124 0,0012 2018 0,091 0,0133 0,0060 2019 0,087 0,0130 0,0020 2020 0,067 0,0127 0,0016 2021 0,080 0,0152 0,0019 Tabel 1.5.2.11 Emisii de compuși cu N și P (tone/an) din stația de epurare Eforie Sud (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Azot total, tone/an Fosfor total, tone/an Amoniu, tone/an 2015 0,015 0,0026 0,0031 2016 0,014 0,0032 0,0041 2017 0,013 0,0028 0,0007 2018 0,035 0,0032 0,0018 2019 0,015 0,0088 0,0017 2020 0,014 0,0034 0,0025 2021 0,019 0,0036 0,0069 Tabel 1.5.2.12 Emisii de compuși cu N și P (tone/an) din stația de epurare Mangalia (sursa: Administrația Națională Apele Române, 2023) An Azot total, tone/an Fosfor total, tone/an Amoniu, tone/an 2015 0,089 0,0067 0,046 2016 0,072 0,0061 0,035 2017 0,058 0,0078 0,043 2018 0,104 0,0086 0,089 2019 0,0091 0,0077 0,069 2020 0,0059 0,0072 0,015 2021 0,0065 0,0066 0,013 Efectele directe ale introducerii de nutrienți și materie organică în mediul marin includ dezvoltarea accelerată/intensă a fitoplanctonului în partea superioară a coloanei de apă determinând înfloriri algale, uneori toxice, reducerea clarității apei și a penetrării luminii; modificări ale structurii calitative a comunității fitoplanctonice cu consecințe asupra relațiilor trofice; dezvoltarea excesivă a macroalgelor perene în apele costiere puțin adânci. Efectele indirecte sunt distribuția redusă în adâncime a vegetației acvatice scufundate, modificări în structura și funcționarea comunităților de nevertebrate bentonice și epuizarea oxigenului.

Ape de suprafață (Dunăre, lacuri) Cea mai importantă sursă de introducere a materiei organice și compușilor cu N și P în partea de nord a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării, o constituie însuși fluviul Dunărea. Dintre sursele locale, este de menționat agricultura, creșterea animalelor și, într-o oarecare măsură, acvacultura. Alte surse de poluare sunt reprezentate de stațiile de epurare care tratează doar parțial apele uzate (tratament primar și secundar), precum și lipsa colectării și epurării apelor menajere în unele localități rurale. Emisiile de poluanți din stațiile de epurare urbane Sulina și Jurilovca sunt redate în Tabelul 1.5.2.13. Tabel 1.5.2.13 Emisii de compuși cu N și P (tone/an) din stația de epurare Sulina și Jurilovca (sursa: Administrația Națională Apele Române) An Stația Azot total tone/an Fosfor total tone/an Amoniu tone/an 2018 Sulina 0,0004 Jurilovca 2019 Sulina 0,0012 Jurilovca 0,0026 0,0002 0,0018 2020 Sulina 0,0036 Jurilovca 0,0024 0,0004 0,0028 2021 Sulina 0,0093 Jurilovca 0,0023 0,0002 0,0017 Lacurile din nordul zonei costiere au fost afectate semnificativ de procesul de eutrofizare în ultimii 15-20 ani, fapt ce a dus la modificarea radicală a structurilor biotice. Astfel, cea mai importantă modificare o constituie restrângerea până la dispariție (în unele cazuri) a macrofitelor submerse și, uneori, și emerse, care constituiau habitatul unui număr important de organisme începând cu bacteriile epifite, alge epifite (perifitonul), numeroase nevertebrate și terminând cu ihtiofauna. Accelerarea procesului de eutrofizare se datorează aportului de nutrienți (azot și fosfor) din apele Dunării, a cantităților provenite din chimizarea agriculturii autohtone, din heleștee. De asemenea, dezvoltarea excesivă a fitoplanctonului a condus la intensificarea procesului de dezoxigenare (favorizat și de colmatarea lacurilor, canalelor), oxigenul dizolvat în apă fiind consumat rapid în procesul de descompunere oxidativă a materiei organice (celule de fitoplancton, etc.), cu implicații negative pentru pescuit, acvacultură și turism. În partea de sud a zonei costiere, poluarea lacurilor litorale cu substanțe cu azot și fosfor este generată de activitățile agricole (în proximitatea lacurilor Techirghiol, Tașaul, Corbu, Siutghiol, Mangalia, etc.), de apele uzate neepurate (sau epurate insuficient) provenite de la gospodării din jurul lacurilor și deversate în lacuri constituie, precum și depozitarea deșeurilor în zone neamenajate din proximitatea lacurilor constituie surse de contaminare a acestora.

Ape subterane Introducere de compuși cu azot și fosfor în corpurile de apă subterană este determinată, în principal, de activitățile agricole, prin utilizarea necorespunzătoare a fertilizatorilor sintetici, a îngrășămintelor naturale, lipsa sistemelor de colectare a dejecțiilor, depozite neconforme de fertilizatori, etc, precum și de aglomerări umane fără sisteme de colectare și stații de epurare a apelor uzate. În Tabelul 2.4.2.2.1 sunt evidențiate activitățile economice ce au impact asupra calității fiecărui corp de apă subterană din zona de studiu, precum și gradul de protecție globală al acestora. Se remarcă un grad de protecție nesatisfăcătoare în cazul corpului RODL08 - Casimcea, acesta fiind expus poluării determinate de activitățile agricole.

Soluri Pentru solurile din zona costieră introducerea de materie organică și substanțe cu P și N, ca și presiune antropică, se realizează tot prin intermediul agriculturii, aportul cel mai important avându-l în acest caz substanțele fertilizante utilizate pentru susținerea și creșterea producției agricole. Datele disponibile pentru ultimii 5 ani referitoare la cantitatea de îngrășăminte chimice și naturale utilizate pentru județele Constanța și Tulcea, arată, în cazul îngrășămintelor cu azot o tendință ușor descrescătoare pentru județul Constanța și una ușor crescătoare pentru județul Tulcea (Tabel 1.5.2.14). Utilizarea îngrășămintelor pe bază de fosfor arată tendințe descrescătoare în ambele județe (Tabel 1.5.2.14). Tabel 1.5.2.14 Cantitatea de îngrășăminte pe bază de azot și fosfor folosite în agricultură la nivelul județelor Constanța și Tulcea, în tone substanță activă (sursa INSSE) Categorii de îngrășăminte Zona de referință Anul 2018 Tone s.a. Anul 2019 Tone s.a. Anul 2020 Tone s.a. Anul 2021 Tone s.a. Anul 2022 Tone s.a. Azotoase Constanța 10120 8200 14000 14040 8200 Tulcea 2188 2092 1255 3528 3218 Fosfatice Constanța 4600 3400 0 10800 3400 Tulcea 2173 2102 1261 1426 1290

Introducere de deșeuri (poluare cu deșeuri) În sectorul nordic al zonei costiere, principalele activități economice ce conduc la introducerea deșeurilor în mediu sunt turismul, transportul naval și dezvoltarea urbană. Referitor la transportul naval, în scopul limitării/evitarea poluării cu deșeuri, ARBDD a impus societăților deținătoare de mijloace navale de transport, aplicarea recomandărilor POLDANUBE - 1986 la fluviu și a Convenției MARPOL 73/78 de către navele maritime (Consiliul Județean Tulcea, 2021). Analiza situației salubrității localităților din mediul urban și rural din RBDD a scos în evidență următoarele aspecte: – de multe ori, deșeurile, până la preluarea lor pentru a fi transportate la stațiile de transfersortare, sunt depozitate direct pe sol, putând genera o poluare atât a solului, cât și a apelor subterane; ... – nu se efectuează spălarea și dezinfectarea mijloacelor de transport și a recipientelor de precolectare a reziduurilor la nivelul rampelor; ... – la nivelul localităților nu există platforme de gunoi betonate și racordate la rețeaua de apă și canalizare, pubelele fiind amplasate în locuri improvizate. Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile fiind amestecate și contaminate din punct de vedere chimic și biologic, recuperarea lor fiind dificilă. ... În partea sudică a zonei costiere, în mod firesc, cantitățile de deșeuri generate sunt semnificativ mai ridicate comparativ cu partea nordică, iar din punct de vedere sezonier, aceste cantități cresc semnificativ în perioada caldă (vârful sezonului turistic). Această presiune, respectiv introducerea de deșeuri, este generată în diferite proporții de toate activitățile economice ce se realizează în zona costieră. Cele mai importante activități ce contribuie la creșterea acestei presiuni sunt dezvoltarea urbană, turismul, industria, inclusiv activitățile portuare, pescuitul (prin abandonarea sau pierderea accidentală a uneltelor de pescuit) și transportul, în special naval. Referitor la acesta din urmă, mediile zilnice de reziduuri generate de navele care utilizează porturile maritime și pentru care trebuie asigurate capacității de preluare sunt: reziduuri petroliere - 24 tone/zi, ape uzate - 0,2 tone/zi, gunoi - 2 tone/zi și reziduuri de marfa - 4,4 tone/zi (CN APM, 2015). În ceea ce privește cea mai importantă unitate industrială din zona costieră, respectiv Rafinăria Petromidia și Uzina Chimică Năvodari, aceasta a implementat un sistem de colectare separată a deșeurilor menajere și a deșeurilor din procesul de producție. Sursele și fluxurile de deșeuri sunt identificate și monitorizate de la generare până la eliminarea finală/valorificarea acestora și în funcție de categoria de deșeuri, acestea sunt depozitate temporar în locații dedicate pentru eliminare/valorificare. Petromidia nu tratează deșeurile înainte de eliminare sau reciclare (doar colectează selectiv deșeurile în funcție de categorie și le depozitează temporar în locații dedicate, etichetate corespunzător înainte de a fi eliminate/reciclate). În 2021, 98,5 % din totalul deșeurilor care au părăsit platforma au fost trimise spre valorificare, restul, constituit în principal din deșeuri menajere, a fost trimise spre eliminare. În 2020, 93 % din totalul deșeurilor care au părăsit platforma au fost trimise spre valorificare, cele 7 % trimise la eliminare fiind în principal deșeuri menajere, sol contaminat, vată minerală contaminată, iar în 2019, 92 % din deșeuri au fost trimise spre valorificare, restul fiind eliminate. În anul 2021, cantitatea de deșeuri municipale colectată la nivelul județului Constanța, prin intermediul operatorilor de salubrizare a fost de 419.925 tone. Conform Raportului de stare a mediului 2021, elaborat de AJPM Constanța, 79,4 % din cantitatea totală de deșeuri municipale colectată de operatorii serviciului de salubrizare în 2021 este reprezentată de deșeurile menajere și asimilabile colectate de la populație și operatori economici, restul incluzând deșeurile din servicii municipale și deșeurile din construcții și desființări. Trebuie menționat faptul că, în județul Constanța, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată; spre deosebire de zona urbană, unde gradul de colectare este de 100%, zona rurală nu este acoperită în totalitate cu servicii de salubrizare (conform AJPM Constanța, circa 94 % din așezările rurale au fost acoperite de serviciile de salubrizare în 2021). Astfel, aceste deșeuri necolectate, împreună cu cele depozitate ilegal, constituie o presiune importantă asupra calității solurilor și apelor, peisajului, precum și biodiversității și habitatelor. În 2021, circa 69% din cantitatea de deșeuri municipale colectată la nivelul județului Constanța a fost eliminată direct în depozite de deșeuri autorizate, restul de circa 30% reprezintă cantitatea de deșeuri supusă tratării în instalațiile de tratare deșeuri municipale (o parte din deșeurile rezultate din aceste activități sunt deșeuri reciclabile cu valorificare prin operatori autorizați). În ciuda existenței a numeroase reglementări legislative ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023 , cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 181/2020 , H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României, cu modificările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare etc.), strategii și planuri de management a deșeurilor la nivel național ( HG nr.870/2013 - Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor, HG 942/2017 - Planul Național privind gestionarea deșeurilor) și local (Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor Județul Constanța 2020-2025, Plan Județean de gestionare a Deșeurilor Județul Tulcea), problema introducerii deșeurilor în mediu încă persistă în zona costieră. În partea sudică a zonei costiere, gradul de conectare a populației la serviciile de salubrizare este peste 99 %, în timp ce în zona nordică, există 3 UAT-uri (Istria, Mihai Viteazu și Săcele) neconectate încă la serviciile de colectare și transport a deșeurilor municipale (conform Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor Județul Constanța 2020-2025). În ciuda unui procent relativ ridicat de colectare și transfer a deșeurilor municipale la nivelul zonei costiere, există încă problema depozitării ilegale a deșeurilor, fapt "încurajat" și de lipsa unui control strict și de aplicare a sancțiunilor din partea autorităților competente. Tot legat de colectarea deșeurilor, este necesară și extinderea colectării separate a deșeurilor biodegradabile, precum și aplicarea de soluții ecologice pentru reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile rezultate în mediul rural sau în zonele de case din mediul urban (așa numita compostare la domiciliu). O altă problemă legată de managementul deșeurilor se referă la procentul ridicat de deșeuri eliminate prin depozitare. Apare deci, necesitatea extinderii infrastructurii de tratare a deșeurilor (în special prin digestie anaerobă, tratarea termică generând emisii periculoase în atmosferă). În cazul deșeurilor provenite din construcții, este necesară întărirea controlului depozitării ilegale a acestora și, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii de tratare pentru acest tip de deșeuri, care să asigure reutilizarea și reciclarea prin transformarea acestora în materiale sau materii secundare gata de utilizare. În fine, principala cale de limitare a poluării cu deșeuri rămâne reducerea generării acestora, iar pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de campanii de promovare a reducerii consumului, de promovare a soluțiilor ecologice de tratare a deșeurilor și/sau valorificare a unor tipuri de deșeuri, precum și de conștientizare a impactului deșeurilor de orice tip asupra mediului, sănătății și bunăstării populației, inclusiv în media.

Deșeuri de pe plajă (beach litter) Deșeurile de pe plaje, provenite în cea mai mare parte din activitățile de turism și recreere, dar și din mediul marin, sunt evaluate pe baza metodologiei specificate de Ghidul de monitorizare a deșeurilor marine din mările europene elaborat de Grupul de experți tehnici pe deșeuri marine al Comisiei Europene (MSFD Technical Subgroup on Marine Litter, 2013) și a aplicației Marine Litter Watch App (https://www.eea.europa.eu/themes/water/europes-seasand-coasts/assessments/marine-litterwatch) pe plajele Vadu, Maria Regia Beach (Mamaia Nord), Flora (zona Mamaia Sud) și Malibu (zona Mamaia Sud) (Boicenco și colab., 2022). Rezultatele monitorizărilor au arătat menținerea tendinței generale de creștere a numărului total de macro-deșeuri acumulate pe plajele românești, peste valoarea prag europeană de 20 deșeuri/100 m (Van Loon și colab., 2020). Principala categorie de deșeuri de pe plajă a fost reprezentată de mucuri de țigară și filtre (circa 35 %), urmată de fragmente de hârtie, bucăți de plastic/polistiren cu dimensiuni între 2,5 cm și 50 cm, pungi pentru cumpărături, tacâmuri și tăvi/paie și bețe pentru amestecat, capace din plastic/ capace de la sticlele de băuturi, etc. (INCDM, 2022). Din punct de vedere calitativ, plasticul constituie materialul dominant (78 %) pe plajele analizate, restul de numai 22 % fiind reprezentate de hârtie/carton (14 %), metal (3 %), textile (3 %), sticlă/ceramica (0,28 %), materiale de lemn (0,46 %), cauciuc (0,53 %), etc. (INCDM, 2022). Prezența deșeurilor pe plajă au un impact negativ atât asupra peisajului, conducând la afectarea utilizărilor recreative și la pierderea valorii turistice, cât și asupra calității apei.

Deșeuri de pe fundul mării Prezența macro-deșeurilor bentale în mediul marin se datorează în principal activităților de transport maritim, activităților portuare, precum și pescuitului. Monitorizarea deșeurilor bentale (prin traulare) realizată de către INCDM Grigore Antipa în 2021 arată o cantitate totală de 11,65 kg deșeuri pe o suprafață traulată de 7.780 mp. Din punct de vedere calitativ, predomină deșeurile din metal (45 %), urmate de cele din plastic (42 %) și sticlă (7,5 %). Analizând datele colectate în perioada 2016-2021, se observă o tendință de scădere semnificativă, atât în ceea ce privește cantitatea raportată la suprafața traulată, cât și numărul de obiecte (INCDM, 2022). Totuși, referitor la cantitatea totală, cifrele furnizate de către INCDM Grigore Antipa nu iau în considerare macro-deșeurile, prezente în cantități semnificativ mai ridicate în radele exterioare și interioare ale porturilor Constanța, Midia, Sulina și Mangalia. Impactul prezenței deșeurilor atât pe fundul mării, cât și în coloana de apă (cu precădere unelte de pescuit abandonate sau pierdute) constă în rănirea sau uciderea animalelor sălbatice marine (mamifere marine, păsări marine), deteriorarea și degradarea habitatelor bentale, afectarea siguranței navigației, pierderi economice pentru pescuit și turism (conducând la degradarea calității vieții în comunitățile costiere).

Introducerea de specii invazive Analiza speciilor străine semnalate din dreptul litoralului românesc al Mării Negre, arată că numărul acestora este relativ redus, dacă ne referim la lista speciilor străine din Marea Neagră. Comparativ cu cele 293 de specii străine citate din Marea Neagră (AquaNIS), în zona litoralului românesc au fost identificare cu certitudine doar 54 de specii, iar, dintre acestea, doar câteva au statut de specii invazive - Mnemiopsis leidyi, Beroe ovata, Ficopomatus aenigmaticus, Rapana venosa, Anadara kagoshimensis, Mya arenaria, Balanus improvisus - generând restructurarea profundă a asociațiilor de organisme autohtone, bentale și pelagice. Cel mai puternic impact dintre aceste specii l-a avut, de departe, Mnemiopsis leidy, o specie de ctenofor originară din Atlanticul de vest, care după ce a fost introdus involuntar în Marea Neagră prin apa de balast a navelor sovietice, a produs o reconfigurare profundă a structurii comunităților de organisme zooplanctonice, afectând baza trofică a celor mai multe specii de pești din Marea Neagră care erau exploatați industrial și provocând colapsul pescăriilor care se bazau pe aceste resurse din statele riverane. Modificări la fel de importante din punct de vedere al biodiversității, dar fără impact economic au produs specii ca Beroe ovata, Ficopomatus enigmaticus, Anadara kagoshimensis, Mya arenaria, Amphibalanus improvisus, în vreme ce Rapana venosa a devenit o resursă biotică importantă, în prezent asigurând peste 90 % din producția piscicolă marină românească. Schimbările majore provocate de Mnemiopsis leidyi în perioada anilor 1990 au făcut ca, în câțiva ani, să scadă numărul speciilor de pești exploatabili industrial de la 15 la doar 5, iar industria bazată pe prelucrarea peștilor originari din Marea Neagră să se prăbușească. Impactul lui Mnemiopsis leidyi asupra stocurilor de pește din Marea Neagră a fost dramatic; în câțiva ani, capturile totale ale tuturor țărilor limitrofe au scăzut de la 600.000-700.000 tone în 19861989 la 200.000 tone în 1990-1991. Pentru litoralul românesc numai, capturile totale au scăzut de la 16.000 de tone, în 1986, la doar 300 de tone, în 1991 (Petran și colab., 1999). Trebuie făcută mențiunea că numărul de specii invazive continuă să crească, ca o consecință directă a traficului maritim și a nerespectării în totalitate a normelor promovate de IMO. În zona de larg a Mării Negre, unde se efectuează debalastări au fost semnalate circa 100 de specii zooplanctonice, care nu au fost semnalate încă în apele teritoriale ale statelor riverane. În ceea ce privește modul de introducere al speciilor străine, cea mai mare parte a speciilor semnalate de la litoralul românesc a fost introdusă neintenționat (95,5 %) și doar trei - Magalana gigas, Crassostrea virginica și Planiliza hematocheila (5,5 %) au fost introduse intenționat, pentru acvacultură și respectiv pescuit. 51,8% din totalul de specii străine au fost introduse prin fouling și 42,6 % prin apa de balast a navelor, diferența reprezentând-o speciile introduse prin acvacultură. Referitor la proveniență, cele mai multe specii străine au origine în zona atlanto-mediteraneană (40,7%), urmând speciile cu origine indo-pacifică (33,3 %), cosmopolită (22,2 %) și speciile originare din Marea Baltică (1,8 %). În habitatele terestre un inventar al speciilor invazive include peste 150 de taxoni, cea mai mare parte nevertebrate dar și specii de pești, atât marini cât și de apă dulce (crapii chinezești fitofagi - Aristichthys nobilis, Hypophthalichthys molitrix, Ctenopharyngodon idella, speciile de somn pitic - Ameirus melas, Ameirus nebulosus) sau mamifere - (bizamul Ondathra zibethica, câinele enot Nyctereutes procyonoides). Unele din aceste specii, cum sunt speciile de crapi fitofagi, au produs de asemenea reconfigurări majore ale habitatelor dulcicole în Delta Dunării, având un impact puternic asupra comunităților de specii native. Speciile invazive din mediul terestru sunt mai puțin cunoscute comparativ cu cele marine, beneficiind de mai puține studii. Din cele 959 de specii terestre străine (567 de plante, 309 nevertebrate și 83 specii de vertebrate) citate din România, o mare parte se regăsesc și în zona costieră, însă studii pentru această zonă lipsesc.

Degradarea/pierderea habitatelor terestre și acvatice Pentru zona costieră a Mării Negre, degradarea și pierderea suprafețelor cu habitate naturale se referă mai puțin la zona terestră și mai mult la zona marină. Dacă în mediul terestru situația este relativ sub control, existența rețelei de arii protejate Natura 2000 asigurând păstrarea stării de conservare a habitatelor terestre, în cazul mediului marin situație este diferită. În cazul habitatelor terestre, singura zonă în care se poate vorbi despre degradarea habitatelor naturale este cea din sudul RBDD, de la Corbu-Vadu, unde un turism scăpat de sub control și care nu respectă normele și regulamentele pentru o Rezervație a Biosferei produce an de an o degradare a habitatelor costiere din zona litorală, toate foarte sensibile la impactul antropic. Alte zone unde dezvoltarea proiectelor imobiliare s-a realizat fără respectarea normelor de protecție a habitatelor sunt zona cordonului litoral dintre Eforie Nord și Eforie Sud și zona situată la nord de stațiunea Mamaia, unde practic nu mai există decât petice din habitatele naturale, însă aceste zone nu sunt incluse în arii protejate Natura 2000. Turismul necontrolat și dezvoltarea proiectelor imobiliare în zona costieră afectează considerabil habitate precum: 2110 Dune mobile embrionare în formare, 2130* Dune fixate cu vegetație erbacee (dune gri), 1410 - Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritima), 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides. Alte habitate naturale afectate în mod diferit de activitățile umane sunt habitatele aflate în zona costieră a RBDD - 2190 - Depresiuni umede intradunale, 6440 - Pajiști aluviale din Cnidion dubii, 6510 - Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorva officinalis), 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea, 3140 - Ape dure oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara, 3150 m - Lacuri naturale eutrofe cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition, 3260 - Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, 3270 - Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p.. Un alt impact asupra habitatelor marine de data aceasta o reprezintă, paradoxal, proiectul de înnisipare a plajelor de la litoralul românesc. Lărgirea plajelor din sudul litoralului și din zona Constanța cu circa 100 de m, afectează toate ariile incluse în rețeaua Natura 2000 - ROSPA Marea Neagră, *ROSCI0066 Rezervația Biosferei Delta Dunării - zona marină, *ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud, *ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla, ROSCI0281 Cap Aurora, ROSCI0293 Costinești - 23 August, *ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia, *ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai, arii protejate care au limita la zona de spargere a valurilor. O înaintare a liniei țărmului cu 100 m înseamnă că practic toate habitatele marine aflate în acea zonă sunt distruse prin înnisipare. Habitatele afectate de proiectul de înnisipare sunt 1110-1 Nisipuri fine, curate sau ușor mâloase, cu pajiști de Zostera, 1110 - 3 Nisipuri fine de mică adâncime, 1110-4 Nisipuri bine calibrate, 1110-5 Nisipuri grosiere și pietrișuri bătute de valuri, 1110-6 Găleți infralitorali, 1140-1 Nisipuri litorale, cu sau fără depozite detritice cu uscare rapidă, 1140-3 Nisipuri mediolitorale, 1170-3 Izvoare hidrotermale sulfuroase de mica adâncime, 1170-8 Stâncă infralitorale cu alge fotofile, 1170-8 Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis (Tabel 1.5.2.15). Activitățile de pescuit cu unelte active exercită, de asemenea, o presiune semnificativă asupra stării habitatelor bentale. Utilizarea beam-traului afectează semnificativ habitatele și comunitățile bentale prin perturbarea fizică a fundului mării. Analiza datelor VMS a relevat că pescuitul cu beam-traulul se desfășoară în perimetrul delimitat de izobatele de 5-7 m și 30 m adâncime, de la Constanța până la Peninsula Sacalin, suprafața totală afectată fiind de aproximativ 1.326 kmp (INCDM, 2022). Tabel 1.5.2.15 Suprafețe estimate pierdute/ perturbate la nivel de habitat fizic din apele teritoriale (adaptat după Boicenco și colab., 2018) Habitate fizice INDICATORI Suprafața totală, kmp D6C1-1 Suprafețe pierdute prin lucrări hidrotehnice, kmp D6C1-2 Suprafețe pierdute prin îndepărtare substrat (2008 - 2015), kmp D6C2- 1 Suprafețe disturbate urmare a activităților umane, kmp D6C2- 2 Suprafețe disturbate ca urmare a proceselor morfodinamice, kmp Sedimente litorale 4-7 Nisipuri infralitorale 650 2,06 24 Mâluri infralitorale 493 73 Nisipuri circalitorale 800 3 170 Mâluri circalitorale 8200 2,6 1152

Pescuitul necontrolat și ilegal La nivelul Uniunii Europene, această problemă a pescuitului ilegal și excesiv este reglementată printr-o serie de regulamente, precum: – Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999; ... – Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006; ... – Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului Europei. ... În România, Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027 prevede abordări specifice pentru reglementarea pescuitului excesiv și ilegal, precum și pentru măsuri privind colectarea uneltelor de pescuit abandonate. În acord cu legislația menționată, utilizarea în exces a capacității de pescuit crește presiunea asupra autorității de management de a depăși mortalitatea optimă prin pescuit și face dificilă aplicarea reglementărilor de restricționare a efortului de pescuit. Prin pescuit responsabil nu se permite ca dintr-o resursă naturală să fie recoltat mai mult decât poate fi înlocuit prin creșterea netă în stoc, altfel, resursele pescărești vor fi epuizate în timp. Intensificarea activităților de pescuit asupra unui stoc sau a unei populații de pești, produce următoarele consecințe: a) descrește fracțiunea exploatabilă a biomasei totale; b) crește reîntinerirea părții exploatabile; c) descrește rapid în biomasa exploatabilă și în capturi; d) scade mortalitatea datorată vârstei; e) schimbă rata medie de creștere în sensul sporirii ei; f) modifică mortalitatea prin prădare și canibalism. Situațiile care determină influența pescuitului asupra prerecruților și asupra populației exploatabile rămase, sunt: a) rata de creștere a exemplarelor; b) tendința de cârduire pe grupe de mărimi; c) selectivitatea uneltelor de pescuit. Pescuitul excesiv în apele costiere românești afectează mărimea relativă a populațiilor de prădători și pradă. Astfel se explică: a) dispariția din capturi a peștilor pelagici (pălămida, scrumbia albastră, etc.) în favoarea speciilor de talie mică, hamsia și șprotul; b) indirect, sunt afectate populațiile de delfini, prin diminuarea surselor de hrană preferată de aceștia, c) necesitatea adaptării la noi surse de hrană și sisteme de capturare a acestora; d) reducerea biodiversității speciilor din Delta Dunării. Activitatea intensă de pescuit ilegal, a fost exercitată în ultimele decenii, atât la nivel artizanal de către localnici (braconaj) folosind setci și ohane, cât, mai ales, pescuitul intens de nivel industrial, efectuat de către nave străine, în special turcești, de tip seiner, care pot amplasa în mare sute de setci, pe zeci de kilometri (sub formă de șiruri), cu latura ochiului de plasă de 160-180 mm (minimul legal admis fiind de 200 mm, conform legislației naționale) și de ave (unelte interzise de legislația națională), folosite în special pentru bararea drumului de migrație al calcanului. În prezent, stabilirea și aplicarea măsurilor tehnice de reglementare a pescuitului (zone, perioade, mărimi ale speciilor, tipuri de unelte, dimensiunea ochiului de plasă, etc.), precum și controlul efortului de pescuit și a capturii total admisibile (TAC-ului) a redus semnificativ această presiune. Totuși, ANPA a raportat, pentru 2019, capturi ilegale de 1184,5 kg calcan, 15,3 kg rechin și 11,85 kg pisică de mare.

Dezvoltare urbană excesivă și necontrolată Din analiza planificării spațiale a unităților administrativ-teritoriale și a modului de utilizare a teritoriilor intravilane, rezultă contrastul dintre modelele de dezvoltare din sectorul nordic și cel sudic al zonei costiere. Astfel, în timp ce în partea nordică, aferentă Deltei Dunării, se înregistrează un proces de restrângere a funcțiunii teritoriale de locuire, care urmează procesului de depopulare a comunităților, în partea sudică a zonei costiere se înregistrează un model de "Expansiune urbană necontrolată" descris în Strategia națională de dezvoltare integrată pentru orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive 2022-2035. Acest mod de dezvoltare urbană a luat amploare după 2006, când creșterea din nucleul urban Constanța a încetinit, în timp ce expansiunea în localitățile periurbane s-a intensificat, în special în Năvodari și Agigea, prin extinderea intravilanelor pe terenurile libere existente. Această expansiune s-a datorat schimbării preferințelor privind locuirea, dar fără să fie însoțit și de o calitate mai bună a spațiului construit, precum și a vieții. Această expansiune a fost însoțită de următoarele provocări: – în ceea ce privește utilizarea terenului, extinderea este dominată de expansiunea rezidențială precum și de expansiunea rezidențial - turistică. În special în Mamaia și în Mamaia Nord-Năvodari, s-au extins construcțiile apartamente-hotel, cât și locuințele de vacanță și cele cu dublă destinație - locuire și închiriere pentru turism. Acest mod de creștere reprezintă o amenințare pentru resursele naturale și perturbă activitatea agricolă din jurul orașelor; ... – noile clustere de dezvoltare au conexiuni de transport public slabe sau inexistente către nucleul urban (Constanța), bazându-se pe un stil de viață dependent de mașină personală ce produce congestia traficului, amprente de carbon individuale mai mari și inegalități sociale. În același timp, o nouă infrastructură rutieră se dezvoltă treptat, împreună cu proiecte individuale, ducând la o lipsă de planificare și structură. Străzile în zonele de extindere a intravilanelor, cu precădere cele din localitățile rurale, rămân deseori neasfaltate mult timp după apariția dezvoltării și pe măsură ce comunitățile cresc, capacitatea rutieră este rapid copleșită de volumul de trafic (Strategia naționale de dezvoltare integrată pentru orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive 2022- 2035); ... – în cadrul noilor dezvoltări, rețelele de utilități publice rămân în urmă, punând presiune suplimentară pe autoritățile publice pentru extinderea și modernizarea acestor rețele. Infrastructura de bază pentru apă, canalizare și gaz trebuie să ajungă din urmă extinderea, altfel, dacă dezvoltarea se alimentează la rețelele de utilități ale unei dezvoltări adiacente, aceasta supraîncărcând sistemul. Datorită dezvoltării individuale progresive sau a schemelor suburbane incomplete, noile comunități nu dispun de trotuare, străzi laterale și iluminat stradal (Strategiei naționale de dezvoltare integrată pentru orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive 2022-2035); ... – infrastructura socială este omisă din planificarea noilor comunități. În consecință, populația rezidentă se bazează pe școlile, serviciile de sănătate și facilitățile de petrecere a timpului liber oferite de localitățile înconjurătoare sau din nucleul urban, facilități care devin rapid supraaglomerate și subfinanțate, deoarece rezidenții periurbani nu au o contribuție directă la jurisdicțiile respective. În plus, noile comunități sunt lipsite de vitalitate și identitate socială, deoarece nu au infrastructura necesară pentru a genera întâlniri și a stimula implicarea comunității (Strategiei naționale de dezvoltare integrată pentru orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive 2022-2035). ...

Modificarea condițiilor hidrologice În partea de nord a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării, modificările hidrologice nu induc efecte negative, ele având ca scop îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, accesului navelor din mare spre teritoriu, asigurarea unor condiții mai bune pentru exploatarea resurselor naturale din interiorul deltei, dar și pentru dragarea și decolmatarea unor canalele, precum și pentru redresarea unor zone afectate de lucrările din trecut. În sectorul sudic menționăm proiectul "Reducerea eroziunii costiere - Faza II (2014-2020). Perimetre: 2 Mai, Mangalia (Saturn, Balta Mangalia, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp), Costinești, Eforie Sud, Eforie Centru, Agigea, Port Tomis - Constanța Port, Mamaia Centru, Mamaia Nord, Stăvilar Edighiol, Stăvilar Periboina)" care are ca obiect reabilitarea întregului sector sudic al litoralului românesc prin modificarea dimensiunilor celulelor de plaje (îndepărtarea unor structuri existente și execuția unor structuri noi), precum și lucrări de înnisipări ale plajelor realizarea. Prin implementarea acestui proiect se vor produce modificări locale, atât ale condițiilor hidrologice, cât și ale celor hidrodinamice. Acestea apar datorită dispariției celulelor costiere mici, cu dimensiuni de zeci de metri, delimitate de digurile sparge-val scurte existente. Celulele noi vor avea dimensiuni sensibil mai mari, de ordinul a sutelor de metri, delimitate de diguri sparge-val, perpendiculare pe coastă, mai lungi. Pe lângă beneficiile majore, respectiv reducerea eroziunii costiere, reducerea riscului prăbușirilor de faleze și dezvoltarea turismului costier, acest proiect conduce și la modificări ale regimului curenților marini din zona de țărm (ex. curenți de tip rip) afectând, în sens negativ, habitatele bentale, biodiversitatea, dar și activitatea de turism (implicații asupra siguranței plajelor). Extinderea și înălțarea plajelor modifică zona în care are loc interacțiunea valurilor cu plaja. Astfel, apar modificări locale ale condițiilor de acces, și implicit apare o presiune asupra utilizării plajei. Însă aceste modificări au un caracter temporar, iar profilul plajelor reînnisipate va ajunge la un echilibru relativ stabil după 3-4 cicluri sezoniere după finalizarea lucrărilor. ... ... 1.6. Scopul și obiectivele planului de management Scopul planului de management integrat al zonei costiere este de a defini clar instituțiile responsabile, modul și mijloacele lor de acțiune, precum și resursele necesare pentru implementarea Strategiei naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere în vederea îndeplinirii viziunii strategice pe termen lung de dezvoltare sustenabilă a zonei costiere. Astfel, obiectivele planului de management se confundă cu obiectivele generale ale Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costier și sunt următoarele: O1. Conservarea valorilor naturale, peisagistice și culturale ... O2. Prevenirea, reducerea și remedierea poluării ... O3. Planificare spațială și dezvoltare spațială sustenabilă ... O4. Dezvoltarea durabilă a zonei costiere ... O5. Creșterea eficienței sistemului de management al zonei costiere ... O6. Consolidarea resursei umane ... O1. Conservarea valorilor naturale, peisagistice și culturale Aspectele referitoare la conservarea valorilor naturale, peisagistice și culturale sunt printre cele mai importante aspecte strategice pentru managementul integrat al zonei costiere românești. Valorile naturale, peisagistice și culturale ale zonei costiere reprezintă fundația de care depind păstrarea identității spațiale și a modului de viață al populației din zona costieră. Astfel, conservarea lor devine un element cheie al politicilor de dezvoltare pentru a asigura stabilitatea ecosistemelor și a serviciilor furnizate de către acestea, păstrarea atractivității zonei costiere, bunăstarea comunităților costiere, precum și în ceea ce privește conservarea abilităților societății și naturii de a se adapta la schimbările climatice. Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O1.1. Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale ... O1.2. Îmbunătățirea și valorizarea serviciilor ecosistemiceprin crearea unor mecanisme monetare și non-monetare ... ... O2. Prevenirea, reducerea și remedierea efectelor schimbărilor climatice și poluării Nivelul actual de dezvoltare al infrastructurii de mediu (stații de epurare a apelor uzate, eliminarea deșeurilor, infrastructura de monitorizare a mediului, etc.) nu este pe deplin suficient pentru asigurarea unei calități bune a apelor subterane și de suprafață, a solului și aerului. În plus, infrastructura insuficient dezvoltată limitează și potențialul de dezvoltare socioeconomică. În aceste condiții apare necesitatea îmbunătățirii capacităților și calității infrastructurii existente prin investiții semnificative pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură, dar, în același timp, asigurându-se minimizarea impactului negativ asupra mediului datorat dezvoltării infrastructurii. În condițiile unei variabilități pronunțate a climei și schimbări climatice, zonele costiere sunt direct expuse pericolelor naturale și impactului acestora. Prin urmare, este necesar un management performant al riscului la pericolele naturale care să limiteze la maximum impactul acestora asupra infrastructurii costiere. Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O2.1. Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor ... O2.2. Gestionarea, revitalizare și reabilitarea zonelor poluate din cauza depozitării, eliminării și tratării inadecvate a deșeurilor (solide și lichide) ... O2.3. Stimularea dezvoltării infrastructurii verzi ... O2.4. Întărirea sistemului de management al riscurilor pentru pericolele naturale și antropice, luând în calcul și impactul schimbărilor climatice ... ... O3. Planificare spațială și dezvoltare spațială sustenabilă Actualele probleme și punctele slabe ale dezvoltării spațiale în zona costieră aparțin în mare măsură unui grup de probleme sistemice în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului. În acest context, eforturile de îmbunătățire a sistemului de amenajare a teritoriului și urbanism sunt esențiale deoarece ar trebui să permită integrarea nevoilor și aspirațiilor sectoriale, protecția necondiționată a celor mai semnificative valori naturale, culturale și peisagistice, consumul și utilizarea rațională a spațiului. Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O3.1. Punerea în practică a planurilor de amenajare spațială a zonei costiere în coordonare cu planurile statelor vecine ... O3.2. Stabilirea unui sistem performant de supraveghere a eficienței implementării planificării spațiale prin realizarea Geamănului Digital (Digital Twin) a litoralului românesc ... O3.3. Planificare și dezvoltare spațială integrată și durabilă a zonelor metropolitane, periurbane și rurale din zona costieră ... ... O4. Dezvoltarea durabilă a zonei costiere O preocupare centrală în managementul integrat al zonei costiere este legată de îmbunătățirea performanțelor economice prin depășirea deficiențelor care caracterizează starea existentă a dezvoltării socio-economice a zonei costiere, în primul rând a celor cauzate de nivelul relativ scăzut de diversificare a unor sectoare economice (turismul, producerea de energie, etc.) și de impactul negativ al acestora asupra calității mediului. Valorile naturale, culturale și peisagistice, resursele biotice și cele minerale, oferă zonei costiere un potențial de dezvoltare economică ridicat, respectiv îmbunătățirea ofertei de turism de înaltă calitate și diversificat, precum și a producției agricole ecologice autohtone. De asemenea, prin poziția sa geografică, zona costieră oferă un potențial ridicat pentru producerea de energie alternativă. În același timp însă, sunt evidente numeroase efecte negative asupra mediului ale dezvoltării activităților economice (în special dezvoltarea urbană, turismul, transporturile). De aceea, nevoile prioritare în contextul creșterii economice durabile a zonei costiere necesită, printre altele, stimulente pentru dezvoltarea turismului durabil, dezvoltarea agriculturii și pescuitului sustenabile, utilizarea zonelor rurale, unele dintre ele neglijate în prezent, precum și stimulente pentru alte dezvoltarea sectoarelor emergente ale economiei albastre (acvacultura, biotehnologii, etc.). Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O4.1. Gestionarea durabilă a resurselor zonei de coastă ... O4.2. Dezvoltarea "verde" a zonei costiere ... O4.3. Valorificarea resurselor energetice regenerabile ... O4.4. Atragerea investițiilor în biotehnologii pentru recuperarea, remedierea, îmbunătățirea sănătății umane și a mediului, în acord cu strategiile europene de promovare a Economiei Albastre și de atingere a obiectivelor Pactului Verde European și a Strategiei de la Ferma direct în Farfurie. ... ... O5. Creșterea eficienței sistemului de management al zonei costiere Acest obiectiv general a fost definit în contextul în care un mecanism funcțional de coordonare și cooperare reprezintă o nevoie urgentă a actualului sistem de management al zonei costiere. O contribuție importantă la dezvoltarea sustenabilă a zonei costiere trebuie să fie adusă prin consolidarea cooperării și coordonării între părțile interesate, includerea eficientă a publicului în procesele de luare a deciziilor și utilizarea tuturor cunoștințelor disponibile. Obiectivele specifice urmărite pentru atingerea acestui obiectiv general sunt: O5.1. Stabilirea/consolidarea mecanismului de coordonare a managementului integrat al zonei de coastă care să aducă împreună toate instituțiile responsabile ale statului român ... O5.2. Consolidarea capacității administrației publice ... O5.3. Întărirea aplicării normelor specifice sectoarelor economice din zona costieră ... ... O6. Consolidarea resursei umane și coeziunii sociale Societățile care prețuiesc cunoștințele și aptitudinile, care reușesc să mobilizeze potențialul diferitelor grupuri sociale și să ofere beneficii ale dezvoltării tuturor membrilor lor, sunt societăți care se află pe calea dezvoltării durabile. Resursele umane disponibile - cunoștințe, abilități și capital social (legături reciproce și cooperare între părțile interesate) - reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de dezvoltare. Consolidarea resurselor umane nu poate fi realizată optim fără o restructurare organizațională adecvată și dezvoltarea capacităților în cadrul instituțiilor administrației publice. În consecință, îmbunătățirea sistemului (instituțional) de management al zonei costiere nu este posibilă fără a investi în același timp în dezvoltarea capacităților funcționarilor publici și experților de a îndeplini sarcinile atribuite în mod eficient și eficace. Obiectivele specifice definite pentru acest obiectiv general sunt: O6.1. Crearea unui proces real participativ în gestionarea integrată a zonei costiere ... O6.2. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă ... O6.3. Implicarea cetățenilor în monitorizarea stării de sănătate a mediului costier (Stiință prin Cetățeni Citizen-science). ... ... ... 1.7. Programe de măsuri M1. Măsuri vizând cadrul legislativ și instituțional Implementarea cu succes a Planului de management integrat al zonei costiere impune implementarea, cu prioritate, a unor măsuri / acțiuni ce vizează modificarea actualului cadru instituțional și a celui legislativ care să conducă la consolidarea sistemului de management al zonei costiere. Aceste măsuri / acțiuni se referă la: M1.1. Consolidarea mecanismului instituțional Având în vedere problemele identificate în urma analizei situației actuale a sistemului instituțional, această măsură va fi aplicată cu prioritate pentru conferi CNZC suficientă autoritate pentru a asigura o coordonare interministerială eficientă la nivel de implementare a politicii MIZC, precum și înființarea și implementarea unor mecanisme de coordonare instituțională, organizate pe verticală și orizontală, între autoritățile și instituțiile competente atât la nivel național, cât și local. De asemenea, prin implementarea acestei măsuri se va restructura componența CNZC astfel încât acesta să aibă o mai bună reprezentativitate (să includă toate categoriile de factori interesați) și să funcționeze mai eficace și mai eficient. Mai mult, implementarea acestei măsuri va determina și o reorganizare la nivelul MMAP, instituția responsabilă pentru elaborarea și implementarea procesului MIZC, în sensul constituirii unei departament / compartiment (Secretariatul tehnic administrativ al zonei costiere) ce va sprijini buna funcționare a CNZC, inclusiv prin implementarea unui management al datelor funcțional prin înființarea unui Observator al Zonei Costiere. În prezent, colectarea datelor și informațiilor este destul de anevoioasă, nu toate organizațiile cu atribuții în managementul integrat al zonei costiere arătându-și disponibilitatea de a furniza date, în special în lipsa unor reglementări clare referitoare la managementul datelor și informațiilor. De altfel, nu există în prezent o baza de date la nivel național, datele și informațiile fiind dispersate la mai multe organizații / instituții. Prin implementarea acestei măsuri, respectiv prin dezvoltarea Observatorului Zonei Costiere, se va asigura creșterea gradului de colectare a datelor și informațiilor, precum și a disponibilității acestora, evident în condiții bine reglementate. Implementarea acestei măsuri este prioritară și va fi finanțată din bugetul de stat. ... M1.2. Revizuirea cadrului legislativ referitor la delimitarea zonei costiere Având în vedere redefinirea zonei costiere ca spațiul geografic care cuprinde spațiul maritim în limita a 12 mile marine și teritoriul UAT-urilor limitrofe zonei costiere, inclusiv UAT Techirghiol, se impune revizuirea corespunzătoare a modului de delimitare a zonei costiere din OUG nr.202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare. În același timp, pentru protejarea și gestionarea durabilă a zonei costiere astfel delimitată, se impune definirea unor spații/zone costiere critice. Aceste spații sensibile și cu risc potențial ridicat din punctul de vedere al mediului, cât și din punct de vedere economic și social, sunt apele din zona de coastă, precum și teritoriile adiacente acestora, situate în spațiul geografic al zonei costiere în care orice nouă utilizare a terenurilor sau orice extindere a utilizărilor existente, fac obiectul avizării de către structurile MMAP stabilite prin reglementări legale primare și în conformitate cu metodologia aprobată prin reglementările subsecvente. Delimitarea acestor spații costiere critice este în sarcina UAT-urilor și se realizează prin documentațiile de urbanism. Reconsiderarea modului de delimitare a zonei costiere precum și delimitarea în cadrul acesteia a spațiilor critice presupune revizuirea actelor normative subsecvente OUG nr. 202/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 280/2003 , cu modificările ulterioare, și anume Legea nr. 597/2001 , cu modificările și completările ulterioare, H.G. 546/2004 și H.G nr. 749/2004 privind stabilirea responsabilităților, criteriilor și modului de delimitare a fâșiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul conservării condițiilor ambientale și valorii patrimoniale și peisagistice din zonele situate în apropierea țărmului. O situație particulară care trebuie să facă obiectul revizuirii H.G. nr. 749/2004 este aceea referitoare la modul de delimitare a fâșiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în condițiile finalizări lucrărilor de înnisipare și lărgirea plajei. Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri vor fi MMAP, MEDAT și MDLPA, care vor asigura și resursele financiare necesare, din bugetul de stat. ... M1.3. Consolidarea capacității umane a aparatului administrativ, care se va realiza prin implementarea de programe pentru furnizarea de Asistență Tehnică. Prin această măsură se urmărește nu doar consolidarea capacității profesionale, ci și creșterea motivației și interesului personalului administrativ al organizațiilor implicate în MIZC. Instituția responsabilă pentru implementarea acestei măsuri va fi MMAP, iar rezultatul așteptat este creșterea semnificativă a beneficiarilor acestor programe de Asistență Tehnică. Resursele financiare și logistice necesare implementării acestei măsuri vor fi asigurate din bugetul de stat, Programul de cooperare ESPON 2023, Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale. ... M1.4. Creșterea gradului de participare a tuturor factorilor implicați în gestionarea zonei costiere Implementarea acestei măsuri presupune elaborarea și implementarea Planului de Comunicare al Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și a Planului de management integrat al zonei costiere, precum și promovarea și implementarea unui instrument de tip știință prin cetățeni (citizen-science) în vederea implicării directe a cetățenilor în procesul MIZC. Necesitatea elaborării și implementării unui Plan de comunicare al Strategiei naționale pentru gospodărirea integrată al zonei costiere derivă din două dintre principiile fundamentale pe care este fundamentată această strategie, și anume: – principiul participării care se referă la procesele consultative ce implică autorități ale administrației publice centrale și/sau locale, organizații neguvernamentale, parteneri sociali, asociații profesionale, reprezentanți ai sectorului privat; ... – principiul transparenței. ... Promovarea unui instrument de tip citizen-science în vederea implicării directe a cetățenilor în acțiuni de monitorizare a stării și proceselor din zona costieră poate contribui la creșterea gradului de conștientizare și implicare a comunității locale în protejarea și gestionarea durabilă a zonei costiere. Aceasta poate genera date și informații relevante pentru luarea deciziilor și pentru îmbunătățirea gestionării zonei costiere, iar cetățenii pot astfel deveni parteneri activi în procesul de monitorizare și protecție a acestui important ecosistem. Există în prezent o disponibilitate a unei părți a publicului larg, mai educate, mai preocupate, către participarea activă în monitorizarea unor factori de mediu, ceea ce poate veni în sprijinul autorităților, acestea beneficiind astfel de date și informații suplimentare fără un efort uman și financiar considerabil. Instituția responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP (prin ANAR și ABADL), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Fondurile necesare vor fi asigurate în principal din bugetul de stat dar și alte posibile surse de finanțare, în special pentru organizarea și participarea la diverse evenimente, pot fi proiectele naționale și cele europene, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată în limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. ... M1.5. Creșterea eficienței supravegherii și controlului utilizării resurselor zonei costiere Exploatarea resurselor zonei costiere este relativ bine reglementată, prin diverse acte normative sectoriale, în scopul asigurării sustenabilității. Totuși, sunt destul de des semnalate situații în care reglementările în vigoare nu sunt respectate datorită, pe de o parte sancțiunilor mult prea mici, iar pe de altă parte capacității (umane și tehnice) reduse a organismelor de control și supraveghere, a unei eficiențe scăzute, dar și a lipsei de interes și motivație a personalului de control din organizațiilor responsabile. Prin implementarea acestei măsuri se urmărește creșterea coordonării și cooperării între organizațiile responsabile, precum și o consolidare a capacității umane și a infrastructurii în cadrul acestor organizații. Principala instituție responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP, dar aceasta va fi sprijinită considerabil de către MDLPA, MADR (ANPA), MAI, prin intermediul Poliției de Frontieră Române și ANRMPSG. Finanțarea ce fi asigurată din bugetele proprii ale MMAP, MADR (ANPA), MAI prin intermediul Poliției de Frontieră Române și ANRMPSG. În limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc., ... ... M2. Măsuri de protecție și conservare a patrimoniul natural și cultural M2.1. Creșterea eficienței acțiunilor de protecție și conservare a patrimoniul cultural Această măsură este menită să răspundă nevoii de a impune reglementări mai stricte privind controlul acțiunilor de protecție a patrimoniului cultural, pe de o parte, cât și în ceea ce privește implementarea măsurilor de conservare conform legislației actuale referitoare la patrimoniul cultural, pe de altă parte. La ora actuală, cu excepția zonei costiere nordice care beneficiază de protecție și conservare datorită statutului special al Deltei Dunării de Rezervație aflată în patrimoniul UNESCO (deși constant amenințată de activitățile de turism și braconaj), zona sudică suferă de un proces intens de urbanizare, care afectează atât patrimoniul cultural cât și pe cel natural. Astfel, această măsură prevede îmbunătățirea cadrului legislativ (ex. Codul Patrimoniului cultural), cât și a celui instituțional (organizarea acțiunilor de control de către autoritățile competente) și decizional (impunerea regulilor și regulamentelor de luare a măsurilor de conservare și protecție a patrimoniului și monitorizare a implementării acestora). Principalele organisme responsabile de implementarea acestei măsuri sunt: MC (prin INP), Consiliul Județean Constanța (prin MINAC), Consiliul Județean Tulcea (prin ICEM Gavrilă Simion), MDLPA, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) și MMAP (prin ANAR și ABADL). Finanțarea poate proveni din bugetul de stat, bugete locale, Programul Național de Restaurare a Monumentelor -2023, Programul Regional Sud Est, PNRR., programul Interreg URBACT IV2021-2027, Horizon Europe, programe europene, etc. ... M.2.2. Alcătuirea cadastrului monumentelor și siturilor arheologice Zona costieră prezintă un potențial patrimonial cultural cu totul remarcabil, compus din 426 de monumente, foruri publice, memorial funerare și situri arheologice (inclusiv cel situat pe platforma continentală românească a Mării Negre), datorită prezenței și dezvoltării comunităților și așezărilor umane încă din cele mai vechi timpuri, îmbinării elementelor originare cu influențe culturale rezultate din coabitarea mai multor comunități etnice, diversității stilistice și funcționale. Protecția bunurilor ce compun patrimoniul cultural trebuie impusă prin documentele de amenajare a teritoriului și urbanism, esențială fiind actualizarea PUG-urilor și preluarea informațiilor privitoare la existența și localizarea bunurilor de patrimoniu ca urmare a unor noi descoperiri sau cercetări. Organizațiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MC (prin INP), Consiliul Județean Constanța (prin MINAC), Consiliul Județean Tulcea (prin Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion"), Consiliul local al municipiului Mangalia (prin Muzeul de arheologie Callatis Mangalia), MDLPA, ANCPI. Bugetul necesar punerii în aplicare a măsurii poate proveni din buget de stat și / sau prin accesarea programelor naționale și europene, precum Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, Programul Național de Restaurare a Monumentelor-2023, Programul Regional Sud-Est, buget de stat, bugete locale. ... M2.3. Inventarierea, cercetarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural subacvatic Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului cultural subacvatic, Paris, 2001, adoptată în România prin Legea nr.99/2007 , a stabilit un cadru legal cuprinzător pentru cercetarea, conservarea, protecția și gestionarea patrimoniului cultural subacvatic. Datele privind patrimoniul cultural subacvatic disponibile în prezent în România sunt departe de a fi complete, deoarece nu s-au efectuat anchete sistematice în zona maritimă. De a lungul timpului au fost implementate proiecte de cercetare (HERAS, Underwater routes - Rute subacvatice) prin care s-a început o inventariere a patrimoniului cultural subacvatic și s-a propus o valorificare a acestuia, în special în scopuri turistice. Măsura propusă este în concordanță cu obiectivele și acțiunile Planului de Amenajare a Spațiului Maritim și va fi implementată de către MC (prin INP), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților), autorități locale, precum și MApN (prin Centrul de Scafandri și DHM). Bugetul necesar implementării acestei măsuri va fi asigurat din buget de stat, PNCDI IV, PNRR precum și prin accesarea programelor europene (Horizon Europe, Programul Regional Sud-Est) și naționale (PNCDI IV), bugete locale,etc. ... M2.4. Inventarierea și evaluarea peisajului în zona costieră În ultimii ani, politicile UE privind peisajul costier au devenit mai bine definite, impunându-se necesitatea unor stabilirea unor indicatori pentru evaluarea și monitorizarea efectelor politicilor și planurilor în zona costieră. Însă peisajul reprezintă una dintre componentele dificil de măsurat folosind metode cantitative. Pentru a aborda diversele dimensiuni ale peisajului costier (a cărui complexitate este binecunoscută având în vedere interacțiunea uscat-mare), este nevoie să se solicite o implicare multidisciplinară, cu expertiză în ecologia peisajului, istoria peisajului, percepția peisajului, planificarea regională, evaluarea strategică a mediului și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului costier și marin. Prin implementarea acestei măsuri se urmărește susținerea proceselor de elaborarea a activităților de planificare spațială a teritoriului, precum și a programelor de conservare / restaurare / reabilitare / valorificare a peisajului costier. Principala organizație responsabilă este Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, dar contribuții semnificative se așteaptă de la MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Bugetul necesar implementării măsurii va fi asigurat din bugetul de stat, și / sau prin accesarea programelor naționale, precum Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, PNCDI IV și europene, Horizon Europe, precum Programul Regional Sud-Est, PNRR, etc. ... ... M3. Măsuri pentru conservarea și protecția biodiversității și habitatelor zonei costiere M3.1. Creșterea gradului de protecție și conservare a habitatelor zonei costiere Prin această măsură se urmărește atingerea stării ecologice bune pentru habitatele aflate în regim de protecție. În acest scop, este necesară monitorizarea atentă, investigarea cauzelor și aplicarea acțiunilor de prevenire a deteriorării stării acestora, prin reducerea presiunilor cu impact negativ (ex., habitatele costiere afectate de lucrările de înnisipare, lagunele și lacurile urbane/periurbane - ex. ROSPA0057 Siutghiol). Această măsură vine în sprijinul implementării Strategiei Naționale și Planului de Acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020 (SNPACB 2014-2020) (în curs de actualizare), Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR), dar este în concordanță și cu țintele Politicilor Europene (Convenția pentru Diversitatea Biologică, Directiva Cadru privind Strategia pentru mediul Marin, Directiva Habitate, Directiva Păsări, etc.). Instituțiile responsabile de implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANMAP și ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Finanțarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată atât din bugetul de stat, dar și prin accesarea programelor europene, precum LIFE, PNRR și Horizon Europe și programelor naționale, precum Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV),etc. ... M3.2. Elaborarea sau actualizarea, după caz, a Planurilor de Management pentru ariile naturale protejate din zona costieră Conservarea biodiversității reprezintă obiectivul major al implementării la nivel european a rețelei Natura 2000. Datorită importanței economice a Zonei Costiere, existenței ariilor protejate terestre și marine și a poziției geografice sunt necesare, în continuarea de măsuri de management adecvate dezvoltării durabile. Existența ariilor protejate în zona costieră trebuie conștientizată ca atare, iar planificarea activităților de orice natură în zonele protejate sau în vecinătatea acestora trebuie să aibă în vedere în mod expres principiul conservării biodiversității. Numărul redus de evaluări ale speciilor și habitatelor cu "statutul de conservare favorabil" indică faptul că managementul actual al ariilor marine protejate nu este eficace. Până în prezent, nu există o imagine de ansamblu coerentă privind managementul eficient al Rețelei Natura 2000. Prin urmare, prin această măsură se urmărește actualizarea informațiilor privind ariile naturale protejate din zona costieră, evaluarea eficienței Rețelei Natura 2000 și anume dacă aceasta contribuie la atingerea "stării favorabile de conservare" pentru specii și habitate, dar și la "starea ecologică bună" a ecosistemului Mării Negre în general. Instituțiile responsabile de implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANMAP și ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Finanțarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată atât din bugetul de stat, dar și prin accesarea programelor europene, precum LIFE, PNRR și Horizon Europe și programelor naționale, precum Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. ... M3.3. Restabilirea/refacerea și utilizarea sustenabilă a ecosistemelor costiere utilizând soluțiile bazate pe natură Restabilirea/refacerea ecosistemelor naturale reprezintă unul dintre instrumentele de bază care ar putea stimula păstrarea integrității ariilor protejate sub toate aspectele și atingerea țintelor AICHI de conservare a biodiversității. Această măsură promovează principiul conservării biodiversității, și prin implementarea ei se urmărește îmbunătățirea captării și stocării carbonului și accelerarea rezilienței ecosistemelor naturale. În prezent, lipsește un program care să combine conservarea și refacerea/restaurarea într-un cadru unificat, cu implicarea cetățenilor și a mediului economic, iar prin implementarea acestei măsuri se urmărește elaborarea acestui program. Responsabilitatea implementării acestei măsuri îi revine MMAP (prin ANMAP, ARBDD), dar o contribuție majoră o vor avea atât MADR (prin ANPA), cât și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Bugetul implementării acestei măsuri va fi asigurat fie din bugetul de stat, fie prin accesarea programelor europene, precum, LIFE, PNRR și Horizon Europe, Invest EU și a programelor naționale, precum Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. ... M3.4. Evaluarea funcțiilor și serviciilor ecosistemice prin instrumente monetare și non - monetare Deoarece multe dintre bunurile și serviciile ecosistemice au fost dintotdeauna la dispoziția tuturor și, de regulă, puțin prețuite pe piață, valoarea lor reală nu a fost inclusă în estimările economice. Pe lângă valoarea resurselor naturale exploatate comercial, există o valoare intrinsecă a fiecărui serviciu ecosistemic, care se referă la funcțiile prin care ecosistemele contribuie la reglarea proceselor și fenomenelor care susțin viața (epurarea apelor, fixarea nutrienților și a carbonului, fotosinteza), la funcțiile de suport, precum producția de biomasă, de elemente esențiale vieții (i.e., oxigen), formarea solurilor etc, precum și la oportunitățile culturale și estetice pe care le oferă (peisaje, experiențe spirituale etc). Neatribuirea de valori, sau subevaluarea serviciilor ecosistemice atrage o slăbire a responsabilității în procesul valorificării serviciilor ecosistemice, deoarece ponderea acestora în totalul eforturilor utilizatorului va fi subdimensionata (atunci cand un element de cheltuială are o pondere mică în totalul cheltuielii nu declanșează interesul pentru raționalizarea consumului acestuia). De aceea, evaluarea serviciilor ecosistemice în expresie fizică trebuie dublată de expresia monetară a acestora, ca posibilitate de depășire a problemei heterogenității sistemelor implicate. Valorizarea monetară și non-monetară a serviciilor ecosistemice contribuie la o utilizare îmbunătățită a resurselor naturale, în special prin creșterea gradului de informare și cunoaștere a factorilor de decizie asupra costului total al exploatării sistemelor ecologice și asupra beneficiilor potențiale pe care sistemele ecologice naturale le furnizează. Prin urmare, prin implementarea acestei activități se urmărește stabilirea mecanismelor monetare și non-monetare a serviciilor ecosistemice și integrarea costurilor de conservare și refacere a capitalului natural în realizarea politicilor și strategiilor sectoriale. Această abordare va conduce la o responsabilitate mai mare față de natură, precum și față de bunăstarea generațiilor viitoare. Responsabilitatea implementării acestei măsuri îi revine MMAP, dar o contribuție majoră o vor avea atât MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Bugetul necesar implementării măsurii va fi asigurat fie din bugetul de stat, fie accesând diferite programe europene, precum Horizon Europe, PNRR, LIFE, InvestEU și / sau naționale, precum Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. ... M3.5. Consolidarea/Întărirea managementului speciilor invazive Speciile invazive alohtone reprezintă în perioada actuală unul din principalele motive ale alterării profunde ale habitatelor naturale, fie că este vorba de mediul terestru sau acvatic (dulcicol și marin). Marea Neagră, cu particularitățile sale unice, este deosebit de sensibilă la impactul unora din speciile alohtone invazive, care au produs modificarea radicală în special a habitatelor marine afectând inclusiv domeniul socio-economic. Aceasta acțiune ar trebui să vizeze reducerea la minimum și, dacă este posibil, eliminarea introducerii și stabilirii speciilor invazive terestre, dulcicole sau marine, și refacerea/restaurarea ecosistemelor naturale. Prin această măsură se urmărește controlul speciilor invazive prin programe de monitorizare a vectorilor și a posibilelor căi de pătrundere, precum și prin măsuri de prevenire a răspândirii acestora (detectare rapidă, inclusiv prin metode mADN). De asemenea, se urmărește reducerea la minimum și, dacă este posibil, eliminarea introducerii și stabilirii speciilor invazive terestre, dulcicole sau marine, și refacerea/restaurarea ecosistemelor naturale. Responsabilitatea implementării acestei măsuri îi revine MMAP, dar o contribuție majoră o vor avea atât MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Bugetul necesar implementării măsurii va fi asigurat fie din bugetul de stat, fie accesând diferite programe europene, precum Horizon Europe, LIFE, PNRR și / sau naționale, precum Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. ... ... M4. Măsuri pentru prevenirea și limitarea / stoparea poluării M4.1. Creșterea capacității de monitorizare a calității aerului, precum și a depunerilor atmosferice În România, domeniul calitatea aerului este reglementat prin Legea nr. 104/2011 , cu modificările ulterioare. Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staționare și sursele mobile, cu preponderență în marile orașe, precum și de transportul pe distanțe lungi a poluanților atmosferici. Dacă în partea sudică a zonei costiere infrastructura de monitorizare este relativ bine dezvoltată, în partea nordică a zonei costiere aceasta nu există. Prin implementarea acestei măsuri se urmărește atât extinderea rețelei de monitorizare a calității aerului, cu precădere în zona nordică a zonei costiere. De asemenea, implementarea acestei măsuri va contribui la dezvoltarea unui program de monitorizare a depunerilor atmosferice în mare, în apele de suprafață, pe soluri, care în prezent este slab dezvoltată, deși introducerea de poluanți în mediu, pe această cale, este estimată a fi semnificativă (în special pentru mediul marin). Instituția responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP, dar o contribuție semnificativă, în special în ceea ce privește monitorizarea depunerilor atmosferice o pot avea și institutele de cercetare-dezvoltare din subordinea MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare). Finanțarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată atât din bugetul de stat, dar și prin accesarea programelor europene, precum Programul Regional Sud-Est și Horizon Europe și programelor naționale, precum Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. ... M4.2. Extinderea și modernizarea infrastructurii de canalizare și epurare în partea nordică a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării În partea nordică a zonei costiere, localitățile din RBDD nu au sisteme de canalizare centralizate care să colecteze apele uzate la nivelul întregii localități, iar stațiile de epurare existente (Sulina, Murighiol, Sfântu Gheorghe și Jurilovca) realizează epurarea mecanică și biologică a apelor menajere la un nivel și eficiență insuficiente. Astfel apare evidentă necesitatea stringentă a implementării acestei acțiuni, care este în deplină concordanță cu obiectivele și acțiunile prevăzute în mai multe strategii și planuri / programe (naționale și locale), precum: Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării 2016-2030; Strategia de dezvoltare teritorială a României 2035 (SDTR); Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR); Planul național de management actualizat (2021) aferent porțiunii naționale a bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere, etc. Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MDLPA, MMAP și autoritățile locale. Finanțarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată atât din bugetul propriu al autorităților publice locale și al operatorilor de servicii publice de apă uzată, dar și prin accesarea programelor europene, precum Programul Dezvoltare Durabilă, Invest EU, PNRR și programelor naționale, precum Programul Național de Investiții "Anghel Saligny". ... M4.3. Dezvoltarea unui program pentru studierea principalelor surse, căi de transport și impactului contaminanților emergenți asupra faunei și omului, precum și dezvoltarea unui program de monitorizare a acestora Studierea contaminanților emergenți (surse, căi de transport, efecte, etc.) se află într-o fază incipientă în România, deși în ultimii ani tot mai multe organizații de cercetare și universități au abordat această temă. Această măsură / acțiune, deși vizează strict cercetarea, poate contribui la dezvoltarea durabilă a zonei costiere, deoarece odată cu creșterea gradului de cunoaștere a efectelor negative ale contaminanților emergenți asupra stării și funcționării ecosistemelor acvatice, a serviciilor oferite de acestea și, nu în ultimul rând, asupra sănătății omului se creează cadrul necesar pentru elaborarea măsurilor de prevenire, limitare/stopare a poluării generate de aceste clase de compuși chimici. Implementarea acestei măsuri poate contribui și la atingerea obiectivelor Directivei Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin (Descriptorii 8 - Contaminanți și 9 - Contaminanți în fructe de mare), precum și ale Planului național de management actualizat (2021) aferent porțiunii naționale a bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea și Planului de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere. De asemenea această acțiune răspunde obiectivelor Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022-2027, obiectivelor Misiunii Starfish 2030 (Regenerarea Oceanelor și Mărilor noastre), respectiv protecția și refacere biodiversității și prevenirea și eliminarea poluării, precum și celor ale Strategiei Naționale și Planului de Acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020 (SNPACB 2014-2020) (în curs de actualizare). Principala instituție responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), și MMAP (prin ANAR și ABADL). Finanțarea implementării acestei măsuri va fi asigurată prin bugetul de stat, accesarea fondurilor programului Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), precum și a programelor europene, PNRR, Horizon Europe, etc. ... M4.4. Inițierea și implementarea de programe/proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor În ciuda existenței a numeroase reglementări legislative ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023 , cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 181/2020 , H.G. nr. 1061/2008 , cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 , cu modificările și completările ulterioare etc.), strategii și planuri de management a deșeurilor la nivel național ( HG nr. 870/2013 - Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor, HG 942/2017 - Planul Național privind gestionarea deșeurilor) și local (Planurile județene de gestionare a deșeurilor - Constanța și Tulcea), problema introducerii deșeurilor în mediu încă persistă în zona costieră. Implementarea acestei măsuri este în concordanță cu acțiunile și obiectivele Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și, în mod specific, cu cele ale Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (Constanța și Tulcea), vizând îmbunătățirea infrastructurii de colectare, depozitare și tratare a deșeurilor în zona costieră. Instituția responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP, dar este de așteptat ca și autoritățile locale și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) să-și aducă contribuția. Finanțarea implementării acestei măsuri se poate asigura fie bugetul de stat, prin accesarea programelor europene, PNCDI IV, programe europene, Horiozon Europe, PNRR cât și bugetele locale, etc. Prin PDD se finanțează proiecte integrate de management integrat al deșeurilor la nivel județean, proiecte de dezvoltare/extindere/modernizare sisteme integrate de management al deșeurilor (investiții pentru dezvoltarea colectării separate a deșeurilor reciclabile, biodeșeuri, textile, investiții în infrastructura de tratare a deșeurilor colectate separat-sortare, compostare, digestie anaerobă. Solicitanții eligibili sunt Consiliile Județene. ... M4.5. Dezvoltarea infrastructurii verzi în zona carierelor active de călcare și șisturi verzi (zona Tașaul-Luminița) În zona Tașaul-Luminița sunt active în prezent două licențe de concesiune pentru exploatarea calcarului industrial și de construcții și un permis de exploatare a acestuia. Exploatarea calcarelor și șisturilor verzi este o activitate cu un puternic impact negativ atât asupra biodiversității, peisajului, calității aerului, apelor de suprafață (lacurile Tașaul și Corbu), solului, cât și asupra sănătății umane. Măsurile luate de către operatorii economici în vederea minimizării impactului negativ nu sunt suficiente, astfel încât se impune implementarea acestei măsuri în vederea reducerii poluării atmosferice și, indirect, a apelor de suprafață și solului, precum și a creșterii gradului de protecție a biodiversității ținând cont de faptul că această activitate se desfășoară în situl Natura 2000 ROSPA 0060 Lacurile Tașaul - Corbu. Principala instituție responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP, dar este de așteptat ca și MTI și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) să-și aducă contribuția. Finanțarea implementării acestei măsuri se poate asigura prin bugetul de stat, fie prin accesarea PNCDI IV, Programului Regional Sud- Est, Programului InvestEU, LIFE, programe europene, Horizon Europe, etc. ... ... M5. Măsuri pentru remedierea poluării M5.1. Gestionarea siturilor contaminate și potențial contaminate din zona costieră Prin implementarea acestei măsuri /acțiuni se va realiza, într-o primă fază, o actualizare a siturilor contaminate și potențial contaminate din zona costieră, ultima actualizare în România datând din 2013. Metodologiile de remediere și monitorizare post remediere ale acestor situri, precum și criteriile de prioritizare sunt clare și sunt prevăzute în legislația în vigoare ( Legea nr. 74/2019 , Ordinul nr. 267/346/2021 privind aprobarea Metodologiei de remediere a siturilor contaminate), dar prin implementarea acestei acțiuni se urmărește dezvoltarea de tehnologii noi, inovative, sustenabile pentru remedierea siturilor contaminate, precum și creșterea capacității de monitorizare post remediere prin folosirea de tehnici noi, moderne și cost - eficiente. Implementarea acestei măsuri este responsabilitatea MMAP, cu sprijinul autorităților locale, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Bugetul necesar implementării măsurii poate fi asigurat atât prin accesarea programelor europene (de ex. PDD, Programul Programul InvestEU) și naționale (PNCDI IV), programe europene, Horizon Europe, etc cât și din bugetul de stat și bugete locale. Prin PDD se finanțează doar activitățile de inventariere a siturilor contaminate. Solicitantul eligibil este MMAP. ... M5.2. Restaurarea ecologică a lacurilor urbane în scopul valorificării potențialului lor natural și turistic (lacurile Tăbăcărie, Costinești, Belona, Neptun, etc.) Lacurile urbane din zona costieră sunt ecosisteme supuse unor presiuni antropice semnificative și continue. Restaurare lor ecologică a fost în permanență un subiect fierbinte de dezbatere, în special în rândul societății civile. Totuși, de-a lungul timpul, autoritățile locale și cele centrale competente au fost relativ indiferente, măsurile și acțiunile vizând restaurarea acestor lacuri au fost destul de sporadice, de cele mai multe ori limitându-se doar la campanii de ecologizare. Acțiunea propusă este în concordanță cu obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare urbană integrată pentru orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive 2022-2035 - Politica urbană a României, precum și cu cele ale Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR). Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MADR (ANPA), autoritățile locale și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Finanțarea implementării acestei măsuri va fi asigurată, în principal, prin accesarea programelor europene (PNRR, Programul InvestEU, LIFE, Horizon Europe, etc) și naționale (PNCDI IV), dar și prin parteneriate public-privat, buget de stat și bugetele locale. ... M5.3. Inițierea și implementarea programelor pentru îndepărtarea deșeurilor marine, din coloana de apă și de pe fundul mării Această măsură este asociată cu respectarea cerințelor Directivei Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin, implementarea ei eficientă conducând la atingerea, nu doar a obiectivelor prezentului plan, ci și a Directivei Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin (referitoare la Descriptorul 10 - Deșeuri marine). Implementarea măsurii este în concordanță cu Planul de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a mediului marin. Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP, MADR (prin ANPA), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), și organizațiile profesionale de pescari. Finanțarea implementării acestei măsuri poate fi asigurată, în principal, prin accesarea fondurilor Programului de Pescuit și Acvacultură 2021-2027, dar și a PNCDI IV și din bugetele de stat, programe europene, Horizon Europe, etc. ... ... M6. Măsuri pentru gestionarea pericolelor naturale și antropice Această categorie de măsuri are în vedere pe de o parte îmbunătățirea sistemelor de monitorizare a efectelor pericolelor naturale și, pe de altă parte, creșterea capacității de evaluarea a vulnerabilității zonei costiere la fenomenele extreme și a potențialelor riscuri induse de către acestea, în scopul întăririi măsurilor de prevenire, atenuare, adaptare și remediere. M6.1. Aplicarea de soluții moderne, simple și cost-eficiente pentru monitorizarea efectelor eroziunii costiere Eroziunea costieră este rezultatul interacțiunii dintre diferiți factori naturali variabili (creșterea nivelului mării, impactul valurilor și a curenților marini sub influența schimbărilor climatice) și intervențiile antropice. Cum schimbările climatice pot modifica frecvența și magnitudinea evenimentelor extreme (furtuni costiere), precum și accelerarea creșterii nivelului mării, ne putem aștepta în viitor la dezechilibre majore în ceea ce privește eroziunea costieră. Apariția și extinderea sectoarelor de eroziune costieră înseamnă o reziliență mai scăzută în fața unor fenomene precum inundațiile cauzate de furtuni, de creșterea nivelului mării sau de efectul combinat al acestora. Totodată, se pot pierde ecosisteme importante din punct de vedere al biodiversității și putem avea efecte majore asupra turismului, infrastructurii de transport sau zonelor locuite. Astfel, este necesară dezvoltarea unor instrumente complexe, gratuite, ușor de utilizat și disponibile oricui de monitorizare continuă și automată a dinamicii liniei țărmului care să permită decizii informate și bazate pe date în cazul unor intervenții legate de combaterea eroziunii costiere și nu numai. Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Bugetul pentru realizarea acestor măsuri poate fi asigurat prin bugetul de stat, accesarea programelor europene, Programul Horizon Europe și programelor naționale, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV, etc. ... M6.2. Îmbunătățirea managementului sedimentelor în Delta Dunării și pe țărmul românesc al Mării Negre Disponibilitatea sedimentelor în toată zona costieră românească este din ce în ce mai redusă în ultimele decenii, pe fondul intervențiile umane în cadrul bazinului Dunării și pe litoralul românesc. Existența unui flux stabil de sedimente este necesară păstrării unui echilibru al țărmului, inclusiv al dimensiunii plajelor. Ceea ce nu mai are loc acum în mod natural, sau se întâmplă insuficient, și anume înnisiparea plajelor, necesită intervenția umană. În acest context, este necesară dezvoltarea unor instrumente de monitorizare și a unor mecanisme de management al sedimentelor atât în interiorul Deltei Dunării, cât și pe întreg țărmul românesc al Mării Negre. Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ARBDD, ABADL) și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Bugetul pentru realizarea acestor măsuri poate fi asigurat prin bugetul de stat, accesarea programelor europene, precum PNRR și Programul Horizon Europe și programelor naționale, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. ... M6.3. Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilității zonei de coastă la furtuni extreme, identificarea și analizarea riscurilor potențiale și stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare și remediere Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANM, ABADL), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) și autoritățile locale. Bugetul pentru realizarea acestor măsuri va fi asigurat din bugetul de stat și bugete locale, fie prin accesarea programelor europene, Programul Regional Sud-Est, LIFE, InvestEU și Programul Horizon Europe, PNRR, și programelor naționale, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), etc. ... M6.4. Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilității zonei de coastă la secetă și incendii, identificarea și analizarea riscurilor potențiale și stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare și remediere Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANM), MADR, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) și MAI (Departamentul pentru Situații de Urgență și instituțiile subordonate), autorități locale. Bugetul pentru realizarea acestor măsuri va fi asigurat din bugetul de stat, bugetul local, fie prin accesarea programelor europene, precum Programul Regional Sud-Est, Programul (Interreg VI-B) NEXT Bazinul Mării Negre, PAC, LIFE, PNRR și Programul Dezvoltare Durabilă și programelor naționale, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV),etc. ... M6.5. Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilității zonei de coastă la inundații, identificarea și analizarea riscurilor potențiale și stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare și remediere Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MMAP (prin ANM, ANAR - ABADL), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților), MTI și autoritățile locale, ANIF, ROMSILVA. Bugetul pentru realizarea acestor măsuri va fi asigurat din bugetul de stat, bugete locale, fie prin accesarea programelor europene, Programul Regional Sud-Est, Programul Dezvoltare Durabilă, LIFE, PNRR și programelor naționale, precum Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), Programul Național de Investiții Anghel Saligny, etc. ... ... M7. Măsuri pentru dezvoltarea sustenabilă a zonei costiere M7.1. Stimularea întreprinderilor care obțin eticheta ecologică pentru activitatea de cazare turistică Măsura se adresează antreprenorilor locali deținători de structuri de primire turistică având funcțiuni de cazare turistică și care sunt conștienți de importanța oferirii de servicii turistice mai prietenoase cu mediul, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a zonei costiere. Eticheta ecologică (Ecolabel) este eticheta voluntară oficială a Uniunii Europene pentru excelență privind mediul, care îndrumă consumatorii către produse și servicii durabile, printre care și serviciile de cazare turistică. Întreprinderile din turism primesc această distincție în baza investițiilor realizate, astfel încât să îndeplinească toate criteriile și care să ducă la economisirea apei și energiei, reducerea deșeurilor generate și de ameliorare a mediului, aliniindu-se astfel obiectivelor Strategiei Naționale a României pentru Dezvoltarea Turismului 2023-2035 și Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR). Implementarea acestei măsuri va fi realizată de către MEDAT și MMAP, finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat, fie accesând programe europene, PNRR, INTERREG EUROPE 2021-2027, Programul Regional Sud-Est. ... M7.2. Program de stimulare a operatorilor de plaje și de porturi de agrement care reușesc să obțină distincția Blue Flag Măsura se adresează antreprenorilor locali care au obținut prin licitație publică dreptul de exploatare a unor zone de plaje, pe o perioadă de timp, conform contractului, precum și administratorilor de porturi de agrement. "Blue Flag" se numără printre cele mai recunoscute etichete ecologice voluntare din lume, acordate plajelor, porturilor turistice și navelor de agrement turistic. Printre avantajele programului se numără: deținerea unui simbol ecologic (etichetă ecologică), vizibil și recunoscut la nivel internațional; posibilitatea utilizării acestui simbol pentru promovare la nivel local, național și internațional a plajei; atragerea turiștilor străini care caută, cu predilecție, aceste plaje, "Blue Flag". La nivelul anului 2023, la litoralul românesc sunt doar 6 astfel de plaje și nici un port de agrement, dar prin implementarea măsurii se urmărește creșterea numărului lor. Implementarea acestei măsuri va fi realizată de către MMAP și MEDAT, finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat, fie accesând programe europene, PNRR, INTERREG EUROPE 2021-2027, Programul Regional Sud-Est, etc. ... M7.3. Inițierea și implementarea unui program de dezvoltare a turismului subacvatic Protejarea și conservarea patrimoniului cultural subacvatic reprezintă o prioritate pentru managementul zonei costiere. Promovarea și dezvoltarea turismului subacvatic în zona costieră românească (cu precădere în sudul zonei costiere), pe lângă o diversificare a ofertei turistice, poate asigura și o creștere a gradului de protecției patrimoniului cultural subacvatic, precum și a celui natural (habitate marine) în condițiile unei reglementări optime a cadrului legislativ referitor la acest tip de activitate turistică. Măsura propusă, complementară măsurii M2.3 Inventarierea, cercetarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural subacvatic, este în concordanță cu obiectivele Planului de Amenajare a Spațiului Maritim și va fi implementată de către MC, MEDAT, Organizația de Management a Destinației Mamaia-Constanța, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților), MMAP și MApN (prin Centrul de Scafandri). Bugetul necesar implementării acestei măsuri va fi asigurat din bugetul de stat și cel al Organizației de Management a Destinației Mamaia-Constanța (parteniriate publicprivate), precum și prin accesarea programelor europene (Horizon Europe, Programul Regional Sud-Est, Programul Educație și Ocupare) și naționale (PNCDI IV - Programul vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului), etc. ... M7.4. Reabilitarea stocurilor de pești cu valoare comercială, încurajarea și susținerea implementării procedurilor/tehnicilor și tehnologiilor de pescuit sustenabil prin acordarea de stimulente Reabilitarea/refacerea stocurilor de pești cu valoare ecologică și economică, dintre care unele aflate în prezent într-o stare de conservare precară (sturionii, calcanul, scrumbia, etc.), este o prioritate de nivel regional. Implementarea acestei măsuri este în concordanță cu Strategia Națională de Pescuit și Acvacultura 2020 - 2027, care recomandă dirijarea fondurilor alocate și liniile de acțiuni/măsuri de intervenție a statului. Implementarea măsurii se va realiza de către MADR (ANPA), cu sprijinul MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), MMAP (ARBDD. AN MAP). Finanțarea necesară implementării acestei măsuri va fi asigurată prin accesarea Programului de Pescuit și Acvacultură 2021-2027, buget de stat, PNCDI IV și programe europene, Horizon Europe, etc. În prezent sunt în curs de finalizare demersurile de operaționalizare a Băncii de Investiții și Dezvoltare, care va deveni operațională începând cu anul 2025 și va include în portofoliul de produse financiare și acordarea de garanții în acest domeniu, suplimentar produselor de garantare administrate de Fondul de Garantare a Creditului Rural. Crearea unui Fond de Garantare pentru sectorul operațional de pescuit se fundamentează pe necesitatea de a sprijini modernizarea infrastructurii pescărești, în scopul creșterii sustenabilității acestui sector și alinierea practicilor locale la standardele europene. Pentru a rămâne competitiv pe piața europeană, sectorul de pescuit are nevoie de investiții constante în modernizarea flotei de pescuit și punctelor de debarcare, în achiziționarea de echipamente și unelte de pescuit performante și în adoptarea de noi tehnologii sustenabile. Fondul de garantare va stimula aceste investiții prin facilitarea accesului la finanțare, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, și gestionarea riscurile specifice activității. Potențialele beneficii pentru sectorul pescăresc aduse de către crearea acestui fond sunt: – creșterea competitivității (sprijinirea pescarilor de a investi în tehnologie și de a deveni mai competitivi pe piața europeană), ... – stabilitate financiară (reduce vulnerabilitatea financiară a pescarilor), ... – dezvoltarea durabilă a sectorului (încurajează investițiile în practici de pescuit responsabile), ... – crearea de locuri de muncă (investițiile în modernizarea și diversificarea sectorului pescăresc pot duce la crearea de noi locuri de muncă în acest sector). ... Fondul poate condiționa acordarea garanțiilor de respectarea unor principii de pescuit durabil. Astfel, ar putea fi încurajate investițiile în tehnologii de pescuit selective, care reduc capturile accidentale, sau în sisteme de monitorizare, care contribuie la un management mai eficient al resurselor marine. Numeroase țări din Uniunea Europeană, (de ex.Spania, Franța, Italia), au implementat deja fonduri de garantare similare, cu rezultate pozitive. Aceste fonduri au demonstrat că pot stimula investițiile în sector, pot reduce riscurile financiare și pot contribui la o dezvoltare echilibrată și durabilă a pescuitului. Alinierea la aceste bune practici europene ar oferi României un instrument eficient pentru a sprijini sectorul de pescuit și de a valorifica la maximum potențialul său. ... M7.5. Dezvoltarea infrastructurii pescărești și utilizarea de mijloace de pescuit prietenoase cu mediul pentru evitarea deteriorării substratului marin și diminuarea presiunii asupra mediului Măsura, vizând îmbunătățirea infrastructurii pescărești în vederea practicării unui pescuit sustenabil, este în concordanță cu obiectivele Strategiei Naționale de Pescuit și Acvacultură 2020 - 2027. Implementarea acestei măsuri va fi realizată de către MADR (prin ANPA), cu sprijinul MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), MMAP (ARBDD). Finanțarea implementării măsuri va fi asigurată, preponderent, prin accesarea Programului pentru Pescuit și Acvacultură 2021-2027, buget de stat, PNCDI IV, programe europene, Horizon Europe, etc. ... M7.6. Dezvoltarea acvaculturii costiere (marine, terestre) prietenoase cu mediul Implementarea acestei acțiuni va conduce la o planificare adecvată a activităților și locațiilor pentru acvacultură în raport cu alte utilizări ale spațiului maritim aferent zonei costiere, precum și la îmbunătățirea sistemului de trasabilitate în vederea asigurării calității produselor obținute. Implementarea măsurii va fi realizată de către MADR (ANPA), MMAP (prin ARBDD) și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare-dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare). Finanțarea implementării măsurii va fi asigurată prin accesarea Programului pentru Pescuit și Acvacultură 2021 - 2027, Programul Piață Unică, Programului Regional Sud-Est, precum și PNCDI IV programe europene, Horizon Europe, etc. ... M7.7. Reabilitarea activităților tradiționale și valorificarea resursei stuficole din Delta Dunării Stuful reprezintă o resursă naturală foarte importantă a Deltei Dunării, cu potențial ridicat de valorificare atât în scop comercial, cât și gospodăresc. Suprafața acoperită de stuf în Delta Dunării este de circa 173.000 ha, din aceasta, doar circa 10-20% este exploatată în scop economic (ARBDD, 2022). Pentru prevenirea fenomenului de "îmbătrânire44 a stufăriilor, ca urmare a dezvoltării mai multor generații de stuf în aceeași zonă, cu consecințe negative asupra habitatelor naturale sunt necesare promovarea unor metode variate de valorificare, atât ca biomasă, cât și ca material de construcție tradițional. Instituția responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MMAP (ARBDD), dar o contribuție semnificativă o poate avea și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Finanțarea implementării acestei măsuri va fi asigurată atât din bugetul de stat, cât și prin accesarea programelor europene Regional Sud-Est, Educație și Ocupare, PNRR și parteneriate public-privat, PNCDI IV, programe europene, Horizon Europe, etc. ... M7.8. Aplicarea de către producătorii locali a noilor politici agricole Prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, activitățile agricole din zona costieră pot reprezenta un model de bune practici privind sustenabilitatea, model ce va putea fi extrapolat la o scara mai mare. Agricultura regenerativă, adoptarea tehnologiilor propuse de agricultura de precizie, susținerea comunităților de fermieri din zona țintă în obținerea unor produse care să satisfacă standardele cele mai înalte privind calitatea și cantitatea necesară pentru acoperirea cererilor la nivel local și regional, sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea durabilă a zonei de coastă. Implementarea acestei măsuri va fi realizată de către MADR, dar o contribuție însemnată o pot avea și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Finanțarea implementării măsurii va fi asigurată prin accesarea programelor europene Programul pentru Promovarea Produselor Agricole (AGRIP), Programul Piață Unică, Planul strategic al Politicii Agricole Comune (PAC), Programul Regional Sud-Est, programe europene, Horizon Europe, și programului național PNCDI IV, etc. ... M7.9. Implementarea proiectelor de transport fluvial verde în Delta Dunării Transportul fluvial, principala formă de transport în Delta Dunării, determină o presiune semnificativă asupra ecosistemului deltaic, în mare parte ca urmare a unei flote de ambarcațiuni învechită, uzată folosită pentru transportul de persoane, marfă, precum și în activități de agrement. În vederea reducerii poluării atmosferice, a apelor de suprafață (scurgeri de combustibil) și a poluării fonice, apare necesară orientarea către un transport verde, bazat pe surse neconvenționale de energie. Această măsură va fi implementată de către MMAP (ARBDD) și MTI, iar bugetul necesar va fi asigurat din bugetul de stat, prin accesarea Programelor Regional Sud-Est și PNRR și/sau parteneriate public-private. ... M7.10. Dezvoltarea porturilor "verzi" la litoralul românesc al Mării Negre Transportul maritim și activitățile portuare, două sectoare economice foarte importante pentru dezvoltarea zonei costiere, contribuie major la emisiile de poluanți atmosferici și, implicit la poluarea apelor costiere și a solului. Implementarea acestei acțiuni presupune dezvoltarea infrastructurii verzi în porturile maritime (perdele forestiere, instalații portuare ce folosesc energie alternativă, instalații de tratare și reciclare a deșeurilor de la nave sau rezultate din activități portuare, etc.) și este în concordanță cu măsurile prevăzute în noul Master Plan al portului Constanța. Implementarea acestei măsuri va fi asigurată de către CN APM, dar o contribuție semnificativă o vor avea și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) și MMAP. Fondurile necesare implementării măsurii vor fi asigurate din bugetul de stat, bugetul CN APM și / sau accesând programele europene, PNRR, PNCDI IV, Programul INTERREG EUROPE 2021-2027, Horizon Europe, etc. ... M7.11. Evaluarea potențialului de valorificare a resurselor energetice regenerabile din zonă: energia eoliană, "inshore" și "offshore", energia valurilor, fotovoltaică, etc. Implementarea acestei măsuri vine în sprijinul îndeplinirii obiectivelor Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR). Această măsură este sinergică cu direcțiile de acțiune / măsuri cuprinse în Planul de Amenajare a Spațiului Maritim, referitor la obiectivul specific "Dezvoltarea cadrului legislativ și de reglementare în domeniul surselor regenerabile offshore". Principala instituție responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare -dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Finanțarea implementării acestei măsuri va fi asigurată atât din bugetul de stat și parteneriate public-privat, cât și prin accesare programelor europene, PNRR, Programul INTERREG EUROPE 2021-2027, REPowerEU și Horizon Europe, etc. ... M7.12. Susținerea și dezvoltarea de noi instrumente (centre de excelență, proiecte pilot, servicii de extensie oferite de către universități, etc) pentru transferul cunoștințelor din cercetare spre business în sectoarele Economiei Albastre Intensificarea cercetării vizând sectoarele emergente ale Economiei Albastre a devenit, în ultimii ani, o prioritate la nivel național, având în vedere poziția codașă la nivelul UE a României în ceea ce privește contribuția Economiei Albastre la dezvoltarea economică a țării. Implementarea acestei măsuri vizează asigurarea unor instrumente de finanțare a cercetării în domeniile emergente ale Economiei Albastre (ex. acvacultura IMTA - Integrated multitrophic aquaculture - în sistem circular; diversificarea resurselor alimentare din surse marine sau agricole prin utilizarea biotehnologiilor, etc.), cât și dezvoltarea unor mecanisme de transfer tehnologic de la cercetare către business. Organizația responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților). Principalele surse de finanțare pentru implementarea acestei măsuri sunt programul național PNCDI IV și cel european Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, programe europene, Horizon Europe, etc. ... M7.13. Consolidarea infrastructurii antreprenoriale locale Măsura se adresează antreprenorilor locali și urmărește consolidarea capacității acestora de a propune, iniția și implementa proiecte inovative, verzi / albastre, care să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei costiere. Instituția responsabilă pentru implementarea acestei măsuri este MEDAT, iar finanțarea este asigurată fie din bugetul de stat, fie accesând Programelor europene Educație și Ocupare, InvestEU, INTERREG EUROPE 2021-2027. ... ... M8. Măsuri vizând planificarea spațială în zona costieră M8.1. Crearea unui cadru coerent, integrat și sinergic de planificare spațială specific pentru teritoriul transfrontalier și regional Implementarea acestei măsuri presupune, într-o primă fază, elaborarea / actualizarea metodologiei de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului zonal transfrontalier și interjudețean, iar pe baza acesteia, inițierea și elaborarea de strategii și planuri de dezvoltare spațială în zonele transfrontaliere și în zona costieră a Mării Negre. Instituțiile responsabile pentru implementarea măsurii sunt MDLPA, autoritățile locale și MAE, iar bugetul necesar va fi asigurat din bugetul de stat și / sau prin accesarea programelor europene INTERREG EUROPE 2021-2027, ESPON 2030 și Interreg Interact IV 2021-2027. ... M.8.2. Crearea unui cadru coerent și integrat de planificare spațială la nivel zonal și local Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și autoritățile locale (prin Consilii Locale, Consiliile Județene Constanța și Tulcea). Finanțarea implementării măsurii se va asigura din bugetul de stat și buget local. ... M.8.3. Crearea unui mecanism eficient de implementare, monitorizare și verificare a instrumentelor de planificare spațială în zona costieră Prin implementarea măsurii se va realiza o revizuire a procedurilor de avizare / aprobare a documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism astfel încât să fie incluse prevederi referitoare la zona costieră. De asemenea, implementarea măsurii va permite tuturor celor 19 administrații locale și celor 2 consilii județene să fie permanent informate - la nivelul direcțiilor de amenajarea teritoriului și urbanism / al arhitecților șefi - asupra proiectelor de dezvoltare locală, prin realizare unui sistem de informare și comunicare digitalizat. Instituțiile responsabile pentru implementarea acestei măsuri sunt MDLPA și autoritățile locale (prin Consilii Locale, Consiliile Județene Constanța și Tulcea), MMAP. Finanțarea implementării măsurii se va asigura din buget de stat și a buget local. ... ... ... 1.8. Plan de activități Activitățile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri vizând cadrul legislativ și instituțional sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizațiile responsabile pentru realizarea activităților, și implicit implementarea măsurilor, precum și posibilele surse de finanțare. Măsură Obiective vizate Activitate Prioritate Termen de implementare Instituții responsabile Finanțare M1.1 Consolidarea mecanismului instituțional Os5.a Stabilirea/ consolidarea mecanismului de coordonare a managementului integrat al zonei de coastă care să aducă împreună toate instituțiile responsabile ale statului român; Os3.b. Stabilirea unui sistem performant de supraveghere a eficienței implementării planificării spațiale prin realizarea Geamănului Digital (Digital Twin) a litoralului românesc. A1.1.1 Revizuirea/ completarea OUG 202/2002 cu privire la organizarea și componența CNZC foarte ridicată 2025 MMAP Buget de Stat A 1.1.2 Revizuirea actelor normative subsecvente pentru funcționarea CNZC (pentru aprobarea regulamentului de funcționare), precum și completarea cu alte reglementări pentru aprobarea proceduri de lucru pentru grupurile de experți, cooperarea cu STA-ZC, emiterea avizelor, etc. foarte ridicată 2025 A 1.1.3 Realizarea unei liste largi cu experți în vederea selectării acestora în vederea constituirii Grupurilor de Lucru foarte ridicată 2025 A 1.1.4 Elaborarea unui studiu pentru stabilirea structurii bazei de date a Observatorului zonei costiere și a soluțiilor instituționale pentru gestionare foarte ridicată 2025 A 1.1.5 Elaborarea și aprobarea reglementărilor necesare înființării și funcționării foarte ridicată 2025 A 1.1.6 Programe de instruire a operatorilor de baze de date foarte ridicată 2030 A 1.1.7 Realizarea legăturilor instituționale pentru asigurarea schimbului de date și informații cu alte sisteme de date, aparținând altor instituții (de exemplu MDLPA, MEC, MTI, etc.) foarte ridicată 2025 M1.2 Revizuirea cadrului legislativ referitor la delimitarea zonei costiere Os5.a Stabilirea/ consolidarea mecanismului de coordonare a managementului integrat al zonei de coastă care să aducă împreună toate instituțiile responsabile ale statului român. A 1.2.1 Elaborarea unui studiu centralizat pentru toată zona costieră pentru stabilirea spațiilor critice din zona costieră Foarte ridicată 2025 MMAP Buget de Stat A 1.2.2 Stabilirea criteriilor de delimitare a spațiilor sensibile/ critice/ vulnerabile din zona costieră Foarte ridicată 2025 MMAP MDLPA MEDAT Buget de Stat A 1.2.3 Elaborarea și aprobarea proiectelor de revizuire a OUG 202/2002 , precum și a actelor normative subsecvente Legea nr. 597/2001 , H.G. nr. 546/07.04.2004 și H.G. nr. 749/2004 Foarte ridicată 2027 MMAP Buget de Stat M1.3. Consolidarea capacității umane a aparatului administrativ Os5.b Consolidarea capacității administrației publice. A 1.3.1 Identificarea beneficiarilor instituționali potențiali și a nevoii acestora de asistență tehnică Ridicată 2025 MMAP Buget de Stat A 1.3.2 Elaborarea planului de acțiuni de asistență tehnică Ridicată 2025 MMAP Buget de Stat A 1.3.3 Implementarea planului de acțiuni de Asistență Tehnică Ridicată 2030 MMAP Buget de Stat Programul de cooperare ESPON 2030, Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale M1.4 Creșterea gradului de participare a tuturor factorilor implicați în gestionarea zonei costiere Os6.a Crearea unui proces real participativ în gestionarea integrată a zonei costiere; Os6.b Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă; Os6.c Implicarea cetățenilor în monitorizarea stării de sănătate a mediului costier (Citizenscience). A 1.4.1 Elaborarea unui Plan de comunicare al Strategiei naționale pentru managementul integrat a zonei costiere foarte ridicată 2025 MMAP Buget de Stat A 1.4. 2 Implementarea Planului de comunicare al Strategiei naționale pentru managementul integrat a zonei costiere foarte ridicată 2030 MMAP Buget de Stat A 1.4.3 Promovarea, prin campanii de conștientizare, a unui instrument de tip citizenscience în vederea implicării directe a cetățenilor, pe bază de voluntariat, în procesul de management integrat al zonei costiere Medie 2030 MMAP Buget de Stat A 1.4.4 Organizare de cursuri periodice de instruire a voluntarilor în aplicarea tehnicilor de monitoring Medie 2030 MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) și MMAP (prin ANAR și ABADL). PNCDI 2022-2027. După caz, finanțarea poate fi asigurată , în limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 1.4.5 Realizarea unui mecanism care să permită accesul voluntarilor la infrastructura de monitorizare a organizațiilor specializate Medie 2025 MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) și MMAP (prin ANAR și ABADL). PNCDI 2022-2027. După caz, finanțarea poate fi asigurată , în limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. M1.5 Creșterea eficienței supravegherii și controlului utilizării resurselor zonei costiere Os5.c Întărirea aplicării normelor specifice sectoarelor economice din zona costieră; Os4.a Gestionarea durabilă a resurselor zonei de coastă. A 1.5.1 Dezvoltarea unor mecanisme pentru îmbunătățirea coordonării acțiunilor entităților/ organizațiilor responsabile pentru supravegherea și controlul activităților de pescuit, poluării apelor subterane și de suprafață, poluării solului, construcțiilor ilegale, etc. Ridicată 2025 MMAP Buget de Stat A 1.5.2 Realizarea periodică de programe de instruire a personalului de control Medie 2030 MMAP Buget de Stat A 1.5.3 Realizarea de programe de consolidare a capacităților tehnice (utilizarea unor mijloace moderne de supraveghere și control, în special din perspectiva prevenirii utilizării mijloacelor interzise în pescuit, introducerii interzise de specii invazive, construcțiilor ilegale, valorificării comerciale a patrimoniului natural și cultural de pe uscat și pe mare, poluării Medie 2030 MMAP (prin ARBDD, ANMAP, GNM), MDLPA, MADR (prin ANPA), MAI prin intermediul Poliției de Frontieră Române și ANRMPSG. Bugetele proprii ale organizațiilor responsabile pentru control și supraveghere În limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc., Activitățile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri de protecție și conservare a patrimoniul cultural și peisajului sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizațiile responsabile pentru realizarea activităților, și implicit implementarea măsurilor, precum și posibilele surse de finanțare. Măsură Obiective vizate Activitate Prioritate Termen de implementare Instituții responsabile Finanțare M2.1 Creșterea eficienței acțiunilor de protecție, și conservare a patrimoniului cultural Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale. A 2.1.1 Inițierea și implementarea de programe de promovare a identității și a patrimoniului cultural local și regional, material și imaterial, precum și de punere în valoare a clădirilor cu valoare arhitecturală și culturală pentru comunitate Medie 2030 MC (INP), Consiliul Local Constanța, Consiliul Local Tulcea, MDLPA Buget de Stat, Buget locale, Programul Național de Restaurare a Monumentelor - 2023, Programul Regional Sud-Est, PNRR A 2.1.2 Implementarea de proiecte pilot de reabilitare a patrimoniului cultural local și regional, material și imaterial Ridicată 2030 MC (INP), Consiliul Local Constanța, Consiliul Local Tulcea, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, Buget locale, Programul Național de Restaurare a Monumentelor - 2023, Programul Regional Sud-Est. După caz, finanțarea poate fi asigurată și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 2.1.3 Inițierea și implementarea de programecadru de dezvoltare locală care să aibă în vedere regenerarea urbană și reabilitarea centrelor urbane cu valoare istorică Ridicată 2030 Consiliul Local Constanța, Consiliul Local Tulcea, MDLPA Buget de Stat, Buget locale, Programul Național de Restaurare a Monumentelor - 2023, Programul Regional Sud-Est, PNRR și Programul Interreg URBACT IV 2021 - 2027) A 2.1.4 Implementarea de proiecte de evaluare și prevenire a riscurilor pentru protejarea patrimoniului cultural de efectele dezastrelor naturale și de amenințările determinate de acțiunea uman Ridicată 2030 MC, autorități locale, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat bugete locale, Programul Național de Restaurare a Monumentelor - 2023, Programul Regional Sud Est, PNCDI IV După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. M2.2 Alcătuirea cadastrului monumentelor și siturilor arheologice Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale A 2.2.1 Crearea unei baze de date geospațiale a monumentelor și siturilor arheologice din Lista Monumentelor Istorice pentru zona costieră Ridicată 2030 MC (INP), ANCPI, MDLPA, autorități locale Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, Programul Național de Restaurare a Monumentelor, bugete locale, Programul Regional Sud-Est A 2.2.2 Realizarea unui atlas al elementelor de patrimoniu construit din LMI din zona costieră Medie 2030 MC, MDLPA A 2.2.3 Identificarea regimului de proprietate pentru monumentele și siturile din LMI de grupă valorică A (de importanță națională și internațională) din zona costieră Ridicată 2030 Autorități locale, MDLPA, MC M2.3 Inventarierea, cercetarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural subacvatic Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale. A 2.3.1 Modificarea cadrului legislativ privitor la cercetarea arheologică a mediului subacvatic Foarte ridicată 2025 MC Buget de Stat A 2.3.2 Inițierea și implementarea unui program național de pregătire și formare profesională a arheologilor, în scopul constituirii unui corp profesional dedicat domeniului care să asigure standarde de calitate ale intervențiilor de cercetare și conservare a patrimoniului cultural subacvatic Ridicată 2030 MC Buget de Stat, Program Regional Sud-Est A 2.3.3. Înființarea unui centru de cercetări arheologice subacvatice, dotat cu aparatura și tehnica necesare derulării acestui tip de investigații Ridicată 2030 MC (INP), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) MApN (Centrul de Scafandri și DHM) Buget de Stat PNCDI IV, Program Regional Sud-Est După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe etc. A 2.3.4 Realizarea unei baze de date care va cuprinde informații istorice, descriptive și spațiale privitoare la patrimoniul cultural și peisajul istoric subacvatic Ridicată 2030 MC, MEC MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) MApN (Centrul de Scafandrii și DHM) Buget de Stat, PNCDI IV După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 2.3.5 Crearea în cadrul muzeelor de istorie și arheologie de infrastructuri pentru analiza, conservarea și restaurarea patrimoniului cultural subacvatic, asigurându-se astfel păstrarea în condiții optime, punerea în valoare și accesibilitatea atât pentru specialiști, cât și publicul larg Medie 2030 MC, autorități locale Buget de Stat, bugete locale, Program Regional Sud-Est M2.4 Inventarierea și evaluarea peisajului în zona costieră Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale. A 2.4.1 Elaborarea unei metodologii pentru inventarierea și evaluarea peisajului costier Medie 2027 MDLPA, MEC MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Fonduri MDLPA Buget de Stat, Programul Regional Sud-Est, PNCDI IV După caz, finanțarea poate fi asigurată, în limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 2.4.2 Realizarea atlasului peisajului costier Medie 2027 MDLPA, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Fonduri MDLPA, Buget de Stat, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, Programul Regional Sud-Est, PNCDI IV După caz, finanțarea poate fi asigurată, în limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 2.4.3 Elaborarea unei metodologii/ ghid pentru programele de conservare/ reabilitare/ valorificare a peisajului costier Ridicată 2027 MDLPA, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Fonduri MDLPA, PNCDI IV, Programul Regional Sud-Est După caz, finanțarea poate fi asigurată, în limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc. Activitățile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri de protecție și conservarea biodiversității și habitatelor zonei costiere sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizațiile responsabile pentru realizarea activităților, și implicit implementarea măsurilor, precum și posibilele surse de finanțare. Măsură Obiective vizate Activitate Prioritate Termen de implementare Instituții responsabile Finanțare M3.1 Creșterea gradului de protecție și conservare a habitatelor zonei costiere Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor. A 3.1.1 Stabilirea unui cadru de guvernanță consolidat pentru a remedia disparitățile existente, pentru a asigura punerea în aplicare deplină a legislației UE și care sa reunească toate eforturile existente. Ridicată 2027 MMAP Buget de Stat A 3.1.2 Monitorizarea și cartarea ecosistemelor costiere, în scopul de a spori capacitatea acestora de a oferi beneficii esențiale pentru dezvoltare sustenabilă. Ridicată 2030 MMAP (ANMAP, ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, programe LIFE, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 3.1.3 Dezvoltarea și implementarea de proiecte pilot pentru conservarea unor specii sau a unor habitate periclitate pe plan național și/sau European. Medie 2030 MMAP (ANMAP, ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, programe LIFE, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. M3.2. Elaborarea sau actualizarea, după caz, a Planurilor de Management pentru ariile naturale protejate din zona costieră Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor. A 3.2.1 Elaborarea/ Actualizarea și implementarea Planurilor de management, strategiilor și a măsurilor de management a ariilor naturale protejate, precum și altor activități conexe (activități preliminare măsurilor concrete de investiții sau conservare). Ridicată 2030 MMAP (ANMAP, ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, Programe LIFE, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 3.2.2 Inițierea și implementarea de programe de cercetare pentru protecția și conservarea ariilor protejate și a resurselor acvatice vii. Medie 2030 MMAP (ANMAP, ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Programe LIFE, Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. M3.3. Restabilirea/ refacerea și utilizarea sustenabilă a ecosistemelor costiere utilizând soluțiile bazate pe natură Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale; Os2.c Stimularea dezvoltării infrastructurii verzi; Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor. A 3.3.1 Elaborarea unui plan de refacere a habitatelor, în special a celor cu rol major în combaterea efectelor schimbărilor climatice (zonele umede, pajiști marine, apele costiere, lagune, păduri, soluri fertile). Ridicată 2027 MMAP (ANMAP, ARBDD), MADR (ANPA) MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat Programe LIFE. PNCDI IV După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 3.3.2 Identificarea și diminuarea factorilor care conduc la pierderea și degradarea habitatelor din zona costieră și refacerea acestora utilizând soluțiile bazate pe natură. Ridicată 2030 MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) MADR (ANPA) Buget de Stat, Programe LIFE, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 3.3.3 Dezvoltarea și implementarea unor proiecte pilot naționale și transfrontaliere dedicate restabilirii/refacerii ecosistemelor costiere utilizând soluțiile bazate pe natură. Ridicată 2030 MMAP (ANMAP, ARBDD), MEC MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) MADR (ANPA) Buget de Stat Program LIFE, Invest EU, Programul Dezvoltare Durabilă, PNCDI IV După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 3.3.4 Organizarea de campanii de conștientizare privind restabilirea/refacerea ecosistemelor costiere utilizând soluțiile bazate pe natură. Medie 2030 MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) MADR (ANPA) Buget de Stat, Programe LIFE, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. M3.4. Evaluarea funcțiilor și serviciilor ecosistemice prin instrumente monetare și non-monetare Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale, Os1.b Îmbunătățirea și valorizarea serviciilor ecosistemice. A 3.4.1 Identificarea, catalogarea și monitorizarea serviciilor ecosistemice. Foarte ridicată 2025 MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 3.4.2 Stabilirea instrumentelor pentru valorizarea monetară și non-monetară a serviciilor ecosistemice în concordanță cu obiectivele de protecție și conservare a speciilor și habitatelor. Ridicată 2030 MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Programe LIFE, Invest EU, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 3.4.3 Elaborarea instrumentelor de reglementare pentru direcționarea investițiilor către fondul destinat proiectelor de reconstrucție ecologică și renaturare. Ridicată 2030 MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, Programe Invest EU, LIFE și Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. M3.5. Consolidarea/ Întărirea managementului speciilor invazive Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale; Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor. A 3.5.1 Elaborarea și implementarea unui plan de controlul al vectorilor de introducere a speciilor alohtone și monitorizarea posibilelor căi de pătrundere. Ridicată 2030 MMAP, MEC MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), dar o contribuție semnificativă o vor avea și Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Programe LIFE, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022- 2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare din bugetul de stat fie din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 3.5.2 Dezvoltarea metodelor moderne (mADN) pentru detectarea rapidă a speciilor alohtone și identificarea căilor de acces, înainte de extinderea lor în zona costieră. Ridicată 2030 MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Programe LIFE, și programe naționale, precum Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare din bugetul de stat fie din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 3.5.3 Introducerea sistemelor de avertizare timpurie și management al riscului în cazul pătrunderii de patogeni și a planurilor de contingență pentru reducerea impactului acestora. Ridicată 2030 MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Programe LIFE, Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare din bugetul de stat fie din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. Pentru anul 2025 implementarea de către instituțiile responsabile a măsurilor mai sus menționate se va efectua cu încadrarea în bugetul probat prin Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025 . Alocarea bugetară pentru activitățile derulate în cadrul acestora va respecta planificarea și pe termen mediu a bugetelor ordonatorilor de credite. Menționăm că în planificarea bugetară pe anul 2025 și estimările pe perioada 2026-2027 se menține angajamentul ferm de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat. Activitățile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri pentru prevenirea și limitarea / stoparea poluării sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizațiile responsabile pentru realizarea activităților, și implicit implementarea măsurilor, precum și posibilele surse de finanțare. Măsură Obiective vizate Activitate Prioritate Termen de implementare Instituții responsabile Finanțare M4.1 Creșterea capacității de monitorizare a calității aerului, precum și a depunerilor atmosferice Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor; Os2.b Gestionarea, revitalizare și reabilitarea zonelor urbane și rurale poluate. A 4.1.1 Realizare de studii pentru identificarea noilor locații de monitorizare a calității aerului Ridicată 2025 MMAP Programul Regional Sud- Est, Buget de Stat A 4.1.2 Realizarea de proiecte pilot pentru monitorizarea depunerilor atmosferice Ridicată 2030 MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) PNCDI IV Horizon Europe După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare din bugetul de stat și din programe europene, etc. A 4.1.3 Crearea unei rețele de monitorizare a depunerilor atmosferice în zona costieră Ridicată 2030 MMAP, MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele sale de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat M4.2 Extinderea și modernizarea infrastructurii de canalizare și epurare în partea nordică a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor; Os4.a Gestionarea durabilă a resurselor zonei de coastă; Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale. A 4.2.1 Extinderea și modernizarea infrastructurii de canalizare în partea nordică a zonei costiere Ridicată 2029 MDLPA, MMAP, autorități locale Bugete locale, bugetele operatorilor de servicii publice de apă uzată, Programul Dezvoltare Durabilă, Invest EU, PNRR și Programul Național de Investiții Anghel Saligny. A 4.2.2 Modernizarea infrastructurii de epurare în partea nordică a zonei costiere Ridicată 2029 MDLPA, MMAP, autorități locale M4.3 Dezvoltarea unui program pentru studierea principalelor surse, căi de transport și impactului contaminanților emergenți asupra faunei și omului, precum și dezvoltarea unui program de monitorizare a acestora Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor; Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale. A 4.3.1 Realizarea de studii privind bioacumularea, biomagnificarea și evaluarea riscului prezenței contaminanților emergenți în ecosistemele marine și dulcicole asupra faunei și sănătății omului Medie 2027 MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV) , programe europene, PNRR și Horizon Europe. A 4.3.2 Realizarea unui Registru al contaminanților emergenți Medie 2027 MMAP Buget de Stat PNCDI IV A 4.3.3 Dezvoltarea și testarea infrastructurii de monitorizare a contaminanților emergenți în mediul acvatic Medie 2030 MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV). După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene, PNRR și Horizon Europe, etc. A 4.3.4 Dezvoltarea programelor de monitorizare a contaminanților emergenți în mediul acvatic. Medie 2030 MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților), MMAP Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV). După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene, PNRR și Horizon Europe, etc. M4.4 Inițierea și implementarea de programe/proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor Os2.b Gestionarea, revitalizare și reabilitarea zonelor urbane și rurale poluate; Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor; Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale. A 4.4.1 Realizarea programelor/implementarea de proiecte pentru creștere a gradului de colectare a deșeurilor în partea nordică a zonei costiere Ridicată 2029 MMAP, autorități locale PNRR, Programul Dezvoltare Durabilă, Buget de Stat și bugetele locale PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene și Horizon Europe, etc. A 4.4.2 Identificarea și aplicarea de soluții ecologice pentru reducerea cantității de deșeuri biodegradabile rezultate în mediul rural sau în zonele de case din mediul urban Ridicată 2030 MMAP, MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) A 4.4.3 Realizarea unor programe pentru extinderea infrastructurii de tratare a deșeurilor folosind soluții ecologice; Ridicată 2030 MMAP A 4.4.4 Programe pentru dezvoltarea infrastructurii de tratare a deșeurilor provenite din construcții, care să asigure reutilizarea și reciclarea prin transformarea acestora în materiale sau materii secundare gata de utilizare Ridicată 2030 MMAP, autorități locale M4.5 Dezvoltarea infrastructurii verzi în zona carierelor active de calcare și șisturi verzi (zona Tașaul-Luminița) Os2.b Gestionarea, revitalizare și reabilitarea zonelor urbane și rurale poluate; Os2.c Stimularea dezvoltării infrastructurii verzi; A 4.5.1 Realizarea de campanii de conștientizare a impactului negativ al activității de exploatare a calcarelor și șisturilor verzi în rândul operatorilor economici, administrației publice și altor factori interesați locali Medie 2040 MMAP, MTI Programul Regional Sud- Est, Programul InvestEU, LIFE, PNCDI IV, Buget de Stat După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene, Horizon Europe, etc. A 4.5.2 Realizarea de campanii de conștientizare și atragerea a publicului în acțiuni de monitorizare a sitului; Medie 2040 MMAP Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale; Os6.b Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă; Os6.c Implicarea cetățenilor în monitorizarea stării de sănătate a mediului costier (Citizen-science) A 4.5.3 Inițierea și implementarea de proiecte de dezvoltare a infrastructurii verzi (perdele forestiere, ecrane de protecție împotriva zgomotului, reciclarea materialelor reziduale - resturi de piatră, etc.) pentru reducerea poluării generate de activitatea de minerit și activitățile conexe (transport) Ridicată 2040 MMAP, MTI, MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) A 4.5.4 Testarea și definirea metodelor de pregătire a infrastructurii fizice a carierei în timpul proceselor de exploatare, pentru a facilita stabilirea planurilor de refacere care să crească serviciile ecosistemice și biodiversitatea în perioada postexploatare Ridicată 2040 MMAP, MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Activitățile ce se vor realiza în vederea implementării programului de Măsuri pentru remedierea poluării sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizațiile responsabile pentru realizarea activităților, și implicit implementarea măsurilor, precum și posibilele surse de finanțare. Măsură Obiective vizate Activitate Prioritate Termen de implementare Instituții responsabile Finanțare M5.1 Gestionarea siturilor contaminate și potențial contaminate din zona costieră Os2.b Gestionarea, revitalizare și reabilitarea zonelor urbane și rurale poluate; Os2.c Stimularea dezvoltării infrastructurii verzi. A 5.1.1 Actualizarea inventarului siturilor contaminate și potențial contaminate Ridicată 2027 MMAP, autorități locale Programul Dezvoltare Durabilă, Programul InvestEU) și naționale (PNCDI IV, Buget de Stat, Bugetul local A 5.1.2 Identificarea și aplicarea de noi soluții ecologice, inovative, pentru remedierea siturilor contaminate, cât și a celor din proximitatea acestora Ridicată 2030 MMAP, MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Programul InvestEU și PNCDI IV, Buget de Stat Bugetul local Programul InvestEU) și naționale (PNCDI IV, Buget de Stat Bugetul local După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene, Horizon Europe, etc. A 5.1.3 Creșterea capacității de monitorizare post remediere prin sisteme inteligente de supraveghere, control și investigare Medie 2030 MMAP, autorități locale, MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) M5.2 Restaurarea ecologică a lacurilor urbane în scopul valorificării potențialului lor natural și turistic (lacurile Tăbăcărie, Costinești, Belona, Neptun, etc.) Os2.b Gestionarea, revitalizare și reabilitarea zonelor urbane și rurale poluate; Os2.c Stimularea dezvoltării infrastructurii verzi Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale; Os4.a Gestionarea durabilă a resurselor zonei de coastă; Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere; Os6.b Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă; Os6.c Implicarea cetățenilor în monitorizarea stării de sănătate a mediului costier (Citizenscience). A 5.2.1 Derularea de campanii de conștientizare a potențialului natural și turistic al lacurilor urbane și de atragere a societății civile în proiectele de restaurare Medie 2030 MDAR (ANPA), MMAP Autorități locale Bugete locale, PNRR, Buget de Stat (ANPA) A 5.2.2 Angrenarea cetățenilor în monitorizarea stării ecologice a lacurilor urbane Medie 2030 MDAR (ANPA), MMAP Autorități locale Bugete locale, PNRR, Buget de Stat (ANPA) A 5.2.3 Identificarea și aplicarea soluțiilor bazate pe natură pentru reducerea/stoparea aportului de poluanți, materie organică și deșeuri în lacurile urbane Ridicată 2030 MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) MADR PNCDI IV, Programul InvestEU, LIFE, PNRR, Parteneriate public-privat După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene, Horizon Europe, etc. A 5.2.4 Identificarea și testarea prin proiecte pilot a soluțiilor ecologice de restaurare a lacurilor urbane Ridicată 2030 MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) MADR PNCDI IV, Programul InvestEU, LIFE, PNRR, Parteneriate public-privat După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene, Horizon Europe, etc. M5.3 Inițierea și implementarea programelor pentru îndepărtarea deșeurilor marine, din coloana de apă și de pe fundul mării Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale A 5.3.1 Stabilirea mecanismelor de cooperare (de exemplu, implicarea pescarilor în monitorizarea și îndepărtarea deșeurilor marine) și dezvoltarea programelor de creștere a gradului de conștientizare în rândul comunităților de pescari cu privire la efectele negative ale deșeurilor marine asupra ecosistemului costier, în particular asupra resurselor vii Medie 2027 MMAP, MADR (ANPA), organizații profesionale de pescari Programul de Pescuit și Acvacultură (PAP) 2021- 2027, Buget de Stat A 5.3.2 Realizarea de proiecte/ acțiuni pilot pentru îndepărtarea deșeurilor plutitoare și a celor scufundate, colectarea acestora și tratarea lor ulterioară, inclusiv reciclarea lor Medie 2030 MMAP, MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), organizații de pescari, MADR (ANPA) PAP 2021-2027, PNCDI IV După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene, Horizon Europe, etc. Activitățile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri pentru gestionarea pericolelor naturale și antropice sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizațiile responsabile pentru realizarea activităților, și implicit implementarea măsurilor, precum și posibilele surse de finanțare. Măsură Obiective vizate Activitate Prioritate Termen de implementare Instituții responsabile Finanțare M6.1 Aplicarea de soluții moderne, simple și costeficiente pentru monitorizarea efectelor eroziunii costiere Os2.d Întărirea sistemului de management al riscurilor pentru pericole naturale și antropice, luând în calcul și impactul schimbărilor climatice; Os3.b. Stabilirea unui sistem performant de supraveghere a eficienței implementării planificării spațiale prin realizarea Geamănului Digital (Digital Twin) a litoralului românesc A 6.1.1 Dezvoltarea unui serviciu național operațional, automat și gratuit de monitorizare a liniei țărmului pe baza imaginilor satelitare cu acces liber și gratuite (precum Sentinel-2 sau Landsat 8/9) Medie 2027 MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022- 2027 (PNCDI IV), Horizon Europe. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene, Horizon Europe, etc. A 6.1.2 Implementarea sistemului național de monitorizare a liniei țărmului mării Medie 2030 MMAP Buget de Stat M6.2 Îmbunătățirea managementului sedimentelor în Delta Dunării și pe țărmul românesc al Mării Negre Os2.d Întărirea sistemului de management al riscurilor pentru pericole naturale și antropice, luând în calcul și impactul schimbărilor climatice; Os3.b. Stabilirea unui sistem performant de supraveghere a eficienței implementării planificării spațiale prin realizarea Geamănului Digital (Digital Twin) a litoralului românesc A 6.2.1 Dezvoltarea de instrumente moderne și cost eficiente de monitorizare a fluxului sedimentelor în interiorul Deltei Dunării, cât și pe întreg țărmul românesc al Mării Negre Medie 2030 MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) PNCDI IV, PNRR și Horizon Europe După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale si din programe europene, etc. A 6.2.2 Crearea unor mecanisme de management al sedimentelor în Delta Dunării și pe țărmul românesc al Mării Negre Medie 2030 MMAP, MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) PNCDI IV, PNRR și Horizon Europe. După caz, finanțarea poate fi asigurată, în limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, etc. M6.3 Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilității zonei de coastă la furtuni extreme, identificarea și analizarea riscurilor potențiale și stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare și remediere Os2.d Întărirea sistemului de management al riscurilor pentru pericole naturale și antropice, luând în calcul și impactul schimbărilor climatice; A 6.3.1 Extinderea spațială a rețelei de maregrafe și anemografe Medie 2030 MMAP (ANM, ABADL) Buget de Stat, Programul Regional Sud-Est A 6.3.2 Dezvoltarea de sisteme inteligente de observații meteorologice, hidrologice și hidrografice locale ca suport pentru evaluarea riscurilor Medie 2030 MMAP (ANM), MEC (prin de Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, Horizon Europe, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, etc. A 6.3.3 Crearea de perdele forestiere împotriva vânturilor puternice Ridicată 2030 MMAP, autorități locale Bugete locale, Programul Regional Sud-Est, Programul LIFE A 6.3.4 Consolidarea infrastructurii existente pentru a suporta impactul furtunilor severe pe baza celor mai recente date privind fenomenele extreme și valurile de furtună Ridicată 2030 MMAP, autorități locale Bugete locale, Programul Regional Sud-Est, Programul InvestEU A 6.3.5 Protejarea surselor de apă împotriva intruziunii apei sărate (unde este cazul - localități din Delta Dunării) Ridicată 2030 MMAP, MDLPA, autorități locale Buget de Stat, bugete locale, Programul Regional Sud-Est, M6.4 Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilității zonei de coastă la secetă, identificarea și analizarea riscurilor potențiale și stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare și remediere Os2.d Întărirea sistemului de management al riscurilor pentru pericole naturale și antropice, luând în calcul și impactul schimbărilor climatice. A 6.4.1 Îmbunătățirea sistemului de avertizare timpurie și notificare pentru secetă Medie 2027 MMAP (ANM), MADR, MAI Buget de Stat, Programul Dezvoltare Durabilă, Programul (Interreg VI-B) NEXT Bazinul Mării Negre, Programul InvestEU, LIFE A 6.4.2 Îmbunătățirea și eficientizarea sistemului de alimentare cu apă, incluzând aici realizarea/refacerea infrastructurii privind asigurarea apei pentru irigații Ridicată 2030 MADR Buget de Stat, PAC, Invest EU A 6.4.3 Utilizarea soiurilor de culturi rezistente la secetă și temperaturi ridicate Medie 2030 MADR, MEC (prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat PAC, PNCDI IV, După caz, finanțarea poate fi asigurată, în limita bugetului disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 6.4.4 Înființarea de perdele forestiere pentru obținerea unor condiții de microclimat favorabil culturilor agricole și pentru protecția calității solurilor de pe terenurile agricole Ridicată 2030 MADR, MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, Programul Regional Sud-Est, LIFE, Programul (Interreg VI-B) NEXT Bazinul Mării Negre, PNCDI IV După caz, finanțarea poate fi asigurată, în limita bugetului disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. M6.5 Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilității zonei de coastă la inundații, identificarea și analizarea riscurilor potențiale și stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare și remediere Os2.d Întărirea sistemului de management al riscurilor pentru pericole naturale și antropice, luând în calcul și impactul schimbărilor climatice. A 6.5.1 Îmbunătățirea sistemului de avertizare timpurie și notificare pentru inundații Ridicată 2027 MMAP (ANM, ANAR - ABADL), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, Programul Dezvoltare Durabilă, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată, în limita bugetului disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc. A 6.5.2 Îmbunătățirea sistemelor de drenaj (în localități, infrastructură rutieră, feroviară, etc.); Ridicată 2030 Autorități locale, MTI, MMAP Bugete locale, Buget de stat Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” După caz, finanțarea poate fi asigurată, în limita bugetului disponibil și cu respectarea prevederilor legale și din programe europene și PDD pentru solicitanții eligibili. A 6.5.3 Împădurirea zonelor degradate cu productivitate scăzută, precum și ameliorarea suprafețelor forestiere degradate în vederea producerii efectelor antieroziune (combinarea măsurilor și lucrărilor biologice, biotehnice și tehnice); Medie 2030 MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Programul Regional Sud-Est, LIFE, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată, în limita bugetului de stat disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, PNRR, Horizon Europe, etc A 6.5.4 Lucrări și măsuri care vizează protecția împotriva inundațiilor, protecția împotriva eroziunii cauzate de apă, vânt și torenți, drenarea și eliminarea consecințelor unor astfel de impacturi ale inundațiilor (împăduriri, plantare de iarbă, stuf, terasare, curățarea albiei etc.); Ridicată 2029 MMAP ANAR ANIF ROMSILVA Programul Dezvoltare Durabilă, Programul Regional Sud-Est, PNRR, Buget de stat A 6.5.5 Impunerea de interdicții de: defrișarea și tăierea pădurilor în zonele erodate; denudarea zonelor; nivelarea necontrolată a terenurilor necultivate; umplerea izvoarelor; construirea de structuri care ar putea pune în pericol stabilitatea terenului și întreprinderea altor acțiuni care duc la eroziune și apariția torenților Ridicată 2025 MMAP Buget de Stat Activitățile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri dezvoltarea sustenabilă a zonei costiere sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizațiile responsabile pentru realizarea activităților, și implicit implementarea măsurilor, precum și posibilele surse de finanțare. Măsură Obiective vizate Activitate Prioritate Termen de implementare Instituții responsabile Finanțare M7.1 Stimularea întreprinderilor care obțin eticheta ecologică pentru activitatea de cazare turistică Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere. A 7.1.1 Realizarea de campanii de promovare și informare a deținătorilor și managerilor structurilor de primire turistică asupra criteriilor pentru încadrarea în program și ale avantajelor obținerii “Eticheta ecologică în turism“ Ridicată 2030 MMAP, MEDAT Bugetul de Stat, PNRR, INTERREG EUROPE 2021- 2027, Programul Regional Sud-Est A 7.1.2 Inițierea și aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a unui Program de stimulare a întreprinderilor din turism care au obținut, urmare a investițiilor realizate, “Eticheta ecologică în turism“ Ridicată 2027 MMAP, MEDAT M7.2 Stimularea operatorilor de plaje și de porturi de agrement care reușesc să obțină distincția Blue Flag Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere; Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor. A 7.2.1 Realizarea de campanii de promovare și informare a antreprenorilor cu privire la criteriile pentru încadrarea în program și avantajele programului Ridicată 2030 MMAP (ABADL), MEDAT Bugetul de stat, programe europene, precum PNRR, INTERREG EUROPE 2021-2027, Programul Regional Sud-Est A 7.2.2 Realizarea de campanii de promovare a plajelor și porturilor de agrement care au obținut distincția Blue Flag Ridicată 2030 MMAP (ABADL), MEDAT A 7.2.3 Inițierea și aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a unui Program de stimulare a operatorilor din turism care au obținut, urmare investițiilor realizate, distincția Blue Flag Ridicată 2027 MMAP (ABADL) M7.3 Inițierea și implementarea unui program de dezvoltare a turismului subacvatic Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere; Os1.a Protejarea eficientă a valorilor naturale, peisagistice și culturale; Os6.b Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă. A 7.3.1 Revizuirea legislației privind reglementarea activităților de scufundare în scop recreativ și științific Ridicată 2025 MC, MCID, MApN, MEDAT Bugetul de Stat A 7.3.2 Realizarea de campanii de conștientizare a importanței protejării și conservării patrimoniului cultural subacvatic; Medie 2030 MC, Organizația de Management a Destinației Mamaia - Constanța, MEDAT Bugetul de Stat, și Buget Organizația de Management a Destinației Mamaia - Constanța (parteneriate public-privat) A 7.3.3 Realizarea de campanii pentru promovarea turismului subacvatic la litoralul românesc Ridicată 2030 Organizația de Management a Destinației Mamaia - Constanța Buget Organizația de Management a Destinației Mamaia - Constanța (parteneriate public-privat) A 7.3.4 Inițierea și implementarea de programe de pregătire/ specializare pentru ghizii turistici (scuba - diving, arheologie subacvatică, istorie, etc); Ridicată 2030 MC, Organizația de Management a Destinației Mamaia - Constanța) Bugetul de Stat, Organizația de Management a Destinației Mamaia - Constanța (parteneriate public-privat), parteneriate public-privat, Programul Educație și Ocupare A 7.3.5 Inițierea și implementarea de proiecte pentru identificarea rutelor turistice subacvatice și interconectarea lor la siturile culturale terestre Ridicată 2030 MC și MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) MApN (prin Centrul de Scafandri), MEDAT Horizon Europe, Programul Regional Sud- Est, PNCDI IV După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc A 7.3.6 Inițierea și implementarea de proiecte de restaurare a siturilor și obiectelor subacvatice Ridicată 2030 MC, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, Horizon Europe, Programul Regional Sud- Est, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe,etc. M7.4 Reabilitarea stocurilor de pești cu valoare comercială, încurajarea și susținerea implementării procedurilor/ tehnicilor și tehnologiilor de pescuit sustenabil prin acordarea de stimulente Os4.a Gestionarea durabilă a resurselor zonei de coastă; Os2.a Atingerea stării ecologice bune a ecosistemelor. A 7.4.1 Reabilitarea ecologică a zonelor de reproducere și creștere a stadiilor timpurii, pentru refacerea stocurilor și rutelor de migrație a peștilor și pentru decolmatarea căilor de acces Ridicată 2030 MADR (ANPA) Programul de Pescuit și Acvacultură, Buget de Stat (ANPA), A 7.4.2 Îmbunătățirea/corelarea legislației naționale în acord cu legislația europeană, privind: i) folosirea uneltelor de pescuit, precum plasele monofilament, combaterea, cu măsuri reale, a braconajului, ii) consultarea reprezentanților din pescării în elaborarea de politici care influențează domeniul pescăresc, iii) protejarea intereselor pescarilor autohtoni și acordarea de compensații financiare în perioade nefavorabile, îmbunătățirea condițiilor de muncă ale pescarilor; iv) îmbunătățirea condițiilor de muncă ale pescarilor Foarte ridicată 2027 MADR (ANPA) MMAP (ARBDD, AN MAP) A 7.4.3 Crearea unui fond de garantare pentru sectorul operațional de pescuit Ridicată 2027 MADR (ANPA) A 7.4.4 Alocarea de terenuri care să servească amenajării de adăposturi pescărești în vederea reactivării pescuitului costier la scară redusă Medie 2027 MADR (ANPA) A 7.4.5 Realizarea de campanii de conștientizare și de instruire a pescarilor și piscicultorilor Ridicată 2030 MADR, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare) A 7.4.6 Stimularea activității de cercetare în domeniul piscicol Ridicată 2030 MADR, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Programul de Pescuit și Acvacultură, PNCDI IV, Buget de Stat (ANPA) După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare din bugetul de stat și din programe europene, Horizon Europe, etc. M7.5 Dezvoltarea infrastructurii pescărești și utilizarea de mijloace de pescuit prietenoase cu mediul pentru evitarea deteriorării substratului marin și diminuarea presiunii asupra mediului Os 4.a Gestionarea durabilă a resurselor zonei de coastă. A 7.5.1 Elaborarea și implementarea programelor pentru modernizarea ambarcațiunilor de pescuit, dotarea cu echipamente de navigație și plase de pescuit specializate, diferențiat pe specii de pește Ridicată 2030 MADR (ANPA), MEC (prin institutele de cercetare dezvoltare din subordine) Programul de Pescuit și Acvacultură 2021-2027, Buget de Stat, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare din buget de stat și preponderent din programe europene, Horizon Europe, etc. A 7.5.2 Elaborarea și implementarea programelor privind modernizarea uneltelor de pescuit, respectiv achiziția de noi unelte, schimbarea motoarelor ambarcațiunilor Ridicată 2030 A 7.5.3 Îmbunătățirea bazei logistice prin retehnologizare și modernizarea infrastructurii, achiziționarea de echipamente moderne și soft-uri specializate pentru standardizarea metodelor de pescuit și procesarea datelor de producție Ridicată 2030 M7.6 Dezvoltarea acvaculturii costiere (marine, terestre) prietenoase cu mediul Os4.a Gestionarea durabilă a resurselor zonei de coastă; Os4.b Dezvoltarea “verde a zonei costiere A 7.6.1 Identificarea și concesionarea zonelor și selectarea speciilor pretabile pentru acvacultură foarte ridicată 2025 MADR (ANPA), MMAP (ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare) PAP 2021- 2027, Programul Piață Unică, Programul Regional Sud- Est, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc. A 7.6.2 Implementarea standardelor de calitate pentru peștele de consum livrat în stare vie, în special în cazul aplicării unor tehnologii ecologice Ridicată 2027 MADR (ANPA, ANSVA) PAP 2021- 2027, Programul Piață Unică A 7.6.3 Dezvoltarea/consolidarea infrastructurii specifice, inclusiv crearea și dezvoltarea de puncte de debarcare numai pentru acvacultură Ridicată 2030 MADR (ANPA), MMAP (ARBDD) PAP 2021- 2027, Programul Regional Sud- Est, A 7.6.4 Implementarea sistemului de trasabilitate pentru produsele pescuite și cultivate, suport pentru sistemul integrat de monitorizare a traseului complet de la capturare până la consumatorul final ridicată 2030 MADR (ANPA, ANSVSA) PAP 2021- 2027, Programul Piață Unică A 7.6.5 Implementarea unor programe de prevenție și tratament în cadrul unor rețele specializate pentru monitorizarea calității apei și bolilor la pești cu impact cantitativ și calitativ asupra produsului final Ridicată 2030 MADR (ANPA), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare) PAP 2021- 2027, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe,etc. A 7.6.6 Elaborarea și implementarea de măsuri fiscale care să asigurare producția în cazul unor calamități naturale Ridicată 2030 MADR (ANPA), MMAP (ARBDD) PAP 2021- 2027 M7.7 Reabilitarea activităților tradiționale și valorificarea resursei stuficole din Delta Dunării Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere; Os2.c Stimularea dezvoltării infrastructurii verzi; Os6.b Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă. A 7.7.1 Realizarea de campanii de conștientizare a populației locale și turiștilor cu privire la beneficiile reabilitării activităților tradiționale de valorificare a stufului, de noi oportunități de valorificare a resursei stuficole, alături de beneficiile economice pe care aceste oportunități le implică Medie 2030 MMAP (ARBDD) Buget de Stat (ARBDD), Program Regional Sud- Est, A 7.7.2 Inițiere și implementare de proiecte pilot pentru producerea de energie din stuf Medie 2030 MMAP (ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) PNRR, Buget de Stat (ARBDD), parteneriate public-privat, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc. A 7.7.3 Realizarea de cursuri de instruire în tehnici de construcție cu materiale din stuf adresate comunității locale Ridicată 2030 MMAP (ARBDD) Programul Educație și Ocupare, Parteneriate public-privat A 7.7.4 Inițierea și implementarea de proiecte pentru valorificarea stufului ca materiale în construcția de locuințe tradiționale Ridicată 2030 MMAP (ARBDD) MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Program Regional Sud- Est, PNRR, Buget de Stat (ARBDD), parteneriate public-privat, PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc. A 7.7.5 Inițierea și implementarea de proiecte pilot pentru valorificarea resursei stuficole în industria modei și de design, promovarea acestui tip de valorificare prin organizarea de târguri, expoziții, etc. Medie 2030 MMAP (ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Program Regional Sud- Est, PNRR, Buget de Stat (ARBDD), parteneriate public-privat PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc. A 7.7.6 Implementarea de proiecte pentru restaurarea zonelor de stufăriș afectate de degradare sau distrugere. Ridicată 2030 MMAP (ARBDD), MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Program Regional Sud- Est, PNRR, Buget de Stat (ARBDD), PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe,etc. M7.8 Aplicarea de către producătorii locali a noilor politici agricole Os4.a Gestionarea durabilă a resurselor zonei de coastă; Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere Os6.b Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă. A 7.8.1 Implementarea de soluții moderne, inovative pentru eficientizarea producției agricole (utilizarea teledetecției în colectarea datelor spațiale, utilizarea dronelor pentru supraveghere, evaluare, măsurători sau pentru aplicarea de soluții/substanțe (ex. fertilizanți, pesticide), utilizarea softurilor pentru controlul și gestionarea eficientă a echipamentelor și a materialelor din ferme, etc) ridicată 2030 MADR Programul pentru Promovarea Produselor Agricole (AGRIP), Planul strategic al Politicii Agricole Comune (PAC), Programul Regional Sud- Est, Horizon Europe și PNCDI IV. A 7.8.2 Implementarea unor programe de gestiune computerizată în special pentru fermele mici și mijlocii Medie 2027 MADR, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) AGRIP, Planul strategic al Politicii Agricole Comune (PAC), PNCDI IV. După caz, finanțarea poate fi asigurată cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc. A 7.8.3 Programe de sprijin pentru asocierea comunităților de fermieri din zona costieră pentru creșterea eficienței în desfacerea produselor pe plan local în primul rând Ridicată 2027 MADR Programul pentru Promovarea Produselor Agricole (AGRIP), Programul Piață Unică A 7.8.4 Organizarea periodică de întâlniri între fermieri și alți antreprenori (operatori de turism, reprezentanți ai altor comunități de afaceri, reprezentanți ai comunităților locale) prin care să fie promovate ideile, schimburile și care să întărească comunitatea de afaceri din zona costieră, cu beneficii pentru toată zona litorală Ridicată 2030 MADR Programul pentru Promovarea Produselor Agricole (AGRIP), Programul Piață Unică M7.9 Implementarea proiectelor de transport fluvial verde în Delta Dunării Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere; Os6.b Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă. A 7.9.1 Realizarea de campanii de conștientizare a operatorilor de transport fluvial, a operatorilor turistici, precum și a asociațiilor de pescari privind efectele negative ale transportului fluvial cu combustibili convenționali asupra stării ecosistemului deltaic și a serviciilor furnizate de către acesta comunității locale Ridicată 2030 MTI, MMAP (ARBDD) Programul Regional Sud- Est, PNRR, parteneriate public-privat, Buget de Stat A 7.9.2 Inițierea și implementarea unor proiecte pilot pentru testarea unor soluții de transport bazat pe surse neconvenționale Ridicată 2030 A 7.9.3 Identificarea unor mecanisme financiare de stimulare a folosirii ambarcațiunilor ce folosesc combustibili neconvenționali (“transportului verde”) Ridicată 2025 Buget de Stat A 7.9.4 Identificarea unor mecanisme financiare de stimulare a operatorilor de transport, turistici și pescarilor pentru scoaterea din uz a ambarcațiunilor cu motoare vechi, poluante Ridicată 2025 M7.10 Dezvoltarea porturilor “verzi” la litoralul românesc al Mării Negre Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere Os2.c Stimularea dezvoltării infrastructurii verzi A 7.10.1 Implementarea unor proiecte pentru realizarea unui design ecologic al porturilor, care include perdele forestiere, ce contribuie la reducerea poluării atmosferice. Ridicată 2030 CN APM, ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, PNRR Programul (Interreg VI-B) NEXT Bazinul Mării Negre și Programul INTERREG EUROPE 2021-2027. După caz, finanțarea poate fi asigurată în limita bugetului disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc. A 7.10.2 Implementarea proiectelor privind utilizarea surselor de energie regenerabilă în operațiunile și activitățile portuare (inclusiv transport). Medie 2030 CN APM, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, PNCDI IV, PNRR, Programul INTERREG EUROPE 2021-2027. După caz, finanțarea poate fi asigurată în limita bugetului disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc. A 7.10.3 Identificarea și aplicarea de soluții moderne pentru tratarea și reciclarea deșeurilor de la nave, precum și a celor rezultate din diverse activități portuare. Medie 2030 CN APM, MMAP, MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat, PNCDI IV, PNRR, Programul INTERREG EUROPE 2021-2027. După caz, finanțarea poate fi asigurată în limita bugetului disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc. M7.11 Evaluarea potențialului de valorificare a resurselor energetice regenerabile din zonă: energia eoliană, “inshore” și „offshore”, energia valurilor, fotovoltaică, etc. Os4.c Valorificarea resurselor energetice regenerabile; Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere. A 7.11.1 Elaborarea și implementarea de studii/ proiecte pilot privind evaluarea potențialului de valorificare a energiei eoliene, energiei valurilor și fotovoltaice din zona costieră. Foarte Ridicată 2026 Ministerul Energiei Buget de Stat A 7.11.2 Realizarea de campanii pentru susținerea și promovarea producției de energie din surse alternative, regenerabile și nepoluante Ridicată 2027 Ministerul Energiei Buget de Stat parteneriate public-privat A 7.11.3 Sprijinirea instituțiilor și infrastructurilor de cercetare-dezvoltare de interes național și European pentru studierea resurselor energetice regenerabile Ridicată 2027 MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) Buget de Stat parteneriate public-privat, PNRR, Programul INTERREG EUROPE 2021-2027, REPowerEU, Horizon Europe După caz, finanțarea poate fi asigurată în limita bugetului disponibil și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și din programe europene, Horizon Europe, etc M7.12 Susținerea și dezvoltarea de noi instrumente pentru transferul cunoștințelor din cercetare spre business în sectoarele Economiei Albastre Os4.d. Atragerea investițiilor în biotehnologii pentru recuperarea, remedierea, îmbunătățirea sănătății umane și a mediului, în acord cu strategiile europene de promovare a Economiei Albastre și de atingere a obiectivelor Pactului Verde European și a Strategiei de la Ferma direct în Farfurie A 7.12.1 Intensificarea finanțării cercetării - inovării, în special prin implementarea platformelor de parteneriate între autorități locale, mediu de afaceri, universități și institute de cercetare, precum și a unor HUB-uri/platforme naționale de inovare orientate pe Blue Economy Ridicată 2030 MEC prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (prin institutele de cercetare - dezvoltare din coordonare), Academia Română (prin institutele de cercetare), ME (prin departamentele de cercetare din cadrul universităților) PNCDI IV, programe europene, Horizon Europe, etc. A 7.12.2 Dezvoltarea mecanismelor de valorificare rezultatelor cercetării prin transfer tehnologic Ridicată 2027 M7.13 Consolidarea infrastructurii antreprenoriale locale Os4.b Dezvoltarea “verde” a zonei costiere; Os2.c Stimularea dezvoltării infrastructurii verzi; Os6.b Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă. A 7.13.1 Organizarea de cursuri pentru specializarea trainerilor Ridicată 2030 MEDAT Programul Educație și Ocupare, programul InvestEu, programul INTERREG EUROPE 2021-2027, Buget de Stat A 7.13.2 Implementarea programelor de asistență/suport pentru antreprenori și ceilalți actori implicați în dezvoltarea verde a zonei costiere prin: i) furnizarea informațiilor necesare asupra condițiilor și posibilităților pentru dezvoltarea ideilor/planurilor de business, oportunitățile existente și potențiale de asistență financiară, precum și condițiile pentru obținerea asistenței în timpul pregătirii și implementării proiectelor; ii) îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților de concepere, pregătire și management a proiectelor prin realizarea unor ghiduri, organizarea de cursuri de pregătire, workshopuri sau alte programe de pregătire pentru folosirea abordărilor inovative, noilor cunoștințe și abilități; iii) pregătirea și implementarea programelor de schimb de cunoștințe și experiență la nivel regional, precum și european/ internațional; vi) furnizarea de asistență tehnică directă în implementarea proiectelor. Ridicată 2030 A 7.13.3 Implementarea de programe pentru pregătirea și monitorizarea (prin programe europene suport) implementării proiectelor Ridicată 2030 Activitățile ce se vor realiza în vederea implementării Programului de Măsuri vizând planificarea spațială în zona costieră sunt prezentate în Tabelul de mai jos, unde sunt indicate termenele de implementare, organizațiile responsabile pentru realizarea activităților, și implicit implementarea măsurilor, precum și posibilele surse de finanțare. Măsură Obiective vizate Activitate Prioritate Termen de implementare Instituții responsabile Finanțare M8.1 Crearea unui cadru coerent, integrat și sinergic de planificare spațială specific pentru teritoriul transfrontalier și regional Os3.a Punerea în practică a planurilor de amenajare spațială a zonei costiere în coordonare cu planurile statelor vecine; Os3.c Planificare și dezvoltare spațială integrată și durabilă a zonelor metropolitane, periurbane și rurale din zona costieră. A 8.1.1 Elaborarea/ actualizarea metodologiei de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului zonal transfrontalier și interjudețean Foarte ridicată 2027 MDLPA Buget de Stat, INTERREG EUROPE 2021-2027, ESPON 2030 și Interreg Interact IV 2021-2027 A 8.1.2 Inițierea și elaborarea de strategii și planuri de dezvoltare spațială în zonele transfrontaliere și în zona costieră a Mării Negre Ridicată 2030 MDLPA, autorități locale, MAE Buget de Stat, INTERREG EUROPE 2021-2027, ESPON 2030 și Interreg Interact IV 2021-2027 M8.2 Crearea unui cadru coerent și integrat de planificare spațială la nivel zonal și local Os3.c Planificare și dezvoltare spațială integrată și durabilă a zonelor metropolitane, periurbane și rurale din zona costieră A 8.2.1 Elaborarea și aprobarea unui regulamentcadru de urbanism pentru zona costieră Foarte ridicată 2027 MDLPA Buget de Stat A 8.2.2 Elaborarea/ actualizarea metodologiei de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului zonal metropolitan/ intercomunitar. Foarte ridicată 2027 MDLPA Buget de Stat A 8.2.3 Inițierea și elaborarea de documentații de planificare spațială pentru zonele metropolitane, periurbane și rurale din zona costieră (planuri zonale metropolitane, periurbane, intercomunale, planuri urbanistice generale pentru municipii, orașe și comune) Ridicată 2030 MDLPA, autorități locale Buget de Stat, Buget locale A 8.2.4 Inițierea și elaborarea de planuri urbanistice zonale în zone cu caracter prioritar/ zone sensibile pentru unitățile teritoriale de reglementare (UTR) adiacente liniei țărmului Ridicată 2030 MDLPA, autorități locale Buget de Stat, Buget locale M8.3 Crearea unui mecanism eficient de implementare, monitorizare și verificare a instrumentelor de planificare spațială în zona costieră Os3.b. Stabilirea unui sistem performant de supraveghere a eficienței implementării planificării spațiale prin realizarea Geamănului Digital (Digital Twin) a litoralului românesc; Os3.c Planificare și dezvoltare spațială integrată și durabilă a zonelor metropolitane, periurbane și rurale din zona costieră,; Os6.a Crearea unui proces real participativ în gestionarea integrată a zonei costiere; Os6.b Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea de a păstra și îmbunătăți resursele zonei de coastă. A 8.3.1 Revizuirea procedurilor de avizare/ aprobare a documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism) Foarte ridicată 2027 MDLPA, autorități locale Buget de Stat, Bugete locale A 8.3.2 Crearea unui sistem de informare și comunicare eficient între administrațiile locale din zona costieră în domeniul planificării spațiale Ridicată 2027 MDLPA, MMAP, autorități locale Buget de Stat A 8.3.3 Crearea unei platforme cu acces public, de comunicare și dezbatere privind starea și evoluția zonei costiere Ridicată 2027 MMAP Buget de Stat Bugete locale Pentru măsurile /activitățile cuprinse în acest plan, care au ca sursă de finanțare programele stabilite aferente Politicii de Coeziune ( de ex. PDD, PR S-E, PEO) finanțarea din fonduri externe nerambursabile se va face în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program. în ceea ce privește finanțarea din fonduri europene, asupra eligibilității cheltuielilor aferente obiectivelor/acțiunilor/măsurilor prevăzute în Strategia națională privind gospodărirea integrată a zonei costiere din Fonduri europene alocate de la Uniunea Europeană vor trebui să se pronunțe instituțiile cu rol de autoritate de management/autorități naționale/entități responsabile cu derularea acestor programe. În situația în care implementarea măsurilor aferente Strategiei va conduce la un impact financiar suplimentar asupra bugetului de stat, este necesară respectarea prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 15 din Lega nr.69/2010 privind responsabilitățile fiscal-bugetare, republicată. ... 1.9. Consolidarea/întărirea capacității instituționale Armonizarea abordărilor cu privire la problemele zonei costiere la nivelurile superioare de guvernare și în sectoarele cheie este esențială. Planul de Management Integrat al zonei costiere trebuie să stabilească forma practică și domeniul de aplicare a structurilor instituționale necesare pentru a realiza armonizarea și coordonarea eficientă, în special pentru a ieși din percepția că MIZC este în primul rând o activitate de mediu și pentru a integra pe deplin schimbările climatice, dezvoltarea socială și economică, sectorul marin, interacțiunea uscat - mare și altele. În plus față de armonizarea problemelor din zona costieră la nivelurile superioare de guvernare, MICZ necesită un parteneriat mai larg și o asumare a societății civile, între toate nivelurile de guvernare. Prin urmare, Planul de Management Integrat al zonei costiere stabilește cadrul adecvat pentru acest angajament mai larg prin structuri participative, consolidarea capacităților și creșterea gradului de cunoaștere și conștientizare. Principalii actori în procesul MIZC sunt, bineînțeles, instituțiile guvernamentale. Cu toate acestea, diferitele instituții guvernamentale - la diferite niveluri de administrație - prestează servicii și derulează programe pe baza unor mandate și legi diferite, care conțin adesea scopuri, obiective și politici diferite. Cel puțin trei factori tind să complice cooperarea instituțională: ● instituțiile guvernamentale din diferite sectoare vor avea probabil orientări și obiective diferite și, prin urmare, interese diferite; ● diferitele niveluri de guvernare vor avea probabil priorități diferite; ● diferitele instituții guvernamentale de la diferite niveluri administrative sunt ghidate de mandate (sarcini, responsabilități și competențe) diferite. Una dintre principalele provocări ale MIZC este de a crea modalități de a se asigura că acțiunile agențiilor guvernamentale decidente, care implică și alte părți interesate, sunt armonizate între ele și sunt în concordanță cu scopurile și obiectivele convenite. Prin urmare, provocarea este de a dezvolta un mecanism instituțional care să poată coordona numeroasele structuri și organizații implicate în problemele zonei costiere, să fie capabil să ghideze procesele costiere și să orienteze evoluțiile în direcțiile stabilite pentru a atinge obiectivele dorite, prevăzute în strategia națională MIZC. În plus, colaborarea poate fi impusă prin acte legislative, însă coordonarea și colaborarea intersectorială reală, eficientă, în procesul de gestionare a zonei costiere pot fi realizate doar pe baza: – disponibilității și consensualității părților interesate de a colabora eficient; ... – capacității organismelor de coordonare de a ghida și conduce procesul și a agențiilor sectoriale de a integra planificarea și acțiunile; ... – fezabilității tehnice a opțiunilor alternative și capacității financiare de a lua măsuri corective. ... Gestionarea integrată a zonei costiere trebuie să se bazeze pe principiile unei bune guvernanțe. Conform Agendei Teritoriale 2020, Cap. IV - Transpunerea coeziunii teritoriale a UE în realitate, "sunt necesare formule de guvernanță pe mai multe niveluri pentru a gestiona diferitele teritorii funcționale și pentru a asigura contribuția echilibrată și coordonată a actorilor locali, regionali, naționali și europeni, cu respectarea principiului subsidiarității. Aceasta reclamă o coordonare verticală și orizontală între organele de decizie de la diferite niveluri și politici sectoriale menite să asigure coerența și sinergia." O bună guvernanță a zonei costiere poate asigura un echilibru între factorii / actorii interesați de starea și dezvoltarea zonei costiere și decidenți. Conform principiilor exprimate în documentul Comisiei Comunităților Europene 2001 (Commission of the European Communities 2001), guvernanța trebuie să fie exercitată într-un mod transparent, participativ, responsabil, eficient și coerent și să respecte principiile proporționalității și subsidiarității. În cazul zonei costiere este foarte important a se urmări și asigura o guvernanță multinivel atât pe orizontală - între actorii teritoriali (Consilii județene, UAT-uri, agenți economici, ONG-uri, etc.), cât și pe verticală, între autoritățile administrației centrale (ministere, agenții) și cele ale administrației publice locale. Una dintre principalele provocări ale MIZC este de a crea modalități de a se asigura că acțiunile agențiilor guvernamentale decidente, care implică și alte părți interesate, sunt armonizate între ele și sunt în concordanță cu scopurile și obiectivele convenite. Prin urmare, provocarea este de a dezvolta un mecanism instituțional care să poată coordona numeroasele structuri și organizații implicate în problemele zonei costiere, să fie capabil să ghideze procesele costiere și să orienteze evoluțiile în direcțiile stabilite pentru a atinge obiectivele dorite, prevăzute în strategia națională MIZC. În plus, colaborarea poate fi impusă prin acte legislative, însă coordonarea și colaborarea intersectorială reală, eficientă, în procesul de gestionare a zonei costiere pot fi realizate doar pe baza: – disponibilității și consensualității părților interesate de a colabora eficient; ... – capacității organismelor de coordonare de a ghida și conduce procesul și a agențiilor sectoriale de a integra planificarea și acțiunile; ... – fezabilității tehnice a opțiunilor alternative și capacității financiare de a lua măsuri corective. ... Structura instituțională propusă se bazează, în mare parte, pe cea existentă deja, care recunoaște Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ca principala autoritate responsabilă de implementarea MIZC în România. Conform prevederilor art. 4 din HG nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, MMAP exercită în domeniul de competență și funcția de strategie și planificare, iar conform art. 6, alin. I (f) din aceeași HG, MMAP, în exercitarea funcției de strategie și planificare, elaborează, actualizează, coordonează și monitorizează aplicarea Strategiei privind gospodărirea integrată a zonei costiere. Totuși, principala problemă este legată de insuficienta autoritate a acestui minister de resort, astfel încât acesta să aibă un control eficient asupra activităților celorlalte ministere implicate în procesul de luare a deciziilor privind zona costieră. Din acest motiv, prezentul document propune menținerea Comitetului Național al Zonei Costiere (CNZC), dar cu modificări semnificative în ceea ce privește conducerea, în sensul sporirii autorității, componența și atribuțiile, în calitate de entitate principală de gestionare integrată a zonei costiere. Aceste modificări se vor realiza cu prioritate, prin implementarea măsurii M1.1 din prezentul Plan de Management Integrat al zonei costiere. În urma implementării acestei măsuri, conducerea CNZC va fi asigurată de către cancelaria Primului Ministru, astfel încât Comitetului Național al Zonei Costiere i se conferă suficientă autoritate pentru a asigura o coordonare interministerială eficientă la nivel de implementare a politicii MIZC, precum și înființarea și implementarea unor mecanisme de coordonare instituțională, organizate pe verticală și orizontală, între autoritățile și instituțiile competente atât la nivel național, cât și local. În acest fel, deficiențele și problemele identificate în analiza situației zonei costiere în ceea ce privește necesitatea stabilirii/întăririi unui cadru instituțional pentru MIZC vor fi eliminate. Pentru asigurarea implementării Planului de Management Integrat al zonei costiere și a Strategiei naționale privind gospodărirea integrată al zonei costiere, CNZC va fi structura de cooperare de importanță vitală deoarece: – va asigura cadrul pentru o bună guvernanță a zonei costiere; ... – va asigura cadrul de comunicare între toți actorii instituționali implicați în procesul MIZC; ... – va asigura capacitate de expertiză interdisciplinară pentru abordarea integrată a problemelor zona costieră; ... – va asigura coerența și transparența deciziilor referitoare la zona costieră. ... CNZC va acorda suport de specialitate / profesional și consiliere în cadrul implementării Planului și Strategiei naționale MIZC, precum și în cadrul funcționării sistemului instituțional MIZC prin adoptarea de recomandări, orientări referitoare la implementarea politicii de management integrat a zonei costiere, în special în ceea ce privește: – modificări ale reglementărilor existente, adoptarea unor noi reglementări importante pentru MIZC și aplicarea eficientă a acestora; ... – conformarea politicilor sectoriale cu Strategia națională MIZC și eliminarea planificării sectoriale fragmentate a dezvoltării; ... – îmbunătățirea managementului zonei costiere; ... – încorporarea MIZC în procesul mai larg de planificare națională; ... – definirea măsurilor/politicilor fiscale pentru buna funcționare a managementului zonei costiere; ... – reglementarea activităților din zona costieră în vederea conformării acestora cu obiectivele/cerințele de sustenabilitate; ... – asigurarea funcționării continue a Observatorului Zonei Costiere, actualizarea sa permanentă (asigurarea furnizării datelor și informațiilor de către organizațiile competente/responsabile); ... – asigurarea de sprijin și asistență în accesarea de fonduri pentru programele și activitățile ce contribuie la dezvoltarea sustenabilă, integrată, a zonei costiere; ... – asigurarea consolidarea de sprijin și asistență în consolidarea capacităților instituțiilor existente vitale pentru implementarea planului și strategiei de management integrat al zonelor costiere. ... Spre deosebire de situația prezentă, prin implementarea măsurii M1.1 se va asigura/sprijini funcționarea CNZC prin crearea în structura MMAP a unui compartiment, numit Secretariat Tehnic Administrativ al Zonei Costire (STA-ZC), care va avea următoarele funcții principale: – o funcție administrativă, cu un personal restrâns, permanent, care va desfășura strict activități de secretariat și logistice pentru buna funcționare a CNZC (organizează și asigură buna desfășurare a ședințelor CNZC, propune președintelui Comitetului structura și conținutul agendei, pregătește și transmite documentele și materialele necesare convocării și desfășurării ședințelor CNZC, redactează procesele-verbale ale ședințelor CNZC, comunică procesele - verbale către toți cei interesați, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, etc.); ... – o funcție tehnică, asigurată de un grup de lucru permanent format din experți în baze de date și GIS ai MMAP, ce vor dezvolta și administra un Observator al Zonei Costiere unde vor fi disponibile date și informații (o bază de date comună). Este foarte importantă cooperarea permanentă și coordonarea STA-ZC cu compartimentul similar în ceea ce privește responsabilitățile, din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în scopul asigurării complementarității, dar și pentru evitarea suprapunerilor. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, MEC și Academia Română vor susține buna funcționare a acestui grup prin delegarea de experți în managementul datelor care să aplice politica de date FAIR (Findable, Accessible, Interoperable and Re-usable); ... – o funcție de monitorizare a stadiului implementării strategiei naționale și planului de management integrat al zonei costiere și raportare (către Agenția Europeană de Mediu, Comisia Mării Negre, etc.); ... – o funcție de comunicare și diseminare - asigurată de experții în comunicare ai MMAP, ce vor implementa Planul de Comunicare (măsura M 1.3). ... Referitor la organizarea CNZC, așa cum a fost sugerat mai sus este necesară o restructurare a componenței acestuia, în sensul includerii și reprezentanților mediului de afaceri, precum și o restrângere a numărului reprezentanților autorităților locale, astfel încât să se evite situațiile din prezent legate de neconstituirea cvorumului. În CNZC, cele patru UAT-uri din județul Tulcea vor avea un singur reprezentant, iar cele nouă UAT-uri din județul Constanța vor avea doi reprezentanți. Prin componența sa CNZC trebuie să asigure o abordare multidisciplinară în definirea conținutului și participarea la elaborarea planurilor, programelor și politicilor publice, precum și o reprezentare adecvată a tuturor actorilor importanți pentru zona costieră (reprezentanții ministerelor și agențiilor cheie), reprezentanți ai autorităților locale, reprezentanți ai sectorului civil și privat. CNZC se va reuni trimestrial, în ședințe ordinare, fiind convocat de către președinte prin intermediul STA-ZC. În cazul unor situații excepționale (ce urmează a fi definite în regulamentul de funcționare al Comitetului), CNZC se va reuni în ședințe extraordinare, la solicitarea președintelui CNZC sau a MMAP (prin intermediul STA-ZC). CNZC va lua decizii în baza a cel puțin jumătate plus unul dintre membrii comitetului sunt prezenți la ședință, deciziile fiind adoptate, prin consens, iar dacă acesta nu este posibil, prin aplicarea procedurii de vot și aplicarea regulii majorității simple. Comitetul Național pentru Zona Costieră (CNZC): – va aviza planurile de gospodărire integrată a zonei costiere și planurile de urbanism locale și zonale; studiile de impact pentru activități cu impact semnificativ ce urmează a se desfășura în zona costieră, precum și bilanțurile de mediu ale lucrărilor existente; proiectele de creare de parcuri și rezervații naturale marine/aferente zonei costiere. Avizele CNZC vor preceda emiterea avizelor, acordurilor și autorizațiilor de mediu și gospodărire a apelor și se emit de către CNZC la solicitarea beneficiarilor. Caracterul obligatoriu sau consultativ al avizelor CNZC va fi stabilit după actualizarea delimitării zonei costiere. CNZC va trebui să aibă o perspectivă mai largă asupra strategiilor, programelor și proiectelor care pot avea impact asupra zonei costiere, dar atribuțiile și competențele sale vor fi adaptate scării spațiale respective. Astfel, în unele cazuri (proiecte fără un impact major, realizate în zone ce nu necesită o protecție deosebită) avizele CNZC vor avea un caracter doar consultativ sau vor fi oferite doar puncte de vedere, în timp ce pentru proiecte cu impact major și realizate în zone sensibile, avizul CMZC va trebui să fie obligatoriu. Avizele și punctele de vedere vor fi fundamentate pe baza rapoartelor tehnice elaborate în cadrul Grupurilor de Lucru (a se vedea mai jos); ... – va fi consultat în procesul de elaborare a politicilor și planurilor sectoriale și a modului de aplicare a instrumentelor de punere în aplicare adecvate; ... – va sprijini obținerea unui consens între ministerele și agențiile de resort în ceea ce privește aspectele relevante pentru zona de coastă. ... La nivel tehnico-profesional, în cadrul CNZC se vor constitui Grupuri de Lucru formate din experți aparținând principalelor părți interesate, dar și din experți independenți. Componența și dimensiunea acestor Grupuri de Lucru va fi decisă de către CNZC în funcție de natura problemei în discuție, dintr-o listă largă de experți nominalizați (pe domenii de competență) de către organizațiile membre al CNZC. În principiu, vor fi șase grupuri de lucru (GL), după cum urmează: a) Grupul de lucru pentru politici și planuri de acțiune pentru gestionarea integrată a Zonei Costiere; ... b) Grupul de lucru pentru planificare spațială a teritoriului, dezvoltare urbană și amenajarea spațiului maritim; ... c) Grupul de lucru pentru schimbări climatice, pericole naturale și antropice; ... d) Grupul de lucru pentru reglementări și proiecte de reglementări referitoare la gestionarea integrată a Zonei Costiere; ... e) Grupul de pentru patrimoniul natural și cultural, calitatea mediului, conservarea biodiversității; ... f) Grupul de lucru pentru monitorizare, evaluare și raportare. ... Grupurile de Lucru se vor întruni ori de câte ori este nevoie, ședințele fiind conduse de către un președinte ales din rândul membrilor grupului, asistat de către un reprezentant al STS- ZC ce va avea responsabilitățile menționate mai jos. Un aspect important de menționat este asigurarea motivației și interesului experților de a lucra eficient în aceste Grupuri de Lucru. Este necesară astfel identificarea unor resurse financiare, din bugetul MMAP, care să fie alocate funcționării optime a acestor Grupuri de Lucru, în principal prin remunerarea experților. În organizarea și desfășurarea ședințelor CNZC, precum și ale Grupurilor de Lucru, suportul administrativ (secretariat, logistică) va fi acordat de către Secretariatul Tehnic Administrativ al Zonei Costiere, din cadrul MMAP. În cadrul grupurilor de Lucru vor face parte obligatoriu și reprezentanți ai STA-ZC cu competențe tehnice (baze de date, GIS, monitorizare, raportare, comunicare). Aceștia vor asigura un sprijin permanent desfășurării lucrărilor Grupurilor de Lucru ale CNZC, punând la dispoziția membrilor date/informații necesare, rezultate ale monitorizării implementării strategiei, instrumente de comunicare către publicul larg, etc. Obiectivul activității desfășurate de Grupurile de lucru/grupurile de experți este de a fundamenta procesele decizionale din cadrul CNZC, de a pregăti și oferi consultanță de specialitate pe teme relevante pentru punerea în aplicare corespunzătoare a Strategiei privind gospodărirea integrată a zonei costiere. În ceea ce privește partea executivă, responsabilitatea pentru punerea în aplicare reală a planului de management integrat al zonei costiere și a Strategiei naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere revine MMAP, împreună cu instituțiile centrale și locale menționate Planul de activități. Reorganizarea în noua formă a CNZC, precum și atribuțiile și funcționarea acestuia trebuie se vor stabili/reglementa printr-o Hotărâre de Guvern, urmată de adoptarea unui regulament de organizare și funcționare. ... 1.10. Consultarea și participarea publicului în contextul Planului de Management Integrat al zonei costiere Având în vedere importanța participării și consultării publicului în implementarea cu succes a MIZC, precum și informarea permanentă și corectă a publicului cu privire la acțiunile, proiectele, programele propuse spre derulare în zona costieră, una dintre măsurile / acțiunile prioritare ale Planului de Management Integrat al zonei costiere o constituie elaborarea și implementarea unui Plan de Comunicare (măsura M1.4). Planul de comunicare este structurat după cum urmează:

Scop și obiective Scopul Planului de comunicare este, pe de o parte, creșterea gradului de implicare și participare a factorilor interesați, inclusiv societatea civilă, în procesul de luare a deciziilor cu privire la dezvoltarea sustenabilă a zonei costiere, precum și o informare permanentă, corectă și coerentă a publicului larg. În general, în societatea românească participarea activă în procesul consultativ, cu precădere a publicului larg, dar și a factorilor interesați, nu este o practică foarte comună, din diferite motive (lipsă motivație, slaba informare și comunicare, etc.). Prin elaborarea prezentului plan și prin includerea implementării lui între măsurile prioritare se urmărește atragerea tuturor părților interesate și, mai ales, participarea lor activă în implementarea MIZC. Obiectivele planului de comunicare sunt: 1. Creșterea nivelului de informare a tuturor părților interesate asupra: – conținutului Planului de Management Integrat al zonei costiere; ... – importanței și beneficiilor managementului integrat al zonei costiere; ... – programelor / proiectelor propuse a se derula la nivelul zonei costiere; ... – modificărilor legislative propuse în vederea îmbunătățirii MIZC. ... ... 2. Creșterea eficienței comunicării interne (de exemplu: în cadrul CNZC, între CNZC și MMAP, între autoritățile locale și cele centrale, etc.); ... 3. Stimularea participării publicului la implementarea MIZC. Participarea publicului este un proces continuu de interacțiune între factorii decizionali și publicul ale cărui interese sunt afectate de consecințele deciziilor luate); ... 4. Creșterea gradului de transparență în procesul de informare a publicului cu privire la programele / proiectele / acțiunile implementate în zona costieră; ... 5. Crearea de legături cu furnizorii importanți de știri și mass-media specializate, pentru a crea o rețea de comunicare specifică; ... 6. Adaptarea și utilizarea instrumentelor specifice de informare și comunicare la configurațiile organizaționale, mecanismele decizionale și caracteristicile grupurilor țintă în vederea maximizării impactului programelor / proiectelor implementate în zona costieră; ... 7. Crearea unei atitudini favorabile, în cadrul publicului/grupului țintă vizat de planul de comunicare, referitor la procesul de management integrat al zonei costiere;. ... 8. Dezvoltarea unui comportament al publicului/grupului țintă care să suscite interesul pentru documentare și acțiune referitor la activitățile și rezultatele managementului integrat al zonei costiere. ...

Publicul țintă Publicul țintă vizat de Planul de comunicare este reprezentat atât de publicul specializat, cât și de publicul general. Publicul țintă specializat este format din următoarele categorii: – instituții care sunt implicate direct în procesul MIZC și experți externi care pot fundamenta deciziile, facilita obținerea de finanțări, monitoriza implementarea MIZC și pot informa cu privire la acesta (public intern). Pentru această categorie mesajul va fi mult mai complex; ... – beneficiari sau potențial beneficiari ai rezultatelor implementării strategiei naționale și planului de management integrat al zonei costiere; ... – Părți interesate (stakeholderi) - această categorie reprezintă vectori secundari de informație, putând influența alte grupuri țintă prin activitatea pe care o desfășoară sau prin preluarea informației și transmiterea mai departe către grupurile cu care sunt în strânsă legătură în mod firesc. Din această categorie fac parte: i. mediul academic / de cercetare (în principal universități și institute de cercetare-dezvoltare ce desfășoară activități în zona costieră sau în strânsă legătură cu aceasta); ... ii. mass-media - reprezintă un partener special de comunicare, având caracteristicile unui grup țintă de sine stătător, cât și pe cele ale unui "releu de informație". Din acest motiv, mass media trebuie tratată în mod special, și anume: i) trebuie investit într-o relație corectă cu media, răspunsurile pe care jurnaliștii le solicită trebuie să fie complete și obținute în timp util; ii) trebuie realizate parteneriate informale, pe termen mediu, din care ambele părți să aibă de câștigat (emițătorul de informație să aibă acoperire în presă, iar jurnaliștii să aibă acces la informația nouă, completă, cu valoare de știre); ... iii. ONG-urile, organizațiile profesionale în domeniu, parteneri sociali - aceștia au în general, prin natura background-ului lor un nivel de înțelegere a temei superior jurnaliștilor și mai au în plus un anume public țintă foarte specializat, care, de obicei, este un public captiv. Informațiile pe care acești factori de decizie le preiau și le repun în sistem au următoarele caracteristici: sunt prelucrate deja, corecte (de obicei), adaptate pe profilul grupului țintă secundar și au un grad ridicat de credibilitate (publicul secundar o preia dintr-o sursă de încredere pentru el). ... ...

Mesaje Mesajele transmise trebuie să fie personalizate, în funcție de publicul țintă. Astfel, pentru publicul larg, mesajul are un caracter generalist, fiind transmis prin intermediul mass-media și rețelelor de socializare. În general, mesajul transmis acestui public este relativ simplu urmărind atingerea nivelului de conștientizare / familiarizare cu subiectul (awareness). În cazul publicului specializat mesajul devine mai elaborat, mai complex, dar, de asemenea, diferă în funcție de categoria de public specializat căruia i se adresează. Mesajul cel mai complex este comunicat profesioniștilor și instituțiilor care sunt implicate direct în procesul MIZC. Printre mesajele principale ce vizează publicul specializat se numără: – informații privind surse de finanțare pentru programele / proiectele propuse; ... – informații cu privire la oportunități de business în domeniul economiei albastre / verzi; ... – informații cu privire la apeluri de deschise pentru finanțare (națională sau europeană); ... – informații cu privire la gradul de atingere a obiectivelor Strategiei naționale MIZC; ... – informații despre impactul programelor / proiectelor propuse; ... – exemple de bune practici; ... – informații privind modificările legislative; ... – informații cu privire la discuțiile/dezbaterile din ședințele CNZC; ... – informații privind calendarul dezbaterilor publice privind proiectele din zona costieră; ... – informații cu privire la organizarea de cursuri de instruire și perfecționare în managementul integrat al zonei costiere. ... Toate aceste mesaje vor fi transmise (atât publicului specializat, cât și publicului larg) de către specialiști în comunicare din cadrul Secretariatului Tehnic Administrativ al Zonei Costiere (STA-ZC), ce funcționează în cadrul MMAP folosind mijloacele / instrumentele descrise mai jos.

Instrumente/mijloace de comunicare Instrumentele de comunicare utilizate vor asigura transmiterea și difuzarea mesajelor către publicul țintă în vederea atingerii atât a obiectivelor Strategiei Naționale MIZC, cât și a scopului și obiectivelor specifice ale Planului de Comunicare. Instrumentele de comunicare vor difuza mesaje adaptate la specificul publicului/grupului țintă astfel încât impactul generat să asigure îndeplinirea obiectivelor de comunicare și totodată să asigure sustenabilitatea implementării Strategiei pe termen mediu și lung. a) Comunicarea online - va fi abordată cu prioritate deoarece este cea mai utilizată de grupurile specializate și de multiplicatorii de informație. În cadrul comunicării online, accentul va fi mutat către o comunicare bidirecțională online (nu doar o emitere de informații, ci și preluare de feedback și oferire de răspunsuri). O pagină web, dedicată managementului zonei costiere, va fi creată pe site-ul MMAP și va fi utilizată ca portal unic de informații privind toate programele / proiectele din zona costieră. Această pagină va avea incluse: – o secțiune de linkuri utile ce va fi actualizată periodic; ... – o secțiune cu noi informații în domeniu, la nivel național, european și internațional; ... – un forum de discuții, dezbateri; ... – o secțiune Q&A care să fie folosită ca resursă pentru oferirea de răspunsuri, inclusiv la întrebări primite pe email la adresele oficiale de corespondență; ... – o secțiune dedicată furnizării de informații privind calendarele de implementare a programelor și procesele conexe de consultare a publicului; ... – o secțiune pentru informarea cu privire la oportunități de joburi în domeniul MIZC, oportunități de business (verde / albastru), oportunități de finanțare. ... Toate secțiunile website-ului vor fi actualizate în mod curent, cel mult la 6 luni. Comunicarea online se va realiza și prin mijloacele social media (în special vizând publicul larg) prin crearea de pagini dedicate și grupuri de discuții pe rețelele de socializare. ... b) Media relations (relații cu mass media) - include: – încurajarea publicațiilor de a realiza secțiuni dedicate urmăririi progresului implementării planului de management integrat al zonei costiere, MIZC și, în particular, a programelor / proiectelor finanțate; ... – oferirea cu prioritate de informații rezultate din activitățile de monitorizare a stadiului implementării strategiei naționale MIZC către aceste publicații care au secțiuni dedicate; ... – identificarea și oferirea de proiecte care pot preluate ("adoptate") și monitorizate de aceste publicații, pentru a fi prezentate ca bune practici; ... – încurajarea publicațiilor de a acoperi impactul proiectelor la nivelul comunității (contextualizare), nu doar de a monitoriza rezultatele imediate ale proiectelor; ... – interviuri cu reprezentanți ai CNZC / experți din echipa de implementare a Strategiei Naționale MIZC la posturile locale și naționale de radio și TV; ... – conferințe de presă; ... – informări/ comunicate de presă cu prilejul unor evenimente importante (ex. lansarea Strategiei naționale MIZC, lansarea unui proiect de importanță majoră în zona costieră, etc.); ... – difuzarea spoturilor radio și tv (advertising), dedicate, în special publicului larg. ... ... c) Evenimente – organizarea de evenimente proiectate pe baza solicitărilor grupurilor țintă, a feedback-ului colectat online; ... – sesiuni de informare specializate, "info workshops", scurte (2-3 ore), în grupuri relativ mici (20-30 persoane), la nivel județean/local, inclusiv cu răspunsuri la probleme punctuale; sunt vizați potențialii beneficiari și beneficiarii, în sesiuni distincte; ... – organizarea de evenimente pentru publicul larg (ex. Ziua Internațională a Mării Negre, Ziua Dunării, etc). Aceste evenimente vizează informarea publicului larg cu privire la rezultatele și impactul implementării managementului integrat al zonei costiere, oferirea de exemple de "povești de succes", etc. ... ... d) Materiale de prezentare (broșuri, ghiduri, flyere, afișe/ bannere online și/sau format fizic). ... Planul de acțiune - cuprinde acțiuni prioritare și acțiuni cu caracter permanent. Acțiunile prioritare vizează, în special, comunicarea și informarea publicului (atât a celui specializat, cât și a publicului larg) cu privire la demararea implementării Planului de Management Integrat al zonei costiere și a Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și importanța acestui proces. Acțiunile prioritare propuse sunt: – dezvoltarea paginii web pe site-ul MMAP; ... – realizarea identității vizuale a Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și a Planului de Management Integrat al zonei costiere (sigla, slogan etc.); ... – organizare unui eveniment de amploare care să marcheze lansarea implementării Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și a Planului de Management Integrat al zonei costiere; ... – realizarea și publicarea comunicatelor de presa și articolelor de presă care să promoveze evenimentul de lansare a implementării Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și a Planului de Management Integrat al zonei costiere; ... – organizarea unei conferințe de presă care să marcheze startul implementării Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și a Planului de Management Integrat al zonei costiere. ... Acțiunile cu caracter permanent sunt: – întreținerea și permanenta actualizare a paginii web dedicată procesului de management integrat al zonei costiere - acțiune cu caracter permanent: ... – conceperea, tipărirea și diseminarea materialelor publicitare (broșuri, ghiduri, flyere, afișe/ bannere online și/ sau în formă fizic) ... – realizarea și difuzarea de buletine informative / comunicate de presă cu privire la rezultatele ședințelor CNZC; ... – informarea prin mijloace online (website, social media) asupra rezultatelor ședințelor CNZC; ... – campanii de promovare, atât online (prin publicare pe pagina web dedicată și prin mijloace social media), cât și în mass-media locală a dezbaterilor publice, proceselor consultative cu privire la programele / proiectele din zona costieră în vederea creșterii gradului de participare activă a factorilor interesați; ... – informarea publicului larg prin mijloace social media cu privire la proiectele propuse a se implementa în zona costieră; ... – diseminarea în mass-media și în social media a "poveștilor de succes" din zona costieră: ... – organizarea de conferințe de presă cu prilejul lansării unor proiecte importante în zona costieră; ... – interviuri în mass-media sau online cu principalii actori ai procesului MIZC; ... – organizarea de evenimente de informare specializate, "info workshops", scurte (2-3 ore), în grupuri relativ mici (20-40 persoane), la nivel județean (două pe an, câte unul în cele două județe din zona costieră); ... – organizarea de evenimente anuale de promovare a rezultatelor și beneficiilor managementului integrat al zonei costiere cu prilejul Zilei Internaționale a Mării Negre; ... – promovarea rezultatelor implementării Planului și Strategiei naționale MIZC în cadrul unor evenimente naționale sau internaționale (altele decât cele organizate de MMAP). ...

Surse de finanțare Principala sursă de finanțare este bugetul propriu al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, dar alte posibile surse de finanțare, în special pentru organizarea și participarea la diverse evenimente, pot fi proiectele naționale și cele europene.

Monitorizare și Evaluare Indicatorii de rezultat folosiți pentru monitorizarea și evaluarea atingerii obiectivelor de Planului de comunicare sunt: – numărul de vizitatori ai website-ului dedicat; ... – numărul articolelor de presă care promovează evenimentul de lansare a implementării Strategiei naționale MIZC și a Planului de Management Integrat al zonei costiere; ... – numărul de participanți la conferințele de presă; ... – numărul de materiale promoționale realizat; ... – numărul de buletine informative și comunicate de presă; ... – număr de conferințe de presă; ... – număr de interviuri; ... – numărul de participanți la dezbateri publice / procese consultative; ... – numărul de postări în social media; ... – numărul de spoturi publicitare (radio, tv) dedicate MIZC; ... – numărul de evenimente dedicate publicului larg; ... – numărul de eveniment dedicate publicului specializat; ... – numărul de evenimente organizate de alte instituții în care a fost promovat procesul MIZC; ... – numărul de cetățeni informați cu privire la activitățile derulate în zona costieră; ... – numărul de articole generate în mass-media în urma campaniilor de promovare; ... – tipul de reacții generate în urma campaniilor de promovare. ... ... 1.11. Plan de monitorizare al activităților În procesul de implementare a activităților propuse a se realiza în cadrul Planului de Management Integrat al zonei costiere pot avea loc schimbări, fie planificate / așteptate, fie neprevăzute, care sunt înregistrate printr-o monitorizare eficientă. Gradul de realizare al fiecărei activități va fi monitorizat cu o frecvență anuală (excepție făcând activitățile referitoare la cadrul instituțional și cel legislativ, când frecvența este semestrială) de către principala instituție responsabilă pentru implementarea ei. Informațiile referitoare la monitorizarea activităților sunt furnizate de către instituțiile responsabile Grupului de lucru pentru monitorizare și evaluare din cadrul CNZC, care va elabora un Raport anual de progres al implementării Planului. În cazul activităților cu prioritate foarte ridicată referitoare la cadrul legislativ și instituțional și cu termen de implementare 2025, va fi elaborat un raport semestrial de progres. Scopul elaborării raportului semestrial de monitorizare este de identifica eventualele probleme ce apar la implementarea activităților respective și de a se lua măsurile corective necesare. În cazul activităților cu termen de implementare 2030, în 2027, ultimul an în care instituțiile responsabile pot aplica pentru proiecte europene și / sau naționale pentru a accesa fonduri din programele de finanțare 2021 - 2027, se va elabora un raport intermediar ce va include și informațiile din rapoartele anuale. Acest raport intermediar permite CNZC evaluarea progresului realizat în implementarea activității și identificarea problemelor sau potențialelor obstacole ce pot împiedica realizare cu succes a activității respective. Pe baza evaluării progresului realizat este posibil să se efectueze ajustări periodice ale măsurilor și acțiunilor, în concordanță cu caracterul adaptiv al procesului de management a zonei costiere La finalul fiecărei activități, instituțiile responsabile vor întocmi un scurt Raport final ce va sintetiza modul de implementare al activității, rezultatele atinse și în ce măsură a contribuit la realizarea obiectivelor. Astfel, având în vedere termenele de implementare al activităților, respectiv 2025, 2027 și 2030, în toți acești ani, va fi elaborat de către Grupul de Lucru pentru monitorizare și evaluare un Raport Final (va include doar informații referitoare la activitățile ce s-au finalizat în acel an). În Tabelul 2.11.1 este reprezentat Planul de monitorizare al activităților, indicându-se pentru fiecare activitate Raportul de monitorizare unde este analizat progresul realizat de respectiva activitate. Toate rapoartele elaborate de către grupul de lucru pentru monitorizare și evaluare, fie că sunt anuale, intermediare sau finale, vor fi comunicate tuturor părților interesate prin intermediul Planului de Comunicare. Tabel 2.11.1 Plan de monitorizare al activităților Legendă: RS - Raport de progres semestrial, RA - Raport de progres anual, RI - Raport Intermediar (2025, 202 7), RF - Raport final (2025, 2027, 2030) Măsura Activitatea 2025 2026 2027 2028 2029 2030 M1.1 Consolidarea mecanismului instituțional A.1.1.1 .Revizuirea/ completarea OUG 202/2002 cu privire la organizarea și componența CNZC RS/ RF A.1.1.2.Revizuirea actelor normative subsecvente pentru funcționarea CNZC, precum și completarea cu alte reglementări pentru aprobarea proceduri de lucru pentru grupurile de experți, cooperarea cu STA-ZC, emiterea avizelor, etc. RS/ RF A.1.1.3.Realizarea unei liste largi cu experți în vederea selectării acestora în vederea constituirii Grupurilor de Lucru RS/ RF A.1.1.4.Elaborarea unui studiu pentru stabilirea structurii bazei de date a Observatorului zonei costiere și a soluțiilor instituționale pentru gestionare RS/ RF A. 1.1.5.Elaborarea și aprobarea reglementărilor necesare înființării și funcționării; RS/ RF A.1.1.6.Programe de instruire a operatorilor de baze de date RA RA RI RA RA RF A.1.1.7.Realizarea legăturilor instituționale pentru asigurarea schimbului de date și informații cu alte sisteme de date, aparținând altor instituții RS/ RF A.1.2.1.Elaborarea unui studiu centralizat pentru toată zona costieră pentru stabilirea spațiilor critice din zona costieră RS/ RF M1.2 Revizuirea cadrului legislativ referitor la delimitarea zonei costiere A.1.2.2. Stabilirea criteriilor de delimitare a spațiilor sensibile/ critice/ vulnerabile din zona costieră; RS/ RF A.1.2.3.Elaborarea și aprobarea proiectelor de revizuire a OUG 202/2002 , precum și a actelor normative subsecvente RA RA RF M1.3. Consolidarea capacității umane a aparatului administrativ A.1.3.1.Identificarea beneficiarilor instituționali potențiali și a nevoii acestora de asistență tehnică RS/ RF A.1.3.2.Elaborarea planului de acțiuni de asistență tehnică RS/ RF A.1.3.3.Implementarea planului de acțiuni de Asistență Tehnică RA RA RI RA RA RF M1.4 Creșterea gradului de participare a tuturor factorilor implicați în gestionarea zonei costiere A.1.4.1.Elaborarea unui Plan de comunicare al Strategiei naționale pentru managementul integrat a zonei costiere A.1.4.2. Implementarea unui Plan de comunicare al Strategiei naționale pentru managementul integrat a zonei costiere RS/ RF A.1.4.3.Promovarea, prin campanii de conștientizare, a unui instrument de tip citizen-science în vederea implicării directe a cetățenilor, pe bază de voluntariat, în procesul de management integrat al zonei costiere RA RA RI RA RA RF A.1.4.4.Organizare de cursuri periodice de instruire a voluntarilor în aplicarea tehnicilor de monitoring RS/ RF A.4.1.5.Realizarea unui mecanism care să permită accesul voluntarilor la infrastructura de monitorizare a organizațiilor specializate RS/ RF M1.5 Creșterea eficienței supravegherii și controlului utilizării resurselor zonei costiere A. 1.5.1.Dezvoltarea unor mecanisme pentru îmbunătățirea coordonării acțiunilor entităților /organizațiilor responsabile pentru supravegherea și controlul activităților de pescuit, poluării apelor subterane și de suprafață, poluării solului, construcțiilor ilegale, etc.; RS/ RF A.1.5.2.Realizarea periodică de programe de instruire a personalului de control; RA RA RI RA RA RF A.1.5.3.Realizarea de programe de consolidare a capacităților tehnice RA RA RI RA RA RF M2.1 Creșterea eficienței acțiunilor de protecție, și conservare a patrimoniului cultural A.2.1.1.Inițierea și implementarea de programe de promovare a identității și a patrimoniului cultural local și regional, material și imaterial, precum și de punere în valoare a clădirilor cu valoare arhitecturală și culturală pentru comunitate RA RA RI RA RA RF A.2.1.2.Implementarea de proiecte pilot de reabilitare a patrimoniului cultural local și regional, material și imaterial RA RA RI RA RA RF A.2.1.3.Inițierea și implementarea de programe-cadru de dezvoltare locală care să aibă în vedere regenerarea urbană și reabilitarea centrelor urbane cu valoare istorică RA RA RI RA RA RF A.2.1.4.Implementarea de proiecte de evaluare și prevenire a riscurilor pentru protejarea patrimoniului cultural de efectele dezastrelor naturale și de amenințările determinate de acțiunea uman RA RA RI RA RA RF M.2.2. Alcătuirea cadastrului monumentelor și siturilor arheologice A.2.2.1.Crearea unei baze de date geospațiale a monumentelor și siturilor arheologice din Lista Monumentelor Istorice pentru zona costieră; RA RA RI RA RA RF A.2.2.2.Realizarea unui atlas al elementelor de patrimoniu construit din LMI din zona costieră; RA RA RI RA RA RF A.2.2.3.Identificarea regimului de proprietate pentru monumentele și siturile din LMI de grupă valorică A (de importanță națională și internațională) din zona costieră. RA RA RI RA RA RF M2.3 Inventarierea, cercetarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural subacvatic A 2.3.1 Modificarea cadrului legislativ privitor la cercetarea arheologică a mediului subacvatic RS/ RF A 2.3.2 Inițierea și implementarea unui program național de pregătire și formare profesională a arheologilor, în scopul constituirii unui corp profesional dedicat domeniului care să asigure standarde de calitate ale intervențiilor de cercetare și conservare a patrimoniului cultural subacvatic RA RA RI RA RA RF A 2.3.3. Înființarea unui centru de cercetări arheologice subacvatice, dotat cu aparatura și tehnica necesare derulării acestui tip de investigații RA RA RI RA RA RF A 2.3.4 Realizarea unei baze de date care va cuprinde informații istorice, descriptive și spațiale privitoare la patrimoniul cultural și peisajul istoric subacvatic RA RA RI RA RA RF A 2.3.5 Crearea în cadrul muzeelor de istorie și arheologie de infrastructuri pentru analiza, conservarea și restaurarea patrimoniului cultural subacvatic, asigurându-se astfel păstrarea în condiții optime, punerea în valoare și accesibilitatea atât pentru specialiști, cât și publicul larg RA RA RI RA RA RF M2.4 Inventarierea și refacerea peisajului costier A.2.4.1.Elaborarea unei metodologii pentru inventarierea și evaluarea peisajului costier RA RA RF A.2.4.2.Realizarea atlasului peisajului costier RA RA RF A.2.4.3.Elaborarea unei metodologii/ ghid pentru programele de conservare /reabilitare/ valorificare a peisajului costier RA RA RF M3.1 Creșterea gradului de protecție și conservare a habitatelor zonei costiere A.3.1.1.Stabilirea unui cadru de guvernanță consolidat pentru a remedia disparitățile existente, pentru a asigura punerea în aplicare deplină a legislației UE și care sa reunească toate eforturile existente. RA RA RF A.3.1.2.Monitorizarea și cartarea ecosistemelor costiere, în scopul de a spori capacitatea acestora de a oferi beneficii esențiale pentru dezvoltare sustenabilă. RA RA RI RA RA RF A.3.1.3.Dezvoltarea și implementarea de proiecte pilot pentru conservarea unor specii sau a unor habitate periclitate pe plan național și/sau European. RA RA RI RA RA RF M3.2 Elaborarea sau actualizarea, după caz, a Planurilor de Management pentru ariile naturale protejate din zona costieră A.3.2.1.Elaborarea/Actualizarea și implementarea Planurilor de management, strategiilor și a măsurilor de management a ariilor naturale protejate, precum și altor activități conexe (activități preliminare măsurilor concrete de investiții sau conservare). RA RA RI RA RA RF A.3.2.2.Inițierea și implementarea de programe de cercetare pentru protecția și conservarea ariilor protejate și a resurselor acvatice vii. RA RA RI RA RA RF M3.3 Restabilirea/refacerea și utilizarea sustenabilă a ecosistemelor costiere utilizând soluțiile bazate pe natură A.3.3.1.Elaborarea unui plan de refacere a habitatelor, în special a celor cu rol major în combaterea efectelor schimbărilor climatice (zonele umede, pajiști marine, apele costiere, lagune, păduri, soluri fertile). RA RA RF A.3.3.2.Identificarea și diminuarea factorilor care conduc la pierderea și degradarea habitatelor din zona costieră și refacerea acestora utilizând soluțiile bazate pe natură. RA RA RI RA RA RF A.3.3.3.Dezvoltarea și implementarea unor proiecte pilot naționale și transfrontaliere dedicate restabilirii/refacerii ecosistemelor costiere utilizând soluțiile bazate pe natură. RA RA RI RA RA RF A.3.3.4.Organizarea de campanii de conștientizare privind restabilirea/refacerea ecosistemelor costiere utilizând soluțiile bazate pe natură. RA RA RI RA RA RF M3.4 Evaluarea funcțiilor și serviciilor ecosistemice prin instrumente monetare și nonmonetare A.3.4.1.Identificarea, catalogarea și monitorizarea serviciilor ecosistemice. Rs/ RF A.3.4.2.Stabilirea instrumentelor pentru valorizarea monetară și nonmonetară a serviciilor ecosistemice în concordanță cu obiectivele de protecție și conservare a speciilor și habitatelor. RA RA RI RA RA RF A.3.4.3.Elaborarea instrumentelor de reglementare pentru direcționarea investițiilor către fondul destinat proiectelor de reconstrucție ecologică și renaturare. RA RA RI RA RA RF M3.5 Consolidarea/ Întărirea managementului speciilor invazive A.3.5.1.Elaborarea și implementarea unui plan de controlul al vectorilor de introducere a speciilor alohtone și monitorizarea posibilelor căi de pătrundere. RA RA RI RA RA RF A.3.5.2.Dezvoltarea metodelor moderne (mADN) pentru detectarea rapidă a speciilor alohtone și identificarea căilor de acces, înainte de extinderea lor în zona costieră. RA RA RI RA RA RF A.3.5.3. Introducerea sistemelor de avertizare timpurie și management al riscului în cazul pătrunderii de patogeni și a planurilor de contingență pentru reducerea impactului acestora. RA RA RI RA RA RF M4.1 Creșterea capacității de monitorizare a calității aerului, precum și a depunerilor atmosferice A.4.1.1.Realizare de studii pentru identificarea noilor locații de monitorizare a calității aerului RS/ RF A.4.1.2.Realizarea de proiecte pilot pentru monitorizarea depunerilor atmosferice RA RA RI RA RA RF A.4.1.3.Crearea unei rețele de monitorizare a depunerilor atmosferice în zona costieră RA RA RI RA RA RF M4.2 Extinderea și modernizarea infrastructurii de canalizare și epurare în partea nordică a zonei costiere, aferentă Deltei Dunării A.4.2.1.Extinderea și modernizarea infrastructurii de canalizare în partea nordică a zonei costiere RA RA RI RA RA RF A.4.2.2.Modernizarea infrastructurii de epurare în partea nordică a zonei costiere RA RA RI RA RA RF M4.3 Dezvoltarea unui program pentru studierea principalelor surse, căi de transport și impactului contaminanților emergenți asupra faunei și omului, precum și dezvoltarea unui program de monitorizare a acestora A.4.3.1.Realizarea de studii privind bioacumularea, biomagnificarea și evaluarea riscului prezenței contaminanților emergenți în ecosistemele marine și dulcicole asupra faunei și sănătății omului RA RA RF A.4.3.2.Realizarea unui Registru al contaminanților emergenți; RA RA RF A.4.3.3.Dezvoltarea și testarea infrastructurii de monitorizare a contaminanților emergenți în mediul acvatic RA RA RI RA RA RF A.4.3.4.Dezvoltarea programelor de monitorizare a contaminanților emergenți în mediul acvatic RA RA RI RA RA RF M4.4 Inițierea și implementarea de programe pentru îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor A.4.4.1.Realizarea programelor pentru creștere a gradului de colectare a deșeurilor în partea nordică a zonei costiere RA RA RI RA RA RF A.4.4.2.Identificarea și aplicarea de soluții ecologice pentru reducerea cantității de deșeuri biodegradabile rezultate în mediul rural sau în zonele de case din mediul urban RA RA RI RA RA RF A.4.4.3.Realizarea unor programe pentru extinderea infrastructurii de tratare a deșeurilor folosind soluții ecologice RA RA RI RA RA RF A.4.4.4.Programe pentru dezvoltarea infrastructurii de tratare a deșeurilor provenite din construcții, care să asigure reutilizarea și reciclarea prin transformarea acestora în materiale sau materii secundare gata de utilizare RA RA RI RA RA RF M4.5 Dezvoltarea infrastructurii verzi în zona carierelor active de calcare și șisturi verzi (zona Tașaul- Luminița) A.4.5.1.Realizarea de campanii de conștientizare a impactului negativ al activității de exploatare a calcarelor și șisturilor verzi în rândul operatorilor economici, administrației publice și altor factori interesați locali RA RA RI RA RA RF A.4.5.2.Realizarea de campanii de conștientizare și atragerea a publicului în acțiuni de monitorizare a sitului; RA RA RI RA RA RF A.4.5.3.Inițierea și implementarea de proiecte de dezvoltare a infrastructurii verzi (perdele forestiere, ecrane de protecție împotriva zgomotului, reciclarea materialelor reziduale - resturi de piatră, etc.) pentru reducerea poluării generate de activitatea de minerit și activitățile conexe (transport) RA RA RI RA RA RF A.4.5.4.Testarea și definirea metodelor de pregătire a infrastructurii fizice a carierei în timpul proceselor de exploatare, pentru a facilita stabilirea planurilor de refacere care să crească serviciile ecosistemice și biodiversitatea în perioada post-exploatare RA RA RI RA RA RF M5.1 Gestionarea siturilor contaminate și potențial contaminate din zona costieră A.5.1.1.Actualizarea inventarului siturilor contaminate și potențial contaminate RA RA RF A.5.1.2.Identificarea și aplicarea de noi soluții ecologice, inovative, pentru remedierea siturilor contaminate, cât și a celor din proximitatea acestora RA RA RI RA RA RF A.5.1.3.Creșterea capacității de monitorizare post remediere prin sisteme inteligente de supraveghere, control și investigare RA RA RI RA RA RF M5.2 Restaurarea ecologică a lacurilor urbane în scopul valorificării potențialului lor natural și turistic (lacurile Tăbăcărie, Costinești, Belona, Neptun, etc.) A.5.2.1.Derularea de campanii de conștientizare a potențialului natural și turistic al lacurilor urbane și de atragere a societății civile în proiectele de restaurare RA RA RI RA RA RF A.5.2.2.Angrenarea cetățenilor în monitorizarea stării ecologice a lacurilor urbane RA RA RI RA RA RF A.5.2.3.Identificarea și aplicarea soluțiilor bazate pe natură pentru reducerea/stoparea aportului de poluanți, materie organică și deșeuri în lacurile urbane RA RA RI RA RA RF A.5.2.4.Identificarea și testarea prin proiecte pilot a soluțiilor ecologice de restaurare a lacurilor urbane RA RA RI RA RA RF M5.3 Inițierea și implementarea programelor pentru îndepărtarea deșeurilor marine, din coloana de apă și de pe fundul mării A.5.3.1.Stabilirea mecanismelor de cooperare și dezvoltarea programelor de creștere a gradului de conștientizare în rândul comunităților de pescari cu privire la efectele negative ale deșeurilor marine asupra ecosistemului costier, în particular asupra resurselor vii; RA RA RF A.5.3.2.Realizarea de proiecte/ acțiuni pilot pentru îndepărtarea deșeurilor plutitoare și a celor scufundate, colectarea acestora și tratarea lor ulterioară, inclusiv reciclarea lor RA RA RI RA RA RF M6.1 Aplicarea de soluții moderne, simple și costeficiente pentru monitorizarea efectelor eroziunii costiere A.6.1.1.Dezvoltarea unui serviciu național operațional, automat și gratuit de monitorizare a liniei țărmului pe baza imaginilor satelitare cu acces liber și gratuite (precum Sentinel-2 sau Landsat 8/9) RA RA RF A.6.1.2.Implementarea sistemului național de monitorizare a liniei țărmului mării RA RA RI RA RA RF M6.2 Îmbunătățirea managementului sedimentelor în Delta Dunării și pe țărmul românesc al Mării Negre A.6.2.1.Dezvoltarea de instrumente moderne și cost eficiente de monitorizare a fluxului sedimentelor în interiorul Deltei Dunării, cât și pe întreg țărmul românesc al Mării Negre RA RA RI RA RA RF A.6.2.2.Crearea unor mecanisme de management al sedimentelor în Delta Dunării și pe țărmul românesc al Mării Negre RA RA RI RA RA RF M6.3 Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilității zonei de coastă la furtuni extreme, identificarea și analizarea riscurilor potențiale și stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare și remediere A.6.3.1.Extinderea spațială a rețelei de maregrafe și anemografe RA RA RI RA RA RF A.6.3.2.Dezvoltarea de sisteme inteligente de observații meteorologice, hidrologice și hidrografice locale ca suport pentru evaluarea riscurilor RA RA RI RA RA RF A.6.3.3.Crearea de perdele forestiere împotriva vânturilor puternice RA RA RI RA RA RF A.6.3.4.Consolidarea infrastructurii existente pentru a suporta impactul furtunilor severe pe baza celor mai recente date privind fenomenele extreme și valurile de furtună RA RA RI RA RA RF A.6.3.5.Protejarea surselor de apă împotriva intruziunii apei sărate (unde este cazul - localități din Delta Dunării) RA RA RI RA RA RF M6.4 Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilității zonei de coastă la secetă, identificarea și analizarea riscurilor potențiale și stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare și remediere A.6.4.1.Îmbunătățirea sistemului de avertizare timpurie și notificare pentru secetă RA RA RF A.6.4.2.Îmbunătățirea și eficientizarea sistemului de alimentare cu apă, incluzând aici realizarea/refacerea infrastructurii privind asigurarea apei pentru irigații; RA RA RI RA RA RF A.6.4.3.Utilizarea soiurilor de culturi rezistente la secetă și temperaturi ridicate; RA RA RI RA RA RF A.6.4.4.Înființarea de perdele forestiere pentru obținerea unor condiții de microclimat favorabil culturilor agricole și pentru protecția calității solurilor de pe terenurile agricole; RA RA RI RA RA RF M6.5 Realizarea unei evaluări detaliate a vulnerabilității zonei de coastă la inundații, identificarea și analizarea riscurilor potențiale și stabilirea de măsuri prioritare de prevenire, atenuare, adaptare și remediere A.6.5.1.Îmbunătățirea sistemului de avertizare timpurie și notificare pentru inundații RA RA RF A.6.5.2.Îmbunătățirea sistemelor de drenaj (în localități, infrastructură rutieră, feroviară, etc.) RA RA RI RA RA RF A.6.5.3.Împădurirea zonelor degradate cu productivitate scăzută, precum și ameliorarea suprafețelor forestiere degradate în vederea producerii efectelor anti-eroziune (combinarea măsurilor și lucrărilor biologice, biotehnice și tehnice) RA RA RI RA RA RF A.6.5.4.Lucrări și măsuri care vizează protecția împotriva inundațiilor, protecția împotriva eroziunii cauzate de apă, vânt și torenți, drenarea și eliminarea consecințelor unor astfel de impacturi ale inundațiilor (împăduriri, plantare de iarbă, stuf, terasare, curățarea albiei etc.) RA RA RI RA RA RF A.6.5.5.Impunerea de interdicții de: defrișarea și tăierea pădurilor în zonele erodate; denudarea zonelor; nivelarea necontrolată a terenurilor necultivate; umplerea izvoarelor; construirea de structuri care ar putea pune în pericol stabilitatea terenului și întreprinderea altor acțiuni care duc la eroziune și apariția torenților RS/ RF M7.1 Stimularea întreprinderilor care obțin eticheta ecologică pentru activitatea de cazare turistică A.7.1.1.Realizarea de campanii de promovare și informare a deținătorilor și managerilor structurilor de primire turistică asupra criteriilor pentru încadrarea în program și ale avantajelor obținerii “Eticheta ecologică în turism“ RA RA RI RA RA RF A.7.1.2.Inițierea și aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a unui Program de stimulare a întreprinderilor din turism care au obținut, urmare investițiilor realizate, “Eticheta ecologică în turism“. RA RA RF M7.2 Stimularea operatorilor de plaje și de porturi de agrement care reușesc să obțină distincția Blue Flag A.7.2.1.Realizarea de campanii de promovare și informare a antreprenorilor cu privire la criteriile pentru încadrarea în program și avantajele programului RA RA RI RA RA RF A.7.2.2.Realizarea de campanii de promovare a plajelor și porturilor de agrement care au obținut distincția Blue Flag RA RA RI RA RA RF A.7.2.3.Inițierea și aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a unui Program de stimulare a operatorilor din turism care au obținut, urmare investițiilor realizate, distincția Blue Flag. RA RA RF M7.3 Inițierea și implementarea unui program de dezvoltare a turismului subacvatic A.7.3.1.Revizuirea legislației privind reglementarea activităților de scufundare în scop recreativ și științific RS/ RF A.7.3.2.Realizarea de campanii de conștientizare a importanței protejării și conservării patrimoniului cultural subacvatic; RA RA RI RA RA RF A.7.3.3.Realizarea de campanii pentru promovarea turismului subacvatic la litoralul românesc RA RA RI RA RA RF A.7.3.4.Inițierea și implementarea de programe de pregătire/ specializare pentru ghizii turistici (scuba - diving, arheologie subacvatică, istorie, etc); RA RA RI RA RA RF A.7.3.5.Inițierea și implementarea de proiecte pentru identificarea rutelor turistice subacvatice și interconectarea lor la siturile culturale terestre RA RA RI RA RA RF A.7.3.6.Inițierea și implementarea de proiecte de restaurare a siturilor și obiectelor subacvatice RA RA RI RA RA RF M7.4 Reabilitarea stocurilor de pești cu valoare comercială, încurajarea și susținerea implementării procedurilor/tehnicilor și tehnologiilor de pescuit sustenabil prin acordarea de stimulente A.7.4.1.Reabilitarea ecologică a zonelor de reproducere și creștere a stadiilor timpurii, pentru refacerea stocurilor și rutelor de migrație a peștilor și pentru decolmatarea căilor de acces RA RA RI RA RA RF A.7.4.2.Îmbunătățirea/corelarea legislației naționale în acord cu legislația europeană, privind: i) folosirea uneltelor de pescuit, precum plasele monofilament, combaterea, cu măsuri reale, a braconajului, ii) consultarea reprezentanților din pescării în elaborarea de politici care influențează domeniul pescăresc, iii) protejarea intereselor pescarilor autohtoni și acordarea de compensații financiare în perioade nefavorabile, îmbunătățirea condițiilor de muncă ale pescarilor RA RA RF A.7.4.3. Crearea unui fond de garantare pentru sectorul operațional de pescuit RA RA RF A.7.4.4. Alocarea de terenuri care să servească amenajării de adăposturi pescărești în vederea reactivării pescuitului costier la scară redusă RA RA RF A.7.4.5. Realizarea de campanii de conștientizare și de instruire a pescarilor și piscicultorilor RA RA RI RA RA RF A.7.4.6. Stimularea activității de cercetare în domeniul piscicol. RA RA RI RA RA RF M7.5 Dezvoltarea infrastructurii pescărești și utilizarea de mijloace de pescuit prietenoase cu mediul pentru evitarea deteriorării substratului marin și diminuarea presiunii asupra mediului A.7.5.1. Elaborarea și implementarea programelor pentru modernizarea ambarcațiunilor de pescuit, dotarea cu echipamente de navigație și plase de pescuit specializate, diferențiat pe specii de pește RA RA RI RA RA RF A.7.5.2. Elaborarea și implementarea programelor privind modernizarea uneltelor de pescuit, respectiv achiziția de noi unelte, schimbarea motoarelor ambarcațiunilor RA RA RI RA RA RF A.7.5.3. Îmbunătățirea bazei logistice prin retehnologizare și modernizarea infrastructurii, achiziționarea de echipamente moderne și soft-uri specializate pentru standardizarea metodelor de pescuit și procesarea datelor de producție. RA RA RI RA RA RF M7.6 Dezvoltarea acvaculturii costiere (marine, terestre) prietenoase cu mediul A.7.6.1. Identificarea și concesionarea zonelor și selectarea speciilor pretabile pentru acvacultură RS/ RF A.7.6.2. Implementarea standardelor de calitate pentru peștele de consum livrat în stare vie, în special în cazul aplicării unor tehnologii ecologice RA RA RF A.7.6.3. Dezvoltarea/consolidarea infrastructurii specifice, inclusiv crearea și dezvoltarea de puncte de debarcare numai pentru acvacultură RA RA RI RA RA RF A.7.6.4. Implementarea sistemului de trasabilitate pentru produsele pescuite și cultivate, suport pentru sistemul integrat de monitorizare a traseului complet de la capturare până la consumatorul final RA RA RI RA RA RF A.7.6.5. Implementarea unor programe de prevenție și tratament în cadrul unor rețele specializate pentru monitorizarea calității apei și bolilor la pești cu impact cantitativ și calitativ asupra produsului final RA RA RI RA RA RF A.7.6.6. Elaborarea și implementarea de măsuri fiscale care să asigurare producția în cazul unor calamități naturale. RA RA RI RA RA RF M7.7 Reabilitarea activităților tradiționale și valorificarea resursei stuficole din Delta Dunării A. 7.7.1. Realizarea de campanii de conștientizare a populației locale și turiștilor cu privire la beneficiile reabilitării activităților tradiționale de valorificare a stufului, de noi oportunități de valorificare a resursei stuficole, alături de beneficiile economice pe care aceste oportunități le implică RA RA RI RA RA RF A.7.7.2. Inițiere și implementare de proiecte pilot pentru producerea de energie din stuf RA RA RI RA RA RF A.7.7.3. Realizarea de cursuri de instruire în tehnici de construcție cu materiale din stuf adresate comunității locale RA RA RI RA RA RF A.7.7.4. Inițierea și implementarea de proiecte pentru valorificarea stufului ca materiale în construcția de locuințe tradiționale RA RA RI RA RA RF A.7.7.5. Inițierea și implementarea de proiecte pilot pentru valorificarea resursei stuficole în industria modei și de design, promovarea acestui tip de valorificare prin organizarea de târguri, expoziții, etc. RA RA RI RA RA RF A.7.7.6. Implementarea de proiecte pentru restaurarea zonelor de stufăriș afectate de degradare sau distrugere. RA RA RI RA RA RF M7.8 Aplicarea de către producătorii locali a noilor politici agricole A.7.8.1. Implementarea de soluții moderne, inovative pentru eficientizarea producției agricole (utilizarea teledetecției în colectarea datelor spațiale, utilizarea dronelor pentru supraveghere, evaluare, măsurători sau pentru aplicarea de soluții/substanțe (ex. fertilizanți, pesticide), utilizarea softurilor pentru controlul și gestionarea eficientă a echipamentelor și a materialelor din ferme, etc) RA RA RI RA RA RF A.7.8.2. Implementarea unor programe de gestiune computerizată în special pentru fermele mici și mijlocii RA RA RF A.7.8.3. Programe de sprijin pentru asocierea comunităților de fermieri din zona costieră pentru creșterea eficienței în desfacerea produselor pe plan local RA RA RF A.7.8.4. Organizarea periodică de întâlniri între fermieri și alți antreprenori (operatori de turism, reprezentanți ai altor comunități de afaceri, reprezentanți ai comunităților locale) prin care să fie promovate ideile, schimburile și care să întărească comunitatea de afaceri din zona costieră, cu beneficii pentru toată zona litorală. RA RA RI RA RA RF M7.9 Implementarea proiectelor de transport fluvial verde în Delta Dunării A.7.9.1. Realizarea de campanii de conștientizare a operatorilor de transport fluvial, a operatorilor turistici, precum și a asociațiilor de pescari privind efectele negative ale transportului fluvial cu combustibili convenționali asupra stării ecosistemului deltaic și a serviciilor furnizate de către acesta comunității locale RA RA RI RA RA RF A.7.9.2. Inițierea și implementarea unor proiecte pilot pentru testarea unor soluții de transport bazat pe surse neconvenționale RA RA RI RA RA RF A.7.9.3. Identificarea unor mecanisme financiare de stimulare a folosirii ambarcațiunilor ce folosesc combustibili neconvenționali (“transportului verde”) RS/ RF A.7.9.4. Identificarea unor mecanisme financiare de stimulare a operatorilor de transport, turistici și pescarilor pentru scoaterea din uz a ambarcațiunilor cu motoare vechi, poluante. RS/ RF M7.10 Dezvoltarea porturilor “verzi” la litoralul românesc al Mării Negre A.7.10.1. Implementarea unor proiecte pentru realizarea unui design ecologic al porturilor, care include perdele forestiere, ce contribuie la reducerea poluării atmosferice. RA RA RI RA RA RF A.7.10.2. Implementarea proiectelor privind utilizarea surselor de energie regenerabilă în operațiunile și activitățile portuare (inclusiv transport). RA RA RI RA RA RF A.7.10.3. Identificarea și aplicarea de soluții moderne pentru tratarea și reciclarea deșeurilor de la nave, precum și a celor rezultate din diverse activități portuare. RA RA RI RA RA RF M7.11 Evaluarea potențialului de valorificare a resurselor energetice regenerabile din zonă: energia eoliană, “inshore” și „offshore”, energia valurilor, fotovoltaică, etc. A.7.11.1. Elaborarea și implementarea de studii/ proiecte pilot privind evaluarea potențialului de valorificare a energiei eoliene, energiei valurilor și fotovoltaice din zona costieră. RS/ RF A.7.11.2. Realizarea de campanii pentru susținerea și promovarea producției de energie din surse alternative, regenerabile și nepoluante RA RA RF A.7.11.3. Sprijinirea instituțiilor și infrastructurilor de cercetare-dezvoltare de interes național și European pentru studierea resurselor energetice regenerabile RA RA RF M7.12 Susținerea și dezvoltarea de noi instrumente pentru transferul cunoștințelor din cercetare spre business în sectoarele Economiei Albastre A.7.12.1. Intensificarea finanțării cercetării-inovării, în special prin implementarea platformelor de parteneriate între autorități locale, mediu de afaceri, universități și institute de cercetare, precum și a unor HUB- uri/platforme naționale de inovare orientate pe Blue Economy RA RA RI RA RA RF A.7.12.2. Dezvoltarea mecanismelor de valorificare rezultatelor cercetării prin transfer tehnologic. RA RA RF M7.13 Consolidarea infrastructurii antreprenoriale locale A.7.12.3. Organizarea de cursuri pentru specializarea trainerilor; RA RA RI RA RA RF A.7.13.1. Implementarea programelor de asistență /suport pentru antreprenori și ceilalți actori implicați în dezvoltarea verde a zonei RA RA RI RA RA RF A.7.13.2. Implementarea de programe pentru pregătirea și monitorizarea (prin programe europene suport) implementării proiectelor RA RA RI RA RA RF M8.1 Crearea unui cadru coerent, integrat și sinergic de planificare spațială specific pentru teritoriul transfrontalier și regional A.8.1.1. Elaborarea/ actualizarea metodologiei de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului zonal transfrontalier și interjudețean RA RA RF A.8.1.2. Inițierea și elaborarea de strategii și planuri de dezvoltare spațială în zonele transfrontaliere și în zona costieră a Mării Negre RA RA RI RA RA RF M8.2 Crearea unui cadru coerent și integrat de planificare spațială la nivel zonal și local A.8.2.1. Elaborarea și aprobarea unui regulament cadru de urbanism pentru zona costieră RA RA RF A.8.2.2. Elaborarea/ actualizarea metodologiei de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului zonal metropolitan/ intercomunitar. RA RA RF A.8.2.3. Inițierea și elaborarea de documentații de planificare spațială pentru zonele metropolitane, periurbane și rurale din zona costieră (planuri zonale metropolitane, periurbane, intercomunale, planuri urbanistice generale pentru municipii, orașe și comune) RA RA RI RA RA RF A.8.2.4. Inițierea și elaborarea de planuri urbanistice zonale în zone cu caracter prioritar/ zone sensibile pentru unitățile teritoriale de reglementare (UTR) adiacente liniei țărmului RA RA RI RA RA RF M8.3 Crearea unui mecanism eficient de implementare, monitorizare și verificare a instrumentelor de planificare spațială în zona costieră A.8.3.1. Revizuirea procedurilor de avizare/ aprobare a documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism) RA RA RF A.8.3.2. Crearea unui sistem de informare și comunicare eficient între administrațiile locale din zona costieră în domeniul planificării spațiale RA RA RF A.8.3.3. Crearea unei platforme cu acces public, de comunicare și dezbatere privind starea și evoluția zonei costiere RA RA RF ... ...

Bibliografie 1. ABADL (2021) Planul național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere, aprobat prin HG nr. 392/2023 . ... 2. ANEMONE Deliverable 2.2. (2021). Impact of the rivers on the Black Sea ecosystem", Lazăr L. [Ed.], Ed. CD PRESS, 167 pp. ... 3. ARBDD. (2022). Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta Dunării în anul 2021. pp.97 ... 4. Boicenco L. și colab. (2018). Raportul național privind starea ecologică a ecosistemului marin Marea Neagră conform cerințelor art. 17 ale Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/EC), pp. 328. ... 5. Boicenco L., Abaza V., Anton E., Bișinicu E,. Buga L., Coatu V., Damir N,. Diaconeasa D., Dumitrache C., Filimon A., Galațchi M., Golumbeanu M., Harcotă G., Lazăr L., Marin O., Mateescu R., Maximov V., Mihailov E., Nenciu M., Nicolaev S., Niță V., Oros A., Pantea E., Radu G., Spinu A., Stoica E., Tabarcea C., Timofte F, Țiganov G., Țoțoiu A, Vlas O., Vlăsceanu E., Zaharia T. (2018). Studiu privind elaborarea raportului privind starea ecologică a ecosistemului marin Marea Neagră conform cerințelor art. 17 ale Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/EC), pp 331 ... 6. BS-SAP. 2009. Strategic Action Plan for the Environmental Protection and Rehabilitation of the Black Sea. Adopted in Sofia, Bulgaria, 07 April 2009. (http://www.blacksea-commission.org/_bssap2009.asp) ... 7. Chiriac, M. (1960). Notă asupra depozitelor sarmațiene din Dobrogea, Com. Acad. R.P.R., 7X, 613 - 623. ... 8. CN APM. (2015). Master Plan al Portului Constanța. Contract nr. 4122, din 03.02.2014 ... 9. Commission of the European Communities. 2001. European Governance, A White Paper COM (2001), 428 final ... 10. Consiliul Județean Constanța. (2021). Strategia Județeană de dezvoltare durabilă a județului Constanța 2021-2027. Proiect "Soluții administrative moderne - dezvoltarea și implementarea de proceduri și mecanisme simplificate în sprijinul cetățenilor în cadrul Consiliului Județean Tulcea" cod SIPOCA 686, cod MYSMIS 129688 ... 11. Consiliul Județean Tulcea. (2021). Strategia Județeană de dezvoltare durabilă a județului Tulcea 2021 - 2027. Proiect "Soluții administrative moderne - dezvoltarea și implementarea de proceduri și mecanisme simplificate în sprijinul cetățenilor în cadrul Consiliului Județean Tulcea" cod SIPOCA 686, cod MYSMIS 129688 ... 12. D'Andrimont, R., Verhegghen, A., Lemoine, G., Kempeneers, P., Meroni, M. and Van Der Velde, M., (2021). From parcel to continental scale - A first European crop type map based on Sentinel-1 and LUCAS Copernicus in-situ observations, REMOTE SENSING OF ENVIRONMENT, ISSN 0034-4257 (online), 112708 (266), 2021, p. 112708, JRC125369. ... 13. Drăgănescu, A. (1976). Constructional to Corpuscular Spongalgal, Algal and Coralgal Facies in the Upper Jurasic Carbanate Formation of Central Dobrogea (the Casimcea Formation), in: Carbonate Rocks and Evaporites Guidebook, Patrulius, D. și colab.. Inst. Geolog., 13-42. ... 14. Direcția județeană de Statistică, Constanța, Capacitatea de cazare turistică și utilizarea acesteia pe localități, 2021 ... 15. European Commission. (1999). Towards a European Integrated Coastal Zone Management (ICZM) Strategy: General Principles and Policy Options. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 32 pp. ISBN 92-828-6463-4. ... 16. Făgăraș, M., Gomoiu, M.T., Jianu, L., Skolka, M., Anastasiu, P., Cogălniceanu, D., (2008). Strategia privind conservarea biodiversității costiere a Dobrogei, Edit. Ex Ponto, Constanța, 91 pp., ISBN 978-973-644-841-6. ... 17. Gomoiu, M.-T., Skolka, M. (1998). Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian littoral - a workbook for the Black Sea ecological diversity, "Ovidius" University Annals of Natural Science, Biology-Ecology series, Vol. 2, Supl., 167 pp, ISSN 1453 - 1267. ... 18. INCDM. (2021). Raport privind starea mediului marin și costier în anul 2020, ... pp. ... 19. INCDM. (2022). Raport privind starea mediului marin și costier în anul 2021, 159 pp. ... 20. Inspectoratul pentru Situații de Urgență "DOBROGEA" al județului Constanța. (2018). Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al județului Constanța - ediția 2018, 315 pp. ... 21. Institutul Național de Statistică (I.N.S.) (2023). Tempo online. http://statistici.msse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 ... 22. IOC-UNESCO. 2006. A Handbook for measuring the progress and outcomes of integrated coastal and ocean management. IOC Manuals and guides, 46; ICAM Dossier, 2, Paris, UNESCO http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001473/147313e.pdf ... 23. Iosipescu, R., Iosipescu, S. (2013). La protection du patrimoine culturel subaquatique en Roumanie. Quelques remarques preliminaires, în The Institute of Turcology and Central Asian Studies, Contemporary Researches in Turcology and eurasian Studies, In Honor of professor Tahsin Gemil the occasion of his 70th Birthday, Cluj, p. 903-918 ... 24. Ketchum, B.H (Ed). (1972) The water's edge: critical problems of the coastal zone. The MIT Press, Cambridge, Massachusetts. ... 25. KMG Internațional NV, Rompetrol Rafinare SA, Rompetrol Well Services SA, Rominserv SRL. (2021). Raport de Sustenabilitate. www.rompetrol.com/ro/sustenavilitate/ ... 26. Ministerul Antreprenorialului și Turismului-MAT, Lista localităților atestate ca stațiuni turistice de interes național și local, actualizare 16.01.2023 https://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2023/01/Lista-stațiuni-ian-2023.pdf ... 27. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. (2014). Landscape Atlas, 104 pp. ... 28. MSFD Technical Subgroup on Marine Litter. (2013). A guidance document within the Common Implementation Strategy for the Marine Strategy Framework Directive. Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013. doi:10.2788/99475 ... 29. Murgoci, G. (1914). Cercetări geologice în Dobrogea nordică cu privire specială asupra Paleozoicului și tectonicei. An. Inst. Geol. Rom., V, 2, București. ... 30. Mutihac, V. 2007. Geologie României. editura Didactică și Pedagogică, București, 252 pp. ... 31. Panin N. (1989). Danube Delta. Genesis, evolution and sedimentology. Revue Roumaine Geologie, Geophysique, Geographie, Serie Geographie, 33, 25-36. ... 32. Panin, N. 1996. Danube Delta. Genesis, evolution, geological setting and sedimentology. Geo-Eco-Marina, 1, 7-23 ... 33. Petran A., Apas M., Bodeanu N., Bologa A. S., Dumitrache C., Moldoveanu M., Radu G., Țigănuș V. (1999). Status and evolution of the Romanian Black Sea coastal ecosystem. Environmental degradation of the Black Sea: Challenges and Remedies. Kluwer Academic Publishers, 175 - 195. ... 34. Planul de Management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea (2022-2027), aprobat prin HG 392/2023, https://dobrogea-litoral.rowater.ro/?page_id=469 ... 35. Skolka M., Făgăraș M., Paraschiv G. (2005). Biodiversitatea Dobrogei, Ovidius University Press, 396 pp, ISBN 973-614-232-9 ... 36. Teacă, A., Begun, T., Gomoiu, M.-T. (2013). Assessment of soft bottom mussel community structure on the Romanian Black Sea continental shelf. Rapp. Comm. Int. Mer Medit., 40. 628. ... 37. Teacă, A., Begun, T., Mureșan, M. (2021). Annelid invaders in the Black Sea region: The distribution of Streblospio gynobranchiata and first occurrence of Laonome xeprovala. Global Ecology and Conservation 32, D0I:10.1016/j.gecco.2021.e01920 ... 38. Tiron, L. (2010). Delta du Danube - Bras de St. George. Mobilite morphologique et dynamique hydro-sedimentaire depuis 150 ans. Geo-Eco-Marina. Special Publication no. 4, 280 pp. ... 39. Tomlinson, D.L., Wilson, J.G., Harris, C.R., Jeffrey, D.W. 1980. Problems in the assessment of heavy-metal levels in estuaries and the formation of a pollution index. Helgolander Meeresuntersuchungen, 33, 566-575. ... 40. Van Loon, W., Hanke, G., Fleet, D., Werner, S., Barry, J., Ștrand, J., Eriksson, J., Galgani, F., Grawe, D., Schulz, M., Vlachogianni, T., Press, M., Blidberg, E., Walvoort, D. (2020). A European Threshold Value and Assessment Method for Macro Litter on Coastlines. Luxembourg, Publications Office of the European Union, 25pp. (EUR 30347 EN; JRC121707) D0I:10.2760/54369). ... 41. Varenik, A., Konovalov, S., Stanichny, S. (2015). Quantifying importance and scaling effects of atmospheric deposition of inorganic fixed nitrogen for the eutrophic Black Sea, Biogeosciences, 12, 6479-6491, https://doi.org/10.5194/bg- 12-6479-2015 ... 42. Vasiliu, D., Bucșe, A., Lupașcu, N., Ispas, B.A., Gheablău, C., Stănescu I. (2020). Assessment of the metal pollution in surface sediments of coastal Tasaul Lake (România). Environmental Monitoring and Assessment, 192, 12. ... 43. Zaharia, T., Niță, V., Nenciu, M.I. (2017). Background of Romanian Aquaculture (in Romanian). Bucharest, CD Press Publishing, ISBN 978-606-528-393-0, 273 pp. ... 44. xxx - Rapoarte din Programul Național pentru Colectarea Datelor din Sectorul Pescăresc al României, ANPA, 2020-2022. ... 45. xxx - Programul pentru Acvacultură și Pescuit, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ... 46. http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2021-12-27_Proiect%20PAP%20-%20dec%202021.pdf, 2021-2027 ... 47. https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive-caracteristici-demografice/ ... 48. http://www.statistici.insse.ro ... ----