Hotărârea nr. 139/2025

Articolul 1

Senatul României:

1.

constată că:

a)

de la primul raport de analiză prospectivă strategică din 2020, ordinea mondială a fost afectată puternic; deși primul raport a explorat conceptul de reziliență legat în principal de primele lecții structurale desprinse în urma pandemiei de COVID-19, este momentul să se intensifice atât gradul de pregătire, cât și reziliența, pentru a menține și a restabili statutul UE de actor puternic în această lume în schimbare;

b)

prin urmare, prezentul raport introduce noțiunea de Reziliență 2.0; amploarea, complexitatea, diversitatea și persistența provocărilor viitoare impun un nou nivel de reziliență și trecerea rapidă de la abordarea reactivă către o abordare transformatoare, proactivă și orientată spre viitor;

c)

raportul contribuie la reflecția asupra modului în care se poate realiza această trecere la un nou nivel de reziliență, analizează principalele tendințe și evoluții pe termen lung și prezintă factorilor de decizie posibilele acțiuni care trebuie întreprinse în prezent pentru realizarea idealului unei UE reziliente până în 2040;

2.

consideră:

a)

în congruență cu Ministerul Afacerilor Externe, că:

(i)

principiul de reziliență abordat de raportul de prognoză al UE aferent anului 2025 dobândește valențe multiple și prezintă relevanță pe fondul complexității, incertitudinii și volatilității contextului geopolitic;

(ii)

ritmul accelerat al schimbărilor necesită o abordare cuprinzătoare pentru consolidarea rezilienței pe termen lung a UE în toate domeniile critice, care să creeze sinergii între diferitele inițiative sectoriale;

b)

de comun acord cu Ministerul Apărării Naționale, că:

(i)

raportul oferă o perspectivă comprehensivă asupra evoluțiilor globale și a modului în care UE își poate consolida reziliența în fața provocărilor complexe din domeniile securității, economiei, mediului și societății;

(ii)

documentul prezintă elemente esențiale privind prioritățile strategice, capacitățile de apărare și integrarea dimensiunilor civile și militare în planificarea strategică europeană;

c)

similar cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, că:

(i)

documentul identifică în mod corect mega-tendințele globale, printre care se numără și accelerarea schimbărilor tehnologice, ca factor determinant pentru viitorul UE;

(ii)

susține direcția propusă ca UE să își asume un rol de lider în modelarea guvernanței globale și al garanțiilor pentru tehnologiile avansate, asigurând dezvoltarea unei IA sigure, transparente, responsabile și centrate pe factorul uman, în conformitate cu valorile europene;

(iii)

dezvoltarea unor infrastructuri digitale sigure, a unor sisteme de colectare și analiză a informațiilor și valorificarea sinergiilor civile și militare devin imperative strategice;

(iv)

apreciază ca fiind vitale integrarea învățării pe tot parcursul vieții, promovarea alfabetizării în domeniul IA în rândul tuturor cetățenilor și stimularea absolvenților în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii;

d)

în simbioză cu Ministerul Energiei, că tranziția energetică are un impact orizontal, cu reverberații în domenii multiple, astfel încât abordarea tactică a provocărilor pe care acest fenomen le comportă presupune o bună înțelegere a particularităților și atuurilor României, implementarea acțiunilor și măsurilor de consolidare a securității în aprovizionarea cu energie, o mai bună integrare în sistem a surselor noi de energie, modernizarea și consolidarea infrastructurii energetice la nivel național;

e)

la unison cu Ministerul Sănătății, că susține prevederile din raport pe linia securității sanitare și eforturile UE de continuare a consolidării capacităților de asistență medicală în întreaga lume și a investițiilor în securitatea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente;

3.

subliniază:

a)

conjugat cu Ministerul Afacerilor Externe, că România a sprijinit consolidarea exercițiului european de prognoză strategică și a apreciat alegerea rezilienței drept temă a raportului de prognoză strategică pentru 2025, cu atât mai mult cu cât UE se confruntă cu provocări de natură tot mai complexă;

b)

în convergență cu Ministerul Apărării Naționale, că:

(i)

reziliența UE nu poate fi atinsă doar prin dezvoltarea capacităților militare, ci printr-o combinație între securitatea cibernetică, protecția infrastructurilor critice, inovația tehnologică și coeziunea socială;

(ii)

doar o abordare integrată va permite UE să rămână un actor global stabil și credibil, într-un context internațional marcat de incertitudine;

c)

pe aceeași linie cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, că:

(i)

pe linia alinierii strategiilor naționale, susține integrarea conceptului de Reziliență 2.0 în strategiile naționale privind digitalizarea, securitatea cibernetică și comunicațiile electronice, cu un accent proactiv pe anticiparea riscurilor și oportunităților tehnologice;

(ii)

pe linia prioritizării investițiilor în infrastructura digitală suverană, susține alocarea de resurse și crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea de centre de date securizate și servicii de cloud la nivel național și european, pentru a reduce dependența strategică de furnizorii non-UE;

(iii)

pe linia stimulării inovării și cercetării în tehnologii critice, susține sprijinirea ecosistemului național de cercetare și dezvoltare în domenii-cheie precum IA, tehnologia cuantică și securitatea cibernetică, pentru a contribui la consolidarea autonomiei strategice a UE;

(iv)

pe linia accelerării reformei educaționale, susține colaborarea interministerială pentru actualizarea programelor școlare și universitare, cu scopul de a dezvolta competențe digitale avansate și gândirea critică;

(v)

pe linia participării active la nivel european, susține implicarea proactivă a României în dezbaterile și inițiativele UE privind guvernanța tehnologică și crearea de standarde globale, pentru a se asigura că interesele naționale sunt respectate și pentru a modela un viitor digital sigur și etic;

d)

în concordanță cu Ministerul Energiei, că:

(i)

investițiile substanțiale în sectorul energetic reprezintă un factor esențial în consolidarea sistemului energetic; realizarea tranziției energetice se bazează pe investiții masive în modernizarea, extinderea și consolidarea infrastructurii energetice pentru preluarea în sistem a noii energii produse și implementarea soluțiilor de stocare;

(ii)

viziunea României de dezvoltare a sectorului energetic se face în acord cu o abordare sustenabilă, care include surse low-carbon, precum gazele naturale și energia nucleară, cărora țara noastră le atribuie un rol esențial în procesul de eliminare a riscurilor de securitate în aprovizionare și de creștere a rezilienței sistemului energetic în integralitatea sa;

e)

de comun acord cu Ministerul Sănătății, că:

(i)

susține recomandarea privind elaborarea unei strategii cuprinzătoare de stocare la nivelul UE pentru a stimula crearea de rezerve publice și private coordonate și pentru a asigura disponibilitatea acestora în orice situație;

(ii)

recunoscând pe deplin rolul statelor membre în domeniul stocării și al rezervelor strategice, consideră că o acțiune comună la nivelul UE ar putea contribui la consolidarea autonomiei strategice a Uniunii și la reducerea riscului de dependență externă excesivă în privința materiilor prime și a altor bunuri relevante în situații de criză.

Articolul 2

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 10 noiembrie 2025, cu respectarea prevederilor

art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .