Norme · Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

Normele din 28 mai 2002

pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării și reactualizarii periodice a Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

prezumat în vigoare

Data actului: 28 mai 2002
Emitent: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 598 din 13 august 2002
Structură: 17 articole · 83.666 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Capitolul 1 Dispoziții generale

Articolul 1

În sensul prezentelor norme, prin termenii și definițiile de mai jos se înțelege:

Sistem de monitorizare sol-teren pentru agricultura supravegherea, evaluarea, prognoza și avertizarea cu privire la starea calității solurilor-terenurilor agricole, pe baza unui sistem informațional, cu asigurarea de bănci de date la nivelul tarii și al județelor, și propuneri de măsuri necesare pentru protecția și ameliorarea terenurilor agricole, în scopul menținerii și creșterii capacității de producție, precum și al utilizării eficiente și durabile a acestora.

Studiu pedologic constituie materialul științific prin care se concretizează o cartare pedologica sau o activitate de prelucrare a unor date pedologice deja existente (reambulare), cu sau fără cercetări de teren în completare pe un anumit teritoriu. El cuprinde un text cu caracterizarea solurilor și a condițiilor de mediu, explicarea materialelor cartografice, o prognoza asupra evoluției solurilor, recomandări asupra gospodăririi rationale, protecției și ameliorării resurselor de sol-teren.

Cartare pedologica reprezintă activitatea executată în cea mai mare parte pe teren și cuprinde: cercetarea solului-terenului, identificarea, delimitarea pe harta, plan sau aerofotograma a unor unități de teritoriu cu soluri similare, în condiții de mediu similare.

Dosarul ce conține datele culese în teren conform Metodologiei elaborării studiilor pedologice, denumita în continuare M.E.S.P., elaborata de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, denumit în continuare ICPA (partea I/1987 cap. 1 și 2), în forma de prezentare adecvată, constituie faza de teren a studiului.

Probele de sol recoltate în faza de teren, prelucrate, analizate și prezentate potrivit instrucțiunilor și metodelor impuse prin M.E.S.P./1987 (partea I, cap. 3) și potrivit Metodologiei de analiza a solurilor (vol. I, partea 1 și 2, editata de ICPA) constituie faza de laborator a studiului.

Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabele de interpretare și constituie alături de memoriul pedologic, harti și tabele, parte componenta a studiului pedologic al terenurilor agricole, faza de birou. Prelucrarea datelor și informațiilor de teren și de laborator în vederea elaborării Studiului pedologic și agrochimic se întocmește potrivit reglementărilor prevăzute în M.E.S.P./1987 (vol. I, partea a III-a) și cuprinde memoriul pedologic ce însoțește și completează harta de soluri și terenuri, hartile interpretative și tabelele din studiu. Memoriul pedologic descrie condițiile fizico-geografice din teritoriul studiat, solurile și aspectele de ordin practic legate de utilizarea resurselor de sol-teren.

Bonitarea terenurilor este operațiunea complexa de cunoaștere aprofundata a performantelor unui teren. Condițiile de creștere și rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a acestor condiții pentru fiecare folosință și cultura sunt interpretate prin intermediul unui sistem de indici tehnici, permitand cuantificarea acestora în note de bonitare. Obiectul bonitarii îl constituie unitățile de teritoriu ecologic omogene (TEO) identificate și delimitate pe harti. Pentru constituirea și caracterizarea acestora este folosită o serie de caracteristici și indicatori de divizare, distincti, prin care se cuantifica fiecare factor sau condiție de mediu. În urma bonitarii fiecare teritoriu ecologic omogen este evaluat în note (puncte) de bonitare, permitand astfel clasificarea terenurilor agricole în clase de favorabilitate, respectiv de calitate, și estimarea producției potențiale pentru condiții naturale și/sau potentate.

În studiile pedologice întocmite în vederea realizării și reactualizarii Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, terenurile sunt grupate după numărul punctelor de bonitare în clase de favorabilitate și clase de calitate. Bonitarea terenurilor agricole la nivel de teritoriu ecologic omogen (TEO) pentru teritoriul studiat, pe folosințe, este parte componenta a studiului pedologic.

Favorabilitatea reprezintă măsura în care un teren satisface cerințele de viața ale unei plante de cultura date, în condiții climatice normale și în cadrul folosirii rationale. După nota de bonitare naturala exista zece clase de favorabilitate pentru fiecare cultura și folosință agricolă.

Fertilitatea (naturala) este însușirea globală a solului de a furniza elementele nutritive în cantități și proporții corespunzătoare pentru creșterea acelor categorii de culturi pentru care temperatura și ceilalți factori ai mediului sunt favorabili.

Calitatea solurilor cuprinde totalitatea însușirilor solului care îi asigura acestuia un anumit grad de fertilitate naturala.

Calitatea terenurilor cuprinde atât fertilitatea solului, cat și modul de manifestare față de plante a celorlalți factori de mediu, cum sunt cei cosmico-atmosferici (lumina, căldură, precipitatii etc.), continuand cu cei geomorfologici și hidrologici. Toate acestea au ca efect productivitatea diferențiată a muncii omenești în raport cu modul de satisfacere a cerințelor fiziologice ale plantelor. Din acest punct de vedere calitatea terenurilor este reprezentată de favorabilitatea, respectiv nota de bonitare pentru condiții naturale, privind o anumită folosință.

Unitatea de pretabilitate a terenului reprezintă arealul rezultat prin gruparea unităților de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosință. Studiul pedologic cuprinde gruparea terenurilor agricole productive în clase de pretabilitate după folosință (arabil, vii, livezi, pășuni, fanete). Din acest punct de vedere terenurile variaza de la cele mai bune și ușor utilizabile în agricultura până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Gruparea terenurilor după unitatea de pretabilitate cuprinde 6 clase de teren. Aceste clase sunt definite ținându-se seama de intensitatea limitarilor și restrictiilor la folosințe agricole și se exprima succint în formula unității de pretabilitate.

Capacitatea de producție a terenului este expresia calitativă a modului de manifestare conjugata a tuturor factorilor de vegetație care acționează independent față de plante și determina nivelul de satisfacere a cerințelor fiziologice ale acestora, într-un anumit loc și într-un anumit interval de timp. Capacitatea de producție a terenului (potențialul de producție al acestuia) reprezintă calitatea terenului masurata în kg/ha.

Studiul pedologic elaborat în vederea realizării și reactualizarii Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura, definit prin prezenta metodologie, este un studiu special pentru delimitarea, inventarierea și evaluarea resurselor de sol, pentru delimitarea și inventarierea factorilor limitativi sau restrictivi ai utilizării terenurilor pentru producția agricolă, pentru delimitarea și inventarierea zonelor poluate, precum și pentru estimarea nivelurilor de producție pentru terenurile agricole, exprimate în baza notelor (punctelor) de bonitare pentru condiții naturale.

Alți termeni de specialitate și notiuni utilizate în studiile pedologice în scopul amintit sunt cele definite în M.E.S.P./1987, partea I, sau acceptate ulterior și însușite de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor (M.A.A.P.) după cum urmează:

- profil de sol - secțiune în teren (obținută prin săparea unei gropi sau pe peretele unei deschideri naturale) pe care se examinează alcătuirea verticala a invelisului de sol. Profilul de sol (sau pedonul, dacă este considerat în suprafața) constituie unitatea elementara de baza în cercetarea și cartarea solului, care permite studierea orizonturilor și a caracteristicilor morfologice, fizice și chimice ale solului, precum și interpretări genetico-evolutive, geografice, agrosilvoproductive sau ameliorative. Pedonul reprezentativ al unei unități elementare (areal) de sol constituie obiectul care este studiat, clasificat și grupat în diferite moduri;

- unitatea taxonomica (tipologica) de sol - un concept care se referă atât la clasificarea, cat și la denumirea solului, cuprinzând soluri caracterizate prin proprietăți și însușiri morfologice, fizice, chimice, mineralogice, hidrologice etc. egale sau foarte apropiate, care variaza în limite precis definite prin Sistemul român de clasificare a solurilor și Sistemul român de taxonomie a solurilor, în acord cu rangul unității de sol, adaptat conform scării de lucru (tip, subtip, varietate);

- unitatea teritorială de sol - arealele de sol în care este raspandita o unitate taxonomica de sol în natura, într-o anumită regiune;

- unitatea cartografica de sol (US) - reprezentarea grafica pe harta a unei unități teritoriale de sol sau a unui grup (asociații) de unități teritoriale de sol (US complex). Ea este redata pe harta prin unul sau mai multe areale. Unitatea cartografica de sol simpla poate cuprinde până la 10-15% din suprafața ei incluziuni de alte soluri care nu se pot evidenția cartografic la scara de referința;

- unitatea de teren (sau pedotopul) - o porțiune de teren omogenă sub aspectul însușirilor solului, climei, reliefului și condițiilor hidrogeologice, conform scării cartografice. Unitatea teritorială de teren care se ia în considerare în studii de detaliu este denumita și teritoriu ecologic omogen (TEO) sau unitate elementara de teren;

- unitatea cartografica de teren sau de pedotop (UT) reprezentarea pe harta a unei unități teritoriale de teren UT complex sau a unui grup (asociații) de astfel de unități, respectiv a unui TEO sau asociații de TEO complex. O unitate cartografica de teren poate fi constituită din unul sau mai multe areale, ea putând cuprinde până la 1015% incluziuni de alte terenuri;

- harta pedologica - lucrare cartografica ce prezintă grafic distribuția geografică a tipurilor, asociațiilor, complexelor sau a altor unități de sol și/sau teren, înscrise în legenda hârtii, definite și numite conform nomenclaturii stabilite prin sistemul de clasificare adoptat (SRCS/1980);

- cartograma - reprezentarea pe o harta (prin culori, hasuri, coduri sau simboluri) a unor suprafețe ce indica răspândirea, intensitatea unor fenomene, procese etc. În studiul solurilor se întocmesc cartograme cu valori ale stării de aprovizionare cu nutrienti, pentru anumite însușiri fizice, hidrofizice sau chimice, pentru anumite pretabilitati, diferite favorabilitati etc.;

- reambularea - acțiunea prin care se actualizează informația pedologica și agrochimica din studiu. Proporția în care va fi efectuată actualizarea datelor (procentul de reambulare) într-un studiu pedologic este prevăzută în S.C.S./1982 "Norme de timp și elemente de calculatie ale tarifelor pentru studii și cercetări de sol", cap. 1.2.4 (Norme de timp pentru reambularea studiilor pedologice).

Articolul 2

Prezentele norme de conținut pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării/reactualizarii periodice a Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultura stabilesc etapele ce trebuie parcurse în ceea ce privește execuția, avizarea, recepția și decontarea în cadrul unei metodologii unice. Prin aceasta se urmărește obținerea unui material documentar unitar, cu un fond de date care vor fi constituite într-o banca de date pedologice integrate în Sistemul de monitorizare la nivel de județ și țara și în Sistemul de monitorizare integrată a mediului.

ICPA realizează și reactualizează Sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultura, respectiv Banca de date pedologice (Baza de date pedologice a siturilor de sol-teren și Baza de date a unităților de sol-teren) și va colabora cu Ministerul Apelor și Protecției Mediului și cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului București în vederea elaborării raportului privind starea mediului.

OSPA realizează/reactualizează studiile pedologice și agrochimice și Sistemul de monitorizare sol-teren pentru agricultura la nivel de județ în subordonarea tehnica a ICPA și vor colabora cu inspectoratele de protecția mediului județene, cu acordul M.A.A.P. și al Ministerului Apelor și Protecției Mediului (M.A.A.P.), conform prevederilor metodologice. Studiile se vor elabora la nivel de teritoriu administrativ, indiferent de forma de proprietate sau exploatare a terenului.

Articolul 3

Interpretarea datelor și elaborarea studiului se vor face în conformitate cu Metodologia elaborării studiilor pedologice (vol. I, II, III), editata de ICPA în anul 1987.

Articolul 4

Notele de bonitare și clasa de calitate a terenului sunt elemente componente ale sistemului de monitorizare și pot fi prelucrate contra cost, în vederea obținerii de informații ce stau la baza taxelor și impozitelor, arendării și concesionarii, numai după ce sunt reactualizate conform prezentelor norme de conținut.

Articolul 5

Studiile pedologice și agrochimice elaborate în vederea realizării și actualizării Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultura se vor elabora la scara de lucru 1:10.000, pentru zonele de campie cu grad de complexitate mai redus, și 1:5.000, pentru zonele colinare și de lunca, cu grad de complexitate ridicat datorită variației mari a elementelor de sol și teren pe unitatea de suprafața.

În situații exprese (degradari, poluari), dacă realitatea din teren o impune, scara de lucru poate fi mai mare (1:2.000, 1:1.000 etc.). În cadrul unui teritoriu administrativ pot fi utilizate doua scări de lucru dacă aceasta se impune.

Articolul 6

Studiile pedologice necesare elaborării Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultura se actualizează cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani, și de 1-2 ani în cazul terenurilor poluate, în limita sumelor alocate de la bugetul M.A.A.P.

Capitolul 2

Colectarea și sistematizarea datelor pedologice de baza, conținutul studiului pedologic și agrochimic întocmit în vederea realizării și reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura

Articolul 7

Studiile pedologice și agrochimice întocmite în vederea realizării și reactualizarii Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultura sunt elaborate în etape (faze de execuție) și în întregul lor, în conformitate cu Metodologia elaborării studiilor pedologice (vol. I, II, III) editata de ICPA în anul 1987.

a) Faza de teren (cartarea), cuprinzând totalitatea observațiilor, studiilor și cercetărilor în teren în vederea caracterizarii aprofundate și multilaterale a solului ca formațiune naturala și mijloc de producție vegetala, se va executa cu respectarea M.E.S.P./1987 (vol. I, cap. 1 și cap. 2, pag. 51-93).

Datele culese în teren (fise cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor fi incluse în totalitate în raportul final (faza de birou), ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea hartilor și a raportului final, vor fi ordonate în exemplarul de autor și păstrate obligatoriu în arhiva OSPA.

Identificarea, delimitarea și caracterizarea unităților de sol și teren, numărul profilelor principale și secundare, precum și numărul de profile din care se vor recolta probe pentru analize de sol se vor stabili conform Normei de timp și elemente de calculatie ale tarifelor pentru studii și cercetări de sol.

b) Faza de laborator, cuprinzând pregătirea, păstrarea și analiza probelor de sol, se va executa conform M.E.S.P./1987 (vol. I, cap. 3, pag. 94-134), după Metodologia de analiza a solurilor (vol. I, partea 1 și 2) editata de ICPA.

Buletinele de analiza vor fi utilizate, alături de informațiile culese în teren și birou, la redactarea memoriului pedologic, urmând a fi păstrate în arhiva OSPA, în exemplarul de autor.

Avizarea laboratorului. Pe baza instrucțiunilor elaborate de ICPA, fiecare OSPA va fi controlat cu privire la starea de întreținere și funcționare a laboratoarelor, precizia analizelor, precum și calificarea personalului aferent.

În cadrul OSPA vor funcționa pentru studiile specifice numai laboratoarele avizate favorabil.

c) Faza de birou consta în prelucrarea, interpretarea tuturor informațiilor și datelor, elaborarea studiului pedologic și agrochimic al teritoriului cartat.

Articolul 8

Conținutul studiului pedologic executat în vederea realizării și reactualizarii Sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultura este cel din M.E.S.P./1987 (vol. I, pag. 155-165), cu completările din prezentele norme de conținut și cuprinde următoarele:
A. Memoriul pedologic (partea scrisă)
1. Introducerea va cuprinde:
● obiectul și scopul studiului;
● denumirea teritoriului studiat;
● numărul contractului (comenzii) în baza căruia s-a făcut studiul și denumirea beneficiarului;
● scara de lucru;
● tipul și categoria de complexitate în care se înscrie teritoriul;
● suprafața teritoriului;
● localizarea geografică și administrativă a teritoriului, distanțele față de principalele cai de comunicație, centre de colectare, aprovizionare, prelucrare, starea infrastructurii în teritoriu;
● studii anterioare consultate.
2. Condiții fizico-geografice (naturale, de mediu)
2.1. Relieful
În acest capitol se fac consideratii generale despre relieful regiunii, prezentându-se formele principale de relief și elementele acestora, formele de mezo- și microrelief, conform indicatorilor 2, 31 și 32, volum III din M.E.S.P./1987.
Elementele prin care se descrie relieful trebuie să aibă relație cu invelisul de sol, iar multe dintre acestea trebuie să se regaseasca în indicatorii de bonitare naturala la nivel de TEO sau UT. Este necesar să rezulte relația dintre forma de mezo- și microrelief și anumite particularități ale solurilor: drenaj (de gradul de gleizare, saraturare etc.), gradul de eroziune etc.
2.2. Litologia depozitelor de suprafața (geologia)
Se vor evidenția acele elemente care au o relație strânsă cu alcătuirea invelisului de sol actual și repartiția lui în teritoriu:
- natura materialelor parentale (indicatorii 21, 22 categorii de materiale parentale);
- textura etc.
Aceste însușiri se vor menționa pe o grosime de 1,5-2,0 m, fiind în măsura sa explice și aspectele legate de drenajul global, local, grosimea (profunzimea) solurilor sau comportamentul lor în cazul executării unor lucrări de îmbunătățiri funciare, conform cerințelor ameliorative ale solurilor (terenurilor).
2.3. Hidrografia și hidrogeologia
Capitolul va cuprinde scurte referiri asupra cursurilor de apa (vai) și caracterului lor, din teritoriu sau limitrofe acestuia, efectului asupra stării de drenaj global sau local, asupra regimului de adancime a apei freatice. Adâncimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- și microrelief, explicand astfel gradul de influentare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apa de suprafața (stagnant) temporar sau permanent (balti, mlastini, lacuri) și influența lor asupra stării de drenaj a solurilor.
Acolo unde este cazul, se vor face referiri și la frecventa și durata inundațiilor pentru zonele afectate.
2.4. Clima
Datele despre clima vor evidenția principalele elemente climatice, cu influența asupra solurilor și producției vegetale (temperatura medie anuală, precipitatii anuale, valori ale evapotranspiratiei potențiale etc.).
În funcție de specificul zonei și al categoriei de folosință (plantații de pomi, viță de vie) sau culturi specifice (tutun, orez etc.), se pot menționa temperaturile minime și maxime din zona, suma temperaturilor mai mare de 5°C, 10°C, în perioada de vegetație. Nu trebuie să lipsească referirile la frecventa și durata perioadelor de seceta sau la fenomene care provoacă pagube culturilor agricole.
Datele climatice se vor actualiza anual, numai pentru teritoriul cartat (obligatoriu). Datele climatice se dau la nivelul unui areal climatic omogen (ACO) - o zona determinata spatial pe harta, considerată omogenă din punctul de vedere al caracteristicilor climatice utilizate pentru bonitarea și evaluarea pretabilitatii terenurilor. Se identifica printr-un număr de ordine de la 1 la 99 în cadrul județului. ACO este un miniareal și se cuprinde în întregime într-un areal de microzona pedogeoclimatica. Nu se definesc ACO complex. Datele climatice se definesc prin valori medii multianuale (minimum 30 de ani).
2.5. Folosință terenului
Se va specifică, la nivelul suprafeței totale a teritoriului cartat, modul de folosință: arabil, livada, vie, pasune, faneata etc.
2.6. Influența antropica
În acest capitol se va evidenția influența antropica indusa în teren (sol) de lucrările agrotehnice, amendare, spalarea sarurilor, lucrările de desecare-drenaj, irigare, CES etc.
De asemenea, se va avea în vedere poluarea solului sub aspectul tipului și gradului de poluare. Dacă în teritoriu sau în apropierea lui se afla o sursa de poluare, aceasta se va menționa sub aspectul modului de poluare a mediului și efectului în teritoriu asupra elementelor de mediu și producție vegetala.
3. Solurile
3.1. Repartiția teritorială a solurilor în raport cu condițiile naturale, evidentiindu-se solul (solurile) dominant (dominante) într-un sector sau altul, după tipul de teren dominant. În acest context se vor menționa procesele pedogenetice cu rol în starea de fertilitate a solurilor, care se vor încadra în rândul factorilor limitativi ai producției agricole în teritoriu.
3.2. Lista unităților de sol (US) echivalenta cu legenda hârtii de soluri (suprafața în ha și %, culoarea, denumirea unității, textura în Ap, roca-mama, relieful, adâncimea apei freatice, profile din care s-au recoltat probe).
3.3. Caracterizarea unităților de sol
Unitățile de sol se caracterizează succint, sub aspectul condițiilor de sol, relief și drenaj. În caracterizarea solurilor se vor avea în vedere mai ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici și chimici care se constituie în indicatori pentru bonitarea naturala a terenurilor agricole sau pentru pretabilitatea lor la diferite folosințe, cum ar fi: textura, volumul edafic, densitatea aparenta, porozitatea totală, gradul de gleizare, gradul de pseudogleizare, intensitatea saraturarii, conținutul de CaCO 3 , CaCO 3 activ (pentru pomi), pH, gradul de saturatie în baze, conținutul (rezerva) de humus în Ap și până la 50 cm etc.
Pentru monitorizarea procesului de eroziune
M.E.S.P./1987, metodologia se completează cu indicatorii de stare și risc, numai pentru o suprafața de 1 km 2 , în jurul nodului din rețeaua de nivel I sau pentru suprafața afectată dintr-un anumit areal, după cum urmează:
1. Indicatori de stare:
────────────────────────
1.1. eroziune în suprafața (Es):
1. eroziune neapreciabilă sau slabă;
2. eroziune moderata, orizontul de acumulare a humusului este parțial erodat, apare orizontul de tranzitie sau B pe mai puțin de 20% din suprafața;
3. eroziune puternica, orizontul de acumulare a humusului este total erodat, iar orizontul de tranzitie sau B apare pe cel puțin 80% din suprafața;
4. eroziune foarte puternica sau excesiva, apar la zi orizonturile inferioare sau roca, condiții nefavorabile dezvoltării vegetatiei;
1.2. eroziune în adancime (Ead):
1. ogase rare la distanțe mai mici de 100 m;
2. ogase dese la distanțe mai mici de 100 m;
3. ravene sau torenți;
1.3. alunecări (Al):
1. alunecări stabilizate;
2. alunecări active translationale;
3. curgeri noroioase;
1.4. indicator global de stare pentru eroziune și alunecări:
1. terenuri neafectate Es1;
2. terenuri moderat afectate Es2, Es3;
3. terenuri puternic afectate Es4, Es2, 3 + Ead1;
4. terenuri foarte puternic afectate Es2, 3, 4 + Ead2, Al2;
5. terenuri excesiv afectate Ead3, Al3.
2. Indicatori de risc:
──────────────────────
Se stabilesc numai pentru eroziunea în suprafața, riscul se calculează cu ajutorul metodei recomandate de Motoc și colaboratorii, 1978.
Clasa de risc, în t/ha/an (Pentru eroziunea în adancime și alunecări nu sunt încă modele validate de evaluare a riscului).
Eroziune neapreciabilă
< 3 t/ha/an.
Eroziune slabă
3-10 t/ha/an.
Eroziune moderată
10-20 t/ha/an.
Eroziune puternică
20-40 t/ha/an.
Eroziune foarte puternică
> 40 t/ha/an.
4. Bonitarea terenurilor
Pentru terenurile agricole bonitarea are ca obiectiv stabilirea notelor și claselor de favorabilitate pentru diferite culturi și a claselor de calitate a terenurilor pentru folosințe agricole: arabil, vii, livezi, pășuni și fanete.
4.1. Bonitarea naturala se efectuează pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiti în indicatori de caracterizare ecologica a solurilor și terenurilor sau indicatori ecopedologici (M.E.S.P./1987, vol. III), Bonitarea terenurilor agricole se efectuează în conformitate cu M.E.S.P./1987 (vol. II, cap. 3, pag. 30-54).
4.2. Indicatorii de caracterizare ecologica vor fi prelucrati asa cum au fost înscriși în tabelele-legenda de caracterizare fizico-geografică sau pedologica. Acești indicatori se referă la sol, relief, apa freatica, litologie, clima, hidrologie, poluare. Toți indicatorii utilizați (direct sau indirect) pentru bonitarea naturala, pentru analiza factorilor limitativi și/sau restrictivi și pentru stabilirea cerințelor și măsurilor ameliorative se vor trece în tabele de coduri.
4.3. Nota de bonitare naturala se exprima în puncte de la 1 la 100 și se stabilește pentru teritoriul cartat pe unități de teritoriu ecologic omogene (TEO) pentru categoria de folosință existenta în momentul cartarii.
Pentru categoria de folosință arabil nota de bonitare naturala reprezintă media aritmetica a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de răspândire cea mai mare, și anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, cartof, soia și mazare/fasole, iar pentru livezi este media aritmetica a notelor pentru speciile mar, par, prun, la care se adauga, după caz, nota speciei cires-visin ori piersic sau cais. Pentru viță de vie nota de bonitare naturala este media artimetica a celor două categorii. Clasele de favorabilitate vor fi cele din M.E.S.P./1987 (vol. II, pag. 67) de la 1 la 10.
Pentru folosințe (arabil, pasune, fanete, vii și livezi) se va stabili și clasa de calitate de la 1 la 5.
Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se va face după cum urmează:
clasa I
- 81-100 de puncte de bonitare;
clasa a II-a
- 61- 80 de puncte de bonitare;
clasa a III-a
- 41- 60 de puncte de bonitare;
clasa a IV-a
- 21- 40 de puncte de bonitare;
clasa a V-a
- 1- 20 de puncte de bonitare,
în funcție de nota de bonitare naturala pentru categoria de folosință existenta în momentul cartarii, calculată pentru fiecare TEO.
4.4. Pentru terenurile echipate cu lucrări de îmbunătățiri funciare cu caracter permanent (indiguire, drenaj, CES etc.) se calculează nota de bonitare potentata. Pentru toate situațiile se folosesc coeficienții de potentare, în funcție de lucrarea ameliorativa existenta, specifică pentru fiecare cultura și folosință, obtinandu-se în final o nota de bonitare potentata (M.E.S.P./1987, vol. II, pag. 54-63).
În situația parcelelor cu una sau mai multe sisteme de echipare (desecări, drenaj, CES, terasare) se va aplica potentarea cumulată, dar numai în cazul funcționarii sistemelor la parametri normali.
5. Factorii limitativi ai producției agricole, cerințele și măsurile ameliorative ale solurilor-terenurilor
Reprezintă o sinteza a celor enunțate la pct. 2, 3 și 4 și consta din enumerarea factorilor limitativi, localizarea lor și modul de influentare a însușirilor solurilor (terenurilor) și prin ele a producției agricole și a modului de folosință.
Din aceasta sinteza rezultă și cerințele și măsurile ameliorative ale solurilor afectate, specificându-se cerința (măsura) ameliorativa și suprafața (ha și %).
5.1. Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate la arabil, pajiști, vii, livezi
Prezentarea sintezei celor 6 clase de pretabilitate pe folosințe se va face în tabele, iar pentru citirea unităților de pretabilitate la nivel de grupa și subgrupa, exprimate prin formule sau coduri, se vor întocmi tabele după modelele prezentate.
Pretabilitatea terenurilor se va stabili numai pentru folosință efectivă a acestora în momentul cartarii. Pentru alta folosință pretabilitatea se va stabili la cererea beneficiarului, în cazul schimbării folosinței.
5.2. Poluare/degradare - se constituie în capitol distinct și cuprinde aspecte legate de tipul-gradul de poluare, suprafața (ha, %), sursa poluarii, măsuri operative. Indicatorii de poluare utilizați, precum și cei ceruti în sistemul de monitorizare sunt cei din M.E.S.P./1987 (partea a III-a, pag. 77-78), cu excepția indicatorului 29, care se defineste conform tabelului următor:
Cod Clasa/ Simbol/ hărți
Clasa de poluare/degradare/deficiențe (PDD)
Reducerea producției [%]
Coeficienți de penalizare
Coeficientul de potențare prin lucrări de combatere a PDD
0
Nepoluat/nedegradat/fără deficiențe
(0-5)
1
1
1
Foarte slab poluat/degradat/cu deficiențe
(6-15)
0,9
1,1
2
Slab
(16-25)
0,8
1,2
3
Slab-moderat
(26-35)
0,7
1,4
4
Moderat
(36-45)
0,6
1,6
5
Moderat puternic
(46-55)
0,5
2
6
Puternic
(56-65)
0,4
2,5
7
Foarte puternic
(66-75)
0,3
3
8
Excesiv poluat
(76-85)
0,2
4,25
9
Total
(86-100)
0,05
16
6. Sistemul de monitoring la nivel I și II pentru agricultura
Profilele (siturile) din Sistemul de monitoring se actualizează în mod obligatoriu asa cum prevăd Normele de conținut privind realizarea și reactualizarea Sistemului de monitoring la nivel I și II și a Bazei de date pedologice ale siturilor de sol. Analizele se vor efectua numai în acord cu ICPA, care organizează și coordonează aceasta activitate.
7. Caracterizare agrochimica
Pentru caracterizarea solurilor din punct de vedere al reacției (pH) și al stării de asigurare a solurilor cu elemente nutritive (humus, azot-ÎN, fosfor mobil, potasiu mobil), se vor recolta probe medii agrochimice, pe unități de sol. Proba medie agrochimica se recolteaza din situri reprezentative (suprafața sitului 2-5 ha) din punct de vedere agrochimic, o proba medie revenind la 20-25 ha.
8. Concluzii
În acest capitol vor fi punctate aspectele esențiale ale lucrării, atât cele din partea generală, cat și cele din partea interpretativa, în fapt, un rezumat necesar al elementelor ce trebuie reținute de beneficiar.
La sfârșitul raportului (sau la început) trebuie să figureze cuprinsul lucrării, cu capitolele, subcapitolele și paginatia respectiva, lista anexelor și ilustratiilor (harti, cartograme etc.).
B. Partea desenată
Harti/cartograme
1. Harta unităților cartografice de sol (colorata conform M.E.S.P./1987 &lt;&lt;vol. I, tabel 4.1, coloana 3&gt;&gt;, cu amplasarea profilelor și a unităților cartografice de sol-teren pentru poluari (poluarile sunt identificate prin contur roșu sau puncte de identificare și sunt însoțite de o legenda care indica natura și gradul poluarii)
2. Harta unităților cartografice de teren (TEO)/cu suprafața TEO și numărul trupului de planimetrare
3. Harta claselor de calitate (în baza notei de bonitare pe folosințe)
4. Cartograme privind: relieful, textura, eroziunea, apa freatica, favorabilitatea pentru culturi (3 culturi cu cea mai mare nota de bonitare + folosință) și pretabilitatea pentru folosință din momentul cartarii.
C. Tabele
În vederea integrării studiilor pedologice și agrochimice în sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultura și în vederea creării băncii de date specifice sol-teren pentru agricultura se vor utiliza tabelele de prezentare a datelor în forma anexată la prezentele norme de conținut: tabel cu indicatori -1-1.1, tabele privind solurile - 2-2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6; tabele privind terenurile - 3-3.1, 3.2, 3.3; tabele privind bonitarea - 4-4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5; tabele privind inventarierea terenurilor și degradărilor - 5-5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11.

Capitolul 3 Dispoziții finale

Articolul 10

Se considera bune pentru recepție studiile avizate favorabil de către membrii comisiilor de avizare, numiți prin decizie a directorului Direcției generale pentru agricultura și industrie alimentara (DGAIA) (membrii comisiei sunt propuși de către: ICPA, M.A.A.P. și DGAIA județene).

Copiile de pe situația de plată și de pe procesul-verbal de recepție se păstrează atașate la studiu.

Membrii comisiei de avizare răspund de exactitatea datelor și informațiilor conținute în studiul pedologic și agrochimic și decid refacerea acestora, atunci când este cazul, de către specialistul care a executat studiul/analizele, cu titlu gratuit.

Articolul 11

Recepția și decontarea studiilor se vor face în doua faze (teren, birou), analizele de laborator urmând a fi atașate, după caz, la una dintre cele doua faze. Procesul-verbal de recepție se va semna și se va transmite spre decontare numai după avizarea favorabilă a studiului și a situației de plată de către comisia constituită în acest sens.

Articolul 12

ICPA va efectua anual controlul interlaboratoare, conform normelor metodologice existente, va analiza situația și va propune măsurile de rigoare.

Articolul 13

Acțiunea de avizare pentru activitatea de laborator (atestare) se va executa contra cost de către ICPA, conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare. Valoarea suportată de OSPA este cea rezultată din devizul de cheltuieli prezentat spre decontare de către ICPA.

Articolul 14

Laboratoarele care nu primesc aviz favorabil de funcționare din partea ICPA își pierd dreptul de a executa analize specifice.

Articolul 15

OSPA are dreptul de a solicita reavizarea laboratorului.

Articolul 16

Datele din sistemele județene de monitorizare se vor elabora în doua exemplare, dintre care un exemplar se va preda la DGAIA și unul la ICPA, pentru integrarea acestora în Sistemul național de monitorizare sol-teren și Banca de date aferentă pentru agricultura, ce va fi pus la dispoziție M.A.A.P. - Serviciul de fond funciar și cadastru forestier.

Articolul 17

O discheta conținând date pedologice prezentate după modelul transmis se va depune la M.A.A.P., o dată cu copia de pe procesul-verbal de recepție a studiului pedologic și agrochimic predat.

Articolul 18

Datele, informațiile pedologice din Sistemul de monitoring la nivel I și II sunt deținute și utilizate de către ICPA pentru a fi integrate în Sistemul național de monitorizare integrată a mediului și vor fi puse la dispoziție Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - I.N.C.D.P.M.

1. TABEL cu indicatori*)

Tabel 1.1

TABEL

cu indicatorii ecopedologici folosiți în studiile pedologice.

Nr. Crt.

Denumirea indicatorului

Cod pentru

Formula

Bonitare

pretabilitate

arabil

vii

livezi

pajiști

Temperatura

3, 3C

Precipitații

4, 4C

Gleizare

Pseudogleizare

Alcalizare/Salinizare

16, 17

16,17

16, 17

16,17

16, 17

Textura în Ap/0-60/20-75/0-150

Poluare

Pantă

Alunecări

Adâncimea apei freatice

Inundabilitate prin revărsare

Tasare/Porozitate

Carbonat de calciu

pH în Ap/0-60/0-100, Debazificare

63, 141

Volum edafic util

133

Rezervă de humus

144

Exces de umiditate de suprafață

181

Portanță

189

Acoperire cu bolovani etc.

35, 36

Eroziune în suprafață

188

Eroziune în adâncime

Neuniformitatea terenului

Drenaj lateral

107

Exces de umiditate din lateral

184

Pericol de eroziune

187

Gros. la care apare roca dură

Indicele puterii clorozante

148

Adâncime de apar. CaCO3

CaCO3 activ

Aluminiu

65, 17

Tip/Subtip sol (caracter vertic)

11, 12

Volumul de sol negleizat

137

Suma temperaturilor > 10°C

Amplitudinea temp. Dec.-Febr.

Precipitații Mai-August

Grad de sat. în baze (A8,3) în Ap

Expoziția la soare a terenului

Mezo- și micro-relief

Deficit de umiditate Aprilie-Iulie

182

Aport freatic

183

Permeabilitate

Lucrări IF și agropedoamelior.

271, 272

271

Acoperirea terenului

120-124

118-125

Forme principale de relief

Caracteristici partic. ale solului

Eroz. de supraf., Decop, Colmat

Material/roca parent., cls. granulom

21, 22

Scheletul în Ap/20-75

Modif. antropice, Tip poluare

27, 28

2. TABELE PRIVIND SOLURILE*)

Tabel 2.1

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL. (U.S.) Nr. .......

Denumire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Formula . . . . . . . . Suprafața . . . . . . ha. . . . %. . . . . . Profile

/sondaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Județul . . . . . . . . teritoriul administrativ . . . . . . . . . . . . . .

Răspândirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aspectul suprafeței terenului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Condiții naturale în care apare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Principalele soluri cu care se asociază . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

CARACTERISTICILE SOLULUI

Morfologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Chimice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Tabel 2.2

Teritoriul comunal____________

Județul ______________________

LEGENDA UNITĂȚILOR DE SOL

Nr. U.S.

Suprafața

Culoare

Denumirea și formula unității de sol

Textura

Roca mamă

Relief

Adâncime a apei freatice (m)

Profile (toate*))

Ha.

La suprafață

În alte orizonturi

* profilele din sistemul de monitorizare vor fi marcate pe harta:

- 0 cu albastru, cele din sistemul de monitoring,

- 0 cu roșu, cele analizate,

iar în tabel:

R = profil analizat reprezentativ pentru US

A = profil analizat fără a fi de tip R

M1 = profil ce aparține Nivelului l din Sistemul

de monitorizare

M2 = profil ce aparține Nivelului II din Sistemul

de monitorizare

Tabel 2.3

TABEL

privind tipurile de sol

SUPRAFAȚA (ha/%)

totală

cartată

DIN CARE TIPURI DE SOL

Tabel 2.4

TABEL

privind citirea unităților de sol exprimate prin formule sau coduri

Nr. crt.

Denumire indicator

Număr

Simbol

Cod

Denumire

Valoare

Temperatura

10.5

Foarte ridicată

10.1-11.0

Precipitații

Caracteristici particulare ale solului

Gleizare

Pseudogleizare

Salinizare/Alcalizare

16, 17

S, A

Carbonați adâncimea de apariție

Grosime la roca compactă

Grad de eroziune

Acoperire cu deponii

Grupe de material parental

A, AA etc.

Clasa granulometrică a mat. parental

g, u, l etc.

Textura în primii 20 cm

Textura în primii 50 cm

Conținut de schelet

Variantă după categoria de folosință

26-27

Poluare

28-29

Varianta de sol după folosință și modificări ca urmare a folosinței

Tabel 2.5.

FIȘA DE PLANIMETRARE US -TEO

Nr. U.S.

Nr. TEO

Nr. trup planimetrare

6 etc.

TEO Total ha.

US Total ha.

subtip

tip

clasa

F = Folosință

S = Suprafața (ha)

Tabel 2.6

TABEL CORELARE U.S.-T.E.O.

coduri

Nr. U.S.

NR. TEO

Divizor TEO

Formula US tip și subtip

Nivel inferior

Varietatea de sol

Familia

Specia

Varianta

3 TABELE PRIVIND TERENURILE *)

Tabel 3.1.

TABEL

pentru citirea unităților de pretabilitate exprimate prin formule

sau coduri la nivel de subclasa și grupa de pretabilitate

Nr. crt.

Natura factorului limitativ

Indicator

Simbol

Cod

Denumire

Valoare

Volum edafic.

133

Sărăturare.

16-17

Aciditate sau grad de debazificare.

63-141

Grad de tasare.

Grad de portanță a solului.

189

Degradare antropică.

Acoperirea terenului cu stânci, bolovani.

Panta terenului.

Pericol de eroziune și eroziune în suprafață.

187-188

Eroziune în adâncime.

Alunecări de teren.

Grad de neuniformitate a terenului.

Excesul de umiditate de natură freatică.

39-107 14

Excesul de umiditate de suprafață.

181-15

Excesul de umiditate din infiltrații laterale în sol, pe versanți.

184

Inundabilitate prin revărsare

Textura grosieră.

Textura fină.

Tabel 3.2

TABEL

pentru citirea unităților de pretabilitate exprimate prin formele

sau coduri la nivel de subgrupa de pretabilitate.

Nr. crt.

Natura factorului limitativ

Indicator

Simbol

Cod*)

Denumire*)

Valoare*)

Textura solului

g-f

lut nisipos grosier

17-28-50

Gradul de salinizare

s1-s5

salinizat moderat

s3d1

salinizat puternic

s4d1

Gradul de alcalizare

17-141-63

a1-a5

Grosimea solului până la roca compactă

d1-d5

Rezervă de humus

144

h1-h5

Acoperirea terenului cu stufăriș, arborete, mușuroaie.

120.. 124,3 6

ag1...a g4x1.. x8

*)datele înscrise sunt pentru exemplificare

Tabel 3.3

TABEL

privind gruparea terenurilor în clase de pretabilitate

Arabil*)

Nr. TEO

Formula unității de pretabilitate

Suprafața pe clase de pretabilitate ha.

Recomandări ameliorative

III

etc.

Total

*) Tabelele se întocmesc separat pe folosințe

4. TABELE PRIVIND BONITAREA*)

Tabel 4.1.

TABEL-LEGENDA

cu indicatori ecopedologici de bonitare

Nr. TEO

Codurile indicatorilor de bonitare

133

144

181

etc.

Tabel 4.2.

NOTE DE BONITARE

pentru culturi și folosințe agricole (regim natural)

Nr. TEO

etc.

Tabel 4.3.

TABEL

privind încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate

după nota de bonitare în regim natural

Arabil*)

Nr. US

Nr. TEO

Suprafața totalĂ TEO (ha)

CLASA DE CALITATE

III

nota

etc.

Total arabil

Clasa și nota medie ponderată

*)Situația se va prezenta după aceasta macheta pentru fiecare folosință (pășuni, fanete, vii, livezi) în suprafața din momentul cartarii (după registrul cadastral).

Tabel 4.4

NOTE DE BONITARE

și clasa de favorabilitate pe culturi În regim natural

Arabil

Nr. TEO

arabil

nota

clasa

nota

clasa

nota

clasa

nota

clasa

nota

clasa

nota

clasa

nota

clasa

nota

clasa

nota

clasa

etc.

livada, vie, pasune, faneata

Nr. TEO

CV/CS/PC

Livadă

Vie

nota

cls

nota

cls

nota

cls

nota

cls

nota

cls

nota

cls

nota

cls

nota

cls

nota

cls

nota

cls

1*)

7*)

12*)

Tabelul se va completa numai cu TEO-urile specifice fiecărei categorii de folosință (arabil, livada, vie, pasune și faneata (folosință va fi stabilită precis în momentul contractării din registrul cadastral)

ÎNCADRAREA

terenurilor agricole pe folosințe în clase de calitate după nota de

bonitare naturala (medie ponderată)

Nr. Crt.

Categoria de folosință

Clasa de calitate

III

Încadrarea medie

nota

clasa

Arabil

Pășuni

Fânețe

Vii

Livezi

Total agricol

(*)

(*) Se calculează cu nota de bonitare echivalenta pentru arabil

5. TABELE PRIVIND INVENTARIEREA TERENURILOR ȘI DEGRADĂRILOR*)

Tabel 5.1

EVIDENTA TERENURILOR AGRICOLE PE FOLOSINȚE

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Din care:

Arabil

Pășuni

Fânețe

Vii

Livezi

Tabel 5.2

FORME DE MACRO ȘI MEZORELIEF

Ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Din care pe forme de macro-relief/cod

Munte 10

Deal, Podiș 20

Câmpie, podiș 30

Terasă 40

Luncă 50

Tabel 5.3

ZONE NATURALE PROTEJATE

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Din care:

Tabel 5.4

MICROZONE PEDO-GEOCLIMATICE (*)

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Din care pe microzone:

(*) după N. Florea și colaboratorii (1999)

Tabel 5.5

ALUNECĂRI DE TEREN

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Suprafața cu alunecări

Din care pe microzone:

În brazde

În valuri

În trepte

Curgătoare

Prăbușire

Tabel 5.6

TERENURI INUNDABILE

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Din care terenuri inundabile:

Tabel 5.7

TERENURI CU SOLURI PSEUDOGLEIZATE.

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Suprafața afectată de pseudogleizare

Din care pe microzone:

Slab

Moderat

Puternic

Foarte puternic

Excesiv

Tabel 5.8

TERENURI CU SOLURI GLEIZATE

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Suprafața afectată de pseudoleizare

Din care pe microzone:

Slab

Moderat

Puternic

Foarte puternic

Excesiv

Tabel 5.9

TERENURI CU SOLURI ERODATE, COLMATATE, ACOPERITE

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Din care erodate*):

Slab

Moderat

Puternic

Foarte puternic

Excesiv

TERENURI AFECTATE DE EROZIUNE ÎN ADANCIME

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Din care pe forme de eroziune:

Șiroiri, Rigole

Ogașe

Ravene

Tabel 5.11

TERENURI CU SOLURI POLUATE

ha. - %

Suprafața totală

Suprafața cartată

Din care poluate cu:*)

*)Se va menționa tipul de poluare.

*) date înscrise pentru exemplificare

Tabel 4.5

*) Se va menționa agentul care a produs eroziunea, colmatarea sau acoperirea (prin apa, eolian și decopertat)

Tabel 5.10

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.