Decizia nr. 106/2026

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Ioana-Laura Paris

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ioana-Roxana Pirsa în Dosarul nr. 15.799/1.748/2020/a1 al Judecătoriei Cornetu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 452D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, invocând în susținere

Decizia Curții Constituționale nr. 185 din 26 martie 2024 . Arată, în acest sens, că autoarea excepției critică, de fapt, o omisiune legislativă fără relevanță constituțională, respectiv neincluderea cauțiunii ca o modalitate de acordare a ajutorului public judiciar în materie civilă, și menționează că modificarea sau completarea normelor juridice reprezintă atribuții exclusive ale Parlamentului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 2 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.799/1.748/2020/a1, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția a fost invocată de Ioana-Roxana Pirsa, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare, respectiv a unei cereri de suspendare provizorie a executării silite și a unei cereri de ajutor public judiciar pentru scutirea de la plata cauțiunii.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate încalcă accesul liber la justiție în măsura în care sintagma „alte taxe datorate în faza de executare silită“ nu include și instituția cauțiunii.

6.

Judecătoria Cornetu apreciază că excepția este neîntemeiată, în condițiile în care Curtea Constituțională a precizat constant în jurisprudența sa că nu este competentă să soluționeze excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative ori reglementări legale pretins incomplete ori

nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, Curtea nefiind competentă să analizeze un text de lege din perspectiva a ceea ce acesta nu prevede și nici să completeze o reglementare, deoarece acest lucru ar însemna o intervenție directă în procesul legislativ. Cu toate acestea, unele instanțe judecătorești au admis cereri de scutire sau reducere a cauțiunii, în temeiul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

și al

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, după ce au analizat situația financiară a solicitanților și au pus în balanță dreptul de acces la justiție cu dreptul creditorului de a-și recupera creanța. Astfel, problema ridicată nu ține de constituționalitatea textului legal, ci de modul în care acesta este interpretat și aplicat

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, punctul de vedere al Guvernului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă sintagma „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, care au următorul conținut:

Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: [...]

d)

scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

12.

În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în

art. 21

– Accesul liber la justiție.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții din

Legea fundamentală , în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 895 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010,

Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014,

Decizia nr. 504 din 4 iulie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 4 decembrie 2017, sau

Decizia nr. 98 din 16 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 2 iunie 2021, decizii prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate. Astfel, referitor la critica privind absența reglementării cauțiunii dintre formele de ajutor public judiciar, prin

Decizia nr. 185 din 26 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 20 august 2024, paragrafele 12-14, Curtea a subliniat că acest aspect vizează, în realitate, o omisiune legislativă, context în care a respins, ca fiind inadmisibile, criticile formulate.

14.

Raportat la prezenta cauză, Curtea constată că, în mod similar celor reținute în jurisprudența precitată, motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul

art. 61 alin. (1) din Constituție , modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la condiția relevanței constituționale a omisiunii legislative, a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că această condiție este îndeplinită dacă omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat).

15.

Așadar, susținerile autoarei excepției nu au natura unor veritabile critici de neconstituționalitate, ci tind la completarea textului de lege criticat din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 . Or, așa cum s-a statuat în jurisprudența mai sus menționată, Curtea Constituțională nu poate analiza un text de lege din perspectiva a ceea ce el nu prevede in terminis, adică a lipsei de reglementare. Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a sintagmei „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

este inadmisibilă.

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „inclusiv a celor datorate în faza de executare silită“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ioana-Roxana Pirsa în Dosarul nr. 15.799/1.748/2020/a1 al Judecătoriei Cornetu.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 februarie 2026.