Hotărârea nr. 51/2026
privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Dezvoltarea în continuare a integrării piețelor de capital și a supravegherii în Uniune - COM (2025) 940
prezumat în vigoare
În temeiul prevederilor
art. 67
și
148 din Constituția României, republicată , ale
privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale
art. 165 - 190 din Regulamentul
Camerei Deputaților, aprobat prin
Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 , republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/332, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 21 aprilie 2026, Camera Deputaților:
1.
salută obiectivul integrării și aprofundării piețelor europene de capital, prin sporirea convergenței și eficienței supravegherii lor și prin reducerea fragmentării;
2.
subliniază că prin efectul consolidării supravegherii la nivelul Uniunii Europene (Uniunea) sunt create premisele pentru concurență, prin eliminarea avantajelor rezultate din standarde de supraveghere mai permisive, împrejurare care asigură aplicarea uniformă a normelor privind transparența, capitalizarea și conduita pe piață; remarcă faptul că, în lipsa unei supravegheri convergente, diferențele de aplicare pot genera distorsiuni echivalente unor avantaje selective;
3.
evidențiază, din perspectiva României, oportunitatea de a atrage capital pe termen lung pentru proiecte strategice în domeniul energiei curate, infrastructurii și inovării, alături de aportul la maturizarea pieței de capital naționale, generate prin efectul integrării piețelor de capital în Uniune; subliniază imperativul de a consolida capacitatea instituțională, conștientizarea financiară și încrederea investitorilor, întrucât România înregistrează o dezvoltare insuficientă a piețelor financiare;
4.
remarcă faptul că direcțiile strategice expuse în comunicare vor influența, în mod progresiv, modul în care instrumentele de tip „pașaport“ sunt operate și armonizate în Uniunea Europeană, de natură să modifice condițiile de concurență și să creeze condiții noi pentru actorii din România;
5.
solicită evaluarea impactului de ordin competitiv asupra pieței de capital din România generat de acțiunile de eliminare a barierelor din calea procedurii de „pașaport“, în particular ca urmare a introducerii unei noi licențe de operator de piață paneuropean;
6.
evidențiază ca efecte potențiale ale introducerii unui pașaport european pentru depozitarii fondurilor, care va permite depozitarilor autorizați într-un alt stat membru să furnizeze servicii pe piața românească: creșterea presiunii concurențiale asupra depozitarilor locali; necesitatea ajustării structurilor de cost și a nivelului comisioanelor; un posibil avantaj competitiv pentru grupurile bancare mari din Uniune, care dispun de
economii de scară, infrastructură avansată de tehnologie a informației și experiență transfrontalieră extinsă;
7.
remarcă posibile efecte benefice asupra consumatorilor naționali și europeni prin consolidarea rolului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în supravegherea furnizorilor de servicii de criptoactive;
8.
evidențiază riscul de a genera complexități operaționale și de supraveghere suplimentare, în special în ceea ce privește separarea riscurilor și gestionarea conflictelor de interese, prin extinderea posibilității furnizorilor de servicii de criptoactive de a administra sisteme organizate de tranzacționare;
9.
ia act de faptul că propunerile privind guvernanța ESMA vizează creșterea independenței acesteia față de autoritățile naționale competente, inclusiv prin modificarea structurii de conducere și consolidarea competențelor executive; remarcă totodată că, deși obiectivul declarat este îmbunătățirea eficienței supravegherii la nivelul UE, modificările pot fi evaluate de statele membre nu doar din perspectivă tehnică, ci și politică; subliniază că diminuarea rolului decizional al autorităților naționale, precum și potențialul impact asupra resurselor și bugetelor acestora constituie aspecte care necesită clarificări suplimentare.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 9 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor
art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR SORIN-MIHAI GRINDEANU București, 9 septembrie 2026. Nr. 51.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.