Decizia nr. 140/2026

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Andrei Grigoraș

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 336 alin. (1) din Codul penal , excepție ridicată de Ion Istrate în Dosarul nr. 2.062/216/2021 al Judecătoriei Curtea de Argeș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.289D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 238 din 8 aprilie 2021 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 14 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.062/216/2021, Judecătoria Curtea de Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 336 alin. (1) din Codul penal . Excepția a fost ridicată de Ion Istrate într-o cauză penală având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prevăzută și sancționată de

art. 336 alin. (1) din Codul penal .

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că modalitatea de reglementare prevăzută de

art. 336 alin. (1) din Codul penal

încalcă dispozițiile

art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție

și, în consecință, prevederile

art. 1 alin. (5)

și ale

art. 23 alin. (12)

din același act normativ, întrucât sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge“ din cuprinsul

art. 336 alin. (1) din Codul penal

conține elemente care nu sunt reglementate prin lege organică. În acest sens, se arată că elementul material al infracțiunii - rezultatul alcoolemiei stabilit peste pragul de 0,80 g/l alcool pur în sânge - este determinat printr-o procedură reglementată exclusiv prin ordine ale ministrului sănătății, acte normative inferioare legii organice. Se arată că procedura care stabilește modul de recoltare, analiză și determinare a alcoolemiei nu este prevăzută într-o lege organică, în conformitate cu

art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție , deși intră în sfera dispozițiilor ce trebuie reglementate prin astfel de legi. Se apreciază că prin

Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013

pentru aprobarea

Normelor metodologice

privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier și prin

Ordinul ministrului sănătății nr. 277/2015

pentru modificarea și completarea

Normelor metodologice

privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin

Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013 , sunt completate și precizate elemente esențiale ale faptei penale, aspect care contravine principiilor legalității incriminării și a previzibilității legii. Se arată că nici

Codul penal

și nici

Codul de procedură penală

nu conțin norme care să reglementeze procedura de determinare a alcoolemiei, această lacună fiind acoperită prin acte administrative, în detrimentul cerințelor de claritate și previzibilitate prevăzute de

art. 1 alin. (5) din Constituție . În esență, se susține că sintagma „are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge“, care reprezintă o componentă esențială a infracțiunii prevăzute de

art. 336 alin. (1) din Codul penal

și care determină tipicitatea infracțiunii, impune necesitatea ca regulile privind determinarea alcoolemiei să fie stabilite prin lege organică, nu prin ordine de ministru, având în vedere că aceste norme influențează însăși existența infracțiunii. În același sens, se menționează că elemente definitorii ale infracțiunii prevăzute de

art. 336 alin. (1) din Codul penal

au la bază dispoziții din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice și din

Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006

pentru aprobarea

Regulamentului de aplicare

a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice. Este invocată jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 548 din 15 mai 2008

și

Decizia nr. 786 din 13 mai 2009 .

6.

Judecătoria Curtea de Argeș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât norma de incriminare este accesibilă și previzibilă. Se arată că dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

prevăd cu claritate fapta care angajează răspunderea penală, precum și pedeapsa cu care este sancționată infracțiunea.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal , care au următorul cuprins: „(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.“

11.

Referitor la evoluția legislativă a dispozițiilor

art. 336 alin. (1) din Codul penal , Curtea reține că, prin

Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ cuprinsă în aceste dispoziții este neconstituțională. Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție, prin

art. I pct. 7 din Legea nr. 200/2023

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 286/2009 privind Codul penal , precum și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 6 iulie 2023, prevederile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

au fost modificate în sensul înlăturării viciului de neconstituționalitate. De asemenea, prin

art. III pct. 4 din Legea nr. 172/2024

pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri și alte substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 31 mai 2024, dispozițiile

art. 336 alin. (1)

au fost din nou modificate, însă, având în vedere cele statuate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 200/2023 .

12.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

privind calitatea legii, ale

art. 23 alin. (12)

referitoare la legalitatea incriminării și a pedepsei, precum și ale

art. 73 alin. (3) lit. h)

privind reglementarea infracțiunilor, pedepselor și regimul executării acestora prin lege organică.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia critică faptul că procedura de determinare a alcoolemiei, element esențial al infracțiunii prevăzute de

art. 336 alin. (1) din Codul penal , nu este reglementată în cuprinsul unei legi organice.

14.

Curtea reiterează că prevederile

art. 15 din Codul penal

reglementează trăsăturile esențiale ale infracțiunii, reprezentând o dispoziție fundamentală în definirea infracțiunii în dreptul penal. Conform acestei reglementări, infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o. Această prevedere are o valoare esențială în stabilirea și calificarea infracțiunilor, oferind criteriile pentru a determina dacă o anumită faptă ilicită poate fi considerată infracțiune, în funcție de elementele sale definitorii principale. În continuare, Curtea reține că

art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție

impune ca infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora să fie reglementate prin lege organică. Astfel, definirea infracțiunii și a condițiilor în care fapta constituie infracțiune trebuie să se facă prin intermediul legii organice pentru a asigura respectarea principiului legalității incriminării și pedepsei, potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. De altfel, prin

Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 65, Curtea a statuat că, în materie penală, principiul legalității incriminării, nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar acesta supunându-se sancțiunii penale. Curtea reține că tipicitatea - prevederea faptei în legea penală - este îndeplinită atunci când acțiunea/inacțiunea săvârșită de o persoană corespunde întocmai tiparului sau modelului existent în norma de incriminare. Constatarea că o faptă are natura juridică a unei infracțiuni este condiționată de existența cumulativă a tuturor elementelor constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, astfel cum acestea sunt reglementate de norma de incriminare.

15.

Analizând prevederile

art. 336 din Codul penal , Curtea constată că obiectul material al infracțiunii prevăzute de

alin. (1)

al aceluiași articol implică două elemente definitorii: pe de o parte, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, iar, pe de altă parte, o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Pentru ca fapta prevăzută de legea penală să îndeplinească condițiile de tipicitate, cele două condiții trebuie îndeplinite cumulativ, fapta devenind relevantă penal doar atunci când îmbibația alcoolică este peste limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge.

16.

Curtea observă că reglementând infracțiunea prevăzută de

art. 336 alin. (1) din Codul penal , legiuitorul a prevăzut toate elementele constitutive ale infracțiunii - fapta interzisă, împrejurările relevante pentru existența răspunderii penale și sancțiunea corespunzătoare -, fiind garantată îndeplinirea exigențelor de constituționalitate și ale legalității incriminării și asigurându-se totodată previzibilitatea normei. Curtea amintește că, așa cum a subliniat în jurisprudența sa, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Curtea a admis că poate fi dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, dar aceasta nu trebuie să afecteze previzibilitatea (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010,

Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011,

Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau

Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

17.

Curtea reține că prin

Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013

pentru aprobarea

Normelor metodologice

privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 20 decembrie 2013, în prezent abrogat prin

Ordinul ministrului sănătății nr. 3.969/2024

privind abrogarea

Ordinului ministrului sănătății nr. 1.512/2013

pentru aprobarea

Normelor metodologice

privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 26 iulie 2024, se stabilea cadrul de recoltare, depozitare și transport al mostrelor biologice în vederea probațiunii judiciare pentru determinarea alcoolemiei sau a prezenței substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente rutiere. Ulterior abrogării, normele care reglementează procedura de recoltare, depozitare și transport al probelor biologice au fost instituite prin

Hotărârea Guvernului nr. 877/2024

pentru aprobarea

Normelor

privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, precum și de punere în aplicare a

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2024

pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranței rutiere și pentru modificarea și completarea

Regulamentului de aplicare

a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 19 iulie 2024.

18.

Curtea reține că ordinele de ministru sunt acte normative emise de miniștri pentru punerea în aplicare a legilor și a hotărârilor Guvernului în domeniile lor de competență. Rolul acestora este de a detalia și de a operaționaliza cadrul legislativ superior, aducând precizări tehnice și procedurale necesare implementării eficiente a legislației. În acest sens, determinarea îmbibației alcoolice în organismul făptuitorului prin prelevarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei reprezintă atât un mijloc de prevenire a accidentelor rutiere, cât și un mijloc de asigurare a probelor necesare în scopul dovedirii faptelor prevăzute la

art. 336 alin. (1) din Codul penal .

19.

Având în vedere aspectele reținute, Curtea constată că infracțiunea prevăzută de

art. 336 alin. (1) din Codul penal

cuprinde în norma de reglementare toate elementele constitutive esențiale ale acesteia, sub aspectul elementului material fiind relevantă conducerea pe drumurile publice a unui vehicul, pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, de către o persoană ce are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Procedura de determinare a îmbibației alcoolice nu are natura unui element constitutiv al infracțiunii prevăzute la

art. 336 alin. (1) din Codul penal , ci reprezintă un mecanism tehnic de administrare a probei, utilizat exclusiv pentru verificarea îndeplinirii condiției obiective privind depășirea pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, motiv pentru care nu se impune reglementarea acesteia prin lege organică.

20.

Având în vedere cele anterior expuse, Curtea reține că prevederile

art. 336 alin. (1) din Codul penal

nu contravin dispozițiilor

art. 1 alin. (5) din Constituție

sub aspectul calității legii și nici celor ale

art. 23 alin. (12) din Constituție

privind legalitatea incriminării, coroborate cu cele ale

art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție

referitoare la stabilirea prin lege organică a infracțiunilor, a pedepselor și a regimului executării acestora.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Istrate în Dosarul nr. 2.062/216/2021 al Judecătoriei Curtea de Argeș și constată că dispozițiile

art. 336 alin. (1) din Codul penal , în redactarea anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 200/2023

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 286/2009 privind Codul penal , precum și a altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Curtea de Argeș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 februarie 2026.