Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 98/2024

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 188 alin. (1) și ale art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
5 martie 2024
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 583 din 25 iunie 2024
Citează
2 acte
Structură
2 articole · 9.899 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Ionescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 188 alin. (1)

și ale

art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal , excepție ridicată de Adrian Niculae în Dosarul nr. 1.125/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 125D/2020.

2.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, reiterând susținerile formulate prin notele scrise, aflate la dosar.

4.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul realizează o comparație a dispozițiilor legale criticate cu normele cuprinse în

art. 194 din Codul penal . În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că reglementarea normelor penale criticate constituie opțiunea legiuitorului, potrivit

art. 61 din Constituție .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.125/93/2019, Tribunalul Ilfov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 188 alin. (1)

și ale

art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal . Excepția a fost ridicată de Adrian Niculae într-o cauză penală în care acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor calificat și amenințare comisă în formă continuată.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că sunt lipsite de predictibilitate dispozițiile

art. 188

și

189 din Codul penal

raportat la

art. 194 din Codul penal , ceea ce determină încălcarea dispozițiilor

art. 16 ,

21 ,

23

și

24 din Constituție . În acest sens, susține că faptele prevăzute de normele penale menționate anterior au aproximativ aceeași consecință, chiar dacă ele sunt încadrate la

art. 188 și 189 din Codul penal

ori la

art. 194 din același act normativ . Consideră că încadrarea juridică a faptei pe care a săvârșit-o, respectiv tentativa la infracțiunea de omor, este similară cu prevederile

art. 194 din Codul penal , atât în ceea ce privește consecința, cât și în ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii. Apreciază că soluția pronunțată de Curtea Constituțională ar putea aduce lămuriri cu privire la pedeapsa la care inculpatul - autor al excepției - ar putea fi condamnat prin individualizare.

7.

Tribunalul Ilfov - Secția penală apreciază că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Reține că textul de lege criticat incriminează infracțiunile de omor simplu și omor calificat, asupra a două sau mai multor persoane, infracțiuni contra vieții, ce se săvârșesc cu forma de vinovăție a intenției, în ambele modalități, respectiv directă și indirectă. În schimb, infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută de

art. 194 din Codul penal , are ca obiect juridic integritatea corporală și sănătatea persoanei. Observă că, atât practica judiciară, cât și doctrina sunt constante în privința criteriilor care se analizează în vederea delimitării tentativei la infracțiunea de omor și infracțiunea de vătămare corporală, acestea fiind: zona corpului vizată, numărul și intensitatea loviturilor, iar, în ceea ce privește vătămarea corporală care a avut ca urmare punerea în primejdie a vieții victimei, din perspectiva laturii subiective, aceasta se săvârșește cu o altă formă de vinovăție, respectiv praeterintentia (intenția depășită). În aceste condiții, fiind incriminate fapte distincte, apreciază că nu se pun probleme de constituționalitate din perspectiva art. 16 din Legea fundamentală. Totodată, apreciază că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale care consacră accesul liber la justiție, libertatea individuală și dreptul la apărare, întrucât, în cursul procesului penal, părțile beneficiază de garanțiile procesuale, prevăzute de normele procesual penale referitoare la dreptul la apărare.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul

și Avocatul Poporului

nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate

îl constituie dispozițiile

art. 188 alin. (1)

și ale

art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal , care au următorul cuprins:

–

Articolul 188

alin. (1) din Codul penal : „(1) Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.“;

–

Articolul 189

alin. (1) lit. f) din Codul penal : „(1) Omorul săvârșit în vreuna dintre următoarele împrejurări: [...] f) asupra a două sau mai multor persoane;“

12.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 16

referitor la egalitatea în drepturi, ale

art. 21

privind accesul liber la justiție, ale

art. 23

referitor la libertatea individuală și ale

art. 24

privind dreptul la apărare.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției nu argumentează neconstituționalitatea prevederilor

art. 188 alin. (1)

și ale

art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal

prin raportarea acestora la dispozițiile Legii fundamentale invocate, ci determină neconstituționalitatea dispozițiilor criticate prin compararea lor cu prevederile

art. 194 din Codul penal , apreciind că soluția pronunțată de Curtea Constituțională ar putea crea lămuriri cu privire la pedeapsa la care inculpatul - autor al excepției - ar putea fi condamnat prin individualizarea judiciară realizată de către instanța de judecată.

14.

Având în vedere prevederile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , conform cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“, Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele. Așadar, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale

Constituției . În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 188 alin. (1)

și ale

art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal , astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens,

deciziile nr. 422 din 23 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, și

nr. 485 din 13 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 15 noiembrie 2021).

15.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 188 alin. (1)

și ale

art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal , excepție ridicată de Adrian Niculae în Dosarul nr. 1.125/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.