Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 100/2024

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu referire la sintagma "în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției"

prezumat în vigoare

Data actului
5 martie 2024
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 748 din 31 iulie 2024
Citează
8 acte
Structură
0 articole · 15.986 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Ionescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (7)

și

(8) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 1.331/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.441D/2020.

2.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, doamna avocat Andreea Chiacu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, reiterează criticile de neconstituționalitate formulate prin notele scrise aflate la dosar.

4.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 , cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 619 din 21 noiembrie 2023 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Încheierea din 19 iunie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 3 septembrie 2020, pronunțate în Dosarul nr. 1.331/2/2019, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (7)

și

(8) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară. Excepția a fost ridicată de Lucian Gabriel Onea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a actelor de revocare din funcția de procuror al Direcției Naționale Anticorupție, pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate nu sunt predictibile și nu conțin referiri exprese la procedura de revocare, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, împiedicând exercitarea dreptului la apărare. Afirmă că prevederile

art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 , prin modul deficitar de redactare, nu corespund exigențelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, întrucât nu îndeplinesc cele patru criterii: claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, pentru ca subiectul de drept vizat să-și poată conforma conduita, astfel încât să evite consecințele nerespectării lor. Apreciază că textul prezintă neclarități în ceea ce privește sintagma „exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, întrucât nu lămurește cu ce ar fi această răspundere diferită de cea penală, civilă sau disciplinară, nu stabilește modul prin care se poate constata îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției și nu specifică cum se verifică acest lucru, nici în cât timp de la comiterea faptelor sau acțiunilor poate fi declanșată procedura, nu stabilește limitele de gravitate ale exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, modul în care persoana vizată ia cunoștință de aspectele constatate și de dispunerea revocării din funcție, respectiv nu sunt reglementate garanții în vederea respectării dreptului la apărare și a exigențelor unui proces echitabil. Susține că, în cazul revocării, principiile stabilității și independenței procurorilor consacrate de dispozițiile

art. 3 din Legea nr. 304/2004

impun stricta aplicare a dispozițiilor legale ce reglementează cariera magistraților, în vederea prevenirii oricăror impedimente în exercitarea activității acestora, precum și a oricărui fel de atingere adusă principiului independenței magistraturii, cu atât mai mult cu cât revocarea operează ca o sancțiune disciplinară. De asemenea, apreciază că prevederile

art. 87 alin. (7)

și

(8) din Legea nr. 304/2004

contravin prevederilor

art. 16 alin. (1) , ale

art. 20 ,

21

și

24 din Constituție , în măsura în care procedura revocării din funcție nu este o procedură uzitată pentru toate tipurile de profesii și creează o situație de inegalitate între cetățeni. În esență, susține că dispozițiile

art. 87 alin. (7)

și

(8) din Legea nr. 304/ 2004

nu reprezintă o normă previzibilă, de natura să confere procurorului revocat o anume garanție contra atingerilor arbitrare ce i-ar putea fi aduse prin măsura revocării, măsură ce este exclusiv la îndemâna procurorului șef, în sarcina căruia legiuitorul nu a stabilit nicio procedură clară de urmat în cazul dispunerii revocării.

7.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile

art. 87 alin. (7)

și

(8) din Legea nr. 304/2004

nu contravin prevederilor

Constituției . În acest sens, reține că sintagma „exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“ este clară și previzibilă atât timp cât atribuțiile funcției de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție sunt prevăzute prin lege. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia textele de lege criticate încalcă principiul egalității, deoarece motivele de revocare din funcție prevăzute de acest text nu s-ar aplica judecătorilor și nici altor profesii, instanța apreciază că nu poate fi primită, egalitatea presupunând persoane aflate în situații identice sau similare, această condiție nefiind însă îndeplinită în ceea ce privește comparațiile propuse de autor. Reține că situația procurorilor Direcției Naționale Anticorupție nu este identică și nici similară cu a judecătorilor, atât timp cât, potrivit

art. 132 alin. (1) din Constituție , procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, în timp ce, potrivit

art. 124 alin. (3) din Constituție , judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Având în vedere deosebirea de situații și de statut, nu se poate aprecia că ar fi încălcat principiul egalității prin reglementarea revocării procurorilor Direcției Naționale Anticorupție potrivit

art. 87 alin. (7)

și

(8) din Legea nr. 304/2004 . Instanța observă că

art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004

impune necesitatea existenței avizului Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se putea dispune revocarea din funcția de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pentru motivul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, prin urmare Consiliului Național al Magistraturii îi revine un rol important în această procedură. De asemenea, reține că nu se poate aprecia nici că normele criticate ar fi contrare liberului acces la justiție și dreptului la apărare, consacrate prin

art. 21

și, respectiv,

art. 24 din Constituție , atât timp cât actul administrativ poate fi contestat în fața instanței de contencios administrativ, procedură în care părțile pot beneficia de apărare din partea unui avocat.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 87 alin. (7)

și

(8) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară. Având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, astfel cum au fost modificate și completate prin

art. I pct. 43 din Legea nr. 207/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, precum și prin

art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018

pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, având următorul conținut: „(8) Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la

art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare.“

12.

Totodată, Curtea reține că, ulterior invocării prezentei excepții de neconstituționalitate,

Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară a fost abrogată prin

art. 168 alin. (5) din titlul IX al Legii nr. 304/2022

privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Cu privire la o astfel de ipoteză, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , prin care a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așadar, Curtea reține că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate produc în continuare efecte juridice, deoarece acestea reprezintă temeiul juridic al ordinelor a căror anulare constituie obiectul cauzei de contencios administrativ în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate.

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (3)

și

(5)

care consacră valorile supreme în statul de drept și obligativitatea respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor, ale

art. 16 alin. (1)

și

(2)

privind egalitatea în drepturi, ale

art. 20

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale

art. 21

privind accesul la justiție, ale

art. 24

referitor la dreptul la apărare, ale

art. 132 alin. (1)

privind statutul procurorilor, ale

art. 133

referitor la rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii și ale

art. 134

privind atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile

art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, a pronunțat

Decizia nr. 619 din 21 noiembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 26 ianuarie 2024, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară este neconstituțională.

15.

În paragrafele 14-41 ale deciziei menționate anterior, Curtea a constatat, în esență, că soluția legislativă cuprinsă în

art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 , în ceea ce privește sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“ - care nu precizează criteriile, condițiile și procedura revocării în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției de procuror al Direcției Naționale Anticorupție -, încalcă dispozițiile constituționale ale

art. 1 alin. (5) din Constituție

referitoare la calitatea legii, ale

art. 21

privind dreptul la un proces echitabil și ale

art. 24

privind dreptul la apărare.

16.

Având în vedere că, potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că

Decizia nr. 619 din 21 noiembrie 2023 , mai sus menționată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, în ceea ce privește sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, a devenit inadmisibilă.

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, excepție ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 1.331/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.