Decizia nr. 112/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Oana-Cristina Puică

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (5) din Codul penal , excepție ridicată de Societatea Caprice - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 210/30/2019 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.137D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei. Astfel, arată că prevederile

art. 155 alin. (5) din Codul penal

vizează instituția redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, iar nu redeschiderea urmăririi penale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Decizia penală nr. 3 din 28 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 210/30/2019/a2, admițând recursul împotriva Încheierii din 13 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 210/30/2019 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală, Tribunalul Timiș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (5) din Codul penal . Excepția a fost ridicată de Societatea Caprice - S.R.L. din Timișoara într-o cauză având ca obiect soluționarea de către judecătorul de cameră preliminară a plângerii împotriva unei ordonanțe de clasare dispuse în temeiul prevederilor

art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală

cu privire la intervenirea prescripției răspunderii penale într-un dosar aflat în faza cercetărilor in rem, în care a mai fost dată anterior o soluție de clasare, care a fost desființată, fiind dispusă redeschiderea urmăririi penale.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 155 alin. (5) din Codul penal

încalcă principiul legalității, întrucât sunt lipsite de claritate și previzibilitate. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale cu privire la calitatea legii ( Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013 ,

Decizia nr. 430 din 24 octombrie 2013 ,

Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013

și

Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013 ) și, respectiv, cu privire la întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale în cazul redeschiderii urmăririi penale ( Decizia nr. 177 din 29 martie 2016

și

Decizia nr. 601 din 28 septembrie 2017 ). Arată că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a dispus anterior desființarea unei alte ordonanțe de clasare și redeschiderea urmăririi penale, astfel că a intervenit întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, începând să curgă un nou termen de prescripție.

6.

Tribunalul Timiș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate îndeplinesc cerințele de previzibilitate a normei juridice, fiind formulate suficient de clar. Observă că dispozițiile

art. 155 alin. (5) din Codul penal

se referă la redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, instituție reglementată de prevederile

art. 466 din Codul de procedură penală . Arată că această cale de atac nou- introdusă în procedura penală vine să garanteze dreptul la un proces echitabil al persoanelor judecate in absentia, iar admiterea căii extraordinare de atac echivalează cu întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. Mai subliniază că textul de lege criticat se referă strict la admisibilitatea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal în condițiile stabilite de dispozițiile

art. 466 din Codul de procedură penală .

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 155 alin. (5) din Codul penal , care au următorul cuprins: „(5) Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale.“

11.

În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

referitor la principiul legalității.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit susținerilor autoarei acesteia, în speță, ulterior desființării de către judecătorul de cameră preliminară a unei ordonanțe de clasare și redeschiderii urmăririi penale de către procuror, acesta din urmă a dispus clasarea în temeiul prevederilor

art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală

cu privire la intervenirea prescripției răspunderii penale, deși ar fi trebuit să considere că redeschiderea urmăririi penale face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale.

13.

Curtea constată că dispozițiile

art. 155 alin. (5) din Codul penal

- criticate în cauza de față - vizează instituția redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, instituție reglementată de prevederile

art. 466-469 din Codul de procedură penală . Însă, în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, petenta a invocat întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale în cazul redeschiderii urmăririi penale ca urmare a desființării unei soluții de clasare, în condițiile prevăzute de

art. 335 alin. (5) lit. b) din Codul de procedură penală

raportat la

art. 341 alin. (6) lit. b)

din același cod.

14.

Așa fiind, dispozițiile

art. 155 alin. (5) din Codul penal

nu au incidență în speța în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât aceasta se află în procedura plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, reglementată de prevederile

art. 340

și

341 din Codul de procedură penală , iar nu în procedura redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, instituție prevăzută de dispozițiile

art. 466-469 din Codul de procedură penală . Or, potrivit prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“.

15.

Curtea observă că, indiferent de soluția pronunțată, decizia sa nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzei în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile

art. 155 alin. (5) din Codul penal

neavând legătură - în sensul prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

- cu soluționarea cauzei. Curtea s-a mai pronunțat în jurisprudența sa în acest sens, de exemplu, prin

Decizia nr. 196 din 28 mai 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 31 iulie 2020, paragraful 20,

Decizia nr. 500 din 13 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 17 decembrie 2021, paragraful 14,

Decizia nr. 361 din 8 iunie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 24 august 2022, paragraful 17, și

Decizia nr. 10 din 31 ianuarie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 7 aprilie 2023, paragraful 14.

16.

Ținând cont de prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (5) din Codul penal

este inadmisibilă.

17.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 155 alin. (5) din Codul penal , excepție ridicată de Societatea Caprice - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 210/30/2019 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2024.