Legea nr. 203/1947

Articolul 1

Sînt imobile agricole în înțelesul acestei legi:

1. Terenurile situate în comunele rurale, afară vetrei satului, împreună cu clădirile aflate pe ele. Se exceptează viile, pădurile, precum și terenurile ce au realmente o afectatiune industriala sau comercială.

2. Terenurile arabile, pășunile și fanetele situate în afară perimetrului construibil al Municipiilor, comunelor urbane, comunelor suburbane, stațiunilor climaterice sau balneare.

Articolul 2

Imobilele agricole nu se pot dobândi prin acte între vii decât cu autorizațiunea și cu respectarea dreptului de preemțiune al Statului, după distincțiunile și potrivit prevederilor legii de fața.

Articolul 3

Sînt exceptate de la obligațiunea autorizațiunii, precum și de la exercițiul dreptului de preemțiune, înstrăinările între rude în linie directa, pînă la gradul al treilea inclusiv, cu restrictiunile prevăzute în prezenta lege, în ceea ce privește plafonul proprietății.

Vor beneficia de dispozițiunile prezentului articol și colateralii pînă la gradul al treilea inclusiv, dacă proprietarul nu are descendenți.

Articolul 4

Autorizațiunea de dobîndire a oricărui imobil agricol, indiferent de întindere, se va da de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor, la aprecierea sa.

Ministerul Agriculturii și Domeniilor, poate delega Camerele Agricole sa dea autorizare de dobîndire, pentru imobilele agricole pînă la întinderea de 5 ha, aplicând dispozițiunile ce se vor stabili prin deciziune ministerială publicată în Monitorul Oficial, conform dispozițiunilor art. 18.

Autorizațiunea se va da cu avizul comisiunilor prevăzute de prezenta lege.

Articolul 5

Cererea de autorizare se va adresa de cei interesați Ministerului Agriculturii și Domeniilor sau Camerei Agricole unde este situat imobilul agricol, potrivit celor prevăzute de art. 4 al legii de fața și va arata:

a) Numele, prenumele, profesiunea și domiciliul înstrăinătorului și al dobânditorului;

b) Județul și comuna unde este situat imobilul ce se înstrăinează;

c) Identificarea imobilului prin vecinătăți sau în comunele unde exista carte funduara prin numărul de carte funduara și număr topografic.

Întinderea și natura imobilului agricol arabil, plantatiune, pasune, ape, păduri, clădiri, fanat, necultivabil);

d) Prețul și condițiunile de vânzare sau evaluarea imobilului dacă înstrăinarea se face cu alt titlu.

Articolul 6

Dobanditorul va îndeplini următoarele condițiuni:

a) Sa fie cetățean român;

b) Sa aibă singura ocupațiune agricultura sau să fie mic funcționar rural în localitatea unde se dobîndește terenul;

c) Sa nu posede, prin cumpărare, ambii soți și copiii minori, în toată țara, mai mult de maximum 15 ha, inclusiv suprafața ce se cumpara.

Dovada îndeplinirii acestor condițiuni se va face cu un certificat eliberat de primăria comunei în care domiciliază dobanditorul, completat cu declarația acestuia asupra tuturor terenurilor, pe care le poseda.

Articolul 7

Cooperativele agricole de producție vor obține autorizatiuni de dobîndire, dacă au fost constituite potrivit unui Statut aprobat de Ministerul Agriculturii și Domeniilor și Ministerul Cooperației și dacă membrii îndeplinesc condițiunile art. 6.

Membrii nu vor putea împărți între ei imobilele dobândite, sub nici o formă, în proprietate, folosință sau exploatare și sub nici un titlu, decât cu autorizațiunea prealabilă a Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Aceasta autorizațiune se va da numai dacă ar reveni fiecărui membru o întindere de minimum 2 ha la șes și 1 ha la munte și deal, după care loturile astfel stabilite vor intra sub regimul juridic prevăzut de prezenta lege.

În cazul cînd se face împărțirea între membri fără a tine seama de dispozițiunile de mai sus, terenul trece în patrimoniul Statului, prin deciziunea Ministerului Agriculturii și Domeniilor, considerându-se înstrăinat fără autorizațiune. Prețul acestui teren va fi stabilit în condițiunile prezentei legi.

Articolul 8

Se pot instraina prin vânzare, cu autorizarea Ministerului Agriculturii și Domeniilor, fără îndeplinirea condițiunilor cerute de art. 6, terenurile agricole, pînă la 5 ha, în scopul arătat mai jos:

a) Pentru întemeierea sau dezvoltarea oricărei industrii;

b) Pentru executarea lucrărilor de irigatie, indiguire sau drenaj;

c) Pentru a face pepiniere de pomi, de arbori forestieri ori de vita altoita;

d) Pentru a deschide drumuri, canale de irigatie ori conducte;

e) Pentru a construi - în jurul statiilor de cale ferată, sau a porturilor - magazii, antrepozite, curatatorii de cereale, pivnite ori crame de vinificație;

f) Pentru a întemeia ingrasatorii rationale de vite ori crescatorii sistematice de păsări;

g) Pentru a construi vile, case de odihnă, sanatorii, precum și orice clădiri de interes general.

Cumpărătorul terenurilor destinate pentru întemeierea sau dezvoltarea industriilor agricole, va prezenta în prealabil și un plan de investitiuni, iar pentru cele neagricole și aprobarea Ministerului Industriei și Comerțului.

Obligațiunile luate se vor înscrie în actul de dobîndire și în cartea funduara.

Termenul de aducere la îndeplinire a acestor obligațiuni este de doi ani, cu drept de prelungire de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor.

Neîndeplinirea acestor condițiuni, în afară de cazurile de forta majoră, atrage după sine anularea actului și trecerea imobilului asupra Statului, cu toate investitiunile făcute pe el.

Nulitatea este de ordine publică și se poate cere și de Ministerul Agriculturii și Domeniilor prin ordonanța prezidentiala, potrivit art. 67 din legea accelerarii din 23 Iunie 1943.

Dobanditorii terenului intrand sub prevederile acestui articol, vor cere Ministerului Agriculturii și Domeniilor să constate ca au îndeplinit obligațiunile luate și apoi, pe baza aprobării date, sa ceara Judecătoriei sau Tribunalului, după cum este cazul, radierea sarcinei, terenul pierzand caracterul de teren agricol.

Tribunalul va judeca cererea de urgenta, în Camera de Consiliu, citând și Statul, - prin Ministerul Agriculturii și Domeniilor.

Articolul 9

Autorizațiunea de dobîndire va fi valabilă timp de 6 luni de la data cînd a fost comunicată petitionarului.

Articolul 10

În cazul refuzării autorizațiunii de dobîndire, Statul prin Ministerul Agriculturii și Domeniilor va avea dreptul sa cumpere imobilul, într-un termen de 40 zile, socotit de la data refuzării autorizațiunii, cu prețul și în condițiunile arătate în prezenta lege.

Articolul 11

Imobilele agricole pot fi schimbate cu autorizația Statului atît între ele, cat și cu alte imobile de aceeași întindere sau valoare, ori cînd acestea nu diferă cu mai mult de 10 la suta.

Dobanditorul terenului agricol trebuie să îndeplinească condițiunile cerute de art. 6.

În cazul cînd schimbul se face în vederea comasarii, actul va fi scutit de plată taxelor de timbru, impozit proporțional și excepțional.

Articolul 12

Înstrăinarea în total sau în parte a oricăror imobile agricole prevăzute de art. 2 din prezenta lege, mai mari de 5 ha, este supusă și dreptului de preemțiune al Statului, care se va exercita de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor, la prețul și în condițiunile de înstrăinare comunicate, cu excepțiunea și potrivit dispozițiunilor din prezenta lege.

În acest caz, o comisiune compusa dintr-un delegat al Ministerului Agriculturii și Domeniilor, împreună cu proprietarul sau un împuternicit al său, sub președinția unui magistrat delegat de prim-președintele Curții de Apel din București, vor stabili prețul real.

Se va cere proprietarului, prin notificare, să se prezinte sau să-și trimită împuternicitul sau în comisiune, în termen de 10 zile de la primirea notificării, iar în cazul cînd proprietarul nu da curs notificării, se va face stabilirea prețului prin cei doi delegați.

Comisiunea ținînd seama de toate elementele de evaluare, va depune un raport în care se va arata valoarea imobilului după prețurile curente.

În cazul cînd proprietarul nu accepta acest preț, Ministerul Agriculturii și Domeniilor va refuza acordarea dreptului de vânzare.

Articolul 13

Înstrăinătorul va notifica Ministerului Agriculturii și Domeniilor intențiunea de a instraina, sau proiectul contractului de înstrăinare, arătând suprafața imobilului pe cat posibil pe categorii de teren; arabil, plantatiuni, pășuni, ape, păduri, clădiri, prețul și condițiunile de înstrăinare, sarcinile ce-l grevează, precum și persoana ce urmează sa dobândească imobilul.

Semnatura înstrăinătorului va fi legalizată de către notar sau judecătorul de ocol respectiv.

La notificare se vor anexa copii de pe titlurile de proprietate ce poseda și după putinta schita de plan a imobilului.

Dreptul de preemțiune se va exercita în termen de 60 zile de la primirea notificării care nu poate fi nici retrasă, nici modificată în cursul acestui termen.

Dacă Statul nu-și exercită dreptul de preemțiune, înstrăinătorul va putea transmite imobilul agricol persoanei arătată în notificare, pe baza autorizațiunii de dobîndire.

Înstrăinarea urmează a se face în condițiunile notificate, în termen de 3 luni de la primirea răspunsului, prin care Ministerul se pronunța că nu exercita dreptul de preemțiune sau de la expirarea termenului pentru exercitarea acestui drept.

În cazul cînd în acest termen actul de înstrăinare a dobîndit data certa, dar nu s-a făcut cererea de transcriere ori înscriere în cartea funduara, imobilul agricol nu se mai poate vinde decât, repetând formele prevăzute mai sus.

Articolul 14

Cînd Statul notifica înstrăinătorului ca își exercită dreptul de preemțiune, va fixa prin răspuns termenul, ce nu va putea fi mai scurt de 10 zile și nici mai lung de 30 zile, pentru predarea titlurilor originale de proprietate, ce vânzătorul poseda și pentru întocmirea și autentificarea actului de vânzare.

Prețul se va achită în termen de 30 zile, socotit după caz, de la depunerea titlurilor de proprietate sau de la expirarea termenului fixat pentru depunerea lor, potrivit prevederilor alineatului precedent, afară numai dacă contractul sau oferta prevăd termene mai lungi.

În cazul cînd din examinarea actelor rezultă îndoieli asupra proprietății sau sarcinelor, Ministerul Agriculturii și Domeniilor va putea renunța la cumpărare, în termen de 30 zile prevăzut la alin. 2.

Articolul 15

În cazul cînd înstrăinătorul nu depune actele necesare sau nu se prezintă la data fixată pentru autentificarea actului, prețul se va consemna în numerar la Cassa de Depuneri, iar recipisa de consemnare se va depune la Tribunalul în circumscripția căruia se afla imobilul.

Ministerul va cere Tribunalului constatarea transmiterii proprietății către Stat și trimiterea în posesie a imobilului cumpărat.

Tribunalul din circumscripția căruia este situat imobilul va judeca cererea în Camera de Consiliu, de urgenta și cu precădere, fiind citat și înstrăinătorul.

Sentinta tine loc de titlu de proprietate.

Articolul 16

Dacă vînzarea nu se poate face potrivit legii, decât prin licitație publică, nu pot participa decât cei care îndeplinesc condițiunile art. 6. Statul are drept de preemțiune la prețul și în condițiunile adjudecării. Spre acest sfîrșit, instanța de executare va comunică Ministerului Agriculturii publicațiunea de vânzare.

Instanța va comunică de asemenea procesul-verbal de adjudecare definitivă sau procesul-verbal de licitație pentru Transilvania, Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Dacă Statul nu va răspunde instanței, în termen de 30 zile de la primirea comunicării, ca înțelege sa exercite dreptul de preemțiune, se va socoti ca a renunțat sa exercite acest drept.

De la adjudecarea definitivă și pînă la expirarea termenului de 30 zile prevăzut de alin. 3, sînt suspendate termenele și actele de procedura prevăzute de legea pentru executarea silită a bunurilor nemișcătoare.

Dacă Statul își va exercita dreptul de preemțiune, prețul se va depune în termen de 30 zile de la primirea comunicării, prevăzută de alin. 3 al acestui articol.

Articolul 17

Pentru acordarea autorizatiunilor de dobîndire, precum și pentru exercitarea dreptului de preemțiune al Statului referitor la terenurile agricole, Ministerul va decide pe baza avizului unei Comisiuni Speciale, care va funcționa pe lîngă Direcțiunea Proprietății din Ministerul Agriculturii și Domeniilor, compusa din:

1. Un Secretar General al Ministerului Agriculturii și Domeniilor, delegat de Ministru.

2. Un agricultor delegat de Ministerul Agriculturii și Domeniilor.

3. Directorul Direcției Proprietății și Bunurilor Statului din Ministerul Agriculturii și Domeniilor.

4. Directorul Directiunilor Regimului Silvic din Ministerul Agriculturii și Domeniilor.

5. Directorul Directiunii Producției Vegetale.

6. Directorul Directiunii Colonizarilor.

Pentru fiecare membru se va desemna și câte un supleant, care va înlocui la nevoie pe titular.

Comisiunea se constitue prin deciziunea Ministerului Agriculturii și Domeniilor, sub președinția Secretarului General.

Comisiunea va lucra cu cel puțin 4 membri, prezenta președintelui în toate cazurile fiind obligatorie, sub sancțiunea nulității avizului.

Comisiunea se va pronunța cu majoritatea de voturi a celor prezenți.

În caz de paritate de voturi, decide votul președintelui.

Articolul 18

Pentru acordarea autorizatiunilor dobândite, pînă la 5 ha., Camera Agricolă respectiva va putea decide în conformitate cu delegația ce i se va da de Minister, pe baza avizului unei Comisiuni care va funcționa pe lîngă fiecare Cameră.

Comisiunea va fi compusa din:

1. Prefectul județului.

2. Șeful Serviciului Silvic Județean.

3. Directorul Camerei Agricole.

4. În agricultor cooptat de ceilalți 3.

Pentru fiecare membru se va desemna și câte un supleant.

Comisiunea lucrează sub președinția Prefectului cu puțin 3 membri, iar în lipsa prezidează Directorul Camerei Agricole.

Comisiunea se va pronunța cu majoritate.

În caz de paritate, va decide votul președintelui.

Articolul 19

Avizele date de comisiunile prevăzute de art. 17 și 18 de mai sus, trebuie să fie motivate.

Autorizațiunea de dobîndire va fi data de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, în termen de 45 zile, de la data înregistrării cererii.

Articolul 20

În scopul de a asigura finanțarea necesară pentru exercitarea efectivă a dreptului de preemțiune al Statului, cu toate operațiunile legate de exercițiul acestui drept, Ministerul Agriculturii și Domeniilor este autorizat sa modifice convențiunea încheiată cu Creditul Național Agricol, publicată în Monitorul Oficial Nr. 299/939 și sa încheie convențiuni și cu alte instituțiuni financiare.

Convențiunile respective se vor încheia pe cel mult 30 ani și vor intra în vigoare după aprobarea lor, prin Decret publicat în Monitorul Oficial.

În cazul cînd la expirarea termenului, convențiunile nu se prelungesc, institutiunile financiare respective își păstrează toate drepturile din convențiunile expirate, pentru toate operațiunile nelichidate pînă în acel moment și pe care le vor continua pînă la definitivă lor lichidare.

Operațiunile prevăzute de legea de fața cu privire la cumpărarea, parcelarea și vînzarea proprietăților agricole obținute prin exercitarea dreptului de preemțiune, se vor efectua de institutiunile financiare, printr-o secțiune agricolă specială, pe care aceste instituțiuni sînt obligate sa o înființeze și sa o păstreze în cadrul organizațiunii.

Articolul 21

Imobilele agricole dobândite prin exercitarea dreptului de preemțiune, se cumpara în numele și pe socoteala Statului.

Actele de cumpărare se încheie de Stat, iar instituția finanțatoare se va subroga în privilegiul vânzătorului în condițiunile art. 1.738 c. c.

Articolul 22

Imobilele agricole dobândite prin exercitarea dreptului de preemțiune vor fi afectate următoarelor scopuri:

1. Pentru lucrări de interes general și pentru înființarea și inzestrarea diverselor instituțiuni de folos obștesc menite sa ajute la propășirea agriculturii și a învățămîntului agricol, la răspândirea cunoștințelor agricole; ferme de Stat, stațiuni de experimentare și înmulțirea semințelor selecționate și ale reproducatorilor de rasa, școli de agricultura de toate gradele.

2. Pentru vânzare, fie direct, fie prin institutiunile finanțatoare, către cei autorizați sa cumpere proprietăți în conformitate cu legea de fața.

Articolul 23

Prețul de vânzare al imobilelor dobândite pe baza acestei legi se va stabili de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, luându-se de baza prețul de cumpărare și adăugându-se cheltuielile făcute cu dobândirea imobilului și dobînda la capitalul investit.

Articolul 24

Cumpărătorii de imobile agricole dobândite prin finanțarea institutiunilor finanțatoare, în baza legii de fața, vor achită prețul în conformitate cu convențiunile ce se vor încheia cu institutiunile finanțatoare.

Articolul 25

Imobilele agricole provenite de la Stat nu se pot ipoteca decât institutiunilor financiare autorizate de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, prin deciziunea ministerială publicată în Monitorul Oficial.

Orice ipoteci făcute fără autorizarea Ministerului Agriculturii și Domeniilor sînt declarate nule și de nul efect, nulitatea fiind de ordine publică.

Articolul 26

Proprietarul acestor imobile va face dovada proprietății cu titlul de improprietarire și cu certificatul perceptiei ca a achitat valoarea integrală a lotului, altfel Statul își păstrează privilegiul asupra lotului pentru preț, urmărind valoarea lui în primul rang și în mana oricui s-ar afla lotul.

Articolul 27

Imobilelor agricole cumpărate de la Stat, prin institutiunile finanțatoare, în temeiul legii de fața, nu pot fi ipotecate sau înstrăinate decât numai după ce au fost complet achitate și cu respectarea dispozițiunilor prezentei legi.

Articolul 28

Se plafoneaza proprietatea imobilelor agricole provenite prin cumpărare la maximum 15 ha și nu poate poseda nimeni, sub nici o formă, o proprietate cultivabila prin cumpărare mai mare de maximum 15 ha, înțelegandu-se soț cu sotie și copiii minori.

Aplicarea dispozițiunilor de mai sus se va face privitor la cumpărările efectuate după data de 1 Mai 1947.

Articolul 29

În cazul cînd prin cumpărare se mărește proprietatea agricolă peste limita prevăzută la art. 28, titularul sau titularii drepturilor de proprietate, sînt obligați sa lichideze diferența prin vânzare în condițiunile prezentei legi în termen de 90 zile.

Articolul 30

Peste acest termen diferența va fi cumpărată de Stat la prețul oferit, conform dispozițiunilor prezentei legi.

În cazul cînd nu se declara de titular suprafețele ce depășesc 15 ha, după expirarea termenului prevăzut de alin. 1, acestea sînt trecute asupra Statului, din acest moment, platindu-se drept preț 1/2 din valoarea fixată de fisc, cu ocazia perceperii taxei de înregistrare, spre acest sfîrșit, urmărindu-se dispozițiunile art. 15, alin. 2-4.

Articolul 31

Fermele model particulare și orezariile recunoscute ca atare prin deciziunea Comisiei Centrale, se declara indivizibile, ele neputând fi împărțite în nici un mod și nici chiar prin ieșire din indiviziune, iar înstrăinarea nu se poate face decât total, cu restrictiunile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 32

În regiunile unde terenul este faramitat, prin cumpărare, se vor constitui loturi familiare de minimum 5 ha la șes și 3 ha la deal și munte, care astfel devin indivizibile.

Articolul 33

Imobilele agricole, cu excepția celor prevăzute la art. 8, nu se pot divide prin înstrăinare și nici pe cale de succesiune decât pînă la întinderea de 2 ha la șes și 1 ha la deal și munte. Intinderile sub 2 ha la șes și 1 ha la deal și munte sînt declarate indivizibile.

Articolul 34

Imobilele agricole achiziționate de cooperativele agricole de producție, prin cumpărare de la Stat în suprafețe ce depășesc plafonul prevăzut de lege și care sînt comasate, nu se pot divide sub nici o formă, devenind astfel indivizibile. Drepturile indivize se pot transmite prin înstrăinare către cei ce îndeplinesc condițiunile art. 6, cu respectarea dreptului de autorizațiune ori de preemțiune.

Articolul 35

Transmisiunile pe cale de succesiune a imobilelor agricole, între rude în linie directa și colaterală, pînă la gradul al treilea, inclusiv și soțul supraviețuitor, se face fără nici o restricțiune, iar celelalte nu se pot face decât în condițiunile prezentei legi, cu respectarea obligațiunii de autorizare și a dreptului de preemțiune al Statului.

Articolul 36

Transmiterea proprietății terenului agricol nu se poate face decât prin acte autentice și transcrise.

Articolul 37

Sînt nule de drept actele de înstrăinare făcute în alt mod sau fără autorizațiune și cu violarea dispozițiunilor art. 6, 12 și 29. Nulitatea este de ordine publică și poate fi invocată de orice parte interesată, de Ministerul public și de Ministerul Agriculturii și Domeniilor.

Articolul 38

Ministerul Agriculturii și Domeniilor poate cere în cazul constatării nulității actului, ca Statul să fie substituit în drepturile celui ce a înstrăinat imobilul agricol respectiv.

În asemenea împrejurare Ministerul Agriculturii și Domeniilor va restitui dobânditorului, direct sau prin instituția finanțatoare, prețul prevăzut în contractul de vânzare, sau valoarea imobilului dacă înstrăinarea s-a făcut cu alt titlu. Valoarea imobilului care se va restitui dobânditorului nu va putea depăși valoarea reală a imobilului în momentul cumpărării, conform dispozițiunilor prezentei legi.

Despăgubirile pentru investitiunile făcute de la dobîndire și pînă la introducerea acțiunii în constatarea nulității actului, vor fi stabilite la cererea celui interesat pe cale judecătorească.

Statul va fi obligat sa plătească sumele datorate, potrivit alin. 2 și 3 de mai sus, în termen de 1 an, socotit de la data cînd creanta în restituire și despăgubire a devenit certa, lichidă și exigibilă. Dacă revânzarea imobilului se va face în acest termen, Statul nu va fi dator sa plătească cu titlul de restituire și despăgubire decât cel mult prețul obținut prin revânzare.

Revânzarea se va face prin licitație publică.

Articolul 39

Toate actele prin care Statul, direct sau prin institutiunea finanțatoare, dobândește sau înstrăinează imobilele agricole în virtutea drepturilor ce i se dau prin această lege, sînt scutite de impozitul proporțional și de orice alte taxe sau impozite către Stat, județ, comuna sau fonduri speciale, atunci cînd ele cad în sarcina Statului.

Articolul 40

Instanțele judecătorești vor putea da termene de grație dobanditorilor obligați de lege, a face anumite interventiuni în condițiunile dispozițiunilor Codului civil.

Articolul 41

Lichidarea operațiunilor de preemțiune pentru toate vînzările notificate Ministerului Agriculturii și Domeniilor, pînă la data publicării prezentei legi, vor continua conform normelor în vigoare, pînă la data punerii în aplicare a prezentei legi, cu restrictiunile în ceea ce privește planul de maximum 15 ha.

Articolul 42

Înstrăinările de terenuri agricole prin acte cu titlul oneros sau gratuit făcute de agricultori cu o proprietate sub 5 ha la alte persoane decât descendenții pînă la gradul trei, după 1 August 1946 și pînă la publicarea prezentei legi, în regiunile care au suferit din cauza secetei, sînt presupuse ca au fost făcute sub imperiul constrângerii și ca atare sînt declarate nule.

Dacă se constată că vânzătorul, posterior actului de vânzare, a cumpărat alt teren agricol, loc de casa sau casa în oraș sau la țara, vînzarea nu se declara nulă.

Regiunile care au suferit din cauza secetei vor fi determinate prin deciziunea Ministerului Agriculturii și Domeniilor.

Articolul 43

Proprietățile agricole ce au devenit mai mari de 15 ha, după data de 1 Mai 1947, în alt mod decât prin succesiune se vor pune de acord cu prezenta lege în termen de 90 zile.

Articolul 44

Actele de vânzare-cumpărare pînă la 5 ha, sînt scutite de asistența avocaților și de timbrul judiciar, identificarea părților făcându-se de instanța de autentificare.

Articolul 45

Dispozițiunile din legile de reforma agrară prevăzute de art. 32 din legea pentru Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea; de art. 81 din Regulamentul aceleiași legi; de art. 25 din legea agrară pentru Bucovina; de art. 47 din legea agrară pentru Transilvania; dispozițiunile art. 1-11 din legea pentru organizarea și încurajarea agriculturii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 67 din 22 Martie 1937; legea pentru finanțarea preemtiunii imobilelor agricole; decretul-lege Nr. 641 pentru validarea unor vânzări de proprietăți agricole făcute cu călcarea dispozițiunilor titlului I al legii pentru încurajarea agriculturii din 1937, publicată în Monitorul 0oficial Nr. 185 din 12 August 1946, precum și orice alte dispozițiuni contrarii prezentei legi, se abroga.

Bunurile agricole provenite din aplicarea

legii de reforma agrară Nr. 187 din 1945 , rămîn supuse dispozițiunilor acelei legi.

Articolul 46

Se considera ca mici funcționari rurali în spiritul art. 6, alin. b, din prezenta lege: cantaretii bisericesti, cantonierii, secretarii comunali, padurarii, agenții sanitari, agenții veterinari, paznicii, factorii postali, telefonistii comunali și agenții agricoli.

Articolul 47

Un regulament de aplicare va dezvolta dispozițiunile prevăzute în această lege, precum și organizarea și competența Directiunii Proprietății și Bunurilor Statului în atributiunea căreia se da prezenta lege.