Comunicat · Înalta Curte de Casație și Justiție

Comunicatul din 25 noiembrie 2024

privind calculul termenului de prescripție de trei ani în ipoteza pretențiilor pecuniare derivate din zilele de concediu neefectuate până la încetarea raporturilor de muncă/de serviciu

prezumat în vigoare

Data actului
25 noiembrie 2024
Emitent
Înalta Curte de Casație și Justiție
Publicat în
Web
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 2.386 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

www.scj.ro

Dosar în care s-a formulat sesizarea: 20893/3/2023

Nr. de înregistrare a sesizării: 2742/1/2024

Data înregistrării sesizării: 25.11.2024

Conținutul sesizării:

Cum (de când) se calculează termenul de prescripție de trei ani, prevăzut de dispozițiile

art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii

în ipoteza pretențiilor pecuniare derivate din zilele de concediu neefectuate până la încetarea raporturilor de muncă/de serviciu, în raport de dispozițiile

art. 146 alin. (3) din Codul muncii

potrivit cărora compensarea în bani a concediului de odihnă rămas neefectuat este posibilă doar în cazul în care părțile au încetat raporturile de muncă/serviciu?

Minuta

deciziei nr. 40 din 9 martie 2026

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 20.893/3/2023 și, în consecință, stabilește că: În interpretarea dispozițiilor

art. 268 alin. (1) lit. c)

raportat la prevederile

art. 146 alin. (2) și (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de dispozițiile

art. 268 alin. (1) lit. c)

din același act normativ, în ipoteza pretențiilor pecuniare derivate din zilele de concediu neefectuate până la încetarea raporturilor de muncă/de serviciu, izvorâte dintr-un drept actual, începe să curgă de la momentul încetării raportului de muncă.

Pentru intervalul care depășește termenul de report de 18 luni prevăzut de

art. 146 alin. (2) și (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , republicată, cu modificările și completările ulterioare, dreptul de a obține compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă subzistă atunci când angajatorul nu a oferit în mod efectiv angajatului posibilitatea de a exercita acest drept și, respectiv, nu există atunci când angajatul s-a abținut să își efectueze concediul anual plătit, deși i s-a oferit această posibilitate.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor

art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.