Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 517/2024

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii

prezumat în vigoare

Data actului
22 octombrie 2024
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 551 din 16 iunie 2025
Citează
15 acte
Structură
2 articole · 20.545 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 72/2020 14 mai 2020 (prevederi anume) pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind…

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii. Excepția a fost ridicată de Daliana-Maria Bălănescu, Alina-Yvonne Roșianu și Alina-Maria Roșianu în Dosarul nr. 45.233/3/2018 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.048D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, întrucât dispozițiile de lege criticate nu sunt incidente în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. În acest sens menționează cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin

Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 , referitoare la norma de drept substanțial aplicabilă în ceea ce privește modalitatea de evaluare a imobilului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 3 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 45.233/3/2018, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii. Excepția a fost ridicată de Daliana-Maria Bălănescu, Alina-Yvonne Roșianu și Alina-Maria Roșianu într-o cauză având ca obiect cereri privind acordarea unor măsuri reparatorii.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia arată, în esență, că prin dispozițiile celor două texte a căror neconstituționalitate o invocă s-a dispus suspendarea, de la data intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

până la data de 1 martie 2021, a aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și s-a stabilit că, pe perioada suspendării prevăzute la

art. 1 , evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 .

6.

Autoarele excepției susțin că dispozițiile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

sunt neconstituționale prin raportare la prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (5) , deoarece, nerespectându-se exigența de predictibilitate a textelor de lege, acestea devin incompatibile cu principiul constituțional al supremației

Constituției

și a legilor. Cu privire la principiul securității juridice invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 .

7.

Autoarele excepției arată că din momentul adoptării

Legii nr. 22/2020

pentru modificarea

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea

articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România s-a născut dreptul lor de a beneficia de prevederile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

în forma modificată de

Legea nr. 22/2020 . Or, suspendarea, de la data intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , a acestor prevederi este o dovadă a insecurității raporturilor juridice și a instabilității actelor normative.

8.

De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile

art. 115 alin. (6) din Constituție , care condiționează delegarea legislativă de respectarea interdicției privind afectarea drepturilor și a libertăților constituționale. Cu privire la acest aspect invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 152 din 6 mai 2020 .

9.

În susținerea acestei critici, autoarele excepției arată că dispozițiile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

aduc atingere dreptului de proprietate privată, fiind încălcate exigențele constituționale ale

art. 53

cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, amintesc că expunerea de motive ce ar trebui să justifice motivul emiterii proiectului de act normativ pe calea ordonanței de urgență nu face altceva decât să reliefeze o serie de neajunsuri ce ar decurge din grilele notariale întocmite în mod diferit la nivelul județelor țării. Or, consideră că diferențele existente la nivelul acestor grile ar fi trebuit sesizate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților încă din primul an de punere în aplicare a

Legii nr. 165/2013 . Cu alte cuvinte, până la intrarea în vigoare a

Legii nr. 22/2020 , aceste diferențe între grilele notariale nu conduceau la soluții inechitabile pentru persoane aflate în aceeași situație; în schimb, după adoptarea

Legii nr. 22/2020 , Guvernul și instituția publică cu competențe în aplicarea

Legii nr. 165/2013

constată imediat că prin aplicarea grilelor de la momentul emiterii deciziei de acordare a măsurilor reparatorii s-ar crea astfel de situații de inechitate.

10.

Referindu-se la invocarea, în cuprinsul expunerii de motive, a faptului că aplicarea grilelor notariale din anul intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013

a fost rezultatul consultărilor cu specialiștii Curții Europene a Drepturilor Omului și a fost apreciată ca un sistem unitar, previzibil și obiectiv de evaluare, autoarele excepției consideră că soluționarea a mai puțin de jumătate din numărul de dosare înregistrate într-o perioadă de 7 ani de la intrarea în vigoare a legii este dincolo de orice previzibilitate.

11.

În ceea ce privește motivele care ar fi impus adoptarea acestei suspendări pe calea ordonanței de urgență (așa cum sunt ele prezentate în cuprinsul actului normativ în discuție), autoarele excepției susțin că sunt simple justificări și nicidecum nu motivează adoptarea măsurilor pe calea unei ordonanțe de urgență. Se referă la două dintre aceste motive, respectiv la faptul că procesul de restituire a fostelor proprietăți nu poate fi oprit sau întârziat și nici nu poate conduce la emiterea unor decizii de despăgubire disproporționate, deși vizează aceleași tipuri de imobile, precum și la scopul de a preveni apariția de noi litigii cu privire la valoarea despăgubirilor, cauzate de data soluționării dosarelor și de variațiile grilelor notariale.

12.

Autoarele excepției consideră că nu există niciun motiv real care să fi condus la oprirea sau încetinirea emiterii deciziilor și apreciază că, de fapt, tocmai adoptarea

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

va conduce la apariția de noi litigii, căci se instituie un sistem discriminatoriu, imprecis și imprevizibil de aplicare a legii.

13.

În final, autoarele excepției susțin că dispozițiile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

încalcă principiul egalității în drepturi, consacrat de

art. 16 alin. (1) din Constituție , întrucât există un tratament diferențiat între persoanele îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii ale căror dosare administrative sau acțiuni judecătorești sunt finalizate după intrarea în vigoare a

Legii nr. 22/2020 , dar în perioada în care modificările aduse de această lege prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

sunt suspendate prin

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , și persoanele care vor beneficia, începând cu martie 2021, de aplicarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

14.

Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autoarele excepției.

15.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

16.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

17.

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

18.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020, dispoziții potrivit cărora:

–

Articolul 1

:

Aplicarea prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 1 martie 2021.

–

Articolul 2

:

Pe perioada suspendării prevăzute la

art. 1 , evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 , în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

19.

Curtea observă că prin

articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2021

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru suspendarea aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, titlul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020

a fost modificat astfel: „Ordonanță de urgență pentru modificarea

alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii“. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunțe asupra

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 , sub titulatura astfel modificată.

20.

În opinia autoarelor excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției , a supremației sale și a legilor,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi,

art. 44 alin. (1)

privind dreptul de proprietate,

art. 53

referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și

art. 115 alin. (6)

privind domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanțele de urgență.

21.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta se referă la dispoziții legale ce privesc modul de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri în temeiul

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

au dispus suspendarea, până la data de 1 martie 2021, a aplicării prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , prin care se stabilea modul de evaluare a imobilelor, prevăzând că, pe perioada suspendării, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 .

22.

Curtea reține că acțiunea în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate a avut drept obiect soluționarea contestației formulate împotriva Deciziei de validare parțială nr. 23.094 din 19 noiembrie 2018, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, dată la care erau în vigoare dispozițiile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 111/2017

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016

pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin

Legea nr. 205/2006 , precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017.

23.

Acțiunea a fost formulată la data de 28 decembrie 2018, iar dispozițiile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

au intrat în vigoare în data de 19 mai 2020.

24.

Prin dispozițiile

art. II din Legea nr. 219/2020

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, au fost abrogate dispozițiile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 .

25.

În legătură cu norma de drept substanțial referitoare la cuantumul și modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite prin

Legea nr. 165/2013 , care constituie obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză, prin

Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 20 decembrie 2018, paragraful 66, instanța supremă a statuat că, dată fiind situația juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , se referă la o situație juridică aflată în curs de desfășurare, căreia îi este incident principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel,

Legea nr. 165/2013

îl consacră și prin dispozițiile

art. 4 . În consecință, este aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, și nu cea de la data introducerii acțiunii.

26.

În speță, Curtea Constituțională reține că, în apel, prin Decizia civilă nr. 1.737A din 17 noiembrie 2023, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a apreciat că sunt incidente dispozițiile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , așa cum au fost modificate prin

articolul unic pct. 2 din Legea nr. 193/2021 , dispoziții potrivit cărora evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.

27.

Prin urmare, dat fiind faptul că prevederile

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

nu mai sunt în vigoare și având în vedere că acestea nu au fost aplicabile și nu au produs efecte juridice în cauză (hotărârea judecătorească pronunțată în cauză, respectiv actele administrative emise nefiind întemeiate pe aceste dispoziții legale, care nu erau în vigoare la data pronunțării acestora), nu sunt incidente în prezenta cauză considerentele și soluția de principiu rezultată din

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

28.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1

și

2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020

pentru modificarea

alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, excepție ridicată de Daliana-Maria Bălănescu, Alina-Yvonne Roșianu și Alina-Maria Roșianu în Dosarul nr. 45.233/3/2018 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.