Comunicatul din 17 ianuarie 1990

Consiliul Frontului Salvarii Naționale s-a intrunit la 17 ianuarie 1990, cu urmatoarea ordine de zi:

1. Ratificarea decretelor-lege cu privire la "Organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea" și la "Scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Roman".

2. Reinfiintarea unor comune și sate desființate în 1989.

3. Informarea cu privire la principiile proiectului noii legi electorale.

La punctul 1, Ion Iliescu, Petre Roman și Dumitru Mazilu au explicat condițiile în care, sub presiunea manifestantilor din 12 ianuarie 1990 din Piața Victoriei, au fost adoptate cele doua decret-lege - primul cu privire la organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea și al doilea cu privire la scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Roman. Asumandu-și raspunderile personale ce revin fiecaruia, ei au declarat ca adoptarea proiectelor de mai sus constituie o greseala politica și o indepartare de la principiile Frontului Salvarii Naționale.

Subliniind faptul ca aplicarea pedepsei cu moartea celor doi tirani, Ceausescu Nicolae și Ceausescu Elena, a fost justificata - atît de situația critica a momentului, cat și de dimensiunea crimelor de care se fac vinovati în fața poporului român - președintele consiliului a evidentiat faptul ca măsura adoptata de abrogare a pedepsei cu moartea inca din primele zile ale revolutiei a fost primita de opinia publică din tara, ca și de cea internationala, cu o mare satisfactie, ca un act politic major, de alaturare a României democrate la lumea civilizata, ca o contribuție la promovarea demnitatii umane și la afirmarea drepturilor omului. Este semnificativ ca la Pactul international relativ la drepturile civile și politice, vazand abolirea pedepsei cu moartea adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. - România, din depozitia fostului dictator, a fost printre putinele tari care s-au abtinut de la vot.

Renuntarea la pedeapsa cu moartea nu înseamnă în nici un caz slabirea exigentei față de judecarea cu toata severitatea a principalilor asociați ai tiranilor din conducerea tarii, a sefilor securitatii centrale și locale, ca și a celor din aparatul de represiune și a teroristilor care se fac vinovati de crime indreptate împotriva poporului român, în anii dictaturii și în zilele revolutiei. Tribunalele vor aplica pedepsele cuvenite, inclusiv pedeapsa cea mai aspra din Codul penal - detentiunea și munca silnica pe viața.

Aparitia Decretului-lege cu privire la organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea a produs stupoare și nedumerire. Aproape toate ecourile din presa noastra și din cea internationala dezaproba aceasta revenire.

Cu privire la scoaterea partidului în afara legii exista un curent general de opinie privind condamnarea partidului comunist ca formatiune politica. El a fost confiscat de dictatura, devenind instrumentul demagogiei, minciunii și crimei ca metoda de guvernamant. Este un fapt ca partidul s-a exclus singur din viața politica a tarii. Partidul comunist nu mai exista. El s-a identificat în constiinta poporului cu Ceausescu. este de înțeles, de aceea, ura pe care o are față de acest partid poporul român, ca și cerința ca toți cei ce se fac vinovati prin participare directa la aplicarea politicii dictatoriale să fie trasi la raspundere, iar cei ce au detinut pînă în ultimul timp posturi de raspundere în partid și în stat să fie indreptatiti din asemenea pozitii.

Scoaterea însă în afara legii a unui partid este o chestiune politica și juridica, cu implicatii mult mai largi. Aceasta constituie o măsura antidemocratica, contrara principiilor Frontului Salvarii Naționale cu privire la crearea în România a unei societăți democratice pluraliste, în care au dreptul sa ia fiinta și sa activeze orice fel de partide și grupari politice, cu excepția celor fasciste. Atît reactii din tara, inclusiv ale unor partide, cat și din strainatate subliniaza caracterul nedemocratic al unei asemenea măsuri. Nu prin decrete pot fi desființate partidele: aceasta tine de lupta politica și de situația politica generală. O tara care are o democratie demna și dreapta nu poate lua o asemenea măsura.

Dezbatand aceste probleme, biroul executiv a ajuns la concluzia ca ambele decrete adoptate, ca rezultat al cedarii neprincipiale în fața unor presiuni, sînt contrare principiilor noastre democratice și le-a supus dezbaterii Consiliului Frontului Salvarii Naționale, organul care raspunde în fața tarii, în drept sa ratifice sau nu hotărîrile adoptate de biroul sau executiv. Deplin constient de raspunderea care-i revine personal pentru greseala politica comisa, președintele s apelat la consiliu sa dezbata aceste doua hotărîri, propunand anularea lor.

Totodata, pornind de la constatarea faptului ca Partidul Comunist Roman și-a incetat de fapt existenta, s-a supus dezbaterii și aprobării Consiliului Frontului Salvarii Naționale un proiect de decret cu privire la trecerea intregului patrimoniu al P.C.R. în patrimoniul statului, ca bun al intregului popor.

În acelasi timp, a fost supusă dezbaterii consiliului problema organizarii unui referendum în legătură cu cele doua decrete - pentru ziua de 28 ianuarie 1990.

Analizand posibilitatea reala a organizarii unui referendum, a rezultat ca o asemenea actiune este practic imposibil de organizat în mai puțin de 2-3 luni, în condiții normale, de stabilitate politica în tara. Pregătirea unui referendum presupune timp pentru organizarea comisiilor de referendum - la centru, în judete, orașe și comune - compuse din profesionisti și reprezentanti ai cetatenilor care să asigure obiectivitate deplina, elaborate regulamentelor de functionare a acestora și instruirea temeinica a membrilor lor, delimitarea și organizarea sectiilor de votare cu asigurarea, în aceleasi condiții ca și la comisii, a incadrarilor lor cu oameni corespunzatori și instruirea acestora, înscrierea cetatenilor pe liste electorale, arondate pe sectiile de votare, cu vizitarea tuturor cetatenilor la domiciliu etc. Ținînd seama de situația actuala a organelor teritoriale ale Frontului Salvarii Naționale și ale administrației locale, care ar trebui să asigure toate condițiile organizarii acestei acțiuni, apare cu totul nerealista organizarea unui referendum, nu numai pe 28 ianuarie, dar și în urmatoarele 2 - 3 luni. De aceea, anuntarea referendumului pe 28 ianuarie s-a dovedit nerealista. În urmatoarele luni, eforturile organizatorice ale noilor autorități administrative și judiciare vor trebui concentrate asupra pregatirii și organizarii primelor alegeri libere.

În consecința, ținînd seama de toate considerentele menționate, președintele consiliului a propus anularea referendumului anuntat pentru ziua de 28 ianuarie 1990.

Dumitru Mazilu a declarat ca în situația de tensiune în care era pentru prima oara a acceptat și chiar a preluat cu usurinta la microfon unele din lozincile scandate, fără a reusi sa calmeze atmosfera. În condiții de tensiune ridicata, a dat curs solicitatilor de adoptate a unor măsuri legislative, scriind textele decretelor-lege, discutate din multe puncte de vedere și neconforme cu principiile și conceptia frontului. Din aceste motive, el a aratat ca se considera mai vinovat decat colegii săi.

Petre Roman a declarat ca impartaseste raspunderea în privinta greselii politice savarsite în seara zilei de 12 ianuarie. După iesirile succesive în piața, împreună cu Mazilu, a redactat pozitia frontului față de partidul comunist, care rămîne valabila. Transformarea textului în decret-lege de scoatere în afara legii a partidului comunist a devenit o greseala politica inadmisibila. Primul-ministru s-a asociat apelului exprimat de presedinte, considerand, totodata, declaratia lui Dumitru Mazilu ca fiind incarcata de sinceritate umana și politica.

La dezbateri au luat cuvantul: Silviu Brucan, Dan Iosif (București), Alexandru Barladeanu (București), Ion Vasile (Buzau), Oliviu Tocaci (București), Columban Gabor (Odorhei), Raicu Romeo (București), Ciureanu Gabriel (Vaslui), Chetan Mihai (Hunedoara), Iacobescu Mihai (Suceava), Mircea Dinescu (București), Popescu Alexandru (Prahova), Dumitrescu Emil, Doru Tigau (Iasi), Victor Popescu (Valcea), Dumitrescu Mihai (Valcea), Budura Romulus (București), Nicu Preda (Braila), Ana Blandiana (București), Cazimir Ionescu (București), Nicu Stancescu (București).

Ion Iliescu a pus la vot anularea celor două decrete-lege în discutie.

Cu 117 voturi pentru, nici un vot contra și 4 abtineri, Consiliul Frontului Salvarii Naționale a decis anularea celor două decret-lege cu privire la pedeapsa cu moartea și scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Roman.

Secretarul consiliului a dat apoi citire Decretului-lege privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Roman.

În expunerea de motive se arata ca la dispoziția dictatorului Ceausescu și a familiei sale se gaseau în București și în imprejurimi 21 palate (în special Snagov, Neptun, Sinaia, cu intregul complex Peles și Pelisor, Predeal, Scrovistea), iar în județele tarii 41 palate și vile rezidentiale, precum și 22 cabane de vînătoare.

Oficiul economic "Carpati" are 60 întreprinderi industriale care realizează anual circa 16 miliarde lei productie marfa, din care circa 2 miliarde lei profituri anuale, iar din exporturi 220 milioane dolari.

Din circuitul agricol al tarii, partidul comunist a scos circa 55.000 hectare de teren agricol pe care a organizat 45 unități agroindustriale cu 18.000 lucrători.

Consiliul Frontului Salvarii Naționale a probat în unanimitate Decretul-lege cu privire la trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Roman.

După aceea, președintele consiliului a pus la vot chestiunea anularii referendumului.

Consiliului Frontului Salvarii Naționale a decis anularea referendumului de la 28 ianuarie 1990 cu unanimitate de voturi.

În continuare, consiliul a ratificat Decretul-lege cu privire la constituirea Comisiei naționale pentru rezolvarea sesizarilor și doleantelor tuturor cetatenilor tarii care au fost victimele dictaturii.

Ca o concluzie generală a dezbaterii, s-a hotarat ca, de acum înainte, toate decretele-lege privind probleme politice de principiu să fie definitivate numai după consultarea consiliului frontului.

La punctul 2 al ordinii de zi, urmare a solicitarilor unui mare numar de cetățeni și ale unor consilii teritoriale ale Frontului Salvarii Naționale, s-a analizat problema anularii masurilor adoptate de fostul regim dictatorial prin care, în mod nejustificat și abuziv, s-au desfiintat peste 300 comune și un mare numar de sate, ignorandu-se voința locuitorilor, măsuri care au adus grave prejudicii desfășurării vietii și muncii cetatenilor, constituind, astfel, un act de injustitie sociala.

La propunerea unor membri ai consiliului, s-a stabilit anularea acestor măsuri și s-a aprobat ca pînă la elaborarea unor noi reglementari să se emita un decret-lege prin care să fie repusa în vigoare organizarea administrativa a teritoriului României existenta pînă în anul 1989.

Totodata, s-a propus și s-a aprobat să fie mentinut statutul de oras, dobîndit în anul 1989, de 23 localități.

La punctul 3 al ordinii de zi, Consiliul Frontului Salvarii Naționale a luat în discutie informarea prezentată de colectivul de specialisti cu privire la principiile proiectului noii legi electorale, pe baza platformei-program din 22 decembrie 1989.

Acestea privesc:

- Guvernarea României se realizează pe baza sistemului democratic pluralist, a separarii puterilor - legislativa, executiva și judecătorească - și a alegerii tuturor reprezentantilor poporului, inclusiv a presedintelui tarii, pentru unu sau cel mult două mandate.

- Parlamentul României, alcătuit din Adunarea Deputatilor și Senat, precum și președintele României se aleg prin vot universal, egal, direct și secret, liber exprimat.

- În ambele camere ale Parlamentului României, toate naționalitatile vor fi reprezentate în mod proportional cu ponderea lor în totalul populatiei.

- Cetatenii români, fără deosebire de naționalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita în mod egal și în deplinatatea lor drepturile electorale.

- Au dreptul de a alege sau a fi aleși cetatenii români cu domiciliul în tara care au implinit 18 ani sau acre în anul alegerilor implinesc aceasta vîrsta, iar ca senatori, cetatenii cu drept de vot care au implinit vîrsta de 30 de ani.

- Candidaturile se propun de către partide sau alte formatii politice și de organizații obstesti. Pot fi înregistrate și candidaturile independente dacă sînt susținute de cel puțin 251 alegatori.

În aceeasi circumscriptie electorala, un partid sau organizație obsteasca poate prezenta numai o singura candidatura, iar acelasi candidat poate fi prezentat intr-o singura circumscriptie electorala.

- În campania electorala, candidatii partidelor și formatiunilor politice, toate organizațiile sociale au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masa.

Accesul la radio și televiziune este gratuit și echitabil pentru toți cei inscrisi în competitia electorala.

- Birourile electorale de circumscriptie dintr-un magistrat, ca presedinte,, desemnat de președintele tribunalului judetean, și din 6 membri stabilit prin tragere la sorti dintre reprezentantii formatiunilor care participa la alegeri.

- Biroul Electoral Central este alcătuit din președintele Curtii Supreme de Justiție și alti membri dintre judecatorii curtii.

După definitivare, proiectul de lege urmeaza să fie supus dezbaterii publice.

Cu ocazia supunerii proiectului spre dezbatere publică se vor pune în discutie variante posibile cu privire la urmatoarele: parlament unicameral sau bicameral (Adunarea Deputatilor și Senatul); președintele României ales direct de popor sau de către parlament; sistem electoral bazat pe scrutin unional (în fiecare circumscriptie se alege un singur candidat, propus fie de partide sau formatiuni politice, fie de către cetățeni neincadrati într-un partid) ori scrutin de lista (caz în care candidaturile se depun numai de către partide sau formatiuni politice care propun liste de candidati, circumscripția fiind județul).

În continuare a avut loc o discutie în legătură cu problema actuale ale activității consiliilor judetene ale Frontului Salvarii Naționale.