Metodologia din 30 ianuarie 2003
de calcul al taxei, garanției, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creștere și al celorlalte obligații financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier național
prezumat în vigoare
Capitolul 1 Dispoziții generale
1. Prezenta metodologie reglementează modul de calcul al obligațiilor bănești care revin titularilor aprobărilor de scoatere definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier național, în conformitate cu prevederile
- Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, ale
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, și ale
Ordonanței Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, modificată și completată prin
2. Reducerea suprafeței fondului forestier proprietate publică este interzisă, cu excepția suprafețelor destinate obiectivelor și lucrărilor prevăzute la
art. 54 din Legea nr. 26/1996 .
3. Reducerea suprafeței pădurilor din fondul forestier proprietate publică este interzisă, cu excepția suprafețelor destinate obiectivelor și lucrărilor prevăzute la
art. 23 alin. (1) lit. a) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată și completată prin
4. Reducerea suprafeței pădurilor din fondul forestier proprietate privată este interzisă, cu excepția obiectivelor și lucrărilor prevăzute la
art. 23 alin. (1) lit. a), b), c), și d) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată și completată prin
5. Reducerea suprafeței pădurilor în scopul executării de către deținătorii sau proprietarii legali ai acestora de lucrări necesare gospodăririi fondului forestier constituie schimbare a categoriei de folosință silvică, se aproba de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura și este scutită de plată oricăror taxe, conform prevederilor
art. 61 din Legea nr. 26/1996
și ale
art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare.
6. Pentru alte situații prevăzute de lege, care nu se încadrează în cazurile precizate la pct. 2, 3 și 4, scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național nu poate fi admisă decât cu compensarea anticipata a acestora cu alte terenuri apte a fi împădurite și echivalente ca suprafața și bonitate.
7. Ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național este reglementată de
art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată și completată prin
Capitolul 2 Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național, fără compensarea echivalenta ca suprafața și bonitate a acestora
A. Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național
1. Taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la
Legea nr. 18/1991 , republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.
Pentru calculul acestei taxe se folosește formula:
T(x) = S x V(EXP) x P(ML) x T(p),
în care:
S = suprafața terenului scos definitiv din fondul forestier național,
exprimată în hectare, cu patru zecimale;
V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii,
exprimat în mc/ha, prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta
metodologie și stabilit în funcție de specia principala de baza
corespunzătoare condițiilor stationale și de clasa de producție
a acesteia;
P(ML) = prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,
exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, ținând
seama de prețul de piața, corectat cu coeficientul prevăzut în
anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale
de baza corespunzătoare condițiilor stationale;
T(p) = taxa procentuală stabilită conform prevederilor anexei nr. 2 la
Legea nr. 18/1991 , republicată.
În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier național, care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, alta categorie de folosință decât "padure", specia principala de baza și clasa de producție a acesteia vor fi stabilite în funcție de specia principala din tipul natural fundamental de padure corespunzător tipului de stațiune forestieră.
În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier național, care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, se va considera ca specie principala de baza, în funcție de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producție și având consistenta arboretului de 0,4:
a) mesteacan - în etajul forestier montan [FM(1) - FM(3)];
b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1) - FD(4)];
c) salcie - în etajul forestier de campie, silvostepa și stepa (CF, SS).
2. Taxa prevăzută la pct. 1 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier național care se ocupa cu obiectivele sau lucrările prevăzute la
art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare.
B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național
Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național se determina cu ajutorul următoarei formule:
V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),
în care:
V(T) = valoarea terenului, exprimată în lei;
S = suprafața terenului care se scoate definitiv din fondul forestier
național, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
Cr = creșterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă
speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale
și la clasa de producție a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta
metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier național care
au alta folosință decât "padure" sau sunt înregistrate în
amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza și
clasa de producție a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor
cuprinse la lit. A;
P(ML) = prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat
în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, ținând
seama de prețul de piața, corectat cu coeficientul prevăzut în
anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale
de baza corespunzătoare condițiilor stationale;
n = numărul de ani necesari de la înființarea unui arboret și până la
recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest
indicator are următoarele valori:
- 10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcii și plopi;
- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;
- 20 de ani pentru celelalte specii;
N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3
la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.
C. Contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii
Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:
D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP) -V(A)] x N(1),
în care:
D(VML) = contravaloarea pierderii de creștere, respectiv diferența dintre
valoarea masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii și
valoarea masei lemnoase la data ocupării terenului din fondul
forestier național, exprimată în lei;
S = suprafața terenului care se scoate definitiv din fondul forestier
național, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
P(ML) = prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,
exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, ținând
seama de prețul de piața, corectat cu coeficientul prevăzut în
anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale
majoritare din compozitia arboretului existent;
V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii,
exprimat în mc/ha, conform anexei nr. 1 la prezenta metodologie,
pentru specia principala majoritara din compozitia arboretului
existent și clasa de producție corespunzătoare acesteia;
V(A) = volumul actual al masei lemnoase, exprimat în mc/ha, egal cu
volumul preluat din amenajamentul silvic, la care se adauga
creșterea corespunzătoare numărului de ani scursi de la data
amenajării și din care se scade volumul extras în aceeași perioadă;
N(1) = coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la
nr. crt. 1 din anexa nr. 3 la prezenta metodologie (tipul funcțional
al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul
forestier).
D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier național
Aceasta valoare se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz și corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
Capitolul 3 Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național, cu compensarea echivalenta ca suprafața și bonitate a acestora
A. Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național
1. Pentru terenurile din fondul forestier național, pe care se realizează lucrările sau obiectivele prevăzute la
art. 23 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată și completată prin
Legea nr. 75/2002 , taxa este egala cu valoarea masei lemnoase la exploatabilitate pentru specia principala de baza corespunzătoare stațiunii.
Pentru calculul acestei taxe se folosește formula:
T X = S x V(EXP) x P(ML),
în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A.
2. Pentru alte situații prevăzute de lege privind terenurile pe care se realizează lucrări și obiective care nu sunt prevăzute la
art. 23 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 , republicată, modificată și completată prin
Legea nr. 75/2002 , taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la
Legea nr. 18/1991 , republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.
Pentru calculul acestei taxe se folosește formula:
T(X) = S x V(EXP) x P(ML) x T(p),
în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A.
3. Taxa prevăzută la pct. 1 și 2 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier național care se ocupa cu obiectivele sau lucrările prevăzute la
art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare.
4. În situația în care se realizează compensări parțiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeței fondului forestier național), taxa se va calcula astfel:
- pentru terenurile din fondul forestier național compensate cu terenuri echivalente ca suprafața și bonitate, se va achită taxa calculată potrivit prevederilor pct. 1;
- pentru diferența de terenuri, taxa este calculată potrivit prevederilor cap. II lit. A.
B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național și a celor care se preiau în compensare echivalenta ca suprafața și bonitate
1. Atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național, cat și a celor care se preiau în compensare se determina cu ajutorul următoarei formule:
V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),
în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. B.
Calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii și asigurării echivalentei acestora.
În situația în care se realizează compensări parțiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeței fondului forestier național), titularul aprobării va achită diferența dintre contravalorile celor două categorii de terenuri.
2. Terenurile care se preiau în fondul forestier proprietate publică trebuie să fie limitrofe acestuia și echivalente ca suprafața și bonitate, respectiv ca valoare [V(T)], cu cele care se scot definitiv.
3. Stabilirea speciei principale de baza și a clasei de producție a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensarea fondului forestier național și care nu sunt cartate stational din punct de vedere silvic se face pe bază de studii pedostationale.
4. Terenurile neproductive pentru speciile forestiere principale nu pot face obiectul preluării în compensarea celor scoase definitiv din fondul forestier național.
C. Contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii
Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:
D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP)-V(A)] x N(1),
în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. C.
D. Cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare, calculate în conformitate cu metodologia cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul ordin.
E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier național
Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz și corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
Capitolul 4 Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier național, cu defrișare de vegetație forestieră
A. Garanția pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național
Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier național garanția este egala cu cheltuielile necesare pentru readucerea terenului în condiții apte de impadurire (evacuarea construcțiilor sau instalațiilor amplasate, refacerea calității și fertilitatii solului la parametrii inițiali etc.). Aceste cheltuieli vor fi stabilite prin devize elaborate de către beneficiarii terenurilor, în funcție de obiectivele care se vor amplasa pe terenurile în cauza, conform proiectelor de execuție. Devizele vor fi verificate și însușite de direcțiile silvice, respectiv de către ceilalți deținători sau proprietari ai terenurilor din fondul forestier național care se ocupa temporar. Grosimea și calitatea stratului fertil se stabilesc pe bază de măsurători în teren și prelevări în prezenta personalului delegat de administratorul terenului, pe cheltuiala solicitantului ocupării temporare, atât înainte de predarea către beneficiar, cat și cu ocazia reprimirii terenului ocupat temporar.
B. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național
1. Chiria anuală se determina folosindu-se formula:
CH(A) = S x Cr x P(ML) x (1 + N),
în care:
CH(A) = chiria anuală, exprimată în lei;
S = suprafața terenului care se ocupa temporar în fondul forestier
național, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
Cr = creșterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc /ha, aferentă
speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale și
la clasa de producție a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta
metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier național care
au alta folosință decât "padure" sau sunt înregistrate în
amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza și
clasa de producție a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor
cuprinse în cap. II lit. A;
P(ML) = prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat
în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, la
propunerea Regiei Naționale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima
raportare statistica, și publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la
prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza
corespunzătoare condițiilor stationale;
N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.
2. Chiria se calculează și se încasează anticipat ocupării terenurilor. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier național pe o perioadă de mai mulți ani, chiria se calculează și se încasează anticipat pentru fiecare an. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier național pe o perioadă mai mica de un an, chiria calculată cu formula prevăzută la pct. 1 se diminuează proporțional.
C. Contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii
Aceasta contravaloare se determina potrivit prevederilor cap. II lit. C.
D. Cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, calculate în conformitate cu metodologia cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul ordin
E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier național
Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz și corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
Capitolul 5 Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier național, fără defrișare de vegetație forestieră
A. Garanția pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național
Se determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. IV lit. A.
B. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național
Se determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. IV lit. B.
C. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier național
Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz și corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
Capitolul 6 Repartizarea sumelor de bani datorate de beneficiarii scoaterilor definitive sau temporare ale terenurilor din fondul forestier național
A. Pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier național, titularii aprobărilor sunt obligați sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumelor datorate, astfel:
1. în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, fond aflat la dispoziția autorității publice centrale care răspunde de silvicultura:
- taxa pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producția forestieră, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. A și cap. III lit. A pct. 1 și 2, care se achită anticipat depunerii documentației. Documentația conține obligatoriu copia documentului de plată;
2. în Fondul de conservare și regenerare a pădurilor, aflat la dispoziția Regiei Naționale a Pădurilor, pentru terenurile scoase din fondul forestier proprietate publică a statului:
- contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. B și cap. III lit. B pct. 2;
- contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. C și cap. III lit. C;
3. la Regia Naționala a Pădurilor, pentru terenurile scoase din fondul forestier proprietate publică a statului:
- cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D;
- valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D și cap. III lit. E;
4. în contul proprietarului de teren, pentru terenurile forestiere care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului:
- contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, în cazul în care acesta nu a fost compensat cu un alt teren echivalent;
- contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii;
- contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D;
- valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D și cap. III lit. E.
B. Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier național, titularii aprobărilor sunt obligați sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel:
1. în Fondul de ameliorare a fondului funciar, fond aflat la dispoziția autorității publice centrale care răspunde de silvicultura:
- garanția pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. A și cap. V lit. A, care se achită anticipat depunerii documentației. Documentația conține obligatoriu copia documentului de plată. După îndeplinirea integrală, de către beneficiarii care au ocupat temporar terenuri din fondul forestier național, a îndatoririlor legale care le revin, respectiv achitarea obligațiilor bănești și readucerea terenurilor la starea inițială sau în condiții apte pentru a fi împădurite, după caz, la termenul prevăzut în aprobarea legală, și după reprimirea terenurilor de către deținătorii sau proprietarii acestora, garanția se restituie titularului aprobării, conform prevederilor
art. 93 din Legea nr. 18/1991 , republicată;
2. în fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere, fond gestionat de Regia Naționala a Pădurilor, pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului:
- chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. B și cap. V lit. B;
- contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. C;
3. la Regia Naționala a Pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului:
- cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. IV lit. D;
- valoarea obiectivelor dezafectate, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. E și cap. V lit. C;
4. în contul proprietarului terenului forestier, pentru terenurile forestiere care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului:
- chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier;
- contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii;
- contravaloarea cheltuielilor de reinstalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la încheierea stării de masiv;
- valoarea obiectivelor dezafectate.
C. În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor, determinarea valorilor prevăzute în prezenta metodologie se face de către ocolul silvic. Verificarea și aprobarea valorilor se realizează de conducerea direcției silvice, respectiv de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice pentru ocoalele silvice din subordinea acestuia.
D. În cazul terenurilor din fondul forestier care nu sunt proprietate publică a statului, calculul taxei pentru scoaterea definitivă, calculul garanției pentru ocuparea temporară a acestora și calculul cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia până la încheierea stării de masiv se verifica și se aproba de specialiștii din inspectoratul teritorial de regim silvic și cinegetic.
Obligațiile bănești aferente terenurilor care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului se calculează, contra cost, la cererea proprietarilor, de către unități silvice autorizate.
E. Masa lemnoasă prevăzută a fi defrisata de pe terenurile din fondul forestier național, pentru care exista aprobarea de a fi ocupate definitiv sau temporar, constituie produse accidentale, se precompteaza și se valorifica de Regia Naționala a Pădurilor, respectiv de proprietarii terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Capitolul 7 Dispoziții tranzitorii și finale
A. Pentru desfășurarea corespunzătoare a activității referitoare la întocmirea documentațiilor tehnice, promovarea, analiza și aprobarea acestora, precum și pentru punerea în aplicare a aprobărilor emise se vor aplica următoarele măsuri:
1. încheierea proceselor-verbale privind predarea-primirea terenurilor care fac obiectul aprobărilor de ocupare definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier național se va face numai după plata anticipata și integrală de către beneficiarii aprobărilor a taxei prevăzute de lege, respectiv a garanției, în Fondul de ameliorare a fondului funciar, fond aflat la dispoziția autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, precum și a celorlalte obligații bănești care revin titularilor aprobărilor;
2. în cazul în care în intervalul dintre data la care este întocmită documentația și data la care se face predarea terenului către beneficiar intervin modificări ale prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, care sta la baza determinării indicatorului P(ML), se vor recalcula toate obligațiile bănești care revin beneficiarilor respectivi;
3. documentațiile având ca obiect terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului, aprobate până la intrarea în vigoare a prezentei metodologii și pentru care nu s-au încheiat procesele-verbale privind predarea-primirea terenurilor, sau cele aflate în curs de verificare la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor ori la inspectoratele de regim silvic și cinegetic vor fi analizate și aprobate în forma în care au fost promovate, cu calculul obligațiilor bănești conform vechii metodologii, dacă sunt îndeplinite condițiile legale necesare, urmând ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, direcțiile silvice sa recalculeze, în mod obligatoriu, toate obligațiile bănești datorate de beneficiari. Ocoalele silvice predau terenurile cu încheierea proceselor-verbale de predare-primire a acestora, numai după achitarea de către titularii aprobărilor a diferențelor bănești rezultate din recalculari. În termen de 5 zile acestea vor transmite Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor copie de pe documentul de plată prin care titularii aprobărilor au făcut dovada achitării diferențelor;
4. începând cu data intrării în vigoare a prezentei metodologii este interzisă promovarea oricărei documentații tehnice care cuprinde calcule neconforme cu prevederile acesteia.
B. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
Anexa 1 la metodologie
--------------
VOLUMUL
masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii
pe clase de producție pentru principalele
specii forestiere*)
- mc/ha -
Nr.
SPECIA
CLASELE DE PRODUCȚIE
crt.
I
II
III
IV
V
1.
Molid
1.039
859
668
507
350
2.
Brad
986
838
672
508
386
3.
Pin silvestru
695
531
360
209
96
4.
Pin negru
553
427
283
190
93
5.
Larice
953
796
602
395
252
6.
Fag din samanta
813
652
492
355
259
7.
Mesteacan
352
294
195
141
94
8.
Gorun din samanta
768
600
453
335
232
9.
Gorun din lastari
533
448
343
238
164
10.
Stejar din samanta
875
733
584
447
346
11.
Stejar din lastari
565
462
375
283
201
12.
Cer din samanta
516
405
321
255
183
13.
Garnita din samanta
498
418
332
250
193
14.
Stejar brumariu
334
292
208
113
81
15.
Stejar pufos
261
188
141
99
65
16.
Carpen din samanta
334
291
217
145
108
17.
Tei din samanta
518
449
356
256
163
18.
Salcam din plantații
495
331
192
116
48
19.
Salcam din lastari
333
224
128
63
34
20.
Plop alb și negru
529
405
272
155
92
21.
Salcie din renis (și plantație)
534
391
295
172
107
22.
Salcie din lastari
360
289
209
153
73
23.
Salcie din sulinari
360
289
209
153
73
24.
Anin
483
415
325
233
163
25.
Plop selecționat
629
407
310
207
114
---------------
*) Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor și arboretelor din România", editia 1972, la varstele exploatabilității, prevăzute în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificării vârstei exploatabilitatii și a tabelelor de producție pentru arboreturi.
Anexa 2 -------
la metodologie
--------------
DEFALCAREA
pe specii și pe grupe de specii a coeficientului de corectie
a prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,
stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice
centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea
Regiei Naționale a Pădurilor, și publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea 1
Nr.
crt.
Specia sau grupa de specii
Coeficientul care se
aplica prețului mediu
al unui metru cub de
masa lemnoasă pe
picior
1.
Rasinoase
0,95
2.
Fag
1,00
3.
Cvercinee, frasin
1,65
4.
Diverse specii tari
0,75
5.
Diverse specii moi
0,70
NOTĂ:
Indicatorul P(ML) pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulțirea coeficientului din coloana 2 cu prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al ministrului responsabi de domeniul silviculturii, ținând seama de prețul de piața.
Anexa 3 -------
la metodologie
--------------
CRITERII
pe baza cărora se determina coeficienții N și N(1),
utilizați la calculul contravalorii terenurilor [V(T)],
al chiriei [CH(A)] și, respectiv, al contravalorii
pierderii de creștere determinate de exploatarea masei
lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii [D(VML)]
Nr.
crt.
CRITERII
NOTA
ACORDATĂ
0
1
2
1.
Categorii de arboreturi pe tipuri functionale
Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenții
pentru extragerea de masa lemnoasă sau de alte produse
nelemnoase (tipul funcțional T(I) parcuri naționale,
rezervații naturale și științifice, monumente ale naturii).
Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibila
decât executarea taierilor de igiena sau a lucrărilor speciale
de conservare [tipul funcțional T(II)].
Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, ca
cele de codru gradinarit sau cvasigradinarit [tipul
funcțional T(III)].
Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de
regenerare normală sau mai mare, dar cu restrictii în
executarea taierilor [tipul funcțional T(IV)].
Arboreturile cu funcții de producție și de protecție la
care nu sunt restrictii privind tratamentele aplicate [tipul
funcțional T(V) și T(VT)].
NOTĂ: pentru terenurile fără vegetație forestieră nota va fi 0
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
2.
3.
Amplasarea terenului față de localități
A. Teren în intravilan și până la 2 km de la limita
perimetrului construibil:
- municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau
turistice
- municipii-reședința de județ
- municipii
- orașe
- sate reședința de comuna
- sate
B. Teren în extravilan
1. Între 2 și 5 km de la limita perimetrului construibil:
- municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau
turistice
- municipii-reședința de județ
- municipii
- orașe
- sate reședința de comuna
- sate
2. Între 5 și 10 km de la limita perimetrului construibil:
- municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau
turistice
- municipii-reședința de județ
- municipii
- orașe
- sate reședința de comuna
- sate
3. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil
- municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau
turistice
- municipii-reședința de județ
- municipii
- orașe
- sate reședința de comuna
- sate
NOTĂ: se ia în considerare distanta fasa de localitatea de cea
mai mare categorie
Amplasarea terenului față de rețelele de transport
A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanta de
cel mult 1 km față de calea de transport:
- autostrăzi și drumuri naționale europene
- alte drumuri naționale
- drumuri județene
- drumuri comunale
- drumuri forestiere, industriale și alte asemenea
NOTĂ: Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai
mare categorie.
B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cel mult 5 km față de statie)
C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cei mult 5 km față de port)
D. Transport maritim (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cel mult 5 km față de port)
12
8
6
4
2
1
10
6
4
2
1
0
9
5
3
1
0
0
8
4
2
0
0
0
3,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,5
0,5
0,5
4.
Alte utilități
Rețele de apa-canal până la 500 m
Rețele de distribuție a energiei electrice până la 500 m
Rețele de distribuție a gazelor naturale până la 1000 m
0,5
0,5
0,5
5.
Ponderea suprafeței fondului forestier național din județul în
raza căruia se afla terenul, în suprafața totală a județului:
până la 10%
10-20%
20-30%
30-40%
peste 40%
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
NOTĂ:
- Coeficientul N se determina ca suma a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menționate în coloana 1.
- Coeficientul N(1) reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri functionale).
Anexa 4 -------
la metodologie
--------------
CREȘTEREA
medie anuală la exploatabilitate a arboretului
total pentru principalele specii forestiere*)
- mc/an/ha -
Nr.
SPECIA PRINCIPALA
CLASELE DE PRODUCȚIE
crt.
I
II
III
IV
V
0
1
2
3
4
5
6
1.
Molid
13,8
12,2
10,5
8,1
5,7
2.
Brad
12,7
10,8
9,4
7,8
5,9
3.
Pin silvestru
12,1
9,4
7,4
5,2
3,0
4.
Pin negru
10,9
8,6
6,6
4,6
2,8
5.
Fag
11,0
9,1
7,6
6,0
4,4
6.
Mesteacan
9,4
7,9
6,4
4,8
3,2
7.
Gorun din samanta
7,5
7,0
5,5
4,7
3,3
8.
Gorun din lastari
8,6
7,2
5,7
4,4
3,1
9.
Stejar din samanta
10,6
8,8
7,6
6,2
4,7
10.
Stejar din lastari
9,2
7,5
5,9
4,9
3,9
11.
Tei
12,7
10,8
9,1
7,2
5,2
12.
Cer
8,8
7,8
6,3
4,9
3,9
13.
Garnita
6,8
5,9
5,2
4,4
3,5
14.
Carpen
10,2
8,8
7,5
5,9
4,6
15.
Salcam (plantații)
18,7
14,7
10,3
6,4
3,3
16.
Salcam (lastari)
16,5
13,2
9,3
5,7
3,1
17.
Plop alb și negru
19,5
15,0
11,6
7,8
4,8
18.
Salcie din samanta
27,5
23,9
19,2
14,2
9,5
19.
Salcie din sulinari
20,8
18,9
16,5
12,4
8,2
20.
Plop selecționat
30,1
23,7
18,0
13,0
8,2
21.
Larice**)
10,5
8,9
7,5
5,7
3,6
--------------
*) Conform "Biometriei arborilor și arboretelor din România", editia 1972.
Notă
**) Arboret principal.
--------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.