Ordinul nr. 185/2003

Anexa 1 NORMA TEHNICA

privind curățenia și dezinfectia în unitățile sanitare de stat și private
1. CURĂȚENIA
1.1. DEFINITIE
CURĂȚENIA este metoda de decontaminare care asigura îndepărtarea microorganismelor de pe suprafețe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului și a substanțelor organice.
Aplicarea corecta a metodelor de curățenie a suprafețelor, obiectelor și echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obținută prin dezinfecție. Prin activitatea de curățenie se acționează asupra tuturor microorganismelor. Nu înlocuiește dezinfectia.
1.2. METODE GENERALE DE EFECTUARE A CURĂȚENIEI.
Spalarea, ștergerea, aspirarea, perierea.
1.2.1. Prin spalare sunt indepartate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile și substantele organice. Puterea de spalare depinde de capacitatea de udare. Spalarea se realizează prin folosirea de apa calda și substanțe tensioactive. Apa calda, la 35-45°C, are o putere de spalare, superioară apei reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare și dizolvare. Inmuierea cu apa fierbinte (peste 55°C) are dezavantajul coagularii proteinelor, pe care le face aderente de suportul tratat. În funcție de suportul de tratat, la apa calda se adauga 1-2% carbonat de sodiu, sapun sau detergenti anionici sau produse etichetate și avizate/autorizate de Ministerul Sănătății și Familiei ca detergent dezinfectant sau produs pentru curatare și decontaminare.
Condiții de eficacitate:
- utilizarea apei calde cu calități chimice corespunzătoare (apa cu duritate mica are efect de spalare optim) și cu putere de udare mare, prin adaosul unor cantități optime de agenți tensioactivi;
- asocierea spalarii cu metode mecanice: agitare, periere, frecare;
- respectarea timpilor de inmuiere și de spalare (în funcție de puterea de spalare a apei, de mijloacele mecanice utilizate și de obiectul supus spalarii); spalarea trebuie urmată de clatire abundenta.
Spalarea poate fi simpla (ex.: în igiena individuală, spalarea mainilor, curățenia pavimentelor și a mobilierului) sau asociata cu un ciclu de dezinfecție prin căldură umeda (ex.: utilizând mașini de spălat pentru lenjerie, vesela, sau cu program inclus de spalare și dezinfecție, etc.) și se completează cu o dezinfecție chimica cu produse etichetate și avizate/autorizate ca dezinfectant pentru suprafețe în ariile cu potențial de risc infectios (ex.: suprafețe în blocuri operatorii, blocuri de naștere, pregătirea tratamentelor, suprafețe de lucru în laboratoare, etc.).
1.2.2. Prin ștergerea umeda a suprafețelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizează îndepărtarea microorganismelor. Se practica pentru întreținerea curățeniei în intervalele dintre spalari.
Condiții de eficacitate: utilizarea de lavete (stergatoare) curate; umezirea lor cu soluții proaspete de produse etichetate și avizate/autorizate de Ministerul Sănătății și Familiei ca detergent, detergent dezinfectant; schimbarea frecventa a lavetelor și a apei de ștergere. La sfârșitul operațiunii se efectuează decontaminarea lavetelor utilizate.
1.2.3. Aspirarea. Curățenia prin aspirare este recomandabila numai cu aspiratoare cu proces umed, a căror construcție permite curatarea și dezinfectia lor și menținerea uscata după utilizare.
1.2.4. Metode combinate. Pentru curățenia pavimentelor și a mochetelor (este recomandată limitarea utilizării lor în spațiile unităților sanitare) pot fi utilizate aparate care realizează spalarea și aspirarea umeda.
1.2.5. Alte metode de curățenie, în anumite cazuri se pot utiliza maturatul sau periatul umed, metode care au eficacitate redusă. Nu se recomanda maturatul uscat, sau scuturatul, în încăperi, locuri circulate sau aglomerate.
1.2.6. Curățenia și dezinfectia în încăperi trebuie întotdeauna asociate cu aerisirea.
Curățenia se practica în mod obișnuit ca metoda de decontaminare profilactica; în bolile infectioase cu transmitere aeriană (ex.: rubeola, rujeola, varicela etc.) aerisirea este singura metoda de decontaminare necesară în focar.
1.3. PRODUSE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE EFECTUARE A CURĂȚENIEI
Curățenia se realizează cu produse etichetate de producător ca fiind:
- produse destinate curățeniei sau
- produse detergent - dezinfectante
1.3.1. SAPUNURI
Sapun tare: întreținerea suprafețelor cu ceramica, ulei, oțel inoxidabil.
Sapun moale (sapun negru): curatare grosiera (ex.: paviment mozaicat, gresie).
1.3.2. DETERGENTI
Detergenti neutri sau detergenti lichizi universali pentru: mobilier, paviment, vesela și spalarea manuală a textilelor.
Detergenti alcalini sau "decapanti". În funcție de dilutie: spalarea zilnica a pavimentelor sau/și decaparea pavimentului placat (întreținere de fond), înainte de aplicarea unui nou tratament.
Detergenti acizi sau "detartranti": curatarea materialelor cu depuneri de piatra: ceramica, pavimente placate cu materiale care suporta acizi, sticlarie de laborator, bazine, bazinete, urinare.
Dacă produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se spala vesela și ustensile de bucatarie.
Detartranti "tamponati" utilizați pentru: robinete, baterii, chiuvete inox, alte articole inox.
Detergenti-dezinfectanti sau detergentii cationici sunt produse a căror proprietate principala este cea de curatare și secundar dezinfectanta.
1.3.3. ABRAZIVE
Curatarea punctuala a suprafețelor dure, obiectelor sanitare, pavimentelor, cu precautie pentru suprafețele emailate.
1.3.4. PRODUSE PENTRU LUSTRUIT
Detergenti lustruitori sau "de ceruire": spalarea pavimentelor
1.4. REGULI FUNDAMENTALE ÎN UTILIZAREA PRODUSELOR FOLOSITE ÎN ACTIVITATEA DE CURĂȚENIE
1.4.1. Reguli:
Folosirea doar a produselor avizate/autorizate de Ministerul Sănătății/Ministerul Sănătății și Familiei pentru utilizare în sectorul sanitar.
Respectarea tuturor recomandărilor producătorului.
Respectarea regulilor de protecție a muncii (purtarea manusilor, ochelarilor de protecție, echipamentelor impermeabile, etc.).
Etichetarea și închiderea ermetica a recipientelor. Eticheta trebuie să conțină: numele produsului, familia căreia îi aparține, termenul de valabilitate, dilutia de lucru, data la care s-a făcut dilutia, perioada de utilizare a produsului diluat menținut în condiții adecvate (cu specificare pentru ceea ce înseamnă "condiții adecvate").
NU este permis amestecul produselor! Exista riscul unor reactii chimice periculoase pentru cel care le manipuleaza, precum și riscul de inactivare și incompatibilitate.
NU este permisă utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de întreținere a curățeniei!
Distribuirea produselor la locul de utilizare (pe secții/compartimente) în ambalajul original.
Asigurarea rotatiei stocurilor, pentru înscrierea în temenele de valabilitate.
NU este permisă aruncarea ambalajelor goale, decât după ce au fost curatate sau/și neutralizate.
1.4.2. Responsabili:
- Medicul șef de secție/cabinet, asistența sefa/asistența de cabinet, care:
- stabilesc, împreună cu specialiști în igiena spitaliceasca, medici epidemiologi, asistenți de igiena (SPCIN), măsurile pentru realizarea exigențelor de igiena recomandate pentru spații.
- realizează protocolul de igiena al secției/compartimentului/cabinetului și protocolul de utilizare a produselor de întreținere folosite.
- formează și instruiesc personalul de execuție cu privire la aceste exigente și protocoale.
- Personalul efector, după instruire prealabilă, consemnată în documente.
1.5. REGULI PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR ȘI A USTENSILELOR FOLOSITE LA EFECTUAREA CURĂȚENIEI
1.5.1. a) În unitatea sanitară, la nivel central, trebuie să existe spații special destinate depozitarii produselor și ustensilelor folosite în procesul de efectuare a curățeniei, aflate în stoc. Spațiile trebuie să asigure menținerea calității inițiale a produselor, până la utilizare.
b) Condiții pe care trebuie să le îndeplinească spațiile de depozitare:
- pavimentul și pereții trebuie să fie impermeabili și ușor de curatat;
- zona de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor de curățenie și accesul ușor la acestea;
- aerisirea: naturala;
- iluminatul corespunzător (natural + artificial);
- gradul de umiditate optim păstrării calităților
1.5.2. a) În fiecare secție/compartiment, trebuie să existe încăperi special destinate depozitarii produselor și ustensilelor utilizate pentru efectuarea curățeniei, aflate în rulaj și pregătirii activității propriu-zise.
b) Condiții pe care trebuie să le îndeplinească încăperile de depozitare de pe secții - compartimente:
- pavimentul și pereții trebuie să fie impermeabili și ușor de curatat;
- aerisirea naturala;
- iluminatul corespunzător (natural + artificial);
- gradul de umiditate optim păstrării calităților;
- locul de organizare a activității, sursa de apa și suprafața zonei de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor de întreținere și accesul ușor la acestea; chiuveta cu apa potabilă rece și calda, sapun, prosop, etc., pentru igiena personalului care efectuează curățenia;
- chiuveta (bazin) cu apa potabilă, pentru dezinfectia și spalarea ustensilelor folosite pentru efectuarea curățeniei (lavete, torsoane, mopuri, perii, s.a.). Dezinfectia, spalarea și uscarea materialului moale folosit la curățenie se pot face utilizând mașini de spălat și uscatoare;
- suport uscator pentru manusile de menaj, mopuri, perii, s.a.;
- pubela și saci colectori (de unica folosință) pentru deșeuri.
1.6. REGULI DE ÎNTREȚINERE A USTENSILELOR FOLOSITE PENTRU EFECTUAREA CURĂȚENIEI
1.6.1. Zilnic, după fiecare operațiune de curățenie și la sfârșitul zilei de lucru, ustensilele utilizate se spala, se curata (decontamineaza), dezinfecteaza și usucă.
Curatarea și dezinfectia ustensilelor complexe (perii detasabile, manerul periilor, aspirator, s.a) se efectuează în funcție de recomandările producătorului.
1.6.2. Personalul care executa operațiunile de curatare și dezinfecție a materialului de curățenie va purta manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.
1.6.3. Dezinfectia materialului de curățenie utilizat în:
- spațiile fără risc se face cel puțin o dată pe săptămâna,
- secțiile/compartimentele cu risc crescut se face de rutina, la sfârșitul activității (după fiecare utilizare).
2. DEZINFECTIA
2.1 DEFINITIE
Dezinfectia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele patogene (în proporție de 99,99%) cu excepția sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul inert.
Dezinfectia se aplică în cazurile în care curățenia nu elimina riscurile de răspândire a infectiei, iar sterilizarea nu este necesară.
În orice activitate de dezinfecție trebuie să se aplice măsurile de protecție a muncii pentru a preveni accidentele și intoxicatiile.
2.2. DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE FIZICE
2.2.1. Dezinfectia prin căldură
- Căldură uscata: flambarea și incinerarea.
2.2.1.1. Flambarea este utilizata în laborator; flambarea instrumentelor medico-chirurgicale în recipiente cu alcool este interzisă - fiind ineficace!
2.2.1.2. Incinerarea se utilizează pentru obiecte contaminate, fără valoare și pentru deșeuri cu potențial contaminant, septice, de la sali de operație și sali de tratamente, pentru piese anatomice rezultate din intervenții chirurgicale, pentru cadavrele animalelor de laborator.
- Căldură umeda: pasteurizare și fierbere
2.2.1.3. Pasteurizarea: este o metoda de dezinfecție a lichidelor, la temperaturi cuprinse între 55-95°C. După expunere, de durata variabila în funcție de rezistenta germenilor, sunt distruse 90-95% din microorganismele patogene.
2.2.1.4. Dezinfectia prin spalare la temperatura de 60-95°C (dezinfecție termica) este un proces complex la care, pe lângă acțiunea caldurii umede, se adauga și acțiunea detergentilor sau a altor substanțe, cat și acțiunea mecanică de spalare. Acest procedeu se folosește la spalarea și dezinfectia lenjeriei, veselei, sticlariei de laborator, instrumentarului.
2.2.1.5. Fierberea în apa la temperatura de 100°C sau utilizarea aburului de 100°C realizează distrugerea în decurs de 10-20 minute a formelor vegetative ale microorganismelor patogene, precum și a unor forme sporulate mai puțin rezistente la temperat uri ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor transmisibile cu poarta de intrare digestiva. În anumite cazuri, pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita și aerata.
În absenta mașinilor de spălat cu ciclu de dezinfecție prin căldură, fierberea este indicată pentru dezinfectia lenjeriei, tacamurilor și veselei care suporta temperatura de fierbere.
Fierberea la temperaturi între 100-110°C se poate obține prin adaosul unor substanțe care ridica punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu, pentru fierberea lenjeriei).
Dezinfectia prin căldură umeda, cu fierul de călcat, completează decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, în 5-10 secunde și a sporilor, în 50 secunde.
Metoda este aplicabilă pentru tesaturile care suporta acest tratament și este eficace dacă tesatura tratata este umezita uniform.
2.2.2. Dezinfectia cu raze ultraviolete
Indicații: dezinfectia suprafețelor netede și aerului în boxe de laborator, sali de operații, alte spații închise, pentru completarea măsurilor de curățenie și dezinfecție chimica.
Condiții de eficacitate:
2.2.2.1. Condiții generale: utilizarea doar a lampilor destinate dezinfectiei; lampile destinate dezinfectiei pot fi fixe sau mobile, cu tuburi de UV între 15 și 30 W, prevăzute sa funcționeze în absenta omului (cu radiație directa) sau în prezenta omului (cu radiație indirecta, ecranata și fără emisie de ozon).
Tuburile de raze ultraviolete trebuie să fie permeabile selectiv pentru radiatia cu putere bactericida maxima (radiatia de 2537 Angstromi), să aibă o durată de funcționare de minimum 7500 ore și o putere bactericida corespunzătoare (între 8 și 13,5 W pentru tubul de 30 W). Tubul de ultraviolete trebuie să fie perfect curat înainte de utilizare.
Alte condiții generale: spațiul în care se efectuează dezinfectia cu radiatii ultraviolete trebuie supus în prealabil unei curatenii minutioase: a tuturor suprafețelor, iar temperatura mediului trebuie să fie între 15 și 30°C și umiditatea de maximum 60%.
2.2.2.2. Condiții speciale, pentru dezinfectia suprafețelor:
- se utilizează aparate cu radiație directa;
- dezinfectia se efectuează în absenta omului;
- durata de expunere se calculează ținând seama de gradientul energetic al radiatiei bactericide dat de distanta dintre sursa și suprafața tratata și de cantitatea de energie necesară pentru distrugerea în proporție de 99,90-99,99% a germenului test tratat. Se defineste ca doza letala, cantitatea de energie necesară (uW/cmý) pentru distrugerea unui microorganism test în proporție de 90%. Pentru a considera eficace dezinfectia, se administrează 3-4 doze letale pe suprafața tratata.
2.2.2.3. Condiții pentru dezinfectia aerului cu R.U.V. Se utilizează numai tipuri de aparate autorizate de Ministerul Sănătății/Ministerul Sănătății și Familiei.
Numărul lampilor necesare pentru dezinfectia aerului într-un spațiu închis se calculează în funcție de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat, volumul incaperii și viteza de schimb a aerului din încăpere.
Nu este admisă expunerea directa a persoanelor la radiatia lampilor de dezinfecție cu raze UV; în cazul în care operatorul aparatului este în situația de a fi expus la radiatia directa, el va purta echipament de protecție (ochelari de sticlă, masca ce acoperă complet capul - cu fanta pentru vedere - și manusi de cauciuc).
Utilizarea aparaturii bazată pe radiatii ultraviolete comporta folosirea de lampi speciale, care au aceasta destinație și necesita efectuarea calculelor privind numărul aparatelor, stabilirea condițiilor de realizare și a duratei de expunere. Ignorare a condițiilor necesare creează riscul nerealizarii dezinfectiei și poate induce producerea de accidente.
Achiziționarea aparatelor de dezinfecție cu raze ultraviolete trebuie să fie însoțită de documentația tehnica referitoare la toate datele privind caracteristicile și modul de utilizare a aparatelor, pentru a asigura o acțiune eficace și lipsită de nocivitate.
2.3. DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICE
În unitățile medicale dezinfectia se realizează, în principal, prin utilizarea unor substanțe dezinfectante chimice.
Etichetarea acestor produse trebuie să fie în conformitate cu legislația în vigoare și sa conțină în mod obligatoriu concentratiile de utilizare și timpii de acțiune aferenți pentru obținerea fiecărei "acțiuni cide" în parte.
Un produs etichetat ca detergent dezinfectant nu este similar cu un produs etichetat ca dezinfectant. Detergentii-dezinfectanti, în concentratiile de utilizare recomandate de producător, sunt produse a căror principala acțiune este cea de curatare. Dezinfectia se realizează cu produse etichetate ca dezinfectand.
Pentru un dezinfectant este importanța și cunoașterea acțiunii virulicide - împotriva virusurilor transmise prin sânge și produse de sânge.
2.3.1. Clasificarea dezinfectiei (adaptată după CDC).
Aceasta clasificare se bazează pe tipul de microorganisme patogene distruse și are în vedere timpul de contact necesar substanțelor dezinfectante pentru a distruge microorganismele.
După aceste criterii, dezinfectiei se clasifica pe patru nivele:
- Sterilizare chimica
- Dezinfecție de nivel înalt
- Dezinfecție de nivel intermediar
- Dezinfecție de nivel scăzut
2.3.1.1. STERILIZARE CHIMICA
Realizează distrugerea tuturor microorganismelor și a unui număr mare de spori bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanței chimice cu substratul tratat este de câteva ore.
Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului referitoare la timpul de contact și condițiile de realizare.
Substantele chimice care realizează sterilizarea chimica sunt:
- Glutaraldehida (2%)
- Peroxid de hidrogen stabilizat (6%)
- Acidul peracetic (diferite concentratii)
2.3.1.2. DEZINFECTIA DE NIVEL ÎNALT
Realizează distrugerea tuturor microorganismelor, cu excepția unui număr mare de spori bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanței chimice cu substratul tratat trebuie să fie de cel puțin 20 minute.
Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului.
Substantele chimice și mijloacele prin care se poate realiza dezinfectia de nivel înalt sunt:
- Glutaraldehida (2%)
- Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%)
- Acidul peracetic (diferite concentratii)
- Hipocloritul de sodiu (5,25%)
Se poate realiza cu produse etichetate de producător și avizate/autorizate ca dezinfectante (care conțin și alte clase de substanțe chimice sau combinatii ale acestora) la concentrația de utilizare la care sunt distruse toate microorganismele cu excepția unui număr mare de spori bacterieni.
2.3.1.3. DEZINFECTIA DE NIVEL INTERMEDIAR (MEDIU)
Realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor în forma vegetativa, a celor mai multe virusuri și fungi, dar nu și a sporilor bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanței chimice cu substratul tratat este de 10 minute.
Substantele chimice care realizează dezinfectia de nivel intermediar sunt:
- Fenoli
- Iodofori
- Alcooli
- Compuși pe bază de clor
Se poate efectua cu produse etichetate de producător și avizate ca dezinfectante (care conțin și alte clase de substanțe chimice sau combinatii ale acestora) la concentrația de utilizare la care se realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, bacteriilor în forma vegetativa, celor mai multe virusuri și fungi, dar nu distrugerea sporilor bacterieni.
2.3.1.4. DEZINFECTIA DE NIVEL SCĂZUT
Poate distruge cele mai multe bacterii în forma vegetativa, unele virusuri, unii fungi, dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis, sau sporii bacterieni. Timpul de contact necesar al substanței chimice cu substratul tratat este de sub 10 minute. Substantele chimice care realizează dezinfectia de nivel scăzut sunt:
- Dezinfectante care conțin fenoli, iodofori, substanțe cuaternare de amoniu și agenți de spumare;
- Alcooli (70°C, 90°C);
- Hipoclorit de sodiu (5,25%)
Se poate efectua cu produse etichetate de producător și avizate/autorizate de Ministerul Sănătății și Familiei ca dezinfectante (care conțin și alte clase de substanțe chimice sau combinatii ale acestora) la concentrația de utilizare la care se realizează distrugerea celor mai multe bacterii în forma vegetativa, a unor virusuri, a unor fungi, dar NU distrugerea microorganismelor rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.
Se poate efectua cu produse etichetate de producător și avizate/autorizate de Ministerul Sănătății și Familiei ca dezinfectante (care conțin și alte clase de substanțe chimice sau combinatii ale acestora) la concentrația de utilizare la care se realizează distrugerea celor mai multe bacterii în forma vegetativa, a unor virusuri, a unor fungi, dar NU distrugerea microorganismelor rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.
2.3.2. CLASE CHIMICE DE SUBSTANȚE DEZINFECTANTE ȘI DEZINFECTIA CHIMICA
2.3.2.1. FENOLII
Fenolii și metil - fenolii se găsesc în cantitate mare în gudroanele carbunilor de pământ, din care se separa prin distilare, sau se pot obține prin sinteza. Fenolilor li se pot adauga fracțiuni clorinate și reziduuri de petrol, rezultând derivatii fenolici.
Fenolul și derivatii fenolici (fenoli)
Fenolul a fost prima substanța întrebuințată în dezinfecție. Actualmente nu se mai utilizează ca atare, ci sub forma de derivati fenolici, care au proprietăți antibacteriene superioare fenolului.
În comparatie cu alte substanțe dezinfectante, fenolii sunt mai ieftini și stabili în soluție. Pentru a le crește solubilitatea în apa se aditiveaza cu un detergent sau un sapun compatibil.
Sunt corozivi pentru materialele din aluminiu, cupru, zinc.
Fenolii au acțiune bactericida, inclusiv pentru Pseudomonas aeruginosa, fungicida și tuberculicida; nu au acțiune sporicida. Prezenta materialului organic nu influențează activitatea biocida. Deoarece au activitate virulicida slabă sau nulă, știut fiind ca pentru un dezinfectant este importanța prezenta activității virulicide (îndeosebi împotriva virusurilor transmise prin sânge: virusurile hepatitice B, C, virusul imuno-deficientei umane - HIV, etc.), dezinfectantele pe bază de fenol au o utilizare din ce în ce mai limitată.
Folosirea fenolilor este limitată doar pentru dezinfectia mediului (suprafețe, aer).
NU este recomandată utilizarea lor pentru dezinfectia instrumentarului, datorită corozivitatii și nici utilizarea ca antiseptice, datorită toxicitatii. Se folosesc, uneori, pentru dezinfectia instrumentarului utilizat în anatomia patologica și a echipamentelor contaminate cu bacilul tuberculozei, când nu se poate folosi decontaminarea prin căldură.
NU este recomandată utilizarea fenolilor în ariile de preparare a mancarii, în ariile de cazare a bolnavilor, pentru dezinfectia echipamentelor care vin în contact cu mucoasele, precum și în secțiile de pediatrie și nou-născuți.
Toxicitatea fenolului
Fenolul este un toxic protoplasmatic, care pătrunde în interiorul celulei, prin solubilizarea lipidelor. Acționează asupra sistemului nervos central producand hipotermie și paralizia centrului vasomotor.
Contactul cu pielea:
Este un iritant puternic pentru piele. Local, fenolul exercita o acțiune caustica asupra pielii provocand leziuni grave, albicioase, dureroase. Gravitatea leziunilor este în funcție de concentrația soluției, timpul de contact și dimensiunea zonei de expunere. Soluțiile diluate provoacă dermatite severe, mai ales la contact repetat.
Contactul cu ochii:
Este un iritant puternic pentru ochi. Pătrunderea accidentala în ochi a fenolului, sau a soluțiilor concentrate, provoacă o iritatie severă, care poate duce la distrugerea corneei.
Inhalare:
Inhalarea sub forma de vapori, în doze cronice, duce la iritarea căilor respiratorii și determina scleroza vaselor sanguine. Valoarea limita de expunere în aerul ambiental este 5 ppm sau 19 mg/m.c.
Ingestia:
În caz de ingestie, produce efecte caustice asupra tubului digestiv, tulburări neurologice, cardiovasculare, hepatice, renale.
Doza letala pentru om este de 10 g fenol.
Fenolul are simbolul de toxicitate "T" - toxic, otravitor.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R24/25 - toxic la contactul cu pielea și prin ingestie;
R34 - provoacă arsuri.
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S2 - a nu se lasă la indemana copiilor;
S28 - la contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;
S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecție: manusi, ochelari și masca de protecție a fetei și a căilor respiratorii;
S44 - în caz de indispozitie, este necesar sfatul medicului (a se arata eticheta, dacă este posibil).
Toxicitatea fenolilor (derivatilor fenolici)
Efectele toxice ale derivatilor fenolici sunt similare cu ale fenolului, actionand asupra sistemului nervos central. Pot fi absorbiti de piele, mucoasele căilor respiratorii și tubului digestiv, dar rata de penetrare este în funcție de suprafața expusă și de concentrație. Soluțiile concentrate sunt local corozive pentru piele și mucoase, iar soluțiile diluate provoacă roseata și ulceratii ale pielii. Sensibilitatea pielii poate surveni la om la concentratii mai mici de 0,1%.
Fenolii au simbolul de toxicitate "Xn" - moderat toxic, nociv.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R20/21/22 - vatamator pentru sănătate prin inspirare, inghitire și contact cu pielea.
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S28 - la contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;
S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecție: manusi, ochelari și masca de protecție a fetei și a căilor respiratorii;
2.3.2.2. HALOGENII: COMPUȘI CARE ELIBEREAZĂ CLOR, BROM SAU IOD
2.3.2.2.1 Substanțe chimice care eliberează clor:
Se utilizează pe scara larga, ca agenți eliberatori de clor, în special: dicloroizocianuratul de sodiu (NaDCC) și hipocloritii, fiind de preferat altor compuși eliberatori de clor, cum ar fi: cloraminele B și T și varul cloros.
Aceste dezinfectante, care acționează prin eliberarea clorului, sunt ieftine și eficiente, nu sunt toxice la concentratii mici și au un spectru larg de utilizare, atât în mediul spitalicesc, cat și pentru uz gospodăresc. Sunt folosite pentru:
- tratarea apei,
- curatarea biberoanelor,
- dezinfectia zonelor de preparare a mancarii.
Agenții care eliberează clor nu sunt compatibili cu unii detergenti; din aceasta cauza trebuie să se aibă în vedere compatibilitatea detergentului utilizat la curățenie, înainte de aplicarea soluțiilor clorigene, suprafețele trebuie clatite pentru a se îndepărta urmele de detergent.
Nu trebuie amestecati cu acizi - inclusiv fluide acide ale organismului, (ex.: urina), deoarece clorul eliberat poate fi periculos, mai ales în spațiu închis. Soluțiile pot fi stabilizate cu substanțe alcaline sau clorura de sodiu.
2.3.2.2.1.1. Dicloroizocianuratul de sodiu
Dezinfectantele pe bază de NaDCC sub forma de tablete, pulbere, granule; prezintă siguranța și usurinta în preparare, chiar și pentru persoanele neexperimentate. Sunt stabile pe perioada stocării și sunt mai eficiente și mai puțin corozive decât soluțiile de hipoclorit. Prezintă avantajul ca se pot folosi pentru dezinfectia instrumentarului din metal inoxidabil.
Soluțiile sunt instabile, de aceea, în practica se recomanda utilizarea soluțiilor imediat după preparare.
Costul pentru soluțiile în concentrație mica este comparabil cu cel pentru soluțiile de hipoclorit, dar folosirea tabletelor de NaDCC pentru prepararea de soluții în concentratii mari este costisitoare.
Dicloroizocianuratul de sodiu sub forma de pulbere sau granule poate fi aplicat direct pe sangele vărsat/împrăștiat în cantități mici pe suprafețe, fiind o alternativa convenabila și eficienta față de soluții. Nu se recomanda utilizarea NaDCC în situațiile în care se vărsa accidental o cantitate mai mare de sânge (>30 ml), deoarece se poate produce o clorinare excesiva, cu degajarea ionilor de clor, toxici pentru căile respiratorii.
Dezinfectantele pe bază de NaDCC au activitate: bactericida, fungicida, viralicida și tuberculicida și sunt recomandate în special în cazurile în care exista riscul unor contaminari virale.
Sunt rapid inactivate de către materia organică (ex. puroi, murdarie, sânge, etc.), de aceea concentratiile de utilizare și timpii de acțiune recomandați sunt în funcție de gradul de încărcare cu substanța organică și de gradul de contaminare a suportului tratat. Se recomanda folosirea lor în special după o curățire prealabilă.
Tabel 1. Concentratiile în clor activ ale NaDCC recomandate pentru
mediul sanitar, în funcție de gradul de încărcare
cu materie organică
Domeniul de utilizare
Timp
CLORUL ACTIV
acțiune
%
mg/1 (ppm)
Dezinfectia generală a suprafețelor
5-10'
0,10
1000
Dezinfectia suprafețelor murdare
10-15'
0,40-1,2
4000-12000
Instrumentar și ustensile din oțel inoxidabil
10'
0,05
500
Instrumentar și ustensile din oțel inoxidabil
murdare
30-60'
0,9-3,8
9000-38000
Pipete, ustensile de laborator și recipiente de
laborator
10'
0,25
2500
Dezinfecție (HIV, virusurile hepatitice)
20'
1,0
10000
Dezinfecție ce se adresează contaminarilor
virale, pe suporturi cu incarcatura organică
masiva
30-60'
2,5-3,8
25000-38000
Biberoane și tetine;
Zone de preparare a mancarii
10'
0,0125
125
NOTĂ:
Se vor respecta recomandările producătorului privind concentrația de utilizare și timpul de acțiune, modul de preparare al soluțiilor de lucru, pentru a atinge o anumită concentrație în clor activ eficienta (ppm).
Pentru profilaxia infectiilor nosocomiale, în secții cu risc crescut de infectie, în epidemii, se recomanda utilizarea soluțiilor la concentratii mai mari de clor activ; în aceste situații, se ia în considerare cantitatea de NaDCC continuta și clorul activ în grame eliberat/tableta, efectuandu-se calculele necesare.
Toxicitatea NaDCC
Dicloroizocianuratul de sodiu este un oxidant puternic, nu este combustibil, dar mărește combustia altor substanțe, reactionand violent cu acestea și favorizand producerea focului și a exploziei. Substanța se descompune la căldură, iar în contact cu apa, provoacă vapori toxici de monoxid de carbon și emisie de clor.
Contactul cu pielea
Este iritant pentru piele. Provoacă roseata, durere, arsuri severe. La contact prelungit apar dermatite.
Contactul cu ochii:
Este iritant pentru ochi. Provoacă roscata, durere, arsuri severe.
Inhalare:
Este iritant pentru tractul respirator. Inhalarea pulberii provoacă: tuse, moleseala, dureri de cap, greata, voma.
Consecințele impactului cu aceasta substanța nu apar imediat, ci în timp și sunt agravate de efortul fizic.
NaDCC are simbolul de toxicitate "Xn" - toxiciate moderata, nociv și "O" - oxidant.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R36/37 - irita ochii și căile respiratorii;
R22 - este coroziv, în caz de ingestie.
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S20/21 - în timpul manipulării produsului sunt interzise: consumul de alimente și băuturi, precum și fumatul;
S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta;
S28 - după contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;
S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecție: manusi, ochelari și masca de protecție a fetei și a căilor respiratorii.
2.3.2.2.1.2. Hipocloritii
Hipocloritii sunt cei mai vechi dintre compusii cu conținut de clor activ utilizați în domeniul dezinfectiei chimice. Au proprietăți dezodorizante, nu sunt substanțe otravitoare pentru om, chiar în concentratii ridicate, sunt colorati, dar nu pateaza și sunt ușor de manipulat.
Se comercializează sub forma de soluții, dintre care, cel mai mult se utilizează hipocloritul de sodiu, sub denumirea de Extract de Javel și Apa de Javel.
Diferența între Extractul de Javel și Apa de Javel consta în cantitatea de clor activ eliberata; astfel, Extractul de Javel este soluția de hipoclorit care se comercializează nediluata și conține aproximativ 12% clor activ, iar din aceasta se prepara Apa de Javel, care poate conține clor activ în concentratii diverse, în funcție de utilizare
Extractul și Apa de Javel se descompun lent la temperatura ambianta, descompunerea fiind accelerata de lumina, căldură și de prezenta metalelor, cum ar fi: cuprul, nichelul și aliajele lor. În ceea ce privește stocarea lor, trebuie să se țină cont de incompatibilitatea hipocloritului cu aceste metale, soluțiile concentrate fiind corozive.
Apa de Javel în dilutii diferite este mult mai stabilă decât Extractul de Javel.
Hipocloritii au un spectru larg de acțiune biocida, prezentând activitate bactericida, fungicida, virulicida și tuberculicida. Acțiunea biocida a hipocloritilor este influentata de pH-ul soluțiilor, aceasta fiind optima la valori acide (pH acid); prezintă dezavantajul ca soluțiile sunt instabile la acest pH. Prezenta materialului organic diminuează activitatea biocida a hipocloritilor.
Hipocloritul de sodiu: conține 12,5% clor activ (150 g Cl/l)
- soluția 4% conține 0,5% clor activ
- soluția 10% conține 1,25% clor activ
Concentratii recomandate:
- Suprafețe (pereți, pavimente): soluție 4%
- Lenjerie, echipament de protecție: soluție 2%
- Vesela: soluție 0,5%-1%
- Sticlarie de laborator folosită: soluție 10%
Toxicitatea hipocloritului de sodiu
Hipocloritii nu sunt produse periculoase în condițiile manipulării corecte. Studiile experimentale au demonstrat ca soluțiile au o causticitate descrescanda, în funcție de concentrație. Pot provoca leziuni superficiale ale pielii, până la arsuri, în funcție de concentrație. Nu provoacă reactii alergice de contact. Tot în funcție de concentrația soluțiilor pot produce conjunctivite sau leziuni cu risc de opacifiere. Ingestia accidentala este grava în cazul soluțiilor concentrate, datorită acțiunii caustice asupra mucoaselor.
Hipocloritii au simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant, la concentratii de 5% și simbolul "C" - coroziv, la concentratii de 10%.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R31 - la contactul cu bazele degaja gaze otravitoare;
R34 - provoacă arsuri.
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S28.1 - la contactul cu pielea, se spala cu apa din abundenta.
2.3.2.2.1.3. Cloraminele
Cele mai cunoscute cloramine folosite în dezinfecție sunt cloraminele organice, cum ar fi: cloramina B și cloramina T. Se prezintă sub forma de pulberi albe cristaline, sau sub forma de comprimate.
Comparativ cu hipocloritii, acestea sunt substanțe mai stabile la căldură și lumina (se descompun lent), dau soluții mai puțin alcaline, sunt mai puțin corozive și nu reactioneaza rapid cu materia organică.
Acțiunea germicida este influentata de pH-ul, concentrația și temperatura soluțiilor. În soluții neutre sau acide cloraminele au acțiune puternic germicida, iar în soluții alcaline puterea bactericida este redusă.
Cloraminele prezintă activitate bactericida (cu spectru larg de acțiune față de flora Gram negativa și Gram pozitiva, iar în concentratii crescute distrug Mycobacterium tuberculosis), fungicida, virulicida. Efectul biocid se instaleaza incet, dar este de durata, deoarece eliberarea clorului se produce lent. Efectul biocid se produce la concentratii foarte mici, dar în practica se utilizează soluții concentrate, deoarece prezenta materiei organice le reduce activitatea biocida.
Utilizarea lor în practica este limitată în prezent.
Cloramina B: conține 25-29% clor activ
- soluția 0,5 g% conține 0,125 g% clor activ
- soluția 1 g% conține 0,25 g% clor activ
- soluția 2 g% conține 0,5 g% clor activ
Concentratii recomandate:
- Suprafețe (pereți, pavimente): soluție 2 g%
- Lenjerie, echipamente de protecție: soluție 1-1,5 g%
- Obiecte (sticlă, portelan, plastic, jucarii, termometre): sol. 1%
- Vesela: soluție 0,5 g% - 1 g%
- Sticlarie de laborator folosită: soluție 2 g%
Toxicitatea Cloraminelor
Cloraminele se prezintă sub forma de pulberi, de culoare alba, cu miros de clor și gust amar. Se descompun lent la aer și lumina. Prin combustie formează gaze toxice și iritante. Pot fi absorbite de organism prin inhalare sau ingestie.
Contactul cu pielea:
Efectele expunerii pe termen lung: la contact prelungit pot cauza sensibilizarea pielii.
Contactul cu ochii:
Efectele expunerii pe termen scurt: irita ochii.
Inhalare:
Efectul expunerii pe termen scurt: irita tractul respirator. Inhalarea vaporilor poate cauza reactii de tip astmatiform. Atenție! Persoanele cu afecțiuni astmatice nu trebuie să vina în contact cu cloraminele.
Cloraminele au simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R36/37/38 - irita ochii, căile respiratorii și pielea;
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S7 - substanța trebuie ținuta la intuneric și închisă ermetic;
S15 - substanța trebuie protejata de căldură;
S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta;
S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protecție: manusi, ochelari și masca de protecție a fetei și a căilor respiratorii.
2.3.2.2.2. Iodul și iodoforii.
2.3.2.2.2.1. Iodul
Dintre numeroasele substanțe antiseptice și dezinfectante, iodul a fost și continua să fie utilizat datorită eficacitatii, economicitatii și toxicitatii relativ reduse.
Acțiunea germicida se explica prin puterea oxidanta și de combinare a iodului liber, urmată de distrugerea proteinelor celulare enzimatice și structurale. Este caracteristic pentru iod spectrul larg de acțiune bactericida și virulicida. Activitatea nu este selectiva, efectul se instaleaza rapid.
Iodul se utilizează sub forma de soluții apoase, hidroalcoolice sau iodofori. Dintre acestea menționăm: Lugolul - soluție apoasa de iod, tinctura de iod - soluție hidroalcoolica de iod. Sub aceste forme, iodul este folosit ca antiseptic al pielii și ca dezinfectant al unor instrumente medicale, mai ales din sticlă (termometre orale și rectale), iar în cazuri de urgenta, chiar al instrumentelor din metal. Utilizarea soluției hidroalcoolice (tinctura) ca antiseptic al plagilor prezintă unele dezavantaje: evaporarea rapida a solventului lasă un reziduu de iod și iodura de potasiu, care sunt caustice pentru piele și nu permite realizarea timpului de contact necesar. Deoarece alcoolul etilic denatureaza proteinele, se folosește ca solvent propilenglicolul, care este superior alcoolului etilic.
Soluțiile apoase sau hidroalcoolice de iod nu permit valorificarea maxima a deosebitei sale acțiuni germicide. Patarea, mirosul, corozivitatea determinata de activitatea chimica a moleculei de iod, sunt principalele dezavantaje care au împiedicat utilizarea acestor soluții în dezinfecție și au limitat domeniul de aplicație numai la antisepsia pielii. Pentru dezinfecție s-a pus problema solubilizarii iodului în apa, printr-un procedeu care să anuleze efectele amintite, păstrând întreaga sa putere germicida.
2.3.2.2.2.2. Iodoforii
Pornindu-se de la observatia generală ca modificatorii de tensiune superficiala au proprietatea de a mari solubilitatea în apa a unor substanțe insolubile, prin studii comparative s-a ajuns la constatarea ca cei mai buni solubilizanti ai iodului sunt tensioactivii neionici din clasa polietilenglicolilor. Aceste substanțe pot solubiliza iodul până la 27%.
Soluțiile de iod tensioactiv neionic au fost denumite "iodofori", definind prin aceasta rolul de purtător al iodului (phoros) pe care îl îndeplinește substanța tensioactiva. Iodoforii nu au miros și nu pateaza. Sunt practic fără toxicitate și neiritanti. Activitatea germicida este mai ridicată decât a soluțiilor apoase sau alcoolice de iod - ioduri. Aceasta se explica prin faptul ca puterea de patrundere a iodului sub forma de iodofor este mult mai mare, datorită substanței modificatoare de tensiune superficiala.
Iodoforii au activitate bactericida, virulicida și micobactericida; activitatea sporicida este slabă, iar activitatea fungicida este variabila.
Iodoforii reunesc în aceeași forma doua proprietăți esențiale în dezinfecție: activitatea detergenta (datorită substanței tensioactive) și puterea germicida (datorită iodului).
Iodoforii sunt utilizați în principal pentru dezinfectia mainilor: exemplu povidone-iodine (PVP-1), preparati ca detergenti sau "perii chirurgicale". Aceștia conțin 7,5% PVP-1 (echivalent cu 0,7% iod activ) și sunt eficienti pentru acest scop. Preparatele alcoolice care conțin 10% PVP-1 (1% iod activ) se folosesc pentru pregătirea pre-operatorie a pielii, la locul inciziei.
Unii iodofori se pot folosi pentru dezinfectia mediului, dar sunt scumpi nefiind recomandați pentru dezinfectia generală din spital.
Toxicitatea PVP
Contactul cu pielea:
Poate determina iritatii locale. După expunere, se spala cu apa. Trebuie evitat contactul prelungit cu pielea.
Contactul cu ochii:
Poate determina iritatii moderate, dar nu vătămări serioase.
Inhalare:
Nu necesita protecție specială.
Ingestie:
Ingestia unei cantități mari de povidone-iodine poate produce disconfort la nivelul gurii, gatului, tractului respirator.
Precautii:
Contraindicat pentru persoanele care prezintă hipersensibilitate sau alergie la iod. Poate afecta funcția tiroidiana, după aplicare prelungită și în exces.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R36 - irita ochii;
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S26 - la contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta;
2.3.2.3. COMPUȘI CUATERNARI DE AMONIU: CLORURA DE BENZALKONIUM, CLORURA DE DIDECILDIMETILAMONIU, CETRIMIDE
Sarurile cuaternare de amoniu (SCA) sunt tensioactivi cationici și prezintă următoarele proprietăți: sunt detergenti și emulsionanți, netoxici la concentratiile de utilizare, solubili în apa și alcool, prezintă stabilitate, nu au miros și nu pateaza.
Caracteristica pentru sarurile cuaternare de amoniu este formarea unei pelicule după aplicarea pe un substrat, pelicula ce formează un film de substanța, care conserva activitatea antibacteriana.
Sarurile cuaternare de amoniu se folosesc în dezinfecție sau antisepsie.
Sarurile cuaternare de amoniu se pot prezenta sub forma de soluții apoase, soluții alcoolice și alte diferite asocieri. Asocierile care exista la ora actuala sunt multiple și pot fi realizate cu: clorhexidina, dezinfectanti din alte clase și amestecuri de SCA. Ele au rol în potentarea activității SCA și realizarea unui sinergism de acțiune.
Sarurile cuaternare de amoniu prezintă activitate bactericida, selectiv fungicida și virulicida pe virusurile lipofilice. În general, nu prezintă activitate tuberculocida sau sporicida și prezintă o activitate slabă asupra virusurilor hidrofilice.
Acțiunea virulicida este realizată de concentratii mai mari de 1%.
Activitatea bactericida este mai mare față de germenii Gram-pozitivi, decât față de cei Gram-negativi. Aceasta activitate crește odată cu ridicarea temperaturii și este mai pronunțată în mediu alcalin. Substantele organice reduc activitatea bactericid a a SCA. Sunt inactivate de: compuși anionici (sapunuri, detergenti) și compuși tensioactivi nonionici.
Toxicitatea sarurilor cuaternare de amoniu
Sarurile cuaternare de amoniu sunt iritante pentru piele, ochi și mucoase. Acțiunea iritanta este condiționată de concentrație. În soluții diluate, în urma studiilor efectuate s-a demonstrat ca sunt practic lipsite de toxicitate.
Sarurile cuaternare de amoniu au simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat toxic.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R36 - irita ochii;
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S24/25 - evitarea contactului cu ochii și pielea;
S36/37/39 - în timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protecție adecvat, manusi și ochelari de protecție;
S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta.
2.3.2.4. CLORHEXIDINA
Clorhexidina face parte din clasa biguanidelor și se prezintă sub forma de saruri. Cele mai folosite saruri de clorhexidina sunt acetatul de clorhexidina sau gluconatul de clorhexidina.
Este recomandată în antisepsie și în dezinfecție, dar este folosită în special pentru dezinfectia igienica și chirurgicala a mainilor, deoarece prezintă o activitate reziduala după aplicare. Se folosește și pentru dezinfectia preoperatorie a pielii.
Dezinfectantele pe bază de clorhexidina prezintă activitate: bactericida, fungicida și virulicida asupra virusurilor lipofilice. Clorhexidina nu are activitate tuberculocida și sporicida. Activitatea bactericida este mai mare asupra germenilor Gram-pozitivi, decât asupra celor Gram-negativi.
Clorhexidina este mai activa la un pH neutru sau slab alcalin, cu activitate bactericida optima la pH = - 8. Activitatea sa este redusă de prezenta materiilor organice. Este incompatibilă cu compusii anionici: organici (sapunuri și detergenti sintetici tensioactivi) și anorganici (clorura, sulfat, carbonat, nitrat, etc.).
Sarurile de clorhexidina sunt moderat solubile și se recomanda a fi folosite sub forma de soluții apoase sau alcoolice (70% etanol sau isopropanol), sau în combinație cu cetrimide.
Deoarece soluțiile preparate cu apa de robinet prezintă riscul unei contaminari, în special cu Ps. aeruginosa și riscul formării unor saruri insolubile inactive, se prefera soluțiile apoase preparate cu apa distilata sterila, sau soluțiile alcoolice.
Gluconatul de clorhexidina în concentrație de 0,5% în soluție alcoolică (70%) se folosește pentru dezinfectia preoperatorie a pielii, iar în concentrație de 0,05% în soluție apoasa se folosește pentru dezinfectia rănilor.
Toxicitatea Clorhexidinei
Contactul cu pielea:
Nu este iritanta la contactul cu pielea, dar ocazional, poate provoca sensibilizarea pielii.
Contactul cu ochii:
Poate cauza iritatii ale conjunctivei, la concentratii > 0,1%.
Inhalare:
Nu necesita protecție specială.
Ingestie:
Ingestia unei cantități de clorhexidina poate cauza disconfort sau iritatii la nivelul tractului gastro-intestinal.
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S25 - a se evita contactul cu ochii;
2.3.2.5. HEXACHLOROPHENE
Acest compus este foarte activ împotriva microorganismelor Gram-pozitive și mai puțin eficient împotriva celor Gram-negative. Este relativ insolubil în apa și poate fi incorporat în sapun sau în soluții de detergent, fără a-și pierde activitatea. Are un bun efect rezidual pe piele. Soluțiile sunt predispuse la contaminare cu bacterii Gram-negative, dacă nu se includ în formula substanțe conservante. Emulsiile, sau alte preparate cu clorhexidina, când sunt folosite repetat și pe porțiuni mari pe supra fața corpului la copii, pot determina producerea de concentratii sanguine neurotoxice.
Deși foarte eficient, acest produs este folosit rareori în spital, pentru dezinfectia pielii și nu trebuie utilizat decât cu aviz medical. Poate fi folosit pentru spalarea mainilor în cursul epidemiilor cu stafilococ, sau pentru dezinfectia chirurgicala a mainilor.
Când se folosește pudra de hexachlorophene pentru plaga bontului ombilical la nou născuți, nu se ating nivele toxice. Aceasta metoda, care s-a demonstrat a fi foarte eficienta în controlul infectiei stafilococice, mai poate fi considerată a avea un rol practic în spital.
2.3.2.6. TRICLOSAN
Triclosanul se prezintă sub forma de pudra cu miros ușor aromat. Este solubil în numerosi solventi organici și agenți de suprafața, puțin solubil în apa.
Aceasta substanța este folosită în special la fabricarea sapunurilor dezodorizante, deodorantilor corporali și produselor pentru îngrijirea mainilor.
Este un agent antimicrobian eficace, cu un spectru de acțiune larg asupra bacteriilor Gram-pozitive și Gram-negative, ciupercilor și levurilor. Efectul antimicrobian poate fi mărit sau diminuat prin încorporarea unor adjuvanti, de aceea, fiecare produs trebuie testat individual în ceea ce privește spectrul de acțiune biocida.
Concentratiile în uz sunt cuprinse între 0,3-2,0%.
Toxicitatea Triclosanului
Triclosanul este practic netoxic, prezentând o buna toleranta cutanata, dacă se utilizează în concentratiile recomandate.
Triclosanul are simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R36/38 - irita pielea și ochii.
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta și se consulta medicul.
2.3.2.7. ALCOOLII
Cei mai uzuali alcooli utilizați în dezinfecție și antisepsie sunt: alcoolul etilic și alcoolul izopropilic. Aceștia nu trebuie utilizați în stare pura, ci în soluție apoasa, deoarece: apa este necesară pentru ca alcoolul să poată fi absorbit de suprafața celulei microbiene, iar alcoolul pur sau concentratiile foarte înalte determina fenomene de coagulare la nivelul celulei, formând astfel o bariera de protecție.
Concentratiile optime cu efect biocid sunt de 30-50% pentru alcoolul izopropilic și 50-70% pentru alcoolul etilic. Alcoolul izopropilic se poate folosi și în concentratii mai mari, fiind ușor mai activ decât alcoolul etilic și mai puțin coroziv pentru obiectele metalice.
Alcoolii prezintă activitate: bactericida, tuberculocida, fungicida, virulicida.
Activitatea antivirala este variabila, iar la virusurile fără invelis (ex. virusul polio) apare o tendinta de rezistenta, mai ales la izopropanol. Nu au activitate sporicida.
Alcoolii se folosesc în dezinfecție și antisepsie. Ca dezinfectant, se utilizează pentru dezinfectia suprafețelor, instrumentelor, cum ar fi: termometre orale și rectale, stetoscoape, laringoscoape, iar în combinație cu alte substanțe active, se pot folosi pentru decontaminarea instrumentarului chirurgical. Dacă obiectele sunt contaminate cu sânge sau secretii, se recomanda o curatare prealabilă.
Se pot utiliza ca antiseptice pentru piele (mâini), înainte de efectuarea injectiilor (alcool etilic 70%, alcool izopropilic 60%), iar în combinație cu clorhexidina, povidone-iodine, triclosan se utilizează pentru dezinfectia mainilor, având o acțiune reziduala pe piele.
Au o putere de curatare crescută, sunt buni solventi și se evapora rapid lăsând echipamentul uscat. Dezavantaje utilizării lor pentru dezinfectia materialului spitalicesc se pot enumera: puterea scăzută de penetrare, lipsa activității sporicide, inflamabilitatea, incompatibilitatea cu anumite lentile ale endoscoapelor, tendinta de a distruge și a decolora cauciucul și anumite materiale plastice, mai ales după folosire prelungită și repetată.
Toxicitatea alcoolilor
Alcoolii nu sunt considerați ca având un risc toxic important.
În concentratii mari, sau la un timp mare de expunere, alcoolii prezintă efect narcotic asupra sistemului nervos. Expunerea la concentratii cuprinse între 5000 ppm - 10000 ppm produce iritatii ale ochilor și mucoasei tractului respirator superior. Concentratii mai mici de 1000 ppm nu determina apariția intoxicatiei. Expunerea la o concentrație mai mare de 1000 ppm poate determina apariția cefaleei și iritatii ale ochilor.
Alcoolii au simbolul de toxicitate: "F" - inflamabil.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R11 - ușor inflamabil;
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S7 - recipientul trebuie închis ermetic;
S16 - să fie ținut departe de sursele de aprindere, nu se fumeaza.
2.3.2.8. ALDEHIDE: FORMALDEHIDA, GLUTARALDEHIDA, SUCCINDIALDEHIDA
Aldehidele sunt utilizate în mediul spitalicesc pentru dezinfectia de nivel înalt și ca sterilizante.
2.3.2.8.1. Formaldehida se utilizează ca dezinfectant și sterilizant, în ambele forme: lichidă și gazoasa. Preparatele clasice de soluții de formaldehida sunt: formaldehida apoasa (37% formaldehida), formaldehida alcoolică (4,5% formaldehida) și formaldehida în combinație cu detergenti anionici, cationici și nonionici (4,2% formaldehida).
Deși formaldehida alcoolică este sterilizant chimic, iar formaldehida apoasa este un dezinfectant de nivel înalt, folosirea lor în spitale este limitată, datorită vaporilor iritanti și mirosului degajat care apare chiar la concentratii scăzute în mediu (<1 ppm).
La ora actuala dezinfectantele moderne pe bază de formaldehida au în compoziție și alte substanțe active (glutaraldehida, succindialdehida, saruri cuaternare, fenoli) cu scopul reducerii proportiei de formaldehida sub limita de sensibilizare, imbunatatind eficacitatea și caracteristicile produsului.
Formaldehida este agentul antimicrobian cu cel mai larg spectru de acțiune biocida: bactericid, tuberculocid, fungicid, virulicid și sporicid. Prezenta materialului organic nu influențează activitatea biocida.
Formaldehida se poate folosi în spitale pentru dezinfectia suprafețelor, instrumentarului chirurgical, lenjeriei, excretiilor și la formolizarea încăperilor. Pentru folosirea ca sterilizant sunt necesare concentratii și timpi de expunere mai mari. Tot odată este folosită la prepararea vaccinurilor virale, ca agent de imbalsamare și conservare în anatomia patologica. Soluțiile de formaldehida sunt corozive pentru majoritatea metalelor, cu excepția otelului inoxidabil și aluminiului.
Formaldehida este un agent toxic și, în consecința, este controlată prin reglementări internaționale, existând limite ale nivelelor de vapori admisibili în aer. Totodată este considerată ca un potențial agent mutagen, carcinogen, teratogen. Datorită acestor motive, utilizarea formaldehidei TREBUIE limitată în mediul spitalicesc, numai în zonele cu risc înalt de contaminare (spații de spitalizare pentru eliminatori de BK, laboratoare pentru diagnosticul microbiologic al tuberculozei, etc). Nu se recomanda utilizarea dezinfectantelor pe bază de formaldehida în prezenta bolnavilor în ariile de cazare (în secțiile de pediatrie, nou-născuți), și zonele de preparare a mancarii, personalul sanitar fiind protejat împotriva expunerii la vaporii de formaldehida.
Toxicitatea Formaldehidei
Acțiunea toxica sistemica a formaldehidei se exercită în special asupra sistemului nervos, pe care îl deprima.
Contactul cu pielea:
Proiectia cutanata a unei soluții în concentrație 1% provoacă iritarea pielii. Soluțiile concentrate sunt caustice.
Contactul cu ochii:
Proiectia oculara a unei soluții diluate 0,2% produce o senzatie de usturime, efect lacrimogen și hiperemie conjunctivala.
Inhalare:
Perceptia olfactiva variaza de la un individ la altul. Mirosul este perceput la concentratii între 0,1 - 1 ppm. Este suspecta de a produce cancer nazal.
Limita minima de expunere, TLV-STEL pentru 15 minute este de 0,3 ppm.
Ingestie:
Ingestia soluțiilor diluate provoacă iritatia mucoasei buco-faringo-esofagiene.
Doza letala este la ingestia 10-20 ml formol.
Formaldehida are potențial mutagen, cancerigen, teratogen.
Formaldehida are simbolul de toxicitate: "T" - toxic, otravitor. Soluțiile de formaldehida cu concentratii cuprinse între <1% și <25% au simbolul de toxicitate: "Xn" - nociv, moderat toxic.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R 23/24/25: otravitor prin inhalare, inghitire și contact cu pielea;
R 34: provoacă arsuri;
R 40: leziuni ireversibile posibile;
R 43: sensibilizare posibila prin contact cu pielea.
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S 26 - în caz de contact cu ochii, spalati cu apa din abundenta și consultați medicul;
S 36/37 - a se purta echipament de protecție, manusi de protecție.
2.3.2.8.2. Glutaraldehida este utilizata pe scara larga în unitățile sanitare, ca dezinfectant de nivel înalt și ca sterilizant chimic, sub forma de soluții apoase.
Din punct de vedere chimic este o dialdehida saturata, reactiva, care polimerizeaza în prezenta apei. Soluțiile apoase de glutaraldehida sunt acide. Soluțiile acide sunt mai stabile și nu necesita activare, dar sunt corozive. Deoarece au, în general, un efect sporicid scăzut, utilizarea acestor soluții trebuie limitată. Activitatea poate fi îmbunătățită prin asigurarea unei temperaturi de 50-60°C, dar, în acest caz, exista riscul creșterii emisiei de vapori toxici.
Soluțiile acide de glutaraldehida pot fi activate la forma alcalina, la pH 7,5-8,5, deoarece aceasta forma este mai activa, dar este mai puțin stabilă. Odată activate, aceste soluții sunt stabile numai 14-28 zile, datorită polimerizarii moleculelor de glutaraldehida.
Glutaraldehida prezintă un spectru larg de acțiune biocida: bactericid, fungicid, tuberculocid, virulicid și lent sporicid. Deoarece activitatea sporicida se instaleaza lent, este necesar un timp de contact de cel puțin 3 ore. Activitatea biocida nu este influentata de prezenta materialului organic.
Dezinfectantele comercializate pot fi numai pe bază de glutaraldehida, sau combinatii de glutaraldehida cu alte substanțe active, care se folosesc ca dezinfectante de nivel înalt, sau ca sterilizanti chimici, în funcție de concentrație și timpul de acțiune.
Glutaraldehida în concentrație de 2% este folosită pentru sterilizarea chimica a articolelor, obiectelor și echipamentelor medicale care sunt sensibile la căldură și nu pot fi sterilizate prin autoclavare.
Ca dezinfectant de nivel înalt se folosește pentru echipamentul medical termosensibil, cum ar fi: endoscoape flexibile, echipament de terapie respiratorie, dializoare, echipament de anestezie.
Utilizarea soluțiilor pe bază de glutaraldehida în acest scop este preferabila altor dezinfectante, datorită avantajelor sale, care includ: proprietăți biocide excelente, activitate păstrată în prezenta materiilor organice, acțiune necoroziva asupra echipamentului endoscopic, sticlei, echipamentului din cauciuc sau plastic.
Glutaraldehida nu trebuie să se folosească pentru dezinfectia suprafețelor non-critice, deoarece este toxica și neeficienta din punct de vedere al costului.
Este necesară monitorizarea concentratiilor de glutaraldehida în camerele unde se efectuează dezinfectia/sterilizarea, pentru a se evita expunerea profesională a lucrătorilor peste nivelele limite admise în aer. Procesarea echipamentului se face în camere bine ventilate, în cuve acoperite etans, evitandu-se stropirea. Glutaraldehida este clasificata ca fiind o substanța toxica, teratogena și mutagena, care poate afecta ADN-ul celular. Este suspectata ca fiind cancerigena, este iritanta și sensibilizanta.
Toxicitatea glutaraldehidei
Contactul cu pielea:
Contactul de scurta durata poate determina apariția pruritului, cu inrosire locală, de la forme ușoare, la moderate. Contactul prelungit poate duce la apariția dermatitelor. Singurul efect semnalat în caz de expunere repetată este apariția eczemelor alergice. Determina sensibilizarea pielii, provocand dermatita alergica de contact.
Contactul cu ochii:
În caz de contact accidental cu ochii, substanța poate produce conjunctivita. Vaporii pot determina senzatii de usturime și inrosirea conjunctivei.
Inhalare
Poate duce la apariția sensibilizarii. Vaporii sunt iritanti pentru tractul respirator, cauzand senzatii de usturime ale nasului și gatului, posibil epistaxis, tuse, dificultate în respiratie și cefalee. Prin inhalarea vaporilor pot să apară simptome de astm și se pot agrava astmul și bolile cronice pulmonare.
Valoarea limita de expunere (TLV) permisă în aer în locurile de muncă corespunde unei concentratii de 0,2 ppm sau 0,8 mg./m.c. Studiile recente arata ca valoarea limita de expunere la o scurta perioada de timp TLV-STEL pentru 15 minute este 0,05 ppm, iar pentru 8 ore de lucru TLV-TWA este de 0,02 ppm.
Ingestie
Poate produce iritatii, ușoare până la moderate, sau arsuri chimice ale cavitatii bucale, gatului și stomacului.
Glutaraldehida are potențial mutagen, cancerigen, teratogen.
Glutaraldehida are simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat toxic (nociv).
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R 20/22: vatamator sănătății prin inhalare și inghitire;
R 36/37/38: irita ochii, căile respiratorii și pielea;
R 42/43: sensibilizare posibila prin contact cu pielea și inhalare.
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S 26: după contactul cu ochii, spalare abundenta cu apa și consultarea medicului;
S 27: hainele murdarite sau udate se dezbraca imediat;
S 36/37/39: în timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protecție manusi, ochelari și masca de protecție.
2.3.2.9. PEROXIDUL DE HIDROGEN ȘI COMPUSII INRUDITI
Peroxidul de hidrogen se poate folosi în unitățile sanitare ca dezinfectant și antiseptic, în diferite concentratii, în concentrație de 3%, se folosește ca antiseptic și pentru dezinfectia de rutina.
Peroxidul de hidrogen stabilizat, în concentrație de 6%, este considerat ca dezinfectant de nivel înalt. Se poate utiliza pentru dezinfectia aparatelor pentru măsurarea tensiunii, lentilelor de contact, ventilatoarelor și endoscoapelor. Totuși, datorită proprietăților sale oxidante, poate coroda anumite componente ale endoscoapelor și aparatelor pentru măsurarea tensiunii. S-a demonstrat ca peroxidul de hidrogen este un iritant chimic și a fost implicat în apariția colitelor și enteritelor, în urma u tilizarii endoscoapelor dezinfectate cu peroxid de hidrogen 3%. De aceea, utilizarea lui este limitată.
Peroxidul de hidrogen prezintă un larg spectru de acțiune biocida: bactericida, tuberculocida, fungicida, virulicida, sporicida.
Toxicitatea peroxidului de hidrogen
Contactul cu pielea:
Contactul de scurta durata poate produce prurit, cu inrosire locală, de la ușoară la severă, în funcție de concentrația substanței. Soluțiile concentrate pot produce flictene ale pielii.
Contactul cu ochii:
În caz de contact accidental cu ochii, substanța produce iritatii. Vaporii pot cauza senzatii de usturime și inrosirea conjunctivei.
Inhalare:
Inhalarea vaporilor de peroxid de hidrogen provoacă iritatia căilor aeriene.
Ingestie:
Ingestia soluției provoacă stomatita, esofagita, faringita și gastrita acuta coroziva.
Peroxidul de hidrogen are simbolul de toxicitate: "C" - coroziv.
Prezintă următoarele fraze de periculozitate:
R 34: provoacă arsuri.
Prezintă următoarele fraze de securitate:
S 28.1: la contactul cu pielea, spalare abundenta cu apa;
S 39: în timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protecție: ochelari și masca de protecție;
2.3.2.10. CHLOROXYLENOL
Aceste substanțe sunt neiritante, dar sunt repede inactivate de substanțe organice și de apa tare și necesita o concentrație de utilizare crescută (2,5-5%). Cloroxylenolii sunt eficienti împotriva bacteriilor Gram-pozitive, dar au o activitate slabă asupra celor Gram-negative. Adaosul unui agent chelator (EDTA) crește activitatea cloroxylenolilor împotriva bacililor Gram-negativi.
2.3.2.11. ALȚI COMPUȘI ANTIMICROBIENI
Gama celorlati produși antimicrobieni este mare. Printre aceștia se numara colorantii: acridinul și trifenil-metanul (cristal violet și verde briliant), care au fost folosiți intensiv ca antiseptice și dezinfectante pentru plagi.
Azotatul de argint și alți compuși de argint (ex. sulfadiazine de argint) ocupa un loc valoros ca antiseptic în profilaxia infectiilor sau toaleta arsurilor.
8-hidroxi-chinolina este eficienta ca fungicid.
Compusii de mercur au efect slab bactericid, dar sunt puternic bacteriostatici.
Nitratul mercuric de fenil - conservant eficient pentru soluțiile oftalmice.
2.3.3. ANTISEPTICE
2.3.3.1. Antisepticele sunt preparate ce dețin proprietăți antimicrobiene limitate, sau care distrug microorganismele, sau inactiveaza virusurile de pe tesuturile vii (piele sanatoasa, mucoase, plagi). Antisepticele nu sunt sterilizante, dar reduc temporar de pe piele și mucoase numărul de microorganisme. Antisepticele se deosebesc de dezinfectante prin:
- concentrația de utilizare a substanței chimice
- timpul de contact.
Utilizarea antisepticelor pentru a elimina, distruge sau inactiva microorganismele prezente pe piele sau mucoase permite:
- realizarea ingrijirilor aseptice,
- reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul mainilor,
- tratarea infectiilor locale cutanate și mucoase.
2.3.3.2 Reguli de utilizare
- Respectarea duratei de utilizare a produsului după deschiderea lui, 8-10 zile, dacă flaconul a fost bine închis.
- Respectarea indicațiilor de utilizare și a prescripțiilor producătorului (concentratii).
- A se evita amestecul și/sau, utilizarea succesiva a antisepticelor din clase chimice diferite/incompatibile (risc de inactivare sau toxic).
- Respectarea termenului de valabilitate.
- Limitarea cantității de antiseptic stocata pe secții sau în cabinete.
- Folosirea, de preferinta, a antisepticelor condiționate/ambalate în cantități mici.
- Stocarea antisepticelor la adapost de lumina/căldură/sursa de foc, mai ales în cazul produselor inflamabile.
- Notarea pe flacon a datei când acesta a fost deschis.
- Închiderea flaconului după fiecare manipulare.
- Manipularea cu precauție a flaconului cu antiseptic pentru a evita contaminarea conținutului.
- Pregătirea soluțiilor de antiseptice în condiții riguroase de antisepsie, cu utilizare extemporanee.
- În cazul neutilizarii antisepticului în flaconul original, repartiția lui se face în flacoane curate și dezinfectate, prin tehnici aseptice. Se consemnează operațiunea într-un caiet de evidenta: denumirea și seria/lotul produsului repartizat, data când a fost repartizat, număr de flacoane, cine a executat. Se eticheteaza flacoanele: denumirea produsului, concentrația, data când a fost repartizat, termen de valabilitate, instrucțiuni de utilizare.
- Nu se completează flaconul parțial gol aflat în uz cu cantitate noua de produs.
- NU este permisă utilizarea de recipiente goale de la produse alimentare sau de la produse dezinfectante pentru produsele antiseptice!
- Pentru produsele la care producătorul recomanda realizarea dilutiilor în apa, se va utiliza exclusiv apa sterila. Nu este permisă utilizarea apei de la robinet. Dilutiile de antiseptic se realizează doar imediat înainte de utilizarea lor și nu se păstrează mai mult de 24 de ore.
- Se recomanda utilizarea produselor condiționate/ambalate unitar, sterile și gata de utilizat, mai ales pentru soluții apoase.
- Aplicarea antisepticului se face numai după spalarea, clatirea și uscarea zonei respective.
2.3.3.3. Concentratii de utilizare. Exemple.
●Alcooli:
- alcool etilic (50-70%);
- alcool izopropilic (30-50%)
● Clorura de benzalkonium:
- piele intactă: soluție alcoolică 0,1-0,2%
- pe răni: soluție apoasă 0,1-0,2%
- în obstetrică: 0,05-0,10%
- soluții oftalmice: 0,01%
- instilații vezică urinară și uretră: 0,005%
● Clorhexidina:
- dezinfecția pielii: 0,05% + cetrimide 0,5%
- dezinfecția preoperatorie a pielii: 0,5% în alcool 70%
- dezinfecția rănilor: soluție apoasă 0,05%
- dezinfecția uretrei și lubrefiant: 0,05% în glicerol
- spălaturi vezicale: 0,02%
- obstetrică: 1% sub formă de cremă
● Iod: soluție 1% în etanol 70%
● Povidone-iodine: 7,5-10%
● Tinctura de iod 5%
● Apă oxigenată: 3%
2.3.4. SPALAREA MAINILOR ȘI DEZINFECTIA PIELII
SPALAREA MAINILOR ESTE CEA MAI IMPORTANȚA PROCEDURA PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE
2.3.4.1. Spalarea simpla a mainilor este definită ca fiind frecarea viguroasa a mainilor, una de ala, pe toate suprafețele, după prealabilă umezire și sapunire.
- se efectuează cu apa și sapun simplu
- se pot utiliza și sapunul antiseptic cu activitate bactericida, detergenti sau alte produse de spalare ce conțin substanțe antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.
- scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele
2.3.4.2. Dezinfectia mainilor
2.3.4.2.1. Dezinfectia igienica a mainilor
- se face după spalare și uscare prealabilă, cu cantitatea de antiseptic necesară, recomandată de producător
- timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.
- numai în caz de contaminare masiva cu germeni patogeni se recomanda timpi de contact mai mari cu substanța antiseptica
- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele
2.3.4.2.2. Dezinfectia chirurgicala a mainilor
- se face după spalare conform procedurii de spalare chirurgicala și uscare, după care:
- se aplică substanța antiseptica astfel încât, pe toată durata de aplicare, mâinile să fie în permanenta umezite
- timpul total de contact: 3 minute - 5 minute.
- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele și a unui procent cat mai mare din flora rezidență.
2.3.4.3. Dezinfectia pielii
Se aplica antisepticul astfel:
● pentru suprafețele cutanate sarace în glande sebacee:
- înainte de efectuarea injectiilor și punctiilor venoase: timp de acțiune - 15 secunde.
- înainte de efectuarea punctiilor articulatiei, cavitatilor corpului și organelor cavitare, cat și a micilor intervenții chirurgicale: timp de acțiune minim - 1 minut.
● pentru suprafețele cutanate bogate în glande sebacee:
- înaintea tuturor interventiilor chirurgicale se aplică de mai multe ori pe zona care urmează a fi incizata, mentinandu-se umiditatea acesteia: timp de acțiune - minim 10 minute.
Scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele și a unui procent cat mai mare din flora rezidență.
2.3.5. FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ DEZINFECTIA
Ca dezinfectante sunt recomandate numeroase substanțe; este însă de reținut ca acestea aparțin unui număr redus de clase chimice.
Lista dezinfectantelor utilizate într-o unitate sanitară nu trebuie să fie exhaustiva.
Pentru realizarea unei dezinfectii eficiente trebuie să se ia în considerare o serie de factori care influențează dezinfectia:
● Spectrul de activitate și puterea germicida (tipul de microorganism, rezistenta microorganismelor)
● Numărul microorganismelor pe suportul tratat
● Cantitatea de material organic de pe echipamentul/suportul de tratat
● Natura suportului de tratat
● Concentrația substanței dezinfectante
● Timpul de contact și temperatura
● Susceptibilitatea dezinfectantilor chimici de a fi inactivati: ex.: prin substanțe organice, plastic, cauciuc, celuloza, apa dura și detergenti. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuși cuaternari de amoniu sunt incompatibile cu detergentii anionici.
● Tipul de activitate antimicrobiana: bactericida sau bacteriostatica. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuși cuaternari de amoniu sunt numai bacteriostatice la concentratii mici, în timp ce la concentratii înalte devin bactericide.
● Efectul pH-ului:
- Activitate optima la pH acid: fenolii, halogenii
- Activitate optima la pH alcalin: glutaraldehida, compusii cuaternari de amoniu
- Activitate optima la pH neutru: clorhexidina
● Stabilitatea produsului ca atare sau a soluțiilor de lucru: în timp ce soluția concentrata de hipoclorit de sodiu este instabila, dicloroizocianuratul de sodiu sub forma de tablete sau granule este foarte stabil, dacă este depozitat în loc uscat.
● Corozivitatea: hipocloritii corodeaza unele metale.
● Toxicitatea: formaldehida și glutaraldehida sunt dăunătoare pentru sănătate.
● Costul produsului
2.3.6. CRITERII DE ALEGERE A DEZINFECTANTELOR
● Eficacitatea
● Usurinta în prepararea și aplicarea soluțiilor și în stocarea substanțelor și produselor
● Economicitatea
● Lipsa corozivitatii și a efectelor distructive
● Cunoașterea toxicitatii dezinfectantelor în condițiile de utilizare și a măsurilor de protecție recomandate
2.3.7. REGULI GENERALE DE PRACTICA A DEZINFECTIEI
Dezinfectia profilactica completează curățenia, dar nu o suplineste și nu poate înlocui sterilizarea.
Eficienta dezinfectiei profilactice este condiționată de o riguroasă curățenie prealabilă.
Pentru dezinfectia în focar se utilizează dezinfectante cu acțiune asupra agentului patogen incriminat, sau presupus. Dezinfectia se practica înainte de instituirea măsurilor de curățenie.
Trebuie utilizate numai dezinfectante avizate de Ministerul Sănătății/Ministerul Sănătății și Familiei.
În dezinfectia chimica trebuie utilizate dezinfectante cu spectru de acțiune bactericida (și/sau tuberculocida), virulicida, fungicida și/sau sporicida.
În funcție de riscul de aparitie a infectiilor, trebuie alese dezinfectantele care acționează specific asupra agenților patogeni incriminati.
Se recomanda periodic alternanta produselor dezinfectante, pentru a se evita apariția rezistentei microorganismelor.
Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile de utilizare și timpii de acțiune recomandați de producător.
Se recomanda utilizarea de cuve cu capac și gratar pentru dezinfectia instrumentarului.
La prepararea și utilizarea soluțiilor dezinfectante sunt necesare:
- cunoașterea exactă a concentratiei substanței active în produse, prin determinări periodice de laborator (acolo unde este posibil)
- folosirea de recipiente curate,
- utilizarea soluțiilor de lucru în ziua preparării, pentru a se evita contaminarea și degradarea - inactivarea lor
- utilizarea soluțiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate indicate de producător
- controlul chimic și bacteriologic, prin sondaj al soluțiilor dezinfectante în curs de utilizare.
Utilizarea dezinfectantelor se face respectând normele de protecție a muncii, care să prevină accidentele și intoxicatiile.
Instruirea personalului cu privire la utilizarea dezinfectantelor. Personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri, sau noile produse. Personalul cu experienta din cadrul SPCIN trebuie să ofere informații cu caracter practic în ceea ce privește utilizarea dezinfectantelor chimice.
2.3.8. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR MEDICALE
Procesarea corecta a instrumentarului și echipamentelor medicale înainte/după utilizare, are o deosebită importanța în prevenirea infectiilor nosocomiale. Alegerea metodei de dezinfecție și/sau sterilizare trebuie să țină cont de categoria de instrumentar și de modul în care acesta este folosit în asistența acordată pacientilor.
Pentru ratiuni practice, instrumentele și obiectele utilizate în asistența medicală au fost clasificate în trei categorii, după riscul de transmitere a infectiilor pe care îl presupune utilizarea acestora (după Spaulding).
Cele trei categorii sunt:
- instrumente critice
- instrumente semi-critice
- instrumente non-critice.
Clasificarea instrumentelor și dispozitivelor/echipamentelor medicale în cele trei categorii a fost corelata cu clasificarea procedurilor de procesare, adaptată după APIC.
2.3.8.1. Instrumente critice:
Instrumentele care vin în contact cu tesuturile sterile sau sistemul vascular;
Sunt instrumente care penetreaza pielea sau mucoasele
Exemple:
- bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi,
- alt instrumentar chirurgical invaziv
- Necesita STERILIZARE între utilizări.
Procesul de sterilizare utilizat trebuie să respecte strict recomandările producătorului aparaturii de sterilizare, atunci când se folosesc aparatele de sterilizare, sau timpul de contact recomandat de producător, atunci când se utilizează sterilizanti chimici (ex.: glutaraldehida 2%, peroxid de hidrogen stabilizat 6%, acid peracetic în diferite concentratii), înainte de sterilizare acestea trebuie dezinfectate.
2.3.8.2. Instrumente semi-critice:
Sunt instrumente care vin în contact cu mucoasele, cu excepția mucoasei periodontale, sau cu soluții de continuitate ale pielii.
Exemple:
a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de anestezie și respiratie asistată.
- Necesita STERILIZARE, sau cel puțin DEZINFECȚIE DE NIVEL ÎNALT, între utilizări
b) termometre orale sau rectale și
c) suprafețe netede, dure (cazi de hidroterapie).
- Necesita DEZINFECȚIE DE NIVEL INTERMEDIAR între utilizări
2.3.8.3. Instrumente non-critice:
Sunt instrumente care vin în contact doar cu pielea intactă.
Exemple:
- stetoscoape, suprafața meselor, pavimente, plosti, mobilier, etc.
- Necesita DEZINFECTIA DE NIVEL INTERMEDIAR până la SCĂZUT, între utilizări.
2.3.9. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU PACIENTI/PERSONAL, DATORATE ECHIPAMENTULUI ȘI MEDIULUI.
Echipamentele, obiectele, pot fi implicate în transmiterea agenților patogeni din mediul de spital la pacienti, putând favoriza apariția infectiilor nosocomiale. Echipamentele și obiectele din mediul de spital sunt clasificate pe patru nivele de risc, în funcție de tipul de contact cu pacientul (în unele cazuri cu personalul); acest mod de abordare facilitează alegerea tipului adecvat de procesare, în funcție de diversele aplicații ale echipamentelor.
2.3.9.1. Risc minim
- Obiecte la distanta de persoane (pacient, personal): pereți, pardoseli, tavane, chiuvete, canale de scurgere.
- Obiecte în imediata apropiere a pacientului: armatura paturilor, dulapioare, etc.
Nivel necesar de decontaminare: curatare, uscare.
2.3.9.2. Risc scăzut
- Obiecte în contact cu suprafața pielii intacte: stetoscop, manseta tensiometrului, tacamuri, vesela, telefoane mobile, ligheane și alte obiecte sanitare.
Nivel de decontaminare: curatare, uscare.
2.3.9.3. Risc mediu
- Obiecte în contact cu mucoasele: termometre, echipament de asistare respiratorie, gastroscoape, bronhoscoape;
- Obiecte contaminate cu microorganisme virulente: plosti, bazinete, etc.;
- Obiecte folosite la pacienti cu grad înalt de receptivitate.
Nivel de decontaminare: dezinfecție de nivel înalt, sterilizare chimica
2.3.9.4. Risc înalt
- Obiecte în contact cu soluții de continuitate ale pielii sau cu mucoasele: pansamente
Obiecte care se introduc în locuri normal sterile ale organismului: ace, instrumente chirurgicale, implante, catetere urinare.
Nivel de decontaminare: sterilizare
2.3.10. REGULI GENERALE ÎN ALEGEREA PROCEDURILOR DE DEZINFECȚIE ȘI STERILIZARE
În general, instrumentele care penetreaza tesuturile normal sterile, inclusiv sistemul vascular (instrumente critice), precum și instrumentele prin care curge sânge, trebuie sterilizate înainte de utilizare.
Instrumentele reutilizabile, sau alte obiecte care vin în contact cu mucoasele intacte trebuie să fie sterilizate sau dezinfectate prin dezinfecție de "nivel înalt" înainte de reutilizare.
Instrumentele medicale care necesita sterilizare sau dezinfecție trebuie să fie curatate (pre-dezinfecție) cu atenție, pentru a reduce gradul de incarcatura cu materie organică, înainte de a fi supuse dezinfectiei cu substanțe germicide. Trebuie respectate atât instrucțiunile producătorilor de substanțe germicide, cat și ale celor care produc instrumentele medicale.
Este importanța starea de curățenie a pereților, pardoselilor sau altor suprafețe din mediu. Curățenia și îndepărtarea murdariei trebuie să fie o activitate de rutina. O atenție deosebită trebuie să se acorde suprafețelor de lucru: suprafețele pe care se pregătesc tratamentele injectabile, separate de cele pentru depozitarea probelor biologice prelevate pentru laborator, trebuie să fie curate și dezinfectate, pentru evitarea transmiterii germenilor ce recunosc drept cale de transmitere sangele (virusurile hepatitice B și C, HIV, etc.).
Dezinfectantele care sunt aprobate ca "dezinfectante de spital" și care sunt tuberculicide sau virulicide, folosite în concentrația de utilizare și timpul de contact recomandat, sunt recomandate pentru decontaminarea petelor conținând sânge sau alte fluide ale organismului care conțin sau nu sânge, după cum urmează:
- în zonele în care pacientii primesc îngrijiri medicale, pe suprafețele vizibil contaminate cu sânge și/sau alte fluide biologice, se toarna dezinfectantul adecvat pentru a inmuia și distruge eventualii agenți patogeni, se lasă un timp de contact, apoi se curata și se dezinfecteza chimic;
- suprafețele din laborator, contaminate cu culturi microbiene sau cu alte substanțe care pot conține concentratii ridicate de agenți infectiosi, trebuie inactivate cu substanțe germicide lichide (decontaminate), înainte de curatare; după îndepărtarea materialului organic, dezinfectia se face cu soluții proaspete de germicide chimice.
În toate situațiile în care se realizează procedurile de curățenie și de decontaminare este obligatoriu portul manusilor.
Pentru dezinfectia obiectelor sau instrumentelor critice, care penetreaza tesuturile sau sistemul vascular, sau semi-critice, care vin în contact cu mucoasele, sau cu soluții de continuitate ale pielii, nu se utilizează substanțe germicide pe bază de saruri cuaternare de amoniu, sau alte dezinfectante "de nivel scăzut".
Pentru curatarea suprafețelor din mediu, sau a obiectelor și instrumentelor non-critice, nu se utilizează glutaraldehida sau alte dezinfectante "de nivel înalt".
Este necesar să se folosească întotdeauna concentratiile corecte de utilizare ale dezinfectantului și să se respecte timpul de contact recomandat. Uneori, dezinfectantele în concentratii mari nu inactiveaza microorganismele și pot fi toxice pentru cel care le utilizează, sau pot deteriora obiectul care trebuie dezinfectat.
Endoscoapele și alte instrumente semi-critice trebuie curatate, dezinfectate, sterilizate ca și când pacientii pentru care au fost folosite ar fi infectati cu M. tuberculosis, HIV sau virusuri heparitice. (PRECAUȚIUNILE UNIVERSALE)
Nu se utilizează dezinfectantii fenolici pentru igienizarea incubatoarelor în secțiile de nou-născuți în prezenta acestora; când sunt utilizați la curățenia și dezinfectia terminala în secțiile de nou-născuți este necesar ca toate suprafețele să fie bine clatite cu apa și apoi uscate.
Este obligatorie utilizarea echipamentului de protecție și respectarea recomandărilor privind siguranța manipulării.
2.3.11. Metode de aplicare a dezinfectantelor chimice
în funcție de suportul tratat
Vezi "Ghidul privind curățenia, dezinfectia și sterilizarea
în unitățile de asistența medicală", elaborat de
Institutul de Sănătate Publică București
┌───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐
│
Suportul de tratat
│Tipul de dezinfectant│
Observații
│
│
│și Metoda de aplicare│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│
1
│
2
│
3
│
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│SUPRAFEȚE
│
│Folosirea dezinfectantelor pentru suprafețe, cu respectarea concentratiilor de│
│utilizare și timpului de contact conform recomandărilor producătorului
│
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Pavimente (mozaic, ciment, │Ștergere
│
│
│linoleum, lemn, etc.)
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Pereți (faianta, tapet
│Ștergere
│Se va insista asupra
│
│lavabil, uleiati, etc.),
│Pulverizare*)
│curățeniei și dezinfectiei
│
│uși, ferestre (tocarie)
│
│părților superioare ale
│
│
│
│pervazurilor și a altor
│
│
│
│suprafețe orizontale, precum│
│
│
│și ale colturilor.
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Mobilier, inclusiv paturi
│Ștergere
│Curățenie riguroasă și
│
│și noptiere (din lemn,
│Stropire
│dezinfectia suprafețelor
│
│metal, plastic)
│Pulverizare*)
│orizontale (partea
│
│
│
│superioară a dulapurilor, a │
│
│
│rafturilor, etc.)
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Mese de operație, mese
│Ștergere
│Curățenie riguroasă și
│
│instrumentar, suprafețe
│Stropire
│dezinfectia suprafețelor
│
│pentru pregătirea
│Pulverizare*)
│orizontale. Decontaminare
│
│tratamentului, suprafețe
│
│înainte de curatare, acolo
│
│pentru depozitarea
│
│unde este cazul.
│
│temporară a produselor
│
│
│
│patologice recoltate, lampi│
│
│
│scialitice, mese de infasat│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Mese de lucru în laborator │
│Decontaminare, curățenie
│
│
│
│riguroasă, dezinfecție
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Musamale din cauciuc sau
│Ștergere
│
│
│plastic, colac din cauciuc,│Imersie
│
│
│etc.
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Carucioare, targi
│Ștergere
│
│
│
│Stropire
│
│
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│OBIECTE SANITARE, RECIPIENTE DE COLECTARE, MATERIALE DE CURĂȚENIE
│
│Folosirea dezinfectantelor pentru suprafețe, cu respectarea concentratiilor de│
│utilizare și timpului de contact conform recomandărilor producătorului
│
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Băi, baite pentru copii,
│
Ștergere
│
│
│chiuvete, bazine de spalare│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Plosti, olite, urinare,
│Imersie, după golire │După dezinfecție se
│
│recipiente pentru
│și spalare
│păstrează uscate în camere
│
│colectarea de produse
│prealabilă, folosind │speciale, pe rastele.
│
│patologice
│1 vol. soluție pentru│Mașini automate, special
│
│
│1 vol. recipient
│dedicate pentru curatare și │
│
│
│dezinfecție
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Grupuri sanitare (WC,
│Ștergere
│
│
│bazine, scaune WC,
│
│
│
│vidoare), gratare din lemn │
│
│
│sau plastic pentru băi și
│
│
│
│dușuri
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Sifoane de pardoseala,
│Aplicarea unei
│
│
│sifoane de scurgere
│cantități de
│
│
│
│dezinfectant
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Galeti pentru curățenie,
│Spalare, dezinfecție │Se păstrează uscate
│
│ustensile pentru curățenie │
│
│
│(perii, mop, Teu, lavete,
│
│
│
│carpe, etc)
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Recipiente pentru
│Spalare, dezinfecție │Se păstrează uscate
│
│colectarea deșeurilor,
│
│
│
│pubele
│
│
│
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│LENJERIE ȘI ECHIPAMENT DE PROTECȚIE
│
│Folosirea dezinfectantelor pentru lenjerie, cu respectarea concentratiilor de │
│utilizare și timpului de contact conform recomandărilor producătorului
│
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Lenjerie contaminata
│Inmuiere
│Se pot folosi mașini de
│
│(murdarita cu excrete,
│4 litri soluție la
│spălat automate cu program
│
│produse patologice și
│1 Kg lenjerie
│de dezinfecție inclus
│
│lenjerie care provine de
│
│
│
│la bolnavi contagiosi)
│
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Alte categorii
│-
│Spalare la mașini automate
│
│
│
│cu ciclu termic de
│
│
│
│dezinfecție sau fierbere
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Echipament de protecție și │Inmuiere
│Se dezinfecteaza numai cel
│
│de lucru
│
│contaminat
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Sorturi impermeabile din
│Ștergere
│
│
│cauciuc și plastic
│
│
│
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│ZONE DE PREPARARE ȘI DISTRIBUIRE ALIMENTE
│
│Folosirea dezinfectantelor recomandate pentru uz în bucatarii, oficii
│
│alimentare, dezinfectia veselei recipientelor, tacamurilor, ustensilelor, cu
│
│respectarea concentratiilor de utilizare și timpului de contact, conform
│
│recomandărilor producătorului
│
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Vesela din sticlă,
│Imersie
│Clatire insistenta după
│
│portelan, tacamuri
│
│dezinfecție
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Suprafețe
│Ștergere
│
│
│
│Pulverizare*)
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Ustensile și vase de
│Spalare cu soluții de│În epidemii, utilizarea de
│
│bucatarie
│detergent
│dezinfectante
│
│
│dezinfectant, produse│
│
│
│chimice de curatare/ │
│
│
│decontaminare
│
│
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│INSTRUMENTE, ECHIPAMENTE
│
│Folosirea dezinfectantelor pentru instrumentar, cu respectarea concentratiilor│
│de utilizare și timpului de contact, conform recomandărilor producătorului
│
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Termometre (orale, rectale)│Submersie după
│Soluții dezinfectante
│
│
│spalare și
│proaspete.
│
│
│dezinfecție
│A nu se amesteca în timpul
│
│
│
│procesarii termometrele
│
│
│
│orale cu cele rectale
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Incubatoare, izolete, masti│Ștergere
│Nu se recomanda
│
│de oxigen
│
│dezinfectantii fenolici
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Instrumente, echipamente
│Imersie
│Predezinfectie, curatare,
│
│
│
│dezinfecție, clatire, uscare│
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│CAZARMAMENT
│
│Folosirea dezinfectantelor pe bază de aldehida formica sau alte dezinfectante │
│special destinate
│
│DOAR PENTRU OBIECTELE CARE PROVIN DE LA BOLNAVII CONTAGIOSI (BK), ÎN SPAȚII
│
│SPECIAL AMENAJATE ȘI ÎN ABSENTA ALTOR MIJLOACE
│
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│
│Pulverizare*)
│În spații etanseizate.
│
│
│aldehida formica 3-5%│Temperatura 22-30°C.
│
│
│
│Umiditate relativă 80%.
│
│
│
│Expunere minimum 6 ore.
│
│Saltele, huse pentru
├─────────────────────┼────────────────────────────┤
│saltele, perne, paturi,
│Vaporizare aldehida
│Camera specială de
│
│halate din molton,
│formica 10-15g%/mc
│formolizare (descamera)
│
│îmbrăcăminte
│
│Expunere 12-24 ore
│
│
├─────────────────────┼────────────────────────────┤
│
│Vaporizare aldehida
│În saloane și alte spații de│
│
│formica 5g%/mc
│cazare expunere 12-24 ore.
│
│
│
│Temperatura 22-30°C.
│
│
│
│Umiditate relativă 80%.
│
│
│
│DOAR ÎN CAZURI SPECIALE
│
│
│
│(ELIMINATORI DE BK)
│
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│SPAȚII ÎNCHISE
│
│Folosirea dezinfectantelor special destinate dezinfectiei suprafețelor și
│
│aerului (conform recomandărilor producătorului)
│
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│
│Pulverizare*)
│Etanseizare
│
│
│aldehida formica
│Temperatura 22-30°C.
│
│Sali de operație, sali de
│3-5%,
│Umiditate relativă 80%. SE
│
│naștere, saloane, cabinete │
│UTILIZEAZĂ DOAR ÎN SPAȚIILE │
│
│
│CU ELIMINATORI DE BK
│
│
├─────────────────────┼────────────────────────────┤
│
│Vaporizare
│Aparatura electronică și de │
│
│aldehida formica
│respiratie este protejata
│
│
│5g%/mc
│sau scoasa din spațiul în
│
│
│
│care se face formolizarea.
│
│
│
│SE UTILIZEAZĂ DOAR ÎN
│
│
│
│SPAȚIILE CU ELIMINATORI DE
│
│
│
│BK
│
├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┤
│DIVERSE
│
│Folosirea dezinfectantelor pentru suprafețe, cu respectarea concentratiilor de│
│utilizare și timpului de contact conform recomandărilor producătorului
│
├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┤
│Jucarii din plastic,
│Spalare cu soluții de│ATENȚIE CLATIRE
│
│cauciuc sau lemn
│detergent
│
│
│
│dezinfectant, produse│
│
│
│chimice de curatare
│
│
│
│decontaminare, apoi
│
│
│
│dezinfecție
│
│
│Jucarii din material textil│Pulverizare*) cu
│
│
│
│soluții dezinfectante│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Vase de flori
│Spalare cu soluții de│
│
│
│detergent
│
│
│
│dezinfectant, produse│
│
│
│chimice de curatare
│
│
│
│decontaminare, apoi
│
│
│
│dezinfecție
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Telefoane
│Ștergere
│
│
├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Ambulante, mijloace auto
│Pulverizare*
│
│
└───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┘
-----------
● Dezinfectia terminala este obligatoriu de efectuat în:
- secții de spitalizare a cazurilor de boli contagioase cu declarare nominală,
- situația evoluției unor focare de infectii nosocomiale,
- situații de risc epidemiologic (evidentierea cu ajutorul laboratorului a circulației microorganismelor multirezistente, "germeni de spital", prezenți la personalul medico-sanitar/asistați/mediu)
- secții cu risc înalt: secții unde sunt asistați pacienti imunodeprimati, arsi, neonatologie, prematuri, secții unde se practica grefe (de maduva, cardiace, renale), secții de oncologie și onco-hematologie
- bloc operator, bloc de nașteri
- secții de reanimare, terapie intensiva
- alte: servicii de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria
- orice alta situație de risc epidemiologic identificata
● Microorganisme care pot genera un risc de infectie:
Aspergillus spp. - în secțiile cu pacienti cu risc înalt (aplazie medulara, imuno-depresie, etc.)
Candida spp.
Salmonella (typhi, paratyphi)
Streptococcus grup A
Infectii cu germeni multirezistenti: Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas cepacia
Klebsiella sau alte enterobacteriaceae secretoare de (beta)-lactamaza
Staphylococcus aureus (rezistent la meticilina)
Staphylococcus epidermidis
● În dezinfectia terminala (eliminatori de BK) pot fi utilizate dezinfectante pe bază de aldehida formica; este de preferat utilizarea altor produse dezinfectante pe care le recomanda ca atare producătorul.
● Metode folosite în dezinfectia cu aldehida formica, atunci când aceasta se impune stringent
a) pulverizare
b) vaporizare
a) Dezinfectia prin pulverizare este o metoda comoda și ușor de aplicat, dar mai puțin eficienta. Pentru a realiza o pulverizare corespunzătoare, cu acoperirea completa și uniforma a suprafețelor, trebuie respectate următoarele:
- etanseizarea încăperilor;
- încălzirea încăperilor la temperatura de 22-30°C;
- umiditate relativă 80% - 90%;
- utilizarea aparaturii de pulverizare conform recomandărilor producătorului, cu respectarea parametrilor: presiune, deschiderea duzelor, distanta față de suprafața de dezinfectat;
- concentrația de lucru: soluție 2 - 5%; soluția 2% se obține din aldehida formica 40% = 50 ml aldehida formica + 950 ml apa, sau din 29% aldehida formica = 69 ml aldehida formica + 951 ml apa. Soluția 5% se obține din aldehida formica 40% = 125 ml al
dehida formica + 875 ml apa, sau din 29% aldehida formica = 172 ml aldehida formica + 828 ml apa.
- cantitatea de soluție se calculează în funcție de suprafața, apreciind ca necesari 40 - 60 ml/mý.
- timpul de contact 6-24 ore.
b) Dezinfectia prin vaporizare
Pentru vaporizarea aldehidei formice se folosesc aparate speciale, cu respectarea stricta a instrucțiunilor de utilizare. Pentru evitarea riscurilor este interzisă folosirea aparaturii defecte sau improvizate.
Efectuarea vaporizarilor implica următoarele:
- stabilirea cubajului incaperii de dezinfectat
- etanseizarea ușilor și ferestrelor
- acoperirea prizelor, protejarea sau îndepărtarea aparaturii electronice
- așezarea saltelelor și pernelor suspendat sau oblic, evitarea supraincarcarii cu materiale
- pregătirea aparaturii pentru vaporizare conform recomandărilor producătorului. Aparatul este amplasat în exterior, teava de ieșire a vaporilor se introduce prin orificiul cheii. Aparatul se menține în funcțiune până când se evapora cantitatea de aldehida formica corespunzătoare. Se retrage teava, se astupa orificiul și încăperea rămâne incuiata și supravegheată timp de 6 - 24 ore.
- Se instituie toate măsurile de precautie pentru evitarea riscului de incendiu și a intoxicatiilor
- Încăperile trebuie să fie incalzite (în perioadele reci), temperatura indicată 20-30°C
- După trecerea timpului necesar de acțiune se deschid ferestrele și ușile și se lasă să se aeriseasca 2-4 ore, după neutralizarea vaporilor restanti.
Pentru neutralizarea vaporilor restanti de aldehida formica se utilizează o cantitate de amoniac egala cu jumătate din cantitatea de aldehida formica utilizata și un timp de expunere de 3 ore.
- Operațiunile de dezinfecție se efectuează numai de personal instruit, supravegheat.
- Concentrația de aldehida formica: 3-10 g/mc, umiditate relativă 80%.
Cantitatea de aldehida formica necesară se calculează astfel:
X = a x 100/b, unde a = concentrația în grame aldehida formica/mc aer
b = concentrația în grame aldehida formica în formolul
comercial
X = cantitatea de aldehida formica în ml.
Exemplu: pentru a realiza o concentrație de 5 g/mc, din aldehida formica 37%,
formula este:
X = 5 x 100/37 = 13,51 ml formol/mc
Pentru a calcula cantitatea necesară pentru dezinfectia unei încăperi, valoarea X se înmulțește cu numărul de ma corespunzatori incaperii. Aprecierea necesarului de concentrație în aldehida formica se face în funcție de numărul și volumul obiectelor care absorb vapori de formol din încăpere.
Cantitatea de aldehida formica se amesteca cu apa în proporție de 1:4, după care se introduce în aparatul de formolizare, procedând în continuare conform indicațiilor de utilizare ale producătorului.
Dezinfectia prin vaporizare se efectuează, pentru cazarmament, efecte, în camere speciale de formolizare (descamere).
În aceste camere se efectuează dezinfectia saltelelor (cu excepția celor din latex expandat), pernelor, pledurilor, halatelor din molton, etc. cu o concentrație de 8 - 15 g/mc aldehida formica.
2.3.13 Dezinfectante - Exemple
Clasa chimica
Utilizare
Activitate
Avantaje
Dezavantaje
Compuși care
eliberează clor:
Dicloroizocianuratul
de sodiu (NaDCC)
Hipocloritii
Cloramine
Dezinfectia
suprafețelor
după curatare
Vesela, biberoane
Obiecte sanitare
Apa de la flori
Bactericid
Virulicid
(HIV, HBV,
HCV)
Fungicid
Sporicid
Spectru larg
Ieftine
Inactivate
de materia
organică
Soluții
instabile
Corozive
Iritante
Compuși
cuaternari de
amoniu: clorura de
benzalkonium
Clorura de
didecildimetilamoniu,
cetrimide
În asociere pt.
dezinfectia
suprafețelor și
obiectelor
(sinergie cu alte
clase chimice)
Bactericid
Fungicid
Slab
iritante
Ieftine
Spectru
variabil de
la un produs
la altul
Inhibate de
materia
organică
Se
contamineaza
ușor
A
l
d
e
h
i
d
e
Aldehida
formica
Dezinfecție
suprafețe obiecte,
instrumente
Dezinfectia pe
cale aeriană
Sterilizare în
autoclave speciale
Bactericid
Fungicid
Virulicid
Sporicid
Spectru larg
Precipita
proteinele
Inhibate de
materia
organică
Miros
specific
Toxica
Alergizanta
mutagen,
carcinogen,
teratogen
Glutaraldehida
Dezinfectia
instrumentelor
Dezinfecție de
nivel înalt ptr.
echipamente
termosensibile
Bactericid
Fungicid
Virulicid
Sporicid
Spectru larg
Nu este
coroziva
Fixează
proteinele
Miros
specific
Toxica
Alergizanta
Agresiva
pentru
mucoase
Alcoolii:
Alcoml izopropilic,
În asociere cu
alte clase chimice
Bactericid
Fungicid
Toxicitate
scăzută
Precipita
proteinele
etilic 70-90%
Parțial
virulicid
Nu e coroziv
Cost ridicat
Fenolii:
Dezinfectia
suprafețelor,
instrumentelor
Bactericid
Virulicid
Fungicid
Nu e coroziv
Mai puțin
inactivati
de materia
organică
decât alte
clase
Miros
caracteristic
Toxici
Caustici
Alergizanti

Anexa 2 NORMA TEHNICA

privind efectuarea sterilizarii și păstrarea sterilitatii dispozitivelor materialelor sanitare în unitățile sanitare de stat și private

INTRODUCERE
Sterilizarea este operațiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele aflate în stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operațiuni fiind starea de sterilitate (conform EN 556 = starea unui produs liber de microorganisme viabile). Probabilitatea teoretică a existenței microorganismelor ≤ 10^(-6)
Conform normelor EN ISO 9001 și 9002, precum și a normelor EN 46001 și 46002, "sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului, efectuat a posteriori, trebuind să fie supusă validării, supravegherii bunei funcționari, precum și asigurării unei pastrari corespunzătoare a materialelor sterilizate. Sunt necesare atât controlul permanent al operațiunilor, cat și respectarea permanenta a procedurilor stabilite, pentru asigurarea conformarii la exigențele specificate".
Obținerea stării de "sterilitate", precum și menținerea ei (până în momentul utilizării), reprezintă o obligație de rezultat, unitățile sanitare fiind obligate sa creeze sistemele de calitate bazate pe normele care se referă la cerințele sistemelor de calitate.
Unitățile sanitare trebuie să garanteze același nivel de securitate a pacientilor atât în cazul utilizării de dispozitive medicale achiziționate de pe piața, sau sterilizate în unitatea sanitară.
Dispozitivele și materialele de unica folosință nu vor fi niciodată reprocesate în vederea reutilizarii.
Dispozitivele medicale care, prin modul de proiectare, sau prin natura materialului din care sunt construite, nu suporta nici un tip de sterilizare, trebuie să fie supuse unei dezinfectii adecvate, al carei efect să fie bactericid (EN 1040), fungicid (EN 1275), virulicid și sporicid.
Termenii "produs sterilizant" sau "sterilizare chimica" sunt utilizați pentru o gama restrânsă de compuși chimici (formaldehida, glutaraldehida) care, în condiții controlate, pot distruge sporii bacterieni.
Toate dispozitivele medicale și materialele care urmează a fi sterilizate trebuie curatate prin metode fizice și dezinfectate chimic înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.
Toate instrumentele chirurgicale, materialele textile și alte obiecte sau soluții care patrund în tesuturile sterile sau sistemul vascular, inclusiv instrumentele stomatologice, trebuie să fie sterile (instrumente/obiecte critice).
Organizarea activităților propriu-zise de sterilizare, precum și activitățile conexe (spalarea, decontaminarea și impachetarea, stocarea și livrarea) va tine cont de necesitatea respectării circuitelor, a evitării golurilor de control pe parcursul realizării lor și a utilizării altor spații decât cele anume desemnate, serviciul central de sterilizare trebuind să aibă un caracter unitar geografic pentru toate etapele menționate.
La organizarea activității serviciului central de sterilizare vor fi avute în vedere:
- circuitul de colectare, recipientele și mijloacele de transport a dispozitivelor murdare, nesterile
- diminuarea încărcăturii microbiene și eliminarea încărcăturii organice și a biofilmului*1) de pe dispozitivele medicale
────────────────
*1) Biofilm = ansamblul de produse organice având incluse microorganisme (bacterii Gram negative) capabile sa secrete produse macromoleculare, pe suprafața unor materiale. Acesta se constituie în decurs de 3 ore de la utilizarea dispozitivului, într-un mediu contaminat. Neindepartat, constituie o protecție pentru bacteriile remanente, permitandu-le sa elibereze toxine, responsabile de producerea socului septic. Biofilmul permite bacteriilor sa reziste la tratamentele de sterilizare și dezinfecție. Majoritatea procedurilor obișnuite de pretratare nu elimina incarcatura de endotoxine, fiind necesare un pretratament și o curatare riguroase, utilizându-se detergenti enzimatici, înaintea oricărui alt tratament.
- controlul condițiilor de mediu, verificarea stării de funcționare a aparaturii
- spațiul curat pentru inventarierea și impachetarea dispozitivelor medicale
- sterilizarea propriu-zisa și sistemul de control al procesului
- procedurile de control și marcare a produselor finite
- tratarea neconformitatilor
- înregistrarea și arhivarea datelor privind parcursul procesului, în vederea asigurării trasabilitatii (ISO 8402), care este un element de sistem de calitate și este parte componenta a materiovigilentei*2)
___________
*2) Obligația de a declara incidentele sau riscurile de producere a unor incidente legate de utilizarea dispozitivelor medicale; incidentele pot fi legate de sterilizarea acestora.
- circuitul de stocare, distribuție, transport la utilizatori
- instruirea personalului
- echipamentul de protecție a personalului, diferențiat pe etape de proces
Pentru fiecare etapa SPCIN va elabora protocoale de procedura, conținând instrucțiuni clare și bine definite, iar personalul serviciului central de sterilizare va fi certificat.
Circuitele vor fi stabilite în asa fel încât să asigure securitatea personalului, a mediului și integritatea dispozitivelor medicale.
Controlul mediului este important, întrucât permite să se:
- evalueze problemele existente
- remedieze defecțiunile
- supravegheze și corecteze condițiile de desfășurare a procesului de sterilizare și a activităților conexe.
Pentru aceasta vor fi ținute sub observatie și verificate:
- calitatea aerului, apei și a fluidelor utilizate
- starea de igiena a suprafețelor
- modul de funcționare a echipamentelor de sterilizare
- modul de funcționare a echipamentelor de control, măsura și testare
- ținuta și formarea profesională a personalului
În unitățile de asistența medicală sterilizarea se poate realiza prin: metode fizice - abur sub presiune (sau abur la temperatura și presiune ridicată/scăzută), căldură uscata, metode chimice - oxid de etilenă, "sterilizanti" chimici: formaldehida și abur la temperaturi joase și presiune subatmosferica.
În stadiul actual al datelor științifice, sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune trebuie să fie metoda de electie, dacă dispozitivul medical suporta aceasta procedura.

CURATAREA (DECONTAMINAREA/PREDEZINFECȚIA), DEZINFECTIA ȘI PREGĂTIREA MATERIALULUI MEDICO-CHIRURGICAL (instrumente, echipamente)
2.1. Decontaminarea/pre-dezinfectia/curatarea este primul tratament care se aplică dispozitivelor medicale având scopurile următoare:
- diminuează populația de microorganisme
- previne uscarea produselor biologice
- usureaza procesele ulterioare
- contribuie la protecția personalului care-l manipuleaza, dezasambleaza, etc.
- contribuie la protecția mediului împotriva contaminarii
● Se desfășoară în doua etape:
- faza de pretratament, realizată prin imersia dispozitivelor utilizate, în soluție de detergent - dezinfectant (cu acțiune de detașare a murdariei grosiere de pe substrat și acțiune bactericida)
- faza de curatare completează procesul din faza de pretratament de îndepărtare a substanțelor proteice, având rolul de a:
* elimina murdaria, îndeosebi materiile organice
* preveni formarea unui biofilm
* reduce incarcatura microbiana inițială
Mecanismele de acțiune în aceasta faza de pretratament - curatare sunt:
- fizico-chimica, prin detergentul care poate fi:
● neutru
● alcalin
● enzimatic
- mecanică (jet de apa, periaj, etc)
- termica (temperatura apei)
Nu se utilizează produse pe bază de aldehide, deoarece acestea au capacitatea de a fixa proteinele de suport.
Aceasta faza realizează îndepărtarea germenilor patogeni prezenți în proporție de până la 95-98% și evitarea transmiterii lor altor bolnavi, personalului medico-sanitar, sau mediului de spital. Doar un obiect bine curatat va putea fi sterilizat, în termen absolut.
Dezinfectia dispozitivelor medicale completează curatarea (decontaminarea) și realizează distrugerea germenilor patogeni în proporție de 99,99% existenți pe instrumentar, echipamente.
──────────
2.3. Pentru anumite obiecte: termometre, tavite renale, garou, cuve, etc. curatarea urmată de dezinfectia chimica poate fi suficienta.
Pentru alte obiecte acest tratament va fi completat prin sterilizare fizica (instrumente) sau sterilizare chimica (echipament termosensibil: endoscoape).
2.4. Pregătirea în vederea sterilizarii a materialului medico-chirurgical utilizat cuprinde 7 etape distincte:
- curatare/decontaminare (predezinfectie), cu cele 2 subetape
- clatire
- dezinfecție
- clatire
- uscare
- lubrefiere
- verificare a integrității instrumentelor și impachetare în vederea sterilizarii dacă este necesar
2.4.1. Curatarea/decontaminarea instrumentarului chirurgical/Pre-dezinfecție (în blocul operator, în secții de spital, cabinete medicale, sali de tratament)
Se poate realiza manual sau automat cu ajutorul unor echipamente automate de curatare.
Metoda: curatare manuală
Imediat, la sfârșitul intervenției chirurgicale sau efectuării pansamentului, instrumentarul folosit se imerseaza într-un produs etichetat și avizat ca detergent, detergent enzimatic sau detergent-dezinfectant sau produs de curatare-decontaminare pentru instrumentar, în concentrația recomandată de producător (gama pe care producătorul instrumentului le recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentrația de lucru a produsului utilizat în aceasta etapa trebuie să acopere spectrul de acțiune virulicid (inactivarea VHB și HIV).
Este de preferat ca în aceasta etapa să fie utilizați dezinfectanti etichetati și avizați ca "dezinfectant pentru instrumentar" cu proprietăți de curatare și avizați de către Ministerul Sănătății și Familiei conform legislației în vigoare.
Prin folosirea în aceasta etapa a unui produs etichetat ca detergent, detergent enzimatic, sau detergent-dezinfectant, sau produs de curatare-decontaminare pentru instrumentar, exista pericolul contaminarii personalului ce efectuează aceasta operație, cu agenți patogeni transmisibili. Utilizând în aceasta etapa un dezinfectant cu proprietăți de curatare, etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar, este eliminat acest risc.
Atenție la eticheta produsului utilizat.
Sunt produse chimice etichetate "Curatare și decontaminare", "Detergent dezinfectant" care conțin pe lângă agenți de spumare cel puțin un principiu activ recunoscut cu proprietăți bactericide, fungicide folosite înainte de dezinfecție.
Pentru dezinfecție se utilizează dezinfectante anume destinate "Dezinfectiei instrumentarului", care sunt avizate de Ministerul Sănătății și Familiei și care se folosesc în mod obligatoriu după decontaminare (curatare).
Protocol de lucru:
- se perie cu grija, insistand asupra articulatiilor și canelurilor utilizând o perie moale din nailon;
- instrumentarul se demonteaza complet
- se curata canelurile cu o compresa
- se curata bine toate părțile scobite, jgheaburile, cavitatile, cu ajutorul unei seringi.
Metoda: curatare automată în mașini de curatat automată cu program de dezinfecție/baie cu ultrasunete (EN 15883-1)
Se pot folosi mașini de spălat automate cu program de dezinfecție inclus pentru instrumente, avizate de Ministerul Sănătății/Ministerul Sănătății și Familiei.
Dezinfectia în masina de curatat automată cu program de dezinfecție inclus se realizează la o temperatura și un timp de expunere care variaza în funcție de fabricant:
- 75°C, 20 minute sau 80°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile dar nu și VHB);
- 93°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile);
- 105°C, 1 minut (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile) sau 105°C, 5 minute sau 105°C, 7 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile precum și sporii de Bacillus antracis).
Utilizarea mașinilor automate pentru dezinfectia instrumentelor au avantajul ca reduc expunerea personalului la substantele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.
2.4.2. Clatire riguroasă sub jet de apa potabilă
2.4.3. Dezinfecție
Atunci când operațiunea de curatare-decontaminare se face manual ea este urmată în mod obligatoriu de etapa de dezinfecție.
Se utilizează obligatoriu un dezinfectant etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar și avizat de Ministerul Sănătății și Familiei în concentrația recomandată de producător (se va alege un dezinfectant anticoroziv).
Concentrația de lucru a soluției de dezinfectant trebuie să acopere spectrul de acțiune: bactericid (inclusiv Mycobacterium terrae - prin testul cantitativ al suspensiei), fungicid, virulicid (inactivarea VHB și HIV).
Soluția de dezinfectant se pune în cuve/recipiente cu capac.
Instrumentarul este imersat în soluția de dezinfectant în concentrația recomandată de producător, având grija ca soluția dezinfectanta sa îl acopere pe perioada de timp recomandată de producător.
La sfârșitul timpului de dezinfecție se extrag instrumentele.
2.4.4. Clatire. Se clatesc instrumentele cu apa din abundenta.
2.4.5. Uscare cu un prosop curat sau aer comprimat.
2.4.6. Se lubrefiază instrumentarul care necesita acest tratament.
2.4.7. Se verifica integritatea instrumentului.
2.4.8. Se impacheteaza instrumentarul în vederea sterilizarii, pe o suprafața curata.
2.14. Reguli generale:
Curatarea/decontaminarea instrumentelor și aparatelor medico-chirurgicale este urmată în mod obligatoriu de dezinfectia acestora cu un dezinfectant etichetat și avizat ca dezinfectant pentru instrumentar, de Ministerul Sănătății și Familiei și pregătirea lui în vederea sterilizarii. Este obligatoriu să se efectueze într-o încăpere/spațiu special destinat cu dotările corespunzătoare.
Personalul care efectuează aceasta operațiune va respecta precautiile universale.
Personalul care efectuează aceasta operațiune trebuie să poarte echipament de protecție: halat, manusi, sort de cauciuc, ochelari de protecție, etc.
Protocolul privind curatarea (decontaminarea) urmată în mod obligatoriu de dezinfectia și pregătirea materialului medico-chirurgical în vederea sterilizarii chimice sau fizice va fi afișat la loc vizibil.
2.15. Responsabili:
Asistența medicală responsabilizata cu pregătirea, curatarea (decontaminarea) și dezinfectia instrumentarului medico-chirurgical.
2.16. Evaluare:
Medicul șef de secție și asistența sefa sau medicul de cabinet controlează respectarea tehnicii de curatare/decontaminare (de preferat a fi utilizat un dezinfectant etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar și avizat de Ministerul Sănătății și Familiei, cu proprietăți bune de curatare în cazul în care aceasta operațiune se face manual) urmată de dezinfecție și pregătire a instrumentarului, echipamentului.
Eficacitatea procedurii de curatare/decontaminare urmată de dezinfecție se verifica prin prelevare de probe și investigare bacteriologica.

STERILIZAREA CU ABUR SUB PRESIUNE - AUTOCLAVA
4.2.1. Sterilizarea la autoclava se realizează în statia centrala de sterilizare sau punct de sterilizare la autoclava atasat blocului operator și accesibil pentru toate serviciile sau atasat laboratorului clinic.
4.2.2. Principiul sterilizarii cu abur sub presiune asa cum se realizează în autoclava este de a expune fiecare articol direct la contactul cu aburul la temperatura și presiunea pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizare este abur uscat saturat 100% (absenta condensului).
4.2.3. Sunt admise a se utiliza 2 tipuri de autoclave:
4.2.3.1. Sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre și post vacuumare.
Sterilizarea la sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre și post vacuumare este cea mai buna metoda de sterilizare a instrumentarului chirurgical din oțel inoxidabil impachetat și singura metoda posibila pentru sterilizarea materialului moale (textile), cauciucului, sticlariei. Este folosit și în decontaminarea deșeurilor din laborator (deșeuri infectioase).
4.2.3.2. Sterilizatorul cu abur sub presiune fără post vacuumare. Este folosit pentru sterilizarea mediilor de laborator, lichidelor în flacoane, instrumentar neimpachetat. Timpul de patrundere al aburului este prelungit datorită eliminării incomplete a aerului.
4.2.4. Pot fi utilizate programe de sterilizare pentru instrumentar neimpachetat folosind autoclave amplasate în imediata apropiere a salilor de operație. Temperatura este 134°C.
Sterilizarea instrumentarului neimpachetat se poate face numai în caz de urgente medico-chirurgicale, când instrumentarul disponibil este insuficient, iar utilizarea acestuia se face imediat (fără stocare).
4.2.5. Sterilizarea
4.2.5.1. Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu abur sub presiune cuprinde următoarele faze:
a) Faza de pretratament și preincalzire (prevacuumare):
Pretratamentul consta din mai multe secvente de admisie de abur și evacuare, realizat printr-un număr de variatii de presiune - purjari - (+ 0,8 - + 1 atm./- 0,8 - - 1 atm.) și are drept scop sa îndepărteze aerul din materialul de sterilizat concomitent cu umezirea acestuia necesară înaintea fazei de sterilizare.
În situația autoclavarii soluțiilor apoase în recipiente deschise, îndepărtarea aerului se realizează printr-un curent de abur.
b) Faza de sterilizare:
Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul încărcăturii. În funcție de temperatura, presiunea aleasă, timpul de sterilizare durează un număr de minute.
Pentru sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă (cu pre și post vacuumare) cu programe prestabilite sau programate optional, faza de sterilizare se declanseaza în momentul în care traductorul de temperatura din incinta de sterilizare semnalizeaza o temperatura egala sau mai mare cu temperatura specificată a programului selectat. Variatia temperaturii de sterilizare admisă este de ±1,5°C.
Pentru procesarea lichidelor pot fi folosite sterilizatoare cu abur saturat la presiune înaltă cu programe de sterilizare a lichidelor, la care temperatura de sterilizare este masurata în incinta de sterilizare și în recipient prin traductori (senzori de temperatura); condiția de începere a timpului de sterilizare este ca ambele traductoare, cel din incinta de sterilizare și cel din recipient, sa atinga temperatura de sterilizare programata.
Tabelul 2 Parametrii procesului de sterilizare în funcție de tipul materialului de sterilizat
┌────────────────────────┬────────┬────────────────────────────────────┬───────┐
│
│Presiune│
Durata fazei de sterilizare
│Tempe- │
│Materialul de sterilizat│(bari/
├─────────────────────────┬──────────┤ratura │
│
│Kgf/cmp)│Autoclave cu abur saturat│Autoclave │
│
│
│
│
la presiune înaltă
│tip ISM2
│
│
├────────────────────────┼────────┼─────────────────────────┼──────────┼───────┤
│Sticlarie, cauciuc,
│
1,3
│
15 min
│
30 min │125°C
│
├────────────────────────┼────────┼─────────────────────────┼──────────┼───────┤
│plastic termostabil
│
1,01
│
20 min
│
│121°C
│
│
│
1,2
│
│
30 min │123°C
│
├────────────────────────┼────────┼─────────────────────────┼──────────┼───────┤
│Instrumentar și textile │
2
│
5-10 min
│
30 min │134°C
│
└────────────────────────┴────────┴─────────────────────────┴──────────┴───────┘
c) Faza de post-tratament (postvacuumare):
Este destinată normalizarii în ce privește temperatura și umiditatea materialului de sterilizat. Toate tipurile de material de sterilizat, cu excepția lichidelor sunt expuse unui vacuum mai scăzut de - 0,7 bari pentru o anumită perioada de timp.
După faza de postvacuumare textilele pot să aibă o creștere în greutate de aproximativ 1%, ceea ce reprezintă o umiditate normală în timpul procesului de sterilizare la sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă, cu pre și postvacuumare. Pentru autoclavele românești tip ISM2, după faza de postvacuumare textilele pot să aibă o creștere în greutate de sub 5%.
Post-tratamentul la sterilizarea soluțiilor apoase în recipiente deschise sau ventilate consta dintr-o perioadă de răcire naturala, timp în care presiunea și temperatura scad incet până când temperatura lichidului este sub punctul sau de fierbere; procesul este accelerat prin aplicarea unui vacuum ușor în incinta, atunci când presiunea din incinta de sterilizare este apropiată de presiunea atmosferica.
Egalarea presiunii de la vacuum se produce prin admisia aerului atmosferic din mediu, printr-un filtru ce împiedica pătrunderea bacteriilor în incinta de sterilizare.
4.2.6. La încheierea ciclului complet de sterilizare
4.2.6.1. Nu deschideti niciodată sterilizatorul cu abur sub presiune înainte ca temperatura să fie sub 100°C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu abur sub presiune folosiți manusi din bumbac.
4.2.6.2. Cutiile, casoletele, coșurile, navetele cu pachetele sterilizate se depozitează temporar pe o suprafața special destinată materialului steril și se aranjeaza în dulapuri special destinate depozitarii materialului steril.
4.2.6.3. La extragerea materialului sterilizat din sterilizatorul cu abur sub presiune se efectuează următoarele verificări:
a) Se verifica parametrii fizici:
Pentru autoclavele care au sistem de înregistrare automată a ciclului de sterilizare (diagrama) se efectuează analiza acesteia:
- prin compararea cu diagrama tip furnizată de producător
- prin analiza diagramei urmărind presiunea și temperatura atinsa înregistrată pentru fiecare faza a ciclului în funcție de programul ales.
Pentru autoclavele care nu au sistem de înregistrare automată a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmărește pe panoul de comanda și se noteaza temperatura și presiunea atinsa pentru fiecare faza a ciclului. În aceasta situație este obligatoriu să se folosească indicatori biologici (bacteriologici).
b) Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate în hârtie specială sau pungi hârtie plastic. Se închide imediat colierul casoletelor.
c) Se verifica indicatorii fizico-chimici de eficienta ai sterilizarii:
- virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipite pe cutii, casolete, pachetele ambalate în hârtie specială sau imprimate pe punga hârtie plastic.
- virarea culorii la indicatorii "integratori" plasati în interiorul fiecărui pachet sau într-un pachetel-test în fiecare cos verificandu-se temperatura, timpul și saturatia vaporilor:
Se poate verifica pentru materialele ambalate în pungi hârtie plastic prin transparenta plasticului.
Pentru materialele ambalate în cutii metalice verificarea se face prin verificarea pachetului-test atasat la fiecare cos.
În situația în care virajul nu s-a realizat, materialul se considera nesterilizat și nu se utilizează.
d) Se efectuează controlul umiditatii textilelor.
Atunci când la autoclava se sterilizeaza textile, se utilizează o casoleta-test care se plaseaza între celelalte casolete în mijlocul încărcăturii.
Casoleta-test se pregătește astfel: în funcție de dimensiunea acesteia se realizează o incarcatura cu textile și se plaseaza teste de tifon impaturit cu o greutate de cca. 20 g în casoleta în pozițiile: sub capac, la mijloc și la fund, pe axul casoletei. Testele se cantaresc la balanța electronică înainte de a fi puse în casolete și după scoaterea de la sterilizare din autoclava.
Diferența de greutate exprimată în procent reprezintă creșterea umiditatii textilelor în cele trei puncte investigate.
Pentru aparatele la care uscarea se realizează în condiții bune, testele, indiferent de poziția lor în casoleta indica valori sub 5% (pentru autoclavele românești) sau 1% (pentru noile tipuri de autoclave). În caz ca aceasta norma de umiditate este depășită este obligatorie verificarea funcționarii autoclavei.
e) Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimba după recomandările producătorului aparatului.
Sunt de preferat filtrele de unica utilizare. Eficienta filtrului poate fi de 99,998% pentru particule de ordinul de mărime 0,3æ (0,0003 mm).
Nu se permite funcționarea autoclavelor fără filtru sau cu filtru carbonizat.
f) Cutiile, casoletele, coșurile, navetele cu pachetele sterilizate se eticheteaza (banderoleaza) notandu-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.
g) Notati în caietul de sterilizare: data, numărul autoclavei atunci când sunt mai multe, conținutul pachetelor din sarja și numărul lor, numărul sarjei, temperatura și presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere și de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnatura persoanei responsabilizate cu sterilizarea și care eliberează materialul steril; se atașează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată), rezultatul testului Bowie & Dick, observații, data la care s-a efectuat întreținerea și verificarea aparatului.
4.2.7. Verificarea calității penetrarii aburului
Se realizează zilnic, înainte de efectuarea primei sterilizari, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru verificarea calității penetrarii aburului.
Se confectioneaza un pachet-test compus din prosoape de bumbac de 30/30 cm, care se pun unul peste altul realizand o înălțime de 27,5 cm; în mijlocul acestora se plaseaza hârtia test Bowie & Dick de aceeași dimensiune cu prosopul (care are imprimat un model geometric). Se ambaleaza etans într-un camp operator, se închide cu banda adeziva cu indicator chimic de virare a culorii.
Pachetul-test astfel confectionat se plaseaza singur în mijlocul incintei autoclavei.
Se realizează un ciclu de sterilizare complet (cu pre și postvacuumare) la temperatura de 134°C, timp de 3,5 minute.
La sfârșitul ciclului complet de sterilizare se extrage din pachet testul și se interpretează rezultatul. Dacă ciclul a fost eficient (absenta aerului rezidual sau a pungilor de aer) schimbarea culorii modelului geometric imprimat este uniforma. Dacă penetrarea aburului nu a fost uniforma, au existat pungi de aer, culoarea benzilor este neuniforma (apar pete mai clare). În aceasta situație sterilizarea nu a fost eficienta, sterilizatorul nu trebuie utilizat și se apelează la tehnician pentru verificare.
Testul Bowie & Dick se comercializează sub forma foi imprimate sau de pachete test gata confectionate de diferiți producători.
Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:
- zilnic, dacă la autoclava se sterilizeaza textile
- cel puțin o dată pe săptămâna la autoclavele care sterilizeaza instrumentar
- după fiecare reparatie a autoclavei.
4.2.8. Indicatori biologici pentru controlul eficacitatii sterilizarii
Sunt admiși indicatorii biologici cu forme diferite de condiționare:
4.2.8.1. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suporti de bumbac sub forma de peticele sau fire de ata în concentratii de 10^6 UFC.
Aceștia se pun în interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce în autoclava odată cu materialul de sterilizat și se realizează ciclul complet de sterilizare. La sfârșitul ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde este extras, insamantat și incubat; citirea se face la 7 zile.
4.2.8.2. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suport și condiționat împreună cu mediul de cultura infiolat. La sfârșitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior și se incubeaza. Citirea se face la 24 sau 48 ore.
Se recomanda citirea cu atenție a prospectului și respectarea recomandărilor producătorului.
4.2.8.3. Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclav cu indicator tip "Stearotest 120".
Pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperatura de 120°C cu o durată de 30 minute, se pot utiliza produse tip "Stearotest 120".
Acest produs este o suspensie de spori de Bacillus stearothermophyllus în soluție nutritiva, cu indicator de pH. Conținutul fiolelor de "Stearotest 120" este limpede de culoare violet.
Mod de utilizare:
a) fiolele de tip "Stearotest 120" se introduc în autoclava la diferite niveluri printre dispozitivele medicale și materialele supuse sterilizarii la 120°C. Se efectuează sterilizarea la parametri indicați de către producător (de ex. 120°C, timp de 30 min);
b) după sterilizare fiolele sunt așezate într-un incubator de 56°C
c) citirea rezultatelor:
- menținerea aspectului (culoare, transparenta) nemodificat arata o sterilizare corecta;
- virajul la galben al indicatorului de pH și o ușoară opalescenta a conținutului indica o sterilizare sub parametrii de eficienta optima (au rămas spori viabili s-au cultivat și au modificat aspectul produsului).
Produsul tip "Stearotest 120" nu este indicat pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperaturi mai mari de 120°C.
Modificarea culorii violet a produsului la nuante de violet roscat până la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclava, indica depășirea temperaturii de 120°C. Aceasta modificare de culoare se datorează degradării chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar să fie incubate, deoarece sporii din fiola au fost distrusi.
4.2.9. Durata menținerii sterilitatii
Durata menținerii sterilitatii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiția menținerii cutiilor, casoletelor închise.
Durata menținerii sterilitatii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate este de 2 luni de la sterilizare, cu condiția menținerii integrității ambalajului.
Durata menținerii sterilitatii materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în doua straturi de hârtie, fără soluții de continuitate) este de 1 luna de la sterilizare.
4.2.10. Evaluarea eficacitatii sterilizarii:
4.2.10.1. Pentru fiecare ciclu:
Pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmărește pe panoul de comanda și se noteaza temperatura și presiunea atinsa pentru fiecare faza a ciclului sau se analizează diagrama.
Se citește virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda adeziva (ex. 3M).
Se citește virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controlează timpul, temperatura și saturatia vaporilor.
4.2.10.2. Zilnic:
Se controlează calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick.
Controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele din stațiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de înregistrare (diagrama).
4.2.10.3. Săptămânal:
Se controlează calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick.
4.2.11. Întreținerea (mentenanta) autoclavelor
Cu periodicitatea recomandată de producătorul aparatului se efectuează de către tehnician autorizat verificarea funcționarii acestuia.
Orice defectiune aparuta la autoclava necesita intervenția tehnicianului autorizat.
După intervenția pe aparat se efectuează:
- verificarea parametrilor aparatului urmărind înregistrările de temperatura și presiune (pe panoului frontal sau diagrama)
- testul Bowie & Dick pentru verificarea calității penetrarii aburului
- controlul umiditatii textilelor.
4.2.12. În toate stațiile centrale de sterilizare sau punctele de sterilizare echipate cu sterilizatoare cu abur sub presiune:
- Vor fi respectate Normele specifice de protecție a muncii în domeniul sănătății (Ord. MMPS nr. 411/1998).
- La amplasarea, dotarea, exploatarea, întreținerea, verificarea și repararea aparatelor, utilajelor și instalațiilor de sterilizare se vor respecta și prescripțiile tehnice ISCIR C 1-85, instrucțiunile producătorului, măsurile de electro-securitate în vigoare, precum și prevederile de prevenire și stingere a incendiilor.
- Vor fi utilizate numai aparate autorizate de Ministerul Sănătății și Familiei.
- La fiecare loc de muncă se vor elabora și afișa instrucțiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum și măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglari.
- Asistența medicală responsabilizata cu sterilizarea va fi instruita și acreditata (autorizata) sa lucreze cu vase sub presiune.

ÎNTREȚINEREA MATERIALULUI DE ENDOSCOPIE. STERILIZARE CU PRODUSE CHIMICE
5.1. Sterilizare cu produse chimice realizează distrugerea tuturor microorganismelor pentru a evita transmiterea unei infectii la pacientii care beneficiază de endoscopie.
5.2. Metode de sterilizare recomandate:
Autoclavare (un timp scurt, la temperaturi ridicate) pentru anumite endoscoape rigide pentru care producătorul recomanda metoda.
Sterilizarea cu oxid de etilen este aplicabilă teoretic, dar intervalul de timp necesar pentru evaporarea urmelor, îl face inutilizabil în practica, acolo unde nu exista decât un endoscop.
Sterilizarea cu produse chimice este metoda utilizata frecvent în practica pentru sterilizarea endoscoapelor (artroscoapelor, cistoscoapelor, bronhoscoapelor, gastroscoapelor, etc).
5.3. Etape în întreținerea materialului de endoscopie și sterilizare cu produse chimice
5.3.1. Curatare (decontaminare/pre-dezinfecție)
Imediat după folosire se șterge aparatul cu o compresa pentru îndepărtarea materiei organice (fecale, resturi de mucozitati, sânge, tesut, alte fluide ale organismului). Se trece la curatarea meticuloasa a endoscopului și accesoriilor acestuia cu produse neabrazive etichetate ca "dezinfectant pentru instrumentar" avizați de către Ministerul Sănătății și Familiei (este recomandabil de a nu se utiliza în aceasta etapa un produs ce conține aldehide), detergenti, detergenti enzimatici, detergenti-dezinfectanti sau produse de curatare-decontaminare pentru instrumente (gama pe care producătorul endoscopului le recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentrația de lucru a produsului utilizat în aceasta etapa trebuie să acopere spectrul de acțiune virulicid (inactivarea VHB și HIV).
Se introduc părțile imersibile ale endoscopului în soluția de curatare având grija ca soluția sa umple toate cavitatile, canalele aparatului.
Toate canalele accesibile trebuie irigate prin pomparea secventionala a soluției și periate pentru îndepărtarea resturilor de materie organică.
Insertia tubului trebuie spalata cu soluția de detergent și clatita.
Soluția decontaminanta se arunca după utilizare (în cazul utilizării de detergenti, detergenti enzimatici, detergenti-dezinfectanti sau produse de curatare-decontaminare pentru instrumente). Periile folosite la curatarea canalelor endoscopului trebuie curatate și sterilizate sau dezinfectate la nivel înalt cel puțin zilnic. Pot fi folosite perii de unica utilizare.
În timpul manipulării trebuie observate eventualele defectiuni ale echipamentului și efectuat testul de etanseitate.
Părțile neimersibile ale endoscopului (părțile exterioare, proximale și distale, articulatiile, părțile optice, etc.) se curata cu o soluție de curatare prin ștergere umeda riguroasă, și apoi se sterg cu alcool isopropilic sau etilic 70%.
Este de preferat să fie utilizați produse cu proprietăți detergente etichetate ca dezinfectanti pentru instrumentar și avizați de către Ministerul Sănătății și Familiei.
5.3.2. Clatire riguroasă cu apa potabilă (exterior și interior).
Toate părțile imersibile ale endoscopului trebuie clatite cu apa.
5.3.3. Dezinfecție
Atunci când operațiunea din etapa de curatare/decontaminare (predezinfectie) se face manual ea este urmată în mod obligatoriu de etapa de dezinfecție.
Se introduc părțile imersibile ale endoscopului într-un dezinfectant autorizat de către Ministerul Sănătății și Familiei (gama de dezinfectante pe care producătorul endoscopului le recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentrația soluției de lucru (determinata prin testul cantitativ al suspensiei) a dezinfectantului pentru instrumentar trebuie să asigure distrugerea mycobacteriilor (obligatoriu tulpina de Mycobacterium Terrae - tulpina standardizata la nivel european pentru evaluarea acțiunii tuberculocide). Se alege un dezinfectant capabil sa distruga biofilmul care se constituie pe canale. Se curata părțile exterioare, proximale și distale (articulatiile, părțile optice, etc.). Se clatesc riguros canalele interne prin circularea de mai multe ori a soluției de dezinfectant prin fiecare canal.
5.3.4. Clatire. Toate părțile imersibile ale endoscopului trebuie clatite cu apa.
NOTĂ:
─────
a) Operațiunea de curatare-(decontaminare), clatire, dezinfecție, clatire poate fi facuta manual cu seringa sau cu instalații speciale cu ajutorul cărora să se realizeze curatarea tuturor canalelor și cavitatilor, proces descris la punctele 5.3.1, 5.3.2, 5.3.3 și 5.3.4.
b) În spitalele unde se realizează un număr mare de investigații endoscopice, se pot folosi mașini automate cu program de dezinfecție pentru curatarea și dezinfectia endoscoapelor flexibile avizate de Ministerul Sănătății/Ministerul Sănătății și Familiei.
Utilizarea mașinilor automate pentru curatarea și dezinfectia endoscoapelor flexibile au avantajul ca reduc riscul de expunere a personalului ce efectuează aceasta operațiune la contaminarea cu agenți patogeni transmisibili și substantele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.
5.3.5. Sterilizare cu un produs chimic.
5.3.5.1. Endoscoapele flexibile care vin în contact cu mucoasele sunt clasificate drept echipamente semicritice și necesita STERILIZARE sau cel puțin DEZINFECȚIE DE NIVEL ÎNALT între utilizări. Se realizează, după parcurgerea în mod obligatoriu a procedurilor de la pct. 2.4.1, 2.4.2, 2.4.3. Pentru a obține o dezinfecție de nivel înalt toate suprafețele interne, externe, cavitatile, canalele trebuie să vina în contact cu dezinfectantul (care au în compoziție glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic).
Endoscoapele flexibile care patrund în cavitati sterile ale organismului sunt clasificate drept echipamente critice și necesita STERILIZARE între utilizări.
5.3.5.2. Sterilizarea chimica se realizează după un timp de contact al substanței chimice cu substratul de tratat de câteva ore (în funcție de recomandarea producătorului).
Se aleg produse chimice sterilizante care au în compoziție glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.
Soluția de produs chimic sterilizant se pune în cuve/recipiente cu capac.
Se introduc părțile imersibile ale endoscopului într-o soluție de produs chimic sterilizant în concentrația recomandată de producător, având grija ca soluția sterilizanta sa acopere și sa umple toate cavitatile, canalele aparatului astfel încât să fie eliminate bulele de aer.
Pentru sterilizare, se lasă părțile imersibile ale endoscopului complet imersate pentru o perioadă de timp și la temperatura recomandată de producător.
După scurgerea timpului de sterilizare manevrarea părților endoscopului (mai ales pentru artroscop, cistoscop, celioscop, bronhoscop) se efectuează utilizând tehnici aseptice, care comporta: apa sterila, manusi sterile, saci sterili, câmpuri sau comprese sterile pentru ștergere.
5.3.6. Clatire cu apa sterila (apa distilata sterila)
Pentru a preveni efectele toxice generate de urmele de substanțe chimice din soluțiile sterilizante, echipamentul trebuie clatit.
În situația în care în spațiile unde se proceseaza endoscoapele nu exista posibilitatea aductiunii apei sterile prin conducte direct de la statia de preparare a apei sterile, se pot folosi sticle cu apa sterila (apa distilata sterila) cuplate cu un tub. Atât sticlă de apa cat și tubulatura trebuie sterilizate zilnic.
Se procedează la o clatire abundenta cu apa sterila (sub jet de apa sau prin agitare) de trei ori la rând utilizând de fiecare data transe proaspete de apa sterila în cantitate suficienta având grija sa asiguram imersia completa a dispozitivului.
Apa sterila trebuie să circule prin toate canalele.
Fiecare clatire trebuie să dureze minimum 1 minut sau în funcție de timpul recomandat de producătorul endoscopului precum și de producătorul dezinfectantului.
După fiecare clatire apa se arunca și nu va mai fi refolosita sau utilizata în alte scopuri deoarece apa de clatire poate conține urme din substanța activa a sterilizantului.
5.3.7. Uscare
Insertia tubului și canalele trebuie bine uscate utilizând trecerea unui jet de alcool etilic sau izopropilic 70% urmată de aer comprimat.
5.3.8. Se verifica etanseitatea endoscopului după fiecare ciclu de procesare.
5.3.9. Manipularea după sterilizare și stocarea.
Endoscoapele sterilizate pot fi folosite imediat sau vor fi stocate în locuri uscate, în cutii metalice sterilizate sau dezinfectate nivel înalt, astfel încât sa nu permită recontaminarea sau deteriorarea lor.
5.4. Sterilizate prin autoclavare
Anumite accesorii ale endoscopului (ace de scleroterapie, sondele pentru electrocauterizare, perii pentru citologie, forceps pentru biopsie sau excizii) trebuie curatate (decontaminate) în baia cu ultrasunete, dezinfectate și sterilizate prin autoclavare, înainte de utilizare. Curatarea lor trebuie să ducă la îndepărtarea resturilor organice; în caz contrar sterilizarea prin autoclavare este ineficienta.
5.5. Reguli generale:
După sterilizarea chimica nu se admite clatirea cu apa potabilă, deoarece aceasta poate conține microorganisme, inclusiv Pseudomonas spp. și Mycobacterium spp. care se pot multiplica în canalele, cavitatile endoscopului.
În serviciile/cabinetele de endoscopie trebuie să existe un registru de evidenta a procedurilor în care se noteaza: numele pacientului, numărul foii de observatie, procedura efectuată, numele persoanei care a efectuat endoscopia, numărul de înregistrare a endoscopului sau seria.
Nu vor fi utilizate endoscoapele cu defectiuni sau a căror construcție nu permite procesarea lor.
Spațiile unde se efectuează endoscopia și procesarea endoscoapelor trebuie amenajate în asa fel încât să se asigure protecția mediului, personalului medical și pacientilor.
Personalul trebuie să poarte echipament de protecție (manusi, ochelari, masca de protecție sau protectoare faciale) pentru prevenirea expunerii la microorganismele patogene (HIV, HVB, VHC, M. tuberculosis, herpes simplex, patogeni enterici) sau la produsele chimice toxice.
Personalul care lucrează în serviciile de endoscopie trebuie să cunoască și să respecte precautiile universale.
Personalul care lucrează în serviciile de endoscopie va fi vaccinat antihepatita B. Personalul care lucrează în serviciile de bronhoscopie va fi periodic testat PPD.
5.6. Material:
Criterii de alegere a dezinfectantelor și produselor chimice sterilizante
a) Acțiune antimicrobiana: dezinfectantele trebuie să aibă o acțiune:
- bactericida pe germeni Gram-pozitivi, Gram-negativi
- tuberculocida (testul cantitativ al suspensiei pe Mycobacterium terrae)
- fungicida: levuri, ciuperci filamentoase
- virulicida: distrugerea sau inactivarea virusului hepatitei B și C, HIV, Enterovirusuri, Adenovirusuri
- sporicida: Bacillus, Clostridium
Se aleg produse chimice sterilizante care au în compoziție glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.
b) Compatibilitate
În alegerea dezinfectantilor și a produselor chimice cu acțiune sterilizanta trebuie să se țină seama de compatibilitatea acestora cu materialele din care sunt confectionate endoscoapele. Se respecta recomandarea producătorului echipamentului.
Responsabili: Asistența medicală responsabilă cu endoscopia sub supravegherea medicului care efectuează endoscopia.
5.7. Materiale și produse:
- manusi de protecție nesterile
- manusi de protecție sterile (manevre aseptice)
- saci sterili, cutii metalice sterile
- câmpuri sau comprese sterile pentru ștergere
- seringa sau pompa
- cuve cu capac (3)
- testator de etanseitate
- apa sterila
- detergent, detergent enzimatic, detergent dezinfectant, produs pentru curatare și decontaminare, dezinfectant de uz spitalicesc cu proprietăți de curatare
- dezinfectant de uz spitalicesc
- produs chimic sterilizant
5.8. Evaluare:
În cazul apariției unei infectii la un bolnav, unde se suspecteaza la origine examenul endoscopie este necesar a se anunta serviciul de endoscopie pentru demararea anchetei clinico-epidemiologice.
5.9. Parametrii care trebuie respectati pentru garantarea eficacitatii procedurii de dezinfecție și sterilizare:
- Curatare eficienta a echipamentului.
- Respectarea timpilor de imersie în soluția de dezinfectant și în produsul chimic sterilizant.
- Respectarea concentratiilor recomandate de către producător.
- Efectuarea dezinfectiei și sterilizarea în cuve cu capac.
- Curatarea și dezinfectia cuvelor la fiecare reinnoire a soluțiilor.
─────────────────