Decizia nr. 190/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Dumitru Secășan în Dosarul nr. 863/59/2015 al Curții de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.846D/2015.

2.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Pentru partea Agenția Națională de Integritate răspunde domnul Vladimir Alexandru Ciobanu, consilier juridic cu delegație la dosar.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate, deoarece funcția de manager de spital poate fi ocupată în condițiile legii. Incompatibilitatea prevăzută de textul de lege criticat este justificată de importanța funcției de manager de spital. Aceasta se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza reglementată de legiuitor, fără nicio deosebire. Curtea a mai respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată prin

deciziile nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010

și

nr. 844 din 10 decembrie 2015 .

4.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că incompatibilitățile instituite de textul de lege criticat urmăresc asigurarea condițiilor pentru buna exercitare a funcției de manager de spital. Chiar dacă se restrânge un drept, restrângerea este proporțională cu scopul urmărit. Incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat se aplică nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei și nu aduce atingere substanței dreptului, atâta timp cât există posibilitatea de a exercita această funcție ori de a opta pentru deținerea unei funcții elective. Invocă, de asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia excepția a fost respinsă ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Sentința civilă nr. 298 din 5 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 863/59/2015, Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Dumitru Secășan într-o cauză având ca obiect contestația prin care a solicitat anularea raportului de evaluare, prin care s-a constatat o situație de incompatibilitate, întocmit de Agenția Națională de Integritate.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care creează starea de incompatibilitate a unui manager de spital, în urma primirii unei indemnizații, indemnizație generată de exercitarea unui mandat de consilier local sau județean în alt consiliu local sau județean decât cel care exercită controlul asupra spitalului în care este manager.

7.

Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 , prin raportare la

art. 7 pct. 1

și

2 din Carta europeană a autonomiei locale , se arată că managerului de spital nu îi este interzis dreptul de a fi ales într-o funcție de consilier local sau județean, funcție care presupune dedicarea persoanei respective pentru rezolvarea problemelor colectivității, dar managerul nu poate beneficia de remunerarea acestei activități.

8.

Autorul critică considerentele

Deciziei nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010

cu scopul de a sublinia că timpul alocat activităților didactice este mai îndelungat decât acela alocat activității de consilier în consiliul local sau județean.

9.

În ceea ce privește încălcarea

art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală , se consideră că prin interzicerea dreptului managerilor de spital de a beneficia de indemnizația rezultată în urma exercitării funcției de consilier local, aceștia sunt discriminați în raport cu managerii de spital care sunt remunerați pentru desfășurarea activităților didactice. Astfel, un manager care desfășoară activitate didactică are un program mai încărcat decât un manager care trebuie să participe la una-două ședințe de consiliu local sau consiliu județean pe lună.

10.

Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu sunt contrare dispozițiilor din Legea fundamentală invocate deoarece, potrivit

art. 16 alin. (3) din Constituție

„Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii [...]“, inclusiv ale legii prin care se stabilesc incompatibilități.

11.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

12.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, potrivit

art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală , iar textul de lege criticat se aplică fără discriminare tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice. Sunt invocate și considerentele care au stat la baza

Deciziei nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010 .

13.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, acesta aplicându-se fără discriminare tuturor celor aflați în ipoteza normei juridice fără a aduce atingere substanței dreptului. Nu sunt încălcate nici prevederile

art. 7 alin. (1)

și

(2) din Carta europeană a autonomiei locale

deoarece, potrivit

art. 7 pct. 3

din același act, „Funcțiile și activitățile incompatibile cu mandatul de ales local nu pot fi stabilite decât prin lege sau pe baza principiilor juridice fundamentale.“

14.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015. Ulterior sesizării Curții Constituționale,

art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

a fost modificat, prin

art. I pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2016

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, păstrând numerotarea și soluția legislativă criticată. Curtea se va pronunța asupra acestui text de lege care are următorul conținut:

(1)

Funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu:

a)

exercitarea oricăror altor funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul medical în aceeași unitate sanitară, a activităților didactice, de cercetare științifică și de creație literar-artistică, cu respectarea prevederilor lit. b) și alin. (6);“.

17.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 11 alin. (1)

și

(2)

referitor la dreptul internațional și dreptul intern și celor ale

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi. Se invocă, totodată, dispozițiile

art. 7 pct. 1

și

2 din Cartea europeană a autonomiei locale , adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin

Legea nr. 199/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997 potrivit cărora:

1.

Statutul aleșilor locali trebuie să asigure liberul exercițiu al mandatului lor.

2.

Acesta trebuie să permită o compensație financiară adecvată pentru cheltuielile efectuate în legătură cu exercitarea mandatului lor, precum și, dacă este cazul, o compensație adecvată pentru câștigul pierdut sau remunerații pentru munca depusă și o asigurare socială aferentă.“

18.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că o primă critică formulată de autorul excepției privește neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 , prin raportare

art. 11 alin. (1)

și

(2) din Legea fundamentală

și la

art. 7 alin. (1)

și

(2) din Carta europeană a autonomiei locale . Potrivit criticii formulate, managerului de spital nu îi este interzis dreptul de a fi ales întro funcție de consilier local sau județean, dar acesta nu beneficiază de remunerația acordată pentru această din urmă activitate.

19.

Curtea observă că, prin textul de lege criticat, legiuitorul a statuat asupra incompatibilității funcției de manager persoană fizică cu exercitarea oricăror altor funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul medical în aceeași unitate sanitară, a activităților didactice, de cercetare științifică și de creație literar-artistică. Din analiza textului de lege supus controlului, Curtea reține că scopul legiuitorului nu a fost acela de a împiedica obținerea de indemnizații distincte, ci instituirea incompatibilității exercitării concomitente a funcțiilor anterior menționate, întrucât acestea presupun gestionarea sumelor de bani având ca sursă bugetele publice.

20.

Referitor la scopul urmărit de legiuitor prin textul de lege criticat, Curtea a reținut că acesta este justificat atât de complexitatea atribuțiilor funcției de manager, cât și de necesitatea exercitării acesteia în condiții de integritate și transparență decizională, pentru realizarea unui sistem de sănătate modern, eficient economic, pus în slujba cetățeanului [a se vedea

Decizia nr. 844 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 2 martie 2016, paragraful 22].

21.

Referitor la critica privind încălcarea principiul egalității care ar trebui să se aplice între managerii de spital care beneficiază de indemnizația rezultată în urma exercitării funcției de consilier local/județean, și managerii de spital care sunt remunerați pentru desfășurarea activităților didactice, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi reținută. Situațiile juridice în care se află cele două categorii de manageri sunt diferite, diferența fiind dată de funcțiile/profesia pe care doresc să o exercite, în plus față de funcția de manager. Astfel, nu se poate reține că managerii care exercită funcția de consilier local sau județean sunt într-o situație egală cu aceia care exercită funcții sau activități în domeniul medical în aceeași unitate sanitară, activități didactice, de cercetare științifică și de creație literar-artistică, atribuțiile acestor funcții fiind în mod fundamental diferite. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că egalitatea în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite, astfel cum a reglementat și legiuitorul prin textul de lege criticat.

22.

În concluzie, Curtea va respinge critica formulată deoarece dispozițiile

art. 7 pct. 1

și

2 din Carta europeană a autonomiei locale , prin raportare la prevederile

art. 11 alin. (1)

și

(2) din Constituție

nu sunt incidente în cauză.

23.

În final, Curtea constată că autorul analizează critic considerentele

Deciziei nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2011, aspect ce nu poate face însă obiect al controlului de constituționalitate.

24.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Secășan în Dosarul nr. 863/59/2015 al Curții de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 martie 2017.