Anexă · Ministerul Sănătății Ministerul Educației Naționale

Anexa din 19 iunie 2017

pentru completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală

prezumat în vigoare

Data actului
19 iunie 2017
Emitent
Ministerul Sănătății Ministerul Educației Naționale
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 529 bis din 6 iulie 2017
Citează
10 acte
Structură
1 articol, 18 anexe · 1.871.169 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • OG nr. 18/2009 29 august 2009 (prevederi anume) privind organizarea și finanțarea rezidențiatului

Conținute de ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017.

Anexa 1 LISTA curriculumurilor de pregătire în rezidențiat pentru specialitățile cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală a căror durată de pregătire a fost majorată Nr. Crt. Denumirea specialității Durata de pregătire conform Ordinului MS nr. 1109/2016 DOMENIUL MEDICINA Specialități clinice - Grupa specialităților medicale 1 Cardiologie 6 ani 2 Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 5 ani 3 Endocrinologie 5 ani 4 Gastroenterologie 5 ani 5 Geriatrie și gerontologie 5 ani 6 Hematologie 5 ani 7 Medicină de familie 4 ani 8 Nefrologie 5 ani 9 Neurologie 5 ani 10 Neurologie pediatrică 5 ani 11 Pneumologie 5 ani 12 Psihiatrie 5 ani 13 Psihiatrie pediatrică 5 ani 14 Reumatologie 5 ani Specialități clinice - Grupa specialităților chirurgicale 15 Chirurgie toracică 6 ani 16 Ortopedie pediatrică 6 ani Specialități paraclinice 17 Anatomie patologică 5 ani 18 Radiologie-Imagistică medicală 5 ani MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE

Definiția specialității: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 6 NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14 MODULUL 1 Medicină internă NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 15 luni ORE DE CURS/MODUL 96 ore curs MODULUL 2 ATI NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/MODUL 24 ore curs MODULUL 3 Neurologie NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/MODUL 20 ore MODULUL 4 Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/MODUL 20 ore MODULUL 5 Endocrinologie NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/MODUL 20 ore MODULUL 6 Cardiologie clinică și explorări neinvazive NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 12 luni - se începe cu primele 6 luni ORE DE CURS/MODUL 180 ore curs MODULUL 7 Terapie intensivă cardiologică NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/MODUL 14 ore MODULUL 8 Ecocardiografie și alte tehnici imagistice NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/MODUL 50 ore MODULUL 9 Cardiologie intervențională NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/MODUL 30 ore MODULUL 10 Aritmologie intervențională NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/MODUL 30 ore MODULUL 11 Cardiologie preventivă și recuperare NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/MODUL 14 ore MODULUL 12 Chirurgie cardiovasculară NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/MODUL 14 ore MODULUL 13 Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 5 1/2 luni ORE DE CURS/MODUL 12 ore MODULUL 14 Bioetică NUMĂRUL DE LUNI/MODUL 1/2 lună ORE DE CURS/MODUL 20 ore Total ore pregătire teoretică 544 ore didactice, la care se adaugă 40-50 ore studiu individual/an, reprezentând 20-30% din activitate Total ore pregătire practică 70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual Structura programului 1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni). ... 2.A. Trunchi comun - 2 ani ● MEDICINA INTERNĂ (I.1) - 15 luni (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție) ● A.T.I. (I.2) - 3 luni (poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD) ● NEUROLOGIE (I.3) - 2 luni ● DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.4) - 2 luni ● ENDOCRINOLOGIE (I.5) - 2 luni ... 2.B. Cardiologie - 4 ani ● CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6) - 12 luni ● TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (USTACC) (I.7) - 6 luni ● ECOCARDIOGRAFIE ȘI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculară, scintigrafia cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac) (I.8) - 6 luni ● CARDIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.9) - 6 luni ● ARITMOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.10) - 6 luni ● CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE (I.11) - 3 luni ● CHIRURGIE CARDIOVASCULARA (I.12) - 3 luni ● STAGII OPȚIONALE PENTRU APROFUNDAREA PREGĂTIRII ÎNTR-UN ANUMIT DOMENIU (I.8, I.9, I.10) SAU CERCETARE (I.13) - 5 1/2 luni ● BIOETICĂ (I.14) - 1/2 lună ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V ANUL VI I.6 I.1 I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9 I.10 I.11 I.12 I.13 I.14 N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS. Programarea modulelor pentru anii IV-VI este orientativă și în funcție de alegerea stagiului opțional. ... Modulul 1, anul I - 6 luni și anul II - 6 luni: Medicină internă - (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție) Nr. ore curs: 96 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Principii de diagnostic în medicina interna: a. diagnostic clinic ... b. diagnostic de laborator ... c. diagnostic imagistic ... ... 2. Septicemiile ... 3. Infecții nozocomiale ... 4. Socul ... 5. Bronșita cronică și emfizemul pulmonar ... 6. Astmul bronșic ... 7. Boli infecțioase pulmonare ... 8. Boli pulmonare interstițiale fibrozante și sarcoidoza ... 9. Bronșiectaziile și abcesul pulmonar ... 10. Neoplasmul pulmonar ... 11. Boli ale pleurei ... 12. Sindromul mediastinal ... 13. Sindromul de detresa respiratorie acută ... 14. Insuficiență respiratorie cronică ... 15. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări ... 16. Artrita reumatoidă și spondilartritele seronegative ... 17. Colagenozele și vasculitele ... 18. Infecțiile articulare ... 19. Boala artrozica ... 20. Osteoporoza ... 21. Anemiile ... 22. Leucemiile ... 23. Limfoamele maligne ... 24. Sindroamele mieloproliferative ... 25. Tulburările de coagulare și hemostaza ... 26. Glomerulopatii acute și cronice ... 27. Nefropatiile obstructive ... 28. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite ... 29. Neoplasmul renal și al căilor urinare ... 30. Insuficiența renală acută și cronică ... 31. Dializa și transplantul renal ... 32. Bolile esofagului ... 33. Gastritele și ulcerul peptic ... 34. Sindroamele de malabsorbție ... 35. Neoplasmul esofagian și gastric ... 36. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului ... 37. Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn) ... 38. Abdomenul acut ... 39. Hemoragiile digestive ... 40. Hepatitele acute ... 41. Hepatitele cronice ... 42. Ciroza hepatica ... 43. Tumorile hepato-biliare ... 44. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare ... 45. Pancreatitele acute și cronice ... 46. Neoplasmul de pancreas ... 47. AIDS-forme de manifestare ... 48. Antibioterapia ... ... ... 2. Obiective educaționale. Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului; stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). – Toracocenteze: 10 manevre (efectuare) ... – Paracenteze: 10 manevre (efectuare) ... – Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare) ... – Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare) ... – Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare) ... – Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare) ... Modulul 6, anul I primele 6 luni și anul III 6 luni: Cardiologie clinică și explorări neinvazive (ECG, ECG de efort, monitorizare ECG pe termen lung, teste cardiopulmonare, monitorizarea ambulatorie a TA) Nr. ore curs: 180 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Noțiuni de embriologie și anatomie a aparatului cardiovascular - 4 ore ... 2. Fiziologia aparatului cardiovascular - 4 ore ... 3. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore ... 4. Anamneza și examenul clinic în cardiologie - 2 ore ... 5. Electrocardiograma (standard, de efort, monitorizare ECG pe termen lung) - 8 ore ... 6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore ... 7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) - 4 ore ... 8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (SPECT, PET, tehnici hibride) - 2 ore ... 9. Testele cardiopulmonare și explorările respiratorii în bolile cardiovasculare - 2 ore ... 10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore ... 11. HTA primară și secundară - 6 ore ... 12. Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare) - 8 ore ... 13. Indicațiile chirurgicale/intervenționale în valvulopatii - 2 ore ... 14. Protezele valvulare - 2 ore ... 15. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 4 ore ... 16. Patologia cordului operat - 2 ore ... 17. Endocarditele infecțioase - 2 ore ... 18. Aterogeneza - 2 ore ... 19. Factorii de risc cardiovascular (evaluare și management) - 2 ore ... 20. Boala cardiacă ischemică - 12 ore – Anginastabilă - 2 ore ... – SCA fără supradenivelare ST - 4 ore ... – SCA cu supradenivelare ST - 4 ore ... – Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore ... ... 21. Tulburările de ritm - 8 ore ... 22. Tulburările de conducere - 4 ore ... 23. Sincopa - 2 ore ... 24. Moartea subită cardiacă - 2 ore ... 25. Miocarditele și cardiomiopatiile - 6 ore ... 26. Bolile pericardului - 4 ore ... 27. Tumorile cardiace - 2 ore ... 28. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară - 4 ore ... 29. Tromboembolismul pulmonar - 4 ore ... 30. Cordul pulmonar cronic - 2 ore ... 31. Insuficiența cardiacă (acută și cronică) - 8 ore ... 32. Socul cardiogen - 2 ore ... 33. Determinările cardiovasculare în bolile reumatismale - 2 ore ... 34. Determinările cardiovasculare în bolile endocrine - 2 ore ... 35. Determinările cardiovasculare în bolile hematologice - 2 ore ... 36. Cardio-oncologia - 2 ore ... 37. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore ... 38. Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore ... 39. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore ... 40. Bolile aortei-4 ore ... 41. Bolile arterelor periferice - 4 ore ... 42. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) - 2 ore ... 43. Bolile venelor - 2 ore ... 44. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici, femei) - 2 ore ... 45. Cordul atletic - 2 ore ... 46. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 2 ore ... 47. Terapia antiplachetară, anticoagulanta, fibrinolitică - 2 ore ... 48. Terapia cu betablocante - 2 ore ... 49. Terapia cu blocante de calciu - 2 ore ... 50. Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 2 ore ... 51. Terapia inotrop pozitivă - 2 ore ... 52. Terapia antiaritmică - 2 ore ... 53. Diureticele - 2 ore ... 54. Terapia hipolipemiantă - 2 ore ... 55. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore ... 56. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore ... 57. Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore ... 58. Analiza cost-eficiență în cardiologie - 2 ore ... ... 2. Obiective educaționale. Însușirea cunoștințelor necesare diagnosticului, tratamentului și prevenției în bolile cardiovasculare. Dobândirea abilităților practice (efectuare și/sau interpretare a probelor paraclinice), necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară complexă. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). – ECG: 1000 buletine (efectuare și interpretare) ... – ECG de efort: 200 teste (efectuare și interpretare) ... – Monitorizare ECG pe termen lung: 200 teste (efectuare și interpretare) ... – Teste cardiopulmonare: 25 (asistare și interpretare) ... – Monitorizarea ambulatorie a TA: 300 teste (efectuare și interpretare) ... – Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare) ... – Cardioversii electrice: 50 (efectuare) ... – Pericardiocenteze: 25 (efectuare) ... – Prezentări de cazuri clinice: 20 ... – Prezentări de referate științifice: 20 ... ... Modulul 2, anul II: A. T. I. - poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD Nr. ore curs: 24 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Comele ... 2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic) ... 3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic ... 4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic) ... 5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice ... 6. Anestezia locală și generală ... 7. Circulația extracorporeală ... 8. Resuscitarea cardiopulmonară ... 9. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici ... 10. Evaluarea preoperatorie ... 11. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile) ... 12. Indicațiile și tehnica dializei ... ... 2. Obiective educaționale. Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). – Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe "viu" ... – Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20 ... – Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu" ... – Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării) ... – Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării) ... ... Modulul 3, anul III: Neurologie Nr. ore curs: 20 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Examenul clinic neurologic ... 2. Examenul paraclinic în neurologie ... 3. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale ... 4. Accidente vasculare cerebrale ischemice ... 5. Accidente vasculare cerebrale hemoragice ... 6. Hemoragia subarahnoidiană ... 7. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral ... 8. Meningitele ... 9. Tulburările de somn ... 10. Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacientului neurologic. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) – Examenul clinic neurologic (efectuare și interpretare) ... – CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare) ... ... Modulul 4, anul III: Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice Nr. ore curs: 20 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Diabetul zaharat (1) ... 2. Diabetul zaharat (2) ... 3. Tratamentul diabetului zaharat ... 4. Complicațiile diabetului zaharat ... 5. Comele diabetice ... 6. Obezitatea ... 7. Dislipidemiile; sindromul metabolic ... 8. Hipoglicemiile ... 9. Tezaurismozele ... 10. Afectarea cardiovasculară în diabetul zaharat ... ... 2. Obiective educaționale. Evaluarea completă a pacientului cu diabet zaharat și/sau sindrom metabolic; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung. Însușirea manevrelor necesare tratamentului situațiilor acute la pacientul decompensat. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). – Test de încărcare orală la glucoză: 30 buletine (interpretare) ... – Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare) ... – Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri ... – Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri ... – Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri ... ... Modulul 5, anul III: Endocrinologie Nr. ore curs: 20 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular ... 2. Reglarea neuroendocrină ... 3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul ... 4. Bolile tiroidei ... 5. Bolile glandelor paratiroide ... 6. Hipertensiunea secundară endocrină ... 7. Tulburări testiculare și ovariene ... 8. Sindroame poliglandulare ... 9. Sindromul carcinoid ... 10. Tulburări în diferențierea sexuală ... ... 2. Obiective educaționale. Evaluarea completă a pacientului cu patologie endocrinologică; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). – Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare) ... – Ecografia și scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare) ... – Explorări imagistice ale suprarenalei (ecografie, CT): 30 (interpretare) ... ... Modulul 7, anul IV: Terapie intensivă cardiologică (USTACC) Nr. ore curs: 14 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Introducere; importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală ... 2. Suportul vital de bază (SVB). ... 3. Suportul vital avansat (SVĂ) ... 4. Resuscitarea în condiții speciale ... 5. Sindromul post-resuscitare ... 6. Aspectele etice ale resuscitării ... 7. Organizarea echipei de resuscitare ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea manevrelor de SVA și SVB. Participarea în cadrul modulului la un curs obligatoriu de resuscitare cardiopulmonară. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Obținerea unui certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare, în urma promovării examenului de final de curs. ... Modulul 8, anul IV: Ecocardiografie și alte tehnici imagistice (ecografie vasculară, scintigrafie cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac) Nr. ore curs: 50 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler ... 2. Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional ... 3. Tehnica examenului Doppler spectral și color ... 4. Aparatura ecocardiografică ... 5. Examenul ecocardiografic normal ... 6. Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler ... 7. Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale ... 8. Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice ... 9. Evaluarea ecografică a valvei pulmonare și tricuspide ... 10. Evaluarea ecografică a protezelor valvulare ... 11. Ecocardiografia în bolile miocardului ... 12. Ecocardiografia în bolile pericardului ... 13. Evaluarea ecocardiografică în cardiopatia ischemică ... 14. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng ... 15. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului drept și a atriilor ... 16. Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace ... 17. Evaluarea ecografică a bolile aortei ... 18. Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale ... 19. Ecografia arterelor membrelor inferioare (indicații, interpretare) ... 20. Ecografia venelor periferice (indicații, interpretare) ... 21. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare. ... 22. Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stress, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții. ... 23. Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții. ... 24. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică. ... 25. Doppler-ul tisular și speckle tracking: tehnică, utilitate clinică. ... ... 2. Obiective educaționale. Însușirea indicațiilor, principiilor de bază ale principalelor metode imagistice folosite în evaluarea pacientului cardiac. Dobândirea abilităților de a efectua/interpreta proceduri imagistice și integrarea acestora în contextul clinic. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). – Ecocardiografii transtoracice: 350 (efectuare și interpretare) ... – Ecocardiografii transesofagiene: 30 (asistare și interpretare) ... – Ecografii vasculare: 50 (efectuare și interpretare) ... – Ecografii de stress: 25 (asistare și interpretare) ... – Explorarea radionuclidica: 25 (interpretare) ... – CT cardiac: 25 (interpretare) ... – RMN cardiac: 25 (interpretare) ... ... Modulul 9, anul V: Cardiologie intervențională Nr. ore curs: 30 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Anatomia coronariană. Fiziologia circulației coronare - 4 ore ... 2. Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații - 4 ore ... 3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații - 6 ore ... 4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST-4 ore ... 5. Tehnici complementare PCI - 2 ore ... 6. Tehnici intervenționale noi - 2 ore ... 7. Metode diagnostice invazive complementare - 2 ore ... 8. Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații - 2 ore ... 9. Arteriografia periferică - 2 ore ... 10. Angioplastia arterelor periferice și viscerale - 2 ore ... ... 2. Obiective educaționale. Integrarea tehnicilor angiografice de diagnostic și tratament în patologia cardiovasculară. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). – Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare) ... – Cateterism cardiac (stâng și drept): 50 (asistare și interpretare) ... – Coronarografii și ventriculografii: 200 (asistare și interpretare) ... – Intervenții percutane: 50 (asistare) ... ... Modulul 10, anul V: Aritmologie intervențională Nr. ore curs: 30 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic - 2 ore ... 2. Indicațiile studiului electrofiziologic - 2 ore ... 3. Diagnosticul electrofiziologic - 2 ore ... 4. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie - 2 ore ... 5. Indicațiile ablației prin radiofrecvență - 2 ore ... 6. Tratamentul intervențional al aritmiilor - 2 ore ... 7. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente - 4 ore ... 8. Stimularea cardiacă temporară - 2 ore ... 9. Stimularea cardiacă permanentă - 2 ore ... 10. Defibrilatorul implantabil - 2 ore ... 11. Terapia de resincronizare cardiacă - 2 ore ... 12. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile - 4 ore ... 13. Urmărirea dispozitivelor implantabile - 2 ore ... ... 2. Obiective educaționale. Integrarea tehnicilor de diagnostic și tratament în aritmologia intervențională la pacientul cu patologie cardiovasculară. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). – Implantare stimulator temporar: 50 (efectuare) ... – Implantare stimulator permanent: 30 (asistare) ... – Programare stimulator: 50 (asistare și interpretare) ... – Implantare defibrilator: 5 (asistare) ... – Implantare CRT: 5 (asistare) ... – Studii electrofiziologice: 25 (asistare) ... – Intervenții electrofiziologice: 10 (asistare) ... ... Modulul 11, anul VI: Cardiologie preventivă și recuperare Nr. ore curs: 14 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Factorii de risc cardiovascular ... 2. Evaluarea riscului cardiovascular ... 3. Profilaxia primară a bolilor cardiovasculare ... 4. Profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare ... 5. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute ... 6. Reabilitarea în insuficiența cardiacă ... 7. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis ... ... 2. Obiective educaționale. Calcularea și stratificarea riscului cardiovascular. Însușirea protocoalelor de evaluare și monitorizare în funcție de grupul de risc al pacientului și a principiilor de reabilitare în patologia cardiovasculară. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Alcătuirea și implementarea unui program educațional și de antrenament personalizat. ... Modulul 12, anul VI: Chirurgie cardiovasculară Nr. ore curs: 14 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Chirurgia valvulopatiilor ... 2. Chirurgia de "by-pass" aorto-coronarian ... 3. Chirurgia bolilor cardiace congenitale ... 4. Chirurgia aortei ... 5. Chirurgia arterelor periferice, renale și carotide ... 6. Chirurgia în insuficiența cardiacă ... 7. Patologia cordului operat ... ... 2. Obiective educaționale. Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării pacientului pre și postoperator în chirurgia cardiovasculară. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). – Chirurgie cardiovasculară: 25 intervenții (asistare) ... ... Modulul 13, anul VI: Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (continuarea modulelor I.8, I.9, I.10) sau cercetare științifică medicală Nr. ore curs: 12 ore (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală; în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10, numărul orelor de curs, tematica și activitatea practică vor fi adaptate conform curriculei de pregătire în atestatul de studii complementare respectiv). Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală). 1. Medicina bazată pe dovezi - introducerea unui concept ... 2. Noțiuni de epidemiologie generală ... 3. Noțiuni de bază de statistică medicală ... 4. Interpretarea critică a studiilor clinice ... 5. Conceperea și redactarea unui articol științific ... 6. Cum să faci o prezentare științifică medicală ... ... 2. Obiective educaționale. Stagiile opționale se vor face în ultimele 6 luni și pot conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare (în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10). Fiecare rezident va participa la minim 1 proiect de cercetare pe parcursul specializării. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Comunicarea/publicarea rezultatului proiectului de cercetare desfășurat pe parcursul rezidențiatului. ... Modulul 14, anul VI: Bioetică Nr. ore curs: 20 ore Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual 1. Tematică. 1. Introducere în bioetică - 2 ore ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore ... 3. Relația medic-pacient - 4 ore ... 4. Greșeli/erori în practica medicală - 2 ore ... 5. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore ... 6. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore ... 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore ... 8. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore ... 9. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore ... ... 2. Obiective educaționale. Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Curriculumul în cardiologie prevede un număr de 544 de ore didactice pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ("log-book"), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Modulul de terapie intensivă cardiologică (USTACC) va cuprinde și un curs de resuscitare cardiorespiratorie, curs ce se va încheia obligatoriu cu un examen în urma căruia rezidentul va obține un certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare. Stagiile opționale (prelungirea modulelor I.8, I.9, I.10) se vor face în ultimele 6 luni și vor conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare. Fiecare rezident de cardiologie va participa la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate/publicate.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii Competențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează: Nivele de competență: Nivel I Experiență în indicarea și interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice, fără experiență în efectuarea tehnicii. Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent. Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației, efectuarea procedurii, interpretarea acesteia, managementul complicațiilor). Tehnica Nivel de competență Număr de proceduri recomandat ECG III 1000 (E/I) ECG de efort III 200(E/I) Monitorizare ECG pe termen lung III 200(E/I) Teste cardiopulmonare II 25 (A/I) Monitorizarea ambulatorie a TA III 300(E/I) Ecocardiografii transtoracice III 350(E/I) Ecocardiografii transesofagiene II 30 (A/I) Ecografii vasculare II 50 (E/I) Ecografii de stress II 25 (A/I) Explorarea radionuclidica I 25(I) CT cardiac I 25 (I) RMN cardiac I 25 (I) Puncții arteriale și venoase III 300(E) Cateterism cardiac (stâng și drept) II 50 (A/I) Coronarografii și ventriculografii II 200 (A/I) Intervenții percutane I 50 (A) Chirurgie cardiovasculară I 25 (A) Implantare stimulator temporar III 50(E) Implantare stimulator permanent I 30 (A) Programare stimulator II 50 (A/I) Implantare defibrilator I 5(A) Implantare CRT I 5 (A) Studii electrofiziologice I 25 (A) Intervenții electrofiziologice I 10 (A) Cardioversii electrice III 50(E) Pericardiocenteze III 25(E) Prezentări de cazuri clinice 20 Prezentări de referate științifice 20

EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Cardiologie". I. Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.6 ... II. Proba clinică de cardiologie - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise ... III. Proba clinică de medicină internă - cazurile vor fi alese din următoarea tematică 1. Pneumoniile. ... 2. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. ... 3. Supurațiile bronho-pulmonare. ... 4. Astmul bronșic. ... 5. Pneumoconiozele. ... 6. Sindrom de revărsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasă, pleurezia hemoragică). ... 7. Insuficiența respiratorie acută și cronică. ... 8. Sindromul mediastinal. ... 9. Colagenozele (lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita, poliarterita nodoasă, sclerodermia). ... 10. Glomerulonefritele acute și cronice. ... 11. Sindromul nefrotic. ... 12. Pielonefrita acută și cronică. ... 13. Litiaza urinară. ... 14. Insuficiența renală acută și cronică. ... 15. Ulcerul gastric și duodenal. ... 16. Pancreatita acută și cronică. ... 17. Peritonitele. ... 18. Hepatita acută și cronică. ... 19. Ciroza hepatică. ... 20. Litiaza biliară. ... 21. Colecistita acută și cronică. ... 22. Anemiile. ... 23. Policitemiile primare și secundare. ... 24. Leucemiile. ... 25. Mielomul multiplu. ... 26. Sindroamele hemoragipare. ... 27. Diabetul zaharat. ... 28. Poliartrita reumatoida. ... 29. Reumatismul cronic degenerativ. ... 30. Hipertiroidismul și hipotiroidismul. ... 31. Boala Addison, sindromul Cushing, hiperaldosteronismul. ... 32. Accidentele vasculare cerebrale. ... 33. Stările comatoase. ... ... IV. Proba practică 1. Electrocardiograma. Monitorizare ECG pe termen lung. ... 2. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale. ... 3. Examenul radiologic cord-pulmon. ... 4. Ecocardiografia și examenul Doppler. ... 5. Cateterismul cardiac. ... 6. Angiografia (inclusiv coronarografia). ... 7. Probe funcționale respiratorii și teste cardiopulmonare. ... 8. Date privind dislipidemii, enzime serice, factori de coagulare, hemograma. ... 9. Teste de explorare a echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic. ... 10. Teste de stress (ECG, ecografie cardiacă). ... ... Comisia de examen va selecta 5 trasee sau teste din tematica menționată, fiecare test fiind notat cu 2 puncte.

TEMATICA DE EXAMEN Tematica de pregătire în modului I.6.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) Competențele practice minimum acceptabile, ierarhizate în funcție de nivelul de experiență, au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculum de pregătire (pagina 15). ... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CARDIOLOGIE 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității Medicul specialist cardiolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară. ... 2.2. Obligații Medicul specialist cardiolog se supune obligațiile etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății. ... ... PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Vinereanu, Dragoș Semnătura: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE

Definiția specialității: Specialitatea Diabet zaharat Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM) Specialitatea Diabet zaharat Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM) este specialitatea care studiază următoarele aspecte: ● principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos) ● hipoglicemiile de cauză diabetică și non-diabetică ● nutriția individului sănătos ● dietoterapia în boli cronice și acute (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare etc.) ● dietoterapia în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități) ● boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14 MODULUL 1 (DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE - PARTEA I (subiecte 1-27) DIABET ZAHARAT NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 52 săptămâni/12 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 44 ore/1 ora/săptămâna/44 săptămâni MODULUL 2 MEDICINA INTERNĂ -CARDIOLOGIE și ECOGRAFIE VASCULARĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 20 săptămâni/5 luni ORE DE CURS/LUNA/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore/1 oră curs/săptămâna/ MODULUL 3 MEDICINA INTERNĂ -PNEUMOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 8ore/1 ora/săptămâna/ MODULUL 4 MEDICINA INTERNĂ -NEFROLOGIE și DIALIZA NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 săptămâni/3 luni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 12 ore/1ora/săptămână/ MODULUL 5 MEDICINA INTERNĂ -GASTROENTEROLOGIE și ECOGRAFIE GENERALĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 16 săptămâni/4 luni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 16 ore/1 ora/săptămână/ MODULUL 6 OFTALMOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 săptămâni/luna ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 4 ore/1 ora/săptămână/ MODULUL 7 NEUROLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 8 ore/1 ora/săptămână/ MODULUL 8 IGIENA NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 săptămâni/1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 4 ore/1 ora/săptămână/ MODULUL 9 ENDOCRINOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 24 săptămâni/6 luni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 24 ore/1 ora/săptămână/ MODULUL 10 PEDIATRIE NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 8 săptămâni/2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 8 ore/1 ora/săptămână/ MODULUL 11 BIOSTATISTICA MEDICALA NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 3 ore/1,5 ore/săptămână/ MODULUL 12 BIOETICA MEDICALA NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 3 ore/1,5 ore/săptămână/ MODULUL 13 UPU și TERAPIE INTENSIVA NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 săptămâni/3 luni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 12 ore/1 ora/săptămână/ MODULUL 14 (DIABET, NUTRITIE și BOLI METABOLICE PARTEA II (subiecte 28-52) BOLI METABOLICE și NUTRIȚIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 78 săptămâni/18 luni ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 66 ore/1 ora/săptămână/66 săpt. ... STRUCTURA PROGRAMULUI

MODULUL 1 - ANUL I; DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (12 luni, 1100 ore) Subtemele I-V (subiecte 1-27) Nr. ore curs. 1 ora curs/săptămâna, 44 săptămâni/an Nr. ore practică. 1100 ore/an/25 ore/săptămâna de practică asistată Subtema I Bazele metabolice (subiectele 1 -5 din tematica disciplinei) 1. Metabolismul energetic, metabolismul intermediar și al glucidelor, lipidelor și proteinelor. ... 2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic. ... 3. Pancreasul endocrin, Insulina: structură, mecanism de acțiune, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulino secreției ... 4. Hormoni de contrareglare, sinteză și mecanism de acțiune. ... 5. Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în homeostazia glicemică. 1. Obiective: Obținerea cunoștințelor fundamentale necesare profesiei de medic de diabet, nutriție și boli metabolice și înțelegerea mecanismelor care stau la baza dezechilibrelor metabolice și ale tratării acestora ... 2. Aptitudini: posibilități de sinteză a materialelor prezentate/studiate; evaluarea critică a rezultatelor obținute; ... 3. Atitudini: Atitudine corectă privind necesitatea continuă a educației științifice de bază, a biochimiei în echilibru cu celelalte discipline fundamentale din domeniul medical, conștientizând importanța înțelegerii mecanismelor patogenice de la nivel celular și subcelular până la nivel microscopic. ... 4. Rezultate așteptate și Competente: înțelegerea mecanismelor care stau la baza funcționării normale a organismului, a îmbolnăvirilor și a tratării bolilor metabolice și nutriționale; cunoașterea științifică a acțiunii factorilor de mediu asupra organismului; abilitatea de a alege o anumită analiză de laborator (indicațiile și contraindicațiile explorării); utilizarea corectă a Sistemului Internațional de unități de măsură în medicină; deprinderea unor elemente de bază de interpretare a rezultatelor analizelor, de evaluare a utilității acestora, a limitelor lor; ... ... Subtema II. Diagnosticul și clasificarea diabetului zaharat (subiectele 6-9) 6. Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat. ... 7. Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului ... 8. Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice ... 9. Diabetul monogenic; diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat. 1. Obiective: Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare diagnosticării și evaluării bolnavului diabetic. Descrierea conceptelor, teoriilor și noțiunilor fundamentale în ceea ce privește producerea diabetului zaharat, a semnelor și simptomelor caracteristice utile pentru orientarea diagnosticului clinic. Identificarea factorilor de risc în diabetul zaharat și bolile metabolice, a problemelor populaționale de sănătate în domeniu. Dezvoltarea abilităților de evaluare a pacientului diabetic ... 2. Aptitudini: Efectuarea unei anamneza relevante și a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea și evaluarea unui bolnav diabetic. Efectuarea examenelor evaluative pentru cauzele diabetului zaharat și clasificarea diabetului ca forme clinice. ... 3. Atitudini: Aprecierea rolului și colaborării cu medicul de familie în screeningul și diagnosticul diabetului zaharat. Explicarea demersului diagnostic, a bolii și a implicațiilor ei persoanei cu diabet zaharat și familiei. Rigurozitatea actului medical și înțelegerea rolului determinant al explorărilor diagnostice ... 4. Rezultate așteptate și competențe: Cunoașterea metodelor de diagnostic și de evaluare primară a diabetului zaharat. Înțelegerea importanței factorilor genetici și de mediu în geneza bolii, paletei manifestărilor diabetului zaharat și a altor categorii de intoleranță la glucoză. ... ... Subtema III. Managementul diabetului zaharat (subiectele 10-15) 10. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă ... 11. Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; sindromul de insulinorezistența generală insulinorezistența localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindroame genetice cu insulinorezistență extremă. ... 12. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrân, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, Optimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală). ... 13. Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluare; pompa de insulină, CGMS etc ... 14. Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică. ... 15. Educația în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare. 1. Obiective: Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare managementului complex al bolnavului diabetic care implică diagnosticul stadiului bolii și particularităților pacientului, tratament nonfarmacologic și medicamentos (eventual chirurgical). Monitorizarea bolnavilor pe termen scurt și lung. Stabilirea evoluției și prognosticului. ... 2. Aptitudini: Efectuarea examenului clinic și recomandarea analizelor relevante pentru stadializarea bolii și particularizatea cazului. Formularea de ipoteze și interpretarea corectă a semnelor, simptomelor clinice și a modificărilor paraclinice în vederea elaborării diagnosticului prezumptiv. Ierarhizarea metodelor terapeutice după caz. Stabilirea conduitei nonfarmacologice (stil de viață, dietă, exercițiu fizic). Prescrierea și monitorizarea tratamentului. Planificarea orelor de educație terapeutică ... 3. Atitudini: Aprecierea utilității abordării multidisciplinare a diagnosticului și tratamentului. Explicarea opțiunilor terapeutice și a importanței aderenței la dispensarizare, stil de viață sănătos și medicație. Educație terapeutică structurată pentru pacienți de diverse vârste, nivele de educație și stadii ale bolii. Abord cognitiv comportamental ... 4. Rezultate așteptate și Competente: Identificarea, înțelegerea și cunoașterea managementului bolnavului diabetic. Identificarea obiectivelor tratamentului, a resurselor disponibile, etapelor de tratament și riscurilor aferente. Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice (inclusiv cele invazive). Utilizarea noțiunilor privind resursele terapeutice pentru a formula planul de tratament precum și descrierea mecanismelor de acțiune, indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse ale medicației și altor posibilități de tratament utilizate în diabetologie. Capacitatea de a integra corect protocoalele de management în contextul particular al fiecărui pacient. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă multidisciplinară și aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei și în relație cu pacientul, capacitatea de a construi relații colegiale funcționabile. ... ... Subtema IV. Complicațiile acute ale diabetului zaharat (subiectele 16-18) 16. Sindroame hiperglicemice acute: Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament. ... 17. Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic. Acidoza lactică patofiziologie, diagnostic, tratament. ... 18. Hipoglicemiile. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic 1. Obiective: Diagnosticul hipoglicemiilor la pacienții nediabetici. Recunoașterea urgențelor medicale specifice diabetului zaharat și a criteriilor de gravitate ale acestora. Obținerea aptitudinilor și atitudinilor necesare managementului complicațiilor acute ale diabetului zaharat ... 2. Aptitudini: Cunoașterea criteriilor și metodelor de identificare a semnelor clinice pentru încadrarea etiologică a unei urgențe. Identificarea pacientului critic și alcătuirea unui plan de management. Capacitatea de a integra corect protocoalele de tratament în contextul particular al pacientului ... 3. Atitudini: Asumarea responsabilității medicale și juridice pentru actele medicale executate. Aprecierea și explicarea măsurilor profilactice ... 4. Rezultate așteptate și Competente: Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de producere a complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Identificarea urgenței (în general) și diagnosticul ei clinic și paraclinic. Diagnosticul diferențial al comelor Managementul complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Profilaxia complicațiilor acute ale diabetului zaharat. ... ... Subtema V. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat. Management preventiv și curativ (subiectele 19-27) 19. Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat ... 20. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management. ... 21. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management. ... 22. Neuropatia diabetică periferică și autonomă - screening, diagnostic, management. ... 23. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management. ... 24. Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala coronariană la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic. ... 25. Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici. Disfuncția sexuală la pacientul diabetic. ... 26. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intrași postoperator. ... 27. Prevenția în diabetul zaharat 1. Obiective: Obținerea de cunoștințe privind mecanismele complicațiilor cronice și aplicarea lor în tratamentul profilactic și curativ al pacientului cu diabet zaharat. ... 2. Aptitudini: Dezvoltarea abilităților de diagnostic ale complicațiilor cronice ale diabetului zaharat; înțelegerea manifestărilor clinice dar și a evaluărilor subclinice pentru elaborarea planului de management al complicațiilor cronice. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică în funcție de particularitățile pacientului. Aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei de îngrijire centrată pe pacient. ... 3. Atitudini: Explicarea naturii suferinței, a prognosticului și a importanței aderenței la tratament. Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și formarea de atitudini obiectivizate în raport cu gravitatea complicațiilor bolii. Dezvoltarea abilităților de comunicare ... 4. Rezultate așteptate și Competente; Atitudine integrativă asupra cunoștințelor și deprinderilor specialității, în interpretarea datelor clinice și paraclinice. Identificarea și managementul responsabil al complicațiilor cronice ale diabetului zaharat. Generarea de activități de screening al complicațiilor nu numai individual ci și de grup sau populațional. Dezvoltarea interesului științific ... ...

MODULUL 2 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ-CARDIOLOGIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ (5 luni) Nr. ore curs. 20 ore Nr. ore practică. 500 ore 1. Tematica: 1.1. Temele de curs 1. Electrocardiografia 2. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament 4. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic 5. Reanimarea cardio - respiratorie: metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare 6. Embolia pulmonară 7. Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc, evoluția și istoria naturală, profilaxia 8. Cardiopatia ischemică - fiziopatologia ischemiei miocardice -angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă, ischemia silențioasă, infarctul miocardic - tratamentul în cardiopatia ischemică 9. Insuficiența cardiacă 10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare 11. Tulburările de ritm și de conducere: 12. Diabetul zaharat, bolile metabolice și patologia cardiovasculară. 13. Prevenția în cardiologie 14. Riscul cardio-vascular. 15. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală cardiovasculară. 16. Noțiuni de ultrasonografie generală. 17. Noțiuni de ecografie vasculară. (ecodoppler vascular) ... 1.2. Baremul activităților practice 1. Interpretarea unei electrocardiograme: 200 ECG normale și patologice. (Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, Hipertrofii atriale și ventriculare, Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii, Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic. Tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere). 2. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort. 3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 ecografii (asistare, interpretare). 4. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin 5. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre asistare 6. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri (dacă este posibil, asistare). 7. Examen Doppler vascular: 150 examinări (asistare, efectuare sub supraveghere, interpretare). ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea riscului cardiovascular și a bolilor cardio-vasculare; identificarea urgențelor cardiovasculare și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul bolilor cardiovasculare și a complicațiilor acestora. Intervenția medicală specifică patologiei cardio-vasculare la pacienții diabetici. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru evaluarea vasculară periferică a bolnavului diabetic ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Evaluarea factorilor de risc cardiovascular. 1. Program practic: efectuare și interpretare ECG. Asistare și interpretarea rezultatelor ECO, Rx, cateterism. 2. Însușire de tehnici: - înregistrarea ECG, Doppler vascular. 3. tehnica de reanimare cardio-respiratorie, conversia electrică. Înțelegerea rolului screeningului riscului cardiovascular, organizarea de programe de screening ale riscului cardiovascular; diagnosticul hipertensiunii arteriale, a aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, infarctului de miocard, insuficienței cardiace, a tulburărilor de ritm și conducere; interpretarea electrocardiogramelor și ecocardiografiilor cardiace; determinarea riscului cardiovascular; cunoașterea criteriilor pentru urgențe cardiovasculare. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie cardiovasculară. Pentru toate competențele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere ...

MODULUL 3 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ- PNEUMOLOGIE (2 luni) Nr. ore curs. 8 ore Nr. ore practică. 200 1. Tematica: 1.1. Temele de curs 1. Bronșita cronică; Emfizemul pulmonar; Bronhopneumonia cronică obstructivă. 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia. 3. Astmul bronșic. 4. Supurațiile bronho-pulmonare. 5. Cancerul bronho-pulmonar. 6. Pleureziile. 7. Tuberculoza primară 8. Tuberculoza adultului. 9. Metode moderne în explorarea aparatului respirator. 10. Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație). 11. Patologia somnului, sindromul de sleep-apnea. 12. Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică 13. Insuficiența respiratorie acută și cronică. 14. Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare 15. Patologia mediastinului. 16. Intervenția medicală specifica la pacientul cu diabet zaharat și boală pulmonară. ... 1.2. Baremul activităților practice: 1. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 40 buletine 2. Radiografia pulmonară (interpretare): 50 Rg, 3. Computer tomograf (interpretare): 20 buletine, 4. Puncție pleurală: 5 (asistare, interpretare), 5. Efectuare și interpretare IDR la tuberculină: 25, 6. Metode de evaluare a apneei în somn: 10 buletine polisomnografie. 7. Aplicarea și interpretarea de chestionare de depistare a persoanelor cu apnee de somn. ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor pulmonare; identificarea urgențelor pneumologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei pulmonare și altor complicații ale acestora acestora. Intervenția medicală specifică patologiei pulmonare la pacienții diabetici. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire): Înțelegerea rolului screeningului în patologia pulmonară pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor acestora; organizarea de programe de screening ale patologiei pulmonare în relație cu diabetul; diagnosticul bronșitei cronice, a patologiei de somn/apnee, pneumoniilor, emfizemului pulmonar, astmului bronșic, pleureziilor, tuberculozei pulmonare, neoplaziilor pulmonere; cunoașterea criteriilor pentru urgențe pneumologice. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie pulmonară. Pentru toate competențele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere. ...

MODULUL 4 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ - NEFROLOGIE ȘI DIALIZĂ (3 luni) Nr. ore curs. 12 ore Nr. ore practică. 300 ore 1. Tematica: 1.1. Tematica cursurilor 1. Explorarea funcțională a rinichilor. 2. Nefropatiile glomerulare. 3. Nefropatiile tubulare. 4. Nefropatiile interstițiale. 5. Injuria renală acută. 6. Boala cronică de rinichi. 7. Diabetul zaharat, nutriția, bolile metabolice și patologia nefrologică. 8. Metode de supleere renală. 9. Hemodializa acută și cronică. ... 1.2. Baremul activităților practice: 1. Interpretarea testelor renale uzuale: 150 buletine 2. Teste funcționale glomerulare (clearence-uri): 30 buletine 3. Evaluarea pacientului dializabil și bilanțul dializei: 30 cazuri. 4. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste. 5. Buletine de puncție biopsie renală (interpretare): 10 buletine. 7. Interpretarea de buletine cu dezechilibre volemice și acido-bazice la bolnavii renali: 50 buletine ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor renale; identificarea urgențelor nefrologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei renale și altor complicații ale acestora. Intervenția medicală specifică patologiei renale la pacienții diabetici. Factorii de risc ai diabetului în patologia renală. Principiile dializei și dializa la pacienții cu diabet zaharat. Echilibrul hidric și hidroelectrolitic al bolnavului dializat. Abilități: 1. Explorarea funcțională a funcției excretorii. 2. Hemodializa acută și cronică (indicații). 3. Dializa peritoneală. 4. Managementul pacientului diabetic cu complicații renale. 5. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală renală cronică, inclusiv pacientul dializat acut și cronic. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire): Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor renale la pacientul diabetic; organizarea de programe de screening ale riscului de boală renală diabetică; diagnosticul bolii cronice de rinichi diabetice și al insuficienței renală; interpretarea buletinelor de analize; alcătuirea și implementarea planului de management la pacientul diabetic cu boala cronică de rinichi, patologie renală; cunoașterea criteriilor pentru urgențe renale. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere ...

MODULUL 5 ANUL II: GASTROENTEROLOGIE ȘI ECOGRAFIE GENERALĂ (4 luni) Nr. ore curs. 16 Nr. ore practică. 400 1. Tematica: 1.1. Tematica cursurilor 1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux 2. Stomacul operat, 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică și cirozele hepatice 5. Ficatul gras non alcoolic (NAFLD, NASH). 6. Pancreatite acute și cronic 7. Litiaza biliară și icterele. 8. Cancerul gastric, cancerul de pancreas 9. Cancerul colonului și rectului. 10. Sindromul de malabsorbție 11. Bolile inflamatorii intestinale 12. Noțiuni de endoscopie digestivă. 13. Chirurgia bariatrică: evaluare și monitorizare postoperatorie, intervenția nutrițională pe stomac operat sau by-pass. 14. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală gastrointestinală. 15. Noțiuni de ecografie generală, 16. Ecografia digestivă. ... 1.2. Baremul activităților practice: 1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 50. 2. Tehnici de explorare a secreției și motilității gastro-intestinale, pH-metrie interpretare: 20 buletine 3. Test Adler: 5 buletine 4. Proba de digestie (interpretare): 10. 5. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5 proceduri. 6. Paracenteza: 10 paracenteze (asistare și efectuare sub supraveghere). 6. Ecografie generală, abdominală (asistare și interpretare): 150. ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor hepatice și gastro-intestinale; identificarea urgențelor gastro-intestinale și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei hepatice și gastro-intestinale și altor complicații ale acestora. Intervenția medicală specifică patologiei gastro-intestinale la pacienții diabetici. Factorii de risc ai diabetului în patologia gastro-intestinală. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru efectuarea ecografiei generale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire): Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor hepatice și gastrointestinale la pacientul diabetic; organizarea de programe de screening ale riscului de boală digestivă diabetică; diagnosticul ficatului gras nonalcoolic și a complicațiilor lui; interpretarea buletinelor de analize; alcătuirea și implementarea planului de management la pacientul diabetic cu patologie digestivă; cunoașterea criteriilor pentru urgențele gastroenterologice. Deprinderea abilităților de efectuare a ecografiilor generale, abdominale, interpretarea buletinelor ecografice. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere. ...

MODULUL 6 ANUL II: OFTALMOLOGIE (1 lună) Nr. ore curs. 4 Nr. ore practică. 100 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Retinopatia diabetică și alte complicații ale ochiului diabeticfactori de risc, patogeneza, screening, diagnostic, diagnostic diferențial, stadializare, monitorizare. 2. Urgențe oftalmologice: diagnostic, criterii de trimitere în serviciul de specialitate. 3. Glaucomul. 4. Tratamentul chirurgical și non-chirurgical al ochiului diabetic. ... 1.2. Baremul activităților practice Oftalmoscopie directă: 100, (efectuare sub supraveghere) Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 50, Determinarea acuității vizuale: 10 ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea retinopatiei diabetice și cataractei; identificarea urgențelor oftalmologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul retinopatiei diabetice și altor complicații oculare. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire): Înțelegerea rolului screeningului retinian pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor oculare; organizarea de programe de screening ale retinopatiei diabetice; diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului (efectuarea de FO cu pupila nedilatată); interpretarea fotografiei cu retiniene; determinarea acuității vizuale; cunoașterea criteriilor pentru urgențe oftalmologice. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere. ...

MODULUL 7 ANUL III: NEUROLOGIE (2 luni) Nr. ore curs. 8 Nr. ore practică. 200 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Examenul neurologic. 2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos (somatic și vegetativ). 3. Principalele sindroame neurologice. 4. Patologia nervilor rahidieni. 5. Accidentele vasculare cerebrale. 6. Diabetul și patologianeurologică asociată. 7. Traumatismele sistemului nervos. 8. Epilepsia. 9. Comele. 10. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală neurologică. ... 1.2. Baremul activităților practice: 1. Interpretarea buletinelor de analiza: vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, potențialelor evocate, electromiograma, electroencefalograma: 20. 3. Examenul neurologic complet. Testarea reflexelor. Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri. Determinarea testelor de neuropatie autonomă: testele Ewing, efectul galvanic al pielii 20 cazuri. Efectuare și interpretarea testelor cognitive (MMSE): 20 teste ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea și tratamentele neuropatiilor diabetice periferice și viscerale; diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii generale de tratament în accidentele vasculare cerebrale, epilepsie și tulburări amnezice și cognitive. Identificarea urgenței neurologice ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire): Înțelegerea rolului screeningului neuropatiei pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor neurologice ale diabetului zaharat; organizarea de programe de screening ale neuropatiei diabetice; diagnosticul neuropatiei diabetice prin determinarea sensibilităților superficiale și profunde, interpretarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, reflexograma achiliană; diagnosticarea precoce a tulburărilor neuropatiei autonome/viscerale selectarea și explicarea intervențiilor medicale în neuropatiile diabetice; deprinderea de cunoștințe pentru diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii de tratament în urgențele neurologice (accidentele vasculare cerebrale) Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere ...

MODULUL 8 ANUL III: IGIENĂ (1 lună) Nr. ore curs. 6 Nr. ore practică. 100 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Grupele alimentare: compoziție, valoare nutritivă; Rația zilnică recomandată. 2. Carnea și derivatele din carne. 3. Laptele și derivatele din lapte. 4. Ouăle. 5. Grăsimile. 6. Cerealele și derivatele sale. 7. Legumele și leguminoasele uscate. 8. Fructele. 9. Zahărul și produsele zaharoase. 10. Băuturi alcoolice și nealcoolice. 11. Condimentele și aditivii alimentari. 12. Noțiuni de conservare și degradare a alimentelor de origine animală și vegetală. Efecte asupra sănătății consumatorilor datorate diferitelor tipuri de contaminanți ai alimentelor. Falsificarea alimentelor de origine animală și vegetală, consecințe asupra sănătății consumatorilor. 13. Aerul ca factor de mediu. Poluanții fizico-chimici ai aerului: surse de poluare, efectele acute și cronice ale poluării. Poluarea biologică a aerului în legătură cu starea de sănătate. 14. Rolul apei în menținerea stării de sănătate: Surse de apă potabilă. Poluarea și auto-purificarea apei. Impactul poluării apei asupra stării de sănătate: Prevenirea și combaterea poluării biologice a apei. Mineralizarea apei și influența ei asupra sănătății. 15. Fumatul. 16. Disruptorii endicrini. 17. Principii de alimentație sănătoasă în colectivități de copii și adulți. 18. Sistemul de management al siguranței alimentului. (Evaluarea, managementul și comunicarea riscurilor legat de calitatea alimentului.). 19. Legislație privind prevenția infecțiilor nosocomiale. 20. Organizarea blocurilor alimentare ... 1.2. Baremul activităților practice: Efectuarea și evaluarea anchetei alimentare: 30 cazuri. ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru stabilirea necesarului zilnic recomandat de alimente; cunoașterea de noțiuni de conservare și degradare a alimentelor, riscul și prevenirea toxiinfecțiilor și a intoxicațiilor cu substanțe nocive, aplicarea legislației privind securitatea alimentară și organizarea blocurilor alimentare. Cunoașterea influenței mediului (fizic, chimic și biologic) asupra sănătății ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Cunoașterea de tehnici de determinare a conținutului alimentelor în principii nutritive; aplicarea anchetelor alimentare; determinarea și interpretarea concentrației nitriților și nitraților în alimente; cunoașterea modului de organizare a blocurilor alimentare. Evaluarea riscului de boală datorat mediului. Noțiuni de legislație reglatorie (securitate alimentară, aprobări pentru noi alimente,). Pentru toate competențele-abilitate de a efectua procedura fără supraveghere ...

MODULUL 9 ANUL III: ENDOCRINOLOGIE (6 luni) Nr. ore curs.24 Nr. ore practică. 600 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune. 2. Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale. 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice. 4. Acromegalia. 5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii. 6. Neurohipofiza - secreție hormonală și efectele sale biologice. 7. Diabetul insipid. 8. Tiroida - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice. 9. Hipertiroidia. 10. Hipotiroidia. 11. Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni). 12. Paratiroidele - secreție hormonală și efectele sale biologice. 13. Hiperparatiroidia - hipercalcemii secundare. 14. Insuficiența paratiroidiană. 15. Corticosuprarenale - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice. 16. Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală. 17. Sindroame de hipofuncție corticosuprarenală. 18. Medulosuprarenale - secreție hormonală și efectele sale biologice. 19. Gonadele - secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea. 20. Menopauza. 21. Disfuncția erectilă la pacientul diabetic și nediabetic. 22. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală endocrinologică. ... 1.2. Baremul activităților practice 1. Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri. 2. Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine. 3. Reflexograma achiliană: 10 buletine. 4. Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10). 5. Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 30. 6. Asistarea și interpretarea ecografiei tiroidiene 30. 7. Asistarea și interpretarea osteodensitometriei 20. ... ... 2. Obiective educaționale. Obținerea de cunoștințe de bază pentru stabilirea diagnosticului prezumptiv de boală endocrină și a principiilor de tratament; înțelegerea impactului patologiei endocrine și a tratamentelor specifice la pacienții cu afecțiuni metabolice (diabet, dislipidemii, obezitate); diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției erectile la pacientul cu diabet zaharat, diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției sexuale feminine la pacientele cu diabet zaharat. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Stabilirea unui diagnostic prezumptiv de boală endocrină prin interpretarea tabloului clinic, recomandarea și interpretarea analizelor hormonale și imagistice de primă intenție. Stabilirea diagnosticului de disfuncție erectilă, disfuncție sexuală feminină identificarea hipogonadismului și aplicarea criteriilor de trimitere la medicul specialist endocrinolog. Identificarea obezității endocrine Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere ...

MODULUL 10 ANUL IV: PEDIATRIE (2 luni) Nr. ore curs. 12 Nr. ore practică. 200 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Alimentația sugarului - aspecte generale. 2. Alimentația copilului. 3. Evaluarea stării de nutriție 0-18 ani. 4. Denutriția și carentele nutriționale la copil. 5. Bolile înnăscute ale metabolismului. 6. Particularități ale patologiei medicale la copil. 7. Principalele probleme neurologice la copil. 8. Urgențe pediatrice. 9. Particularități ale diabetului zaharat la copil. 10. Obezitatea și dislipidemiile la copil 11. Intervenția medical-nutrițională la copiii cu diabet zaharat. ... 1.2. Baremul activităților practice 1. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic: 30 cazuri 2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 30 cazuri. 3. Dieta sugarului și copilului mic cu afecțiuni metabolice: 20 diete. 4. Managementul de caz în diabetul zaharat la copil - 10 cazuri. 5. Managementul de caz în obezitatea la copil- 10 cazuri. Educarea familiei și a copilului purtător de pompa de insulina ... ... 2. Obiective educaționale. Dobândirea de cunoștințe și abilități practice pentru evaluarea stării de nutriție și stabilirea nevoilor nutriționale și a planurilor alimentare la grupa de vârstă 0-18 ani; diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismului; stabilirea particularităților diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copil; identificarea urgențelor pediatrice și criterii de trimitere în serviciul de specialitate ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Stabilirea și aplicarea planurilor de evaluare nutriționale și stabilirea nevoilor nutriționale, prescrierea planurilor alimentare la grupa de vârstă 0-18 ani; diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismului; Particularizarea diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copil, inclusiv inițierea și urmărirea tratamentului cu pompe de insulină și a monitorizării continue a glucozei; stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copil. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere ...

MODULUL 11 ANUL IV: BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni) Nr. ore curs. 3 Nr. ore practică. 50 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Designul și obiectivele unui studiu. 2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale). 3. Metodele randomizării. 4. Tipuri de date (tipuri de variabile, distribuții). 5. Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică. 6. Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche). 7. Teste ne-parametrice. 8. Corelația și regresia liniară. 9. Regresia logistică. 10. Studii randomizate controlate. 11. Studii observaționale. 12. Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice ... 1.2. Baremul activităților practice: 1. Elaborarea unui plan de cercetare (obiective, design-ul studiului, loturi) - 2 protocoale. 2. Analiza critică a datelor din studii - 5 studii. 3. Aplicarea metodelor statistice pe baze de date - testul Student, corelații - 5 analize ... ... 2. Obiective educaționale. Dobândirea de cunoștințe și abilități practice în domeniul stabilirii obiectivelor, alegerii designului și interpretării statistice a datelor obținute din studii clinice și experimentale; analiza critică a datelor din studii ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare, analiză a datelor și interpretare critică a rezultatelor obținute în studii clinice și experimentale. Pentru toate competențeleabilitate de a efectua procedura fără supraveghere ...

MODULUL 12 ANUL IV: BIOETICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni) Nr. ore curs. 3 Nr. ore practică. 50 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii. 2. Etica în relația medic-pacient. 3. Greșeli și erori în practica medicală. 4. Probleme etice la începutul și finalul vieții. 5. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică și genomică. 6. Etica cercetării pe subiecți umani ... 1.2. Baremul activităților practice: 1. Elaborarea unui formular de consimțământ informat pentru consultații de ambulator și internare - 2 exemple. 2. Elaborarea unui formular de consimțământ informat pentru studiu clinic ... ... 2. Obiective educaționale. Dobândirea de cunoștințe și abilități practice pentru aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umani cu respectarea drepturilor la confidențialitate și informare a pacienților, respectiv a subiecților incluși în studii ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Cunoașterea și aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umani Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere ...

MODULUL 13 ANUL IV: TERAPIE INTENSIVĂ ȘI UPU (3 luni) Nr. ore curs. 25 ore Nr. ore practică. 300 ore 1. Tematică. 1.1. Tematica cursurilor 1. Echilibrul nutritiv - energetic și anomaliile acestuia. 2. Echilibrul respirator. 3. Echilibrul circulator; evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice. 4. Echilibrul excretor și echilibrul acido-bazic. 5. Insuficiența respiratorie. 6. Resuscitarea cardio-respiratorie. 7. Șocul. 8. Durerea și combaterea ei. 9. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă. 10. Terapia intensivă a bolilor infecțioase. 11. Terapia intensivă a intoxicațiilor acute. 12. Coma depășită. 13. Tehnici și aparatură specifice terapiei intensive la pacienții diabetici. 14. Principiile de monitorizare și urmărire ale bolnavului critic. ... 1.2. Baremul activităților practice 1. Instalarea de linii venoase periferice - 20 (efectuare). 2. Instalarea de linii venoase centrale - 20 (în limita posibilităților, asistare). 3. Intubația trahealăorotraheală - 10 (pe manechin). 4. Instalarea de sondă gastrică - 20. 5. Instalarea de sondă uretrovezicală - 20, 6. Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 50, 7. Menținerea permeabilității căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați -10, 8. Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică (asistare) - 10, 9. Oxigenoterapie-10. ... ... 2. Obiective educaționale. Deprinderea de cunoștințe teoretice și aplicarea practică a recunoașterii și evaluării pacientului critic; aplicarea principiilor de tratament în stările critice ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Recunoașterea și evaluarea pacientului critic - stop cardiorespirator, șoc, comă; aplicarea măsurilor inițiale pentru restabilirea și menținerea funcțiilor vitale prin resuscitare cardiorespiratorie de bază (inclusiv defibrilare electrică), menținerea căilor aeriene deschise, restabilirea volemiei și echilibrului acido-bazic și electrolitic. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere ...

MODULUL 14 anul IV-V (18 luni) DIABETUL ZAHARAT, NUTRIȚIA, BOLILE METABOLICE Subtemele VI-IX (subiecte 27-52) Subtemele VI-VIII - 6 luni Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 600 ore Subtema VI. Obezitatea 3 luni 28. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie. ... 29. Obezitatea - etiopatogeneză. Metabolismul energetic și reglarea balanței energetice ... 30. Obezitatea - factor de risc în patologie. Complicațiile obezității. Relația dintre obezitate și diabetul zaharat de tip 2 ... 32. Managementul obezității. (Prevenția în obezitate, stilul de viață, terapia cognitiv comportamentală, tratament farmacologic, chirurgia metabolică). Îngrijirea pacientului post chirurgie metabolică. 1. Obiective: Cunoștințe generale despre "malnutriție" și în special despre excesul ponderal. Dezvoltarea abilităților de diagnostic clinic și paraclinic a persoanelor obeze. Evaluare și abordare holistică a persoanelor obeze. Managementul modern al obezității și complicațiilor bolii. Evaluarea riscului bolii. Identificarea și implementarea măsurilor de prevenție ... 2. Aptitudini: Evaluarea clinică a unui bolnav obez cu redactarea unui plan de explorare etiologică. Stadializarea bolii după ultimele ghiduri. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică după gradul obezității și complicații. Înțelegerea relației mediu-gene/epigenetică, a influențelor mediului (socio-economic, cultural, etnic, psihologic) asupra consumul de alimente și posibilitățile de influențare. Cunoașterea criteriilor și metodelor de încadrare pentru medicație sau chirurgie bariatrică. Evaluarea preoperatorie a pacientului obez, cunoașterea tipurilor de intervenție și a riscurilor. Dispensarizarea postoperatorie. Capacitatea de evaluare a programelor terapeutice preventive sau curative. ... 3. Atitudini: Atitudine nediscriminativă față de bolnavii obezi. Însușirea lucrului în echipă cu identificarea rolului și responsabilității într-o echipă multidisciplinară. Capacitatea de a consilia indivizi, grupuri, organizații sau populația pentru terapia preventivă și curativă a obezității. Terapie cognitiv-comportamentală ... 4. Rezultate așteptate și competențe; Diagnosticarea și stadializarea obezității; înțelegerea, cunoașterea și aplicarea metodelor terapeutice conform ghidurilor și adaptat fiecărui caz. Îngrijire nutrițională a obezilor. Generarea și adaptarea programelor de educație terapeutică funcție de persoana sau grupul de obezi îngrijiți. ... ... Subtema VII. Dislipidemiile. Sindrom Metabolic 2 luni 32. Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic. ... 33. Dislipidemiile - etiopatogeneză. ... 34. Managementul dislipidemiilor (preventiv și curativ) ... 35. Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic ... 36. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular. ... 37. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament. ... 38. Ficatul gras non-alcoolic. Steatohepatita non-alcoolică. 1. Obiective: Cunoașterea și înțelegerea fiziologiei și fiziopatologiei metabolismului lipidic; cauze primare și secundare ale dislipidemiilor, consecințe, bazele terapiei. Cunoștințe și abilități pentru diagnosticarea și tratarea preventivă și curativă a sd metabolic. Evaluarea riscului cardiovascular. ... 2. Aptitudini: Evaluarea comprehensivă a unui pacient cu sd metabolic, clinic și funcțional. Stabilirea corelațiilor de risc și a bazelor abordului terapeutic. Armonizarea ghidurilor de tratament preventiv și curativ existente. ... 3. Atitudini: Capacitate de analiză și sinteză a datelor pacienților și a trendurilor îmbolnăvirilor. Abilități de a alege modalitățile explicative ale tratamentului și necesității dispensarizării. Capacitatea de a putea lucra într-o echipă multidisciplinară ... 4. Rezultate așteptate și competențe: Capacitatea de a face screeningul sd metabolic, a evalua corect și complet componentele sale și a face un tratament precoce și complex. Capacitatea de a genera, urmări și evalua un program de screening și monitorizare a sd metabolic. ... ... Subtema VIII. Alte boli de metabolism și nutriție 1 lună 39. Hemocromatoza - diagnostic, tratament. ... 40. Boala Wilson - diagnostic, tratament. ... 41. Porfiriile - diagnostic, tratament. ... 42. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. ... 43. Riscul oncogen al bolilor metabolice. 1. Obiective: Înțelegerea mecanismelor fiziopatologice ale bolilor metabolice ca bază a diagnosticului și managementului acestora. ... 2. Aptitudini: Înțelegerea și utilizarea diverselor metode de diagnostic și tratament a bolilor metabolice. ... 3. Atitudini: Recunoașterea rolului medicilor de alte specialități în abordarea bolnavilor cu boli de metabolism. Capacitatea de lucru în echipă. ... 4. Rezultate așteptate și competențe: Identificarea persoanelor cu boli metabolice, capacitatea de a diagnostica aceste boli și de a aplica un management efectiv. Evaluarea riscului cardiovascular și a riscului oncogen și abord terapeutic precoce. ... ... Examen evaluativ după aceste 6 luni.

Subtemele IX - X.

IX - NUTRIȚIE CLINICĂ 10 luni Nr. ore curs. 44 Nr. ore practică. 1100 ore 44. Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare. ... 45. Evaluarea nutrițională: Noțiuni de antropometrie, evaluarea aportului și consumului energetic (biochimic, clinic și dietetic), evaluarea compoziției corporale. ... 46. Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică. ... 47. Comportament alimentar normal și pathologic (tulburări de comportament alimentar). Educația nutrițională. ... 48. Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice ... 49. Denutriția. ... 50. Alimentația enterală și parenterală. ... 51. Principii de gastrotehnie. ... 52. Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode. 1. Obiective: Înțelegerea fundamentelor științifice ale recomandărilor nutriționale la omul sănătos și bolnav. Capacitatea de evaluare nutrițională completă. Capacitatea de elaborare a terapiei medicale nutriționale. Familiarizarea cu programele de educație nutrițională. Elaborarea de programe nutriționale de prevenție sau curative. Capacitatea de a genera sau a se integra în cercetarea în nutriție ... 2. Aptitudini: Abilitatea de a stabili diagnosticul și evaluarea stării de nutriție (clinic, biochimic cât și prin tehnici complementare cum ar fi calorimetria indirectă, BIA, metode de determinare a compoziției corporale etc). Capacitatea de a recomanda/elabora tratamentul nutrițional adecvat fiecărei patologii, punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor nutriționale medicale sau chirurgicale. Capacitatea de a desfășura educație medicală nutrițională ... 3. Atitudini: de management a unui serviciu de nutriție. Capacitatea de a lucra în echipă, în interacțiune cu alți medici (medici generaliști și de alte specialități) și para-medicale (dieteticieni, asistente medicale, kinetoterapeuți etc.). Capacități de comunicare ... 4. Rezultate așteptate și competențe: Evaluarea nutrițională și intervenția în: 1. boli ale supraalimentației (obezitate, inclusiv monitorizarea după chirurgia bariatrică, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, dislipidemiile, steatopatite metabolice (NASH), 2. malnutriție (persoana în vârstă, fragilă, cancer, situații de agresiune, insuficiență de organe, boli digestive, spitalizare, boli cronice, deficiențe nutriționale specifice), 3. patologii legate de alimente sau care necesită recomandări dietetice (alergii alimentare specifice, erori înnăscute de metabolism) și 4. tulburări de alimentație (anorexie, bulimia, etc.). ... ... De asemenea, este competent în toate domeniile legate de prevenirea bolilor nutriționale sau condiții pentru care nutriția este un factor predispozant sau de protecție. Examen evaluativ al modulului de nutriție.

Subtema X 2 luni: Integrarea cunoștințelor dobândite în anul 1 (modulul 1) și anul 4 și 5 (modulul 14) Ultimele 2 luni sunt recapitulative și integrative pentru reevaluarea metodologiei cercetării științifice, a capacităților de educație terapeutică și de comunicare și în vederea pregătirii examenului specialității.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Programele de formare se dezvoltă în spirală. Ele trebuie să asigure cunoștințe, competențe practice și atitudinale fundamentale care să crească progresiv responsabilitatea în gestionarea problemelor clinice. Experiența practicii supravegheate din modulele fundamentale/conexe dar și din cele ale specialității dezvoltă judecata și maturitatea clinică. Problemele manageriale, de atitudine, interacțiunea cu pacienții, colegii și autoritățile trebuie de învățat a fi rezolvate. La finalul programului de 5 ani, rezidentul trebuie să fie capabil să practice specialitatea, dar să fie deschis să includă noi cunoștințe și competențe pe parcursul viitoarei cariere. Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobândi 1. Cunoștințe, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale: – efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient ... – Înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic ... – folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționament profesional ... – aplicarea medicinii centrate pe pacient ... – asigurarea siguranței pacientului ... ... 2. Dezvoltare personală: – comportament personal profesional ... – dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice ... – prioritizarea acțiunilor, managementul timpului ... – dezvoltarea autonomiei profesionale ... ... 3. Cercetare științifică și dezvoltare – dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare ... – revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea medicinii bazate pe dovezi ... – aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțământ informat ... – menținerea încrederii ... ... 4. Relații profesionale și parteneriate – lucru în echipă și leadership ... – cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare ... – identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar ... – managementul și promovarea sănătății ... ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Specialitatea Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea cunoștințelor și abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al bolilor metabolice enunțate din tematica și a complicațiilor acute și cronice ale acestora. Include și abordează nutriția individului sănătos, evaluarea stării de nutriție și managementul nutrițional al pacienților cu afecțiuni acute și cronice (diagnosticul, terapia medicală nutrițională și monitorizarea/reintervenția). Specialiștii vor fi capabili să stabilească diagnosticul complet și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat în condițiile unei patologii multiple asociate, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele terapeutice adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, dislipidemiile, sindromul metabolic, patologia cardiovasculară asociată acestora, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică. Specialiștii vor fi capabili să genereze programe de screening și dispensarizare a bolilor metabolice și a problemelor legate de nutriție și să desfășoare activitatea de cercetare în domeniul diabetului zaharat, bolilor metabolice și nutriției. Obiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind: – Principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos) ... – Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică ... – Nutriție individului sănătos ... – Dietoterapie în boli acute și cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc.) ... – Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități) ... – Boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism ... Specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice este caracterizată prin concomitența medicinii de spital i de ambulator, a celei curative dar și preventive. Medicii trebuie să facă față urgențelor specifice bolilor metabolico-nutriționale, dar și urgențelor complicațiilor acestor boli. Ei trebuie să elaboreze, desfășoare și evalueze programe de screening clinic și nutrițional, cât și dispensarizarea activă a persoanelor depistate cu diabet zaharat sau alte boli metabolice și nutriționale. Fiind singurii medici nutriționiști trebuie să aibă cunoștințe și abilități de a gestiona servicii/programe de nutriție și de a educa alți medici sau alte categorii de lucrători în sănătate în acest domeniu.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: – Să aibă abilitățile necesare pentru a comunica eficient cu pacienții și colegii ... – Să aibă o înțelegere profundă a științelor medicale și competențele necesare pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor metabolice într-un sistem independent de practică medicală ... – Să poată face un diagnostic diferențial corect al pacienților cu afecțiuni metabolice pe baza anamnezei, examenului clinic și investigațiilor imagistice/de laborator. ... – Să aibă competența de a efectua/recomanda investigațiile paraclinice specifice specialității. ... – Să poată realiza un plan terapeutic complet pentru pacient, cu o bună cunoaștere a tratamentelor disponibile, inclusiv pentru promovarea sănătății, prevenția bolii și management pe termen lung. ... – Să utilizeze abilitățile de învățare pe termen lung pentru a/și menține la zi cunoștințele ... – Să aibă calitățile de profesor, om de echipă dar și de șef. ... – Să aibă abilități manageriale pentru a dezvolta servicii integrate în domeniul afecțiunilor metabolice. ... – Să aibă capacitatea de a gestiona corect timpul și resursele pentru beneficiul pacienților. ... – Va practica medicina conform normelor de deontologie ale CMR. ... – Va putea deveni automat membru cu drepturi depline al SRDNBM (Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice) ... Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobândi 1. Cunoștințe, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale: – efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient ... – înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic ... – folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționament profesional ... – aplicarea medicinii centrate pe pacient ... – asigurarea siguranței pacientului ... ... 2. Dezvoltare personală: – comportament personal profesional ... – dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice ... – prioritizarea acțiunilor, managementul timpului ... – dezvoltarea autonomiei profesionale ... ... 3. Cercetare științifică și dezvoltare – dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare ... – revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea principiilor bazate pe dovezi ... – aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțământ informat menținerea încrederii ... ... 4. Relații profesionale și parteneriate – lucru în echipă și leadership ... – cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare ... – identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar ... – managementul și promovarea sănătății ... ... Obiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind: – Principalele boli cronice netransmisibile și factorii lor de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos) ... – Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică ... – Nutriție individului sănătos ... – Dietoterapie în boli acute și cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc.) ... – Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități) ... – Boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism ... Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: – probă scrisă DA ... – examen clinic DA ... – probă de abilități/manualități DA ... – probă pe casetă video ± DA ... Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 30%, restul de 70%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. (Anexa I, II, III) La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul respectivului stagiu și îndrumătorul, în funcție de stagiul modulului parcurs. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU și note La finalul anului I de rezidențiat, se va susține o testare care își propune să evalueze cunoștințele teoretice și practice în specialitate. (Anexa IV). Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. Se va elabora o platformă electronică (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, Ministerul Sănătății ca supervizor. La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu: – testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%. ... Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire.

Anexa I Metode didactice Crt. Metode didactice Parametru formativ * Ore (minimum) 1 Autopregătire (tratate, reviste, internet) 1, 2 1,5 ore/zi 2 Educația (de către cadrul didactic) la camera de gardă#, ambulatoriu de specialitate# și la patul bolnavului 1, 2, 3, 4 5.500 ore/5 ani 3 Cursuri 1, 2 225 ore/5 ani 4 Conferințe monodisciplinare 1, 2 30 ore/an 5 Conferințe multidisciplinare, manifestări științifice extraspitalicești 1, 2 40 ore/an 6 Demonstrații și lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat către Diabet, nutriție și boli metabolice) 1, 2, 3 100 ore/an 7 Cercetare 1, 2, 3 60 ore/an 8 Analiza literaturii de specialitate (articole, studii, etc.) 1, 2 45 ore/an 1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență #, ##: pentru modulele specialității de bază, cel puțin 2 gărzi pe lună și cel puțin 1 zi de ambulator

Anexa II Metode de evaluare formativă Crt. Metoda de evaluare Ce se evaluează Cine este abilitat să evalueze Metodologie Frecvența Criterii de apreciere evaluare 1 Observarea activității zilnice - propriu-zisă - evaluare periodică a foilor de observație -evaluare log-book-ului 1, 2, 3, 4 Cadrul didactic îndrumător și Responsabilul de program Vizite zilnice/evaluare directa/ Permanent Calificativ acordat la sfârșitul modulului/stagiului de cadrul didactic îndrumător Confirmarea îndeplinirii obiectivului (Caietul de stagiu și portofoliu) 2 Observarea activității de către responsabilii - studii de caz - lucrări practice - cercetare etc. 1, 2, 4 Cadrul didactic îndrumător și Responsabilul de program Discuție cu responsabilii - studiilor de caz, lucrărilor practice -cercetare etc. Săptămânal Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu 3 Colocvii 1, 2 Cadrul didactic îndrumător Metodologie stabilită de responsabilul de program/modul și aplicată de cadrele didactice La sfârșitul fiecărui modul/stagiu de pregătire Calificativ acordat de cadrul didactic îndrumător și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu și Catalogul examenelor 1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență

Anexa III Metode de evaluare integrativă Crt. Modalitatea de evaluare Ce se evaluează Cine evaluează Metodologia evaluării Frecvența Metoda de apreciere/evaluare 1 Examen scris 1, 2 Responsabil de program/modul Răspunsuri redacționale/cu răspuns multiplu la alegere La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor 2 Examen scris /colocvii 1, 2, 3 Responsabil de program/modul Metodologie stabilită de conducătorul stagiului și aplicată de cadrele didactice La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor 3 Examen practic 1, 2, 3, 4 Responsabil de program/modul Caz clinic La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor 4 Evaluarea capacității de efectuare a manevrelor invazive 1, 2, 4 Cel puțin 2 cadre didactice, cel puțin 2 manevre Responsabil de program în funcție de situația specifică (pacient/simulare La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale Formulare standardizate atașate Caietului de stagiu și în portofoliu 5 Intervievarea colegilor și a pacienților 3 Colegii și pacienții îndrumătorul direct Recomandată Anual Formulare standardizate; concluziile sunt atașate Caietului de stagiu și portofoliului 6 Evaluarea Portofoliului de realizări 1, 4 Responsabilul de program Evaluarea Caietului de stagiu și Portofoliului Anual Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și în portofoliu 1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiența

Anexa IV

Metode de evaluare certificativă La sfârșitul programului de 5 ani, rezidenții susțin un examen complet (probă scrisă, probe clinice și probă practică), care evaluează toate componentele competenței profesionale. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor stagiilor anterioare. Examenul de la sfârșitul programului va fi conceput de către coordonatorii/responsabilii de program din toate centrele universitare care pregătesc rezidenți, în așa fel încât să evalueze uniform/egal nivelul de cunoștințe teoretice și practice și judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist de diabet zaharat, nutritive și boli metabolice este obligat să aibă un înalt nivel de competență. Examenul constă în patru probe: 1. proba scrisă (subiecte de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice); ... 2. două probe clinice (1 caz de Medicină internă și 1 caz de Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice); ... 3. proba practică de interpretare a unor investigații. b. La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu: – testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%. Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire. ... ... ...

TEMATICA DE EXAMEN

TEMATICA SPECIALITĂȚII

TEMATICA DE MEDICINĂ INTERNĂ I. PROBA SCRISĂ ... II - III. DOUĂ PROBE CLINICE ... IV. PROBA PRACTICĂ ... I. PROBA SCRISĂ 1. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor. ... 2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic. ... 3. Pancreasul endocrin, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulinosecreției ... 4. Insulina: structură, mecanism de acțiune. ... 5. Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în reglarea glucozei. ... 6. Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat. ... 7. Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului ... 8. Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice ... 9. Diabetul monogenic; diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat. ... 10. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă ... 11. Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; insulinorezistența generală și localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindrom cu insulinorezistență extremă. ... 12. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrân, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, Optimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală). ... 13. Educația în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare. ... 14. Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluare; pompe de insulină, CGMS, SMBG etc ... 15. Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică. ... 16. Sindroame hiperglicemice acute: Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament. ... 17. Acidoza lactică. Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic ... 18. Hipoglicemiile la persoanele nediabetice. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic ... 19. Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat ... 20. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management. ... 21. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management. ... 22. Neuropatia diabetică periferică și viscerală - screening, diagnostic, management. ... 23. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management. ... 24. Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic. ... 25. Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici. ... 26. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intrași postoperator. ... 27. Prevenția în diabetul zaharat ... 28. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie. ... 29. Obezitatea - etiopatogeneză. ... 30. Managementul obezității. (stilul de viață, abordul cognitiv comportamental, medicație, chirurgia bariatrică). Pacientul post chirurgie metabolică. Prevenția în obezitate ... 31. Obezitatea - factor de risc în patologie. Complicațiile obezității ... 32. Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic. ... 33. Dislipidemiile - etiopatogeneză. ... 34. Managementul dislipidemiilor (preventiv și curativ) ... 35. Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic ... 36. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular. ... 37. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament. ... 38. Hemocromatoza - diagnostic, tratament. ... 39. Boala Wilson - diagnostic, tratament. ... 40. Porfiriile - diagnostic, tratament. ... 41. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. ... 42. Riscul oncogen al bolilor metabolice. ... 43. Ficatul gras non-alcoolic. ... 44. Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare. ... 45. Evaluarea nutrițională: evaluarea consumurilor energetice și a aporturilor (antropometric, biochimic, clinic și dietetic), compoziția corporală. ... 46. Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică. ... 47. Comportament alimentar normal și patologic. Educația nutrițională. ... 48. Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice ... 49. Denutriția. Cauze endogene și exogene. Consecințe și complicații. Evaluare și management ... 50. Alimentația enterală și parenterală. ... 51. Principii de gastrotehnie. ... 52. Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode. ... ... II. PROBA CLINICĂ de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 1. Diabetul zaharat - screening, diagnostic și tratament. ... 2. Complicațiile acute și cronice ale diabetului zaharat - screening, diagnostic și tratament. ... 3. Obezitatea - screening, diagnostic și tratament. ... 4. Dislipidemiile - screening, diagnostic și tratament. ... 5. Hiperuricemiile - screening, diagnostic și tratament. ... ... III. PROBA CLINICĂ de medicină internă 1) Pneumoniile. ... 2) Bronșita cronică. ... 3) Emfizemul pulmonar. ... 4) Astmul bronșic. ... 5) Supurațiile bronbo-pulmonare. ... 6) Cancerul bronbo-pulmonar. ... 7) Tuberculoza pulmonară. ... 8) Miocarditele. ... 9) Valvulopatiile mitrale și aortice. ... 10) Cardiopatie ischemică (angina pectorală și infarctul miocardic). ... 11) Insuficiența cardiacă. ... 12) Aritmiile cardiace. ... 13) Hipertensiunea arterială (esențiala și secundară). ... 14) Sindromul de ischemie periferică acută și cronică. ... 15) Tromboflebite și tromboembolismul pulmonar. ... 16) Ulcerul gastric și duodenal. ... 17) Cancerul gastric. ... 18) Diareea și constipația. ... 19) Cancerul de colon și rectosigmoidian. ... 20) Rectocolita ulcero - hemoragica. ... 21) Litiaza biliară. ... 22) Colecistita acută. ... 23) Hepatita cronică. ... 24) Ciroza hepatică. ... 25) Pancreatitele acute și cronice. ... 26) Glomerulonefritele acute și cronice. ... 27) Pielonefritele acute și cronice. ... 28) Insuficiența renală acută și cronică. ... 29) Litiaza urinară. ... 30) Anemiile. ... 31) Accidentele vasculare cerebrale. ... ... IV. PROBA PRACTICĂ 1. Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, clinic, biologic, dietetic) ... 2. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii). ... 3. Evaluarea riscului cardiovascular și metabolic. ... 4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei. ... 5. Profilul glicemic - tehnica și interpretare. ... 6. Spectrul lipidic plasmatic - tehnica și interpretare. ... 7. Explorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearance creatininic). ... 8. Oftalmoscopia directă - tehnică și interpretare. ... 9. Explorarea echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic - tehnică și interpretare. ... 10. Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente). ... 11. Evaluare prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare. ... 12. Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup. ... 13. Principii de gastrotehnie. ... 14. Anchetele alimentare. ... 15. Metodologia testului de toleranță la glucoza oral. ... 16. Screeningul familial în bolile metabolice. ... 17. Metodologia cercetării epidemiologice. ... ... Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) – Efectuarea și interpretarea TTGO (cu 75g și 100 g glucoză) ... – Folosirea glucometrului și interpretarea unui profil glicemic ... – Folosirea seringii de insulină ... – Folosirea penurilor de insulină ... – Folosirea dispozitivelor de injectare a GLP1Ra ... – Montarea unei pompe de insulină și setarea ratelor de infuzie și a bolusurilor ... – Montarea unui senzor CGMS și interpretarea rezultatelor ... – Determinarea compoziției corporale cu ajutorul dispozitivelor bazate pe bioimpedanță ... – Evaluarea stării de nutriție, antropometrie - inclusiv măsurarea circumferințelor și pliurilor cutanate (calliper), determinarea HGS, completarea și interpretarea unui chestionar SGA evaluare clinică și biochimică, aplicarea și interpretarea chestionarelor privind starea de nutriție ... – Evaluare nutrițională individuală și în colectivități pe baza de anchete alimentare (chestionare) ... – Alcătuirea planului de alimentație sănătoasă pentru diverse grupe de vârstă, pentru sportivi, gravide, comunități ... – Alcătuirea planului de intervenție nutrițională în diferite afecțiuni acute și cronice ... – Calculul riscului cardio-metabolic ... – Oftalmoscopia directă pentru screeningul retinopatiei diabetice ... – Efectuarea testelor de sensibilitate periferică pentru diagnosticul neuropatiei diabetice ... – Efectuarea și interpretarea ECG, inclusiv căutarea elementelor de neuropatie autonoma cardiacă ... – Efectuarea indicelui glezna/braț ... – Efectuarea de teste pentru diagnosticul precoce al neuropatiei autonome (reflex galvanic al pielii etc.) ... – Publicarea a minim 3 abstracte și 2 articole de specialitate, în volumele congreselor naționale sau internaționale, respectiv în reviste naționale sau internaționale indexate. ... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității – Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional) Medicul specialist în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE are următoarele competențe profesionale: ● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de diabet zaharat la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator. Managementul clinic include recomandări de dietă și alte elemente ale stilului de viață, educația terapeutică, prescrierea tuturor claselor de medicamente antihiperglicemiante și al dispozitivelor medicale pentru administrarea medicației și monitorizarea glicemică în conformitate cu reglementările în vigoare; tratamentul complicațiilor acute specifice; ● screening-ul, monitorizarea și tratamentul complicațiilor cronice cu excepția tratamentelor care intră în competența exclusivă a altor specialități (terapia LASER, injecțiile intravitreene, intervenții chirurgicale oftalmologice, dializa și transplantul renal, chirurgia piciorului diabetic, intervenții de revascularizare), tratamentul factorilor de risc asociați (hipertensiune arterială, dislipidemii) ● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de dislipidemii la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator. ● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al supraponderii și obezității la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator, inclusiv prescrierea de medicație specifică și stabilirea indicației pentru chirurgia bariatrică/metabolică la pacienții cu obezitate cu sau fără comorbidități. ● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tulburărilor de nutriție la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator. ● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al sindromului metabolic la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator. ● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic hiperuricemiilor la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator. ● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al hemocromatozei, porfiriilor și erorilor înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. ● evaluare, prescrierea și monitorizarea terapiei medicale nutriționale în boli acute și cronice, inclusiv nutriția enterală și parenterală, ● evaluarea nutrițională și recomandări de alimentație la persoanele sănătoase Proceduri care intră în competența medicului specialist în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: ● oftalmoscopie directă; efectuarea și interpretarea retinofotografiei - pentru screeningul etinopatiei diabetice ● teste de sensibilitate semicantitativă - pentru screeningul neuropatiei diabetice periferice ● testarea neuropatiei autonome ● măsurarea indicelui gambă-braț ● efectuarea și interpretarea ECG ● folosirea glucometrelor, testarea glicemiei și urmărirea profilului de SMBG ● montarea de sisteme de monitorizare continuă a glucozei și interpretarea rezultatelor ● montarea și monitorizarea tratamentului cu pompă de insulină ● evaluarea stării de nutriție, inclusiv prin metode de analiză corporeală (efectuare și interpretare bioimpedanță, interpretare DEXA) ● educația terapeutică a pacientului cu boli metabolice ● educație terapeutică nutrițională individuală și de grup ... ... 2.2. Obligații – ETICE, DEONTOLOGICE ... – PROFESIONALE ... – Obligațiile etice și deontologice sunt cele prevăzute de Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România ... – Obligații profesionale: medicul acționează potrivit specialității, competențelor și practicii pe care le are, cu excepția unor cazuri de urgență vitală, cu respectarea legilor și reglementărilor în vigoare. ... ... 2.3. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist; 1. Ultrasonografie abdominală ... 2. Ecografie vasculară Doppler ... ... 2.4. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist. Obținerea competențelor următoare este asigurată prin susținerea examenelor de competență, ulterior examenului de specialitate: 1. Ecografie vasculară la pacientul diabetic ... 2. Ecografie abdominală pacientul diabetic ... 3. Sexologie la pacientul diabetic ... 4. EMG la pacientul diabetic ... ... ... PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, NUME, PRENUME: PROF UNIV. DR. BABEȘ AUREL SEMNĂTURA: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATE ENDOCRINOLOGIE 1.1. DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin. De asemenea, specialiștii endocrinologi vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, patologia metabolică cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu. ... 1.2. DURATA STAGIILOR - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 150 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitară (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice. Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor: 1. asistență pasivă 2. necesită supraveghere atentă 3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere 4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere 5. abilitate de a superviza și de a preda procedura ... 1.3. STRUCTURA STAGIILOR A. Stagii generale - 1 an și 2 luni Cardiologie 3 luni Gastroenterologie 3 luni Pediatrie 3 luni La alegere: medicină internă, nefrologie sau psihiatrie 3,5 luni Genetica medicală 1 luna Bioetica 0.5 luni ... B. Stagii de specialitate - 3 ani și 10 luni Diabet zaharat și boli de nutriție 12 luni Endocrinologie – Endocrinologie adulți 24 luni ... – Endocrinologie pediatrică 7 luni ... – Echografie endocrină 3 luni ... ... ...

Tematica lecțiilor conferință: I. BAZELE ENDOCRINOLOGIEI 1. Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare. ... 2. Controlul genetic al sintezei hormonale. ... 3. Receptorul hormonal și patologia de receptor. ... 4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine ... ... II. HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA 1. Hipotalamus - anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine. ... 2. Adenohipofiza și neurohipofiza - anatomie, embriologie și genetică, fiziologie, hormonii adenohipofizări (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglarea secreției). ... 3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar, inclusiv examenul histopatologic și imunohistochimic. ... 4. Tumorile hipofizare - etiopatogenie, clasificare, metode de evaluare și diagnostic, diagnostic diferențial. ... 5. Mijloace de tratament în tumorile hipofizare: chirurgie, tratament medicamentos, radioterapie. ... 6. Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină. ... 7. Acromegalia și gigantismul. ... 8. Boala Cushing. ... 9. Adenoame hipofizare nefuncționale. ... 10. Alte adenoame hipofizare funcționale: tireotropinom, gonadotropinom. ... 11. Neurohipofiza - anatomie, embriologie, fiziologie, hormonii neuro-hipofizări (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare). ... 12. Diabetul insipid. ... 13. Hiponatremia. Sindromul secreției inadecvate de ADH. ... 14. Craniofaringiomul: etiopatogenie, clasificare, diagnostic pozitiv și diagnostic diferențial, tratament. ... 15. Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament). ... 16. Apoplexia hipofizara ... 17. Sindromul de izolare hipofizară și hipofizita limfocitară (inclusiv cea iatrogena, post anticorpi anti CTLA-4) ... 18. Hipogonadismul hipogonadotrop (inclusiv sindromul Kallman). ... 19. Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale). ... ... III. CREȘTEREA ȘI TULBURĂRILE DE CREȘTERE 1. Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adult ... 2. Controlul genetic al creșterii. Controlul hormonal al creșterii. Factorii de mediu și creșterea ... 3. Evaluarea creșteriitehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale. ... 4. Statura mică 1. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statură mică pentru referire spre diagnostic în practica clinică pediatrică ... 2. Statura mică de etiologie cunoscută: statura mică de cauză primară: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale - etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 3. Nanismul prin SGA nerecuperat: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 4. Statura mică de cauză secundară - boli nonendocrine (digestive, insuficiență renală cronică, boli cardio-vasculare, rahitismul etc.). ... 5. Statura mică de cauză secundară - boli endocrine non GH-IGF1 dependente: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 6. Statura mică datorată tulburării axei GH-IGF1 (deficitul și rezistența la GH, deficitul primar de IGF, rezistența la IGF1): etiopatogenie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, complicații, tratament ... 7. Statura mică de etiologie necunoscută (nanismul idiopatic, ISS): clasificare (forma familială și non-familială). Diagnosticul și managementul ISS ... 8. Tratamentul staturii mici cu rhGH și rh IGF1 ... 9. Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult -management ... ... 5. Statura înaltă - etiologie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 6. Mixedemul congenital: etiologie, fiziopatologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; complicații, tratament ... ... IV. TIROIDA 1. Date de anatomie, embriologie și histologie ... 2. Sinteza hormonilor tiroidieni ... 3. Transportul și metabolizarea hormonilor tiroidieni ... 4. Acțiunile hormonilor tiroidieni (fiziologie și sindroamele de rezistență la hormonii tiroidieni) ... 5. Reglarea funcției tiroidiene ... 6. Calcitonina ... 7. Evaluarea funcției tiroidiene (clinica, probe de laborator, imagistică) ... 8. Hipotiroidismul adultului 1. Definiție și clasificare ... 2. Etiopatogenia bipotiroidismului ... 3. Fiziopatolgia bipotiroidismului ... 4. Clinica bipotiroidismului ... 5. Diagnosticul paraclinic (biochimic, imagistica) ... 6. Diagnosticul pozitiv și diferențial ... 7. Evoluția și complicațiile hipotiroidismului ... 8. Tratamentul hipotiroidismului (la adult, vârstnic și la femeie în sarcină) ... 9. Coma mixedematoasă ... ... 9. Hipertiroidismul/Tireotoxicoza 1. Definiție și clasificare ... 2. Etiopatogenie ... 3. Fiziopatologie ... 4. Clinica hipertiroidismului ... 5. Diagnosticul paraclinic (pozitiv, etiologic și diferențial) ... 6. Evoluția și complicațiile tireotoxicozei ... 7. Tratamentului tireotoxicozei cu hiperfuncție tiroidiană a. Metode igieno-dietetice ... b. Tratamentul medicamentos (clase de medicamente utilizate, posologie, reacții adverse) ... c. Tratamentul chirurgical ... d. Radioiodoterapia ... ... 8. Tireotoxicoza și sarcina ... 9. Boala Graves Basedow a) Definiție și etiopatogenie ... b) Diagnostic pozitiv clinic și de laborator ... c) Oftamopatia Graves - clinica, stadializare și monitorizare ... d) Particularități ale tratamentului în Boala Basedow ... e) Tratamentul și monitorizarea Oftalmopatiei Graves ... ... 10. Gușa multinodulară hipertiroidizată - particularități de diagnostic și tratament ... 11. Nodulul tiroidian autonom (Sindromul Plummer) - particularități de diagnostic și tratament ... 12. Tratamentului tireotoxicozei fără hiperfuncție tiroidiană ... 13. Tiroiditele 1. Tiroidita cronică autoimună ... 2. Tiroidita Riedl ... 3. Tiroidita acută ... 4. Tiroidita subacută ... 5. Tiroidita painless ... ... 14. Criza tireotoxica a) Etiologie și factori precipitanți ... b) Fiziopatologie ... c) Tratament ... ... ... 10. Patologia tiroidiană indusă de excesul de iod (amiodarona, substanțe de contrast, suplimente alimentare etc.) ... 11. Patologia deficitului de iod 1. Definiție, nomenclatura, importanța ... 2. Evaluarea statusului aportului de iod într-o populație ... 3. Deficitul de iod în etapele vieții (nou-născut, copil, adult, gravidă) ... 4. Definiția și epidemiologia gușii endemice ... 5. Etiopatogenia gușii endemice ... 6. Fiziopatologia gușii endemice ... 7. Clinica gușii endemice; clasificarea OMS a gușii endemice ... 8. Investigații paraclinice în gușa endemică ... 9. Diagnosticul pozitiv și diferențial al gușii endemice ... 10. Formele clinice ale cretinismului endemic ... 11. Profilaxia și tratamentul afecțiunilor datorate deficitului de iod ... ... 12. Nodulul tiroidian și gușa netoxică 1. Gușa difuză a) Etiologie și fiziopatologie ... b) Manifestări clinice ... c) Diagnostic paraclinic ... d) Tratament și monitorizare ... ... 2. Gușa multinodulară netoxică a) Etiologie și fiziopatologie ... b) Manifestări clinice ... c) Diagnostic paraclinic ... d) Tratament și monitorizare ... ... 3. Nodulul tiroidian unic netoxic a) Epidemiologie, clasificare ... b) Etiologie și fiziopatologie ... c) Manifestări clinice ... d) Diagnosticul pozitiv paraclinic (biochimic, imagistic, FNAB). Indicațiile efectuării FNAB ... e) Diagnostic diferențial ... f) Tratamentul și monitorizarea nodulilor tiroidieni ... ... ... 13. Cancerul tiroidian 1. Definiție și epidemiologie ... 2. Clasificare ... 3. Factori de risc pentru dezvoltarea carcinomului tiroidian ... 4. Carcinomul tiroidian bine diferențiat 1. Etiologia și patogenia carcinomului tiroidian bine diferențiat ... 2. Anatomie patologică ... 3. Clinica carcinomului tiroidian bine diferențiat ... 4. Probe de laborator utile pentru diagnostic și monitorizare ... 5. Diagnosticul pozitiv (inclusiv stadializare) și diferențial ... 6. Tratament (chirurgical, ablativ cu radioiod) și complicațiile tratamentului; monitorizare tratament ... 7. Managementul pacienților cu boala recurentă sau cu metastaze la distanță ... ... ... 14. Carcinomul medular tiroidian 1. Definiție și epidemiologie ... 2. Etiologia și patogenia carcinomului medular tirodian ... 3. Carcinomul medular tiroidian sporadic ... 4. Carcinomu medular tiroidian familial ... 5. Sindroamele de neoplazie multiplă - MEN2A și MEN2B ... 6. Clinica carcinomului medular tiroidian ... 7. Diagnosticul pozitiv și diferențial. Stadializare ... 8. Screeningul genetic pentru mutații germinale RET - indicații, metode, monitorizare ... 9. Tratamentul carcinomului medular ... 10. Monitorizarea pacienților cu carcinom medular tiroidian sporadic sau familial ... ... 15. Carcinomul tiroidian anaplazic 1. Clinica carcinomului tiroidian anaplazic ... 2. Diagnosticul pozitiv și diferențial ... 3. Tratament și monitorizare ... 4. Prognostic ... ... 16. Limfomul tiroidian și alte tumori rare tiroidiene (inclusiv metastaze alte altor tumori maligne) ... ... V. PARATIROIDA 1. Date de anatomie, embriologie și histologie ... 2. Parathormonul 1. Structura, secreția și reglarea secreției de parathormon ... 2. Acțiunile PTH la nivelul metabolismului fosfocalcic ... 3. PTHrP ... ... 3. Alți hormoni implicați în homeostazia calciului ... 4. Hipercalcemia 1. Definiție ... 2. Etiologia hipercalcemiei a) Clasificare ... b) Hipercalcemia hipocalciurica familială ... c) Boala Jansen ... d) Hipercalcemia asociată cu bolile maligne ... e) Hipercalcemia din alte boli endocrine ... ... 3. Clinica hipercalcemiei acute și cronice ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial ... 5. Tratamentul hipercalcemiei ... ... 5. Hipocalcemie 1. Definiție ... 2. Etiologiahipocalcemiei ... 3. Manifestările clinice ale hipocalcemiei ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial ... 5. Tratamentul hipocalcemiei ... ... 6. Hiperparatiroidismul primar 1. Definiție și epidemiologie ... 2. Etiologia hiperparatiroidismului. Defecte genetice asociate cu hiperparatiroidismul ... 3. Fiziopatologie ... 4. Anatomie patologică ... 5. Manifestări clinice în hiperparatiroidism ... 6. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic) ... 7. Diagnostic diferențial ... 8. Evoluția naturală și complicațiile hiperparatiroidismului primar ... 9. Tratamentul hiperparatiroidismului primar ... ... 7. Hiperparatiroidismul secundar 1. Definiție, etiopatogenie ... 2. Fiziopatologie ... 3. Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial ... 4. Tratament și monitorizare ... ... 8. Hiperparatiroidismul terțiar 1. Definiție, etiopatogenie ... 2. Fiziopatologie ... 3. Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial ... 4. Tratament și monitorizare ... ... 9. Hipoparatiroidismul 1. Definiție ... 2. Clasificare etiopatogenică a) Hipoparatiroidismul ereditar ... b) Hipoparatiroidismul dobândit ... c) Pseudohipoparatiroidismul ... d) Pseudopseudohipoparatiroidismul ... ... 3. Fiziopatologie ... 4. Manifestările clinice ... 5. Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial ... 6. Tratament și monitorizare ... ... ... VI. OSTEOPOROZA ȘI BOLILE METABOLICE OSOASE 1. Structura și metabolismul osului 1. Remodelarea osoasă și factorii care o controlează ... 2. Metabolismul calciului ... 3. Metabolismul fosforului ... 4. Metabolismul magneziului ... 5. Vitamina D - sinteza, metabolism și acțiuni ... ... 2. Definiția osteoporozei ... 3. Epidemiologia osteoproozei ... 4. Etiologia osteoporozei 1. Osteoporoza de postmenopauza ... 2. Osteoporoza de vârstă ... 3. Osteoporoza secundară excesului de glucocorticoizi ... ... 5. Factori de risc pentru fractura osteoporotică. Evaluarea riscului de fractură -FRAX ... 6. Diagnosticul pozitiv al osteoporozei 1. Indicațiile și metodele utilizate pentru evaluarea masei și a calității osoase ... 2. Markerii biochimici ai turnoverului osos ... ... 7. Diagnosticul diferențial ... 8. Evoluție naturală și complicații ... 9. Tratament 1. Măsuri igieno-dietetice; profilaxia traumatismelor prin cădere ... 2. Indicațiile tratamentului antiosteoporotic ... 3. Tipuri de medicație utilizată, indicații și contraindicații; reacții adverse ... 4. Tratamentul fracturii osteoporotice ... 5. Prevenția și tratamentul osteoporozei cortizonice ... ... 10. Monitorizarea pacientului cu osteoporoza ... 11. Alte boli metabolice osoase: 1. Osteomalacia și rahitismul ... 2. Osteogenesis imperfectă ... 3. Boala Paget osoasă ... ... ... VII. SUPRARENALELE 1. Corticosuprarenalele 1. Anatomia macro și microscopică și embriologia corticosuprarenalelor ... 2. Reglarea secreției hormonilor steroizi suprarenali ... 3. Steroidogeneza ... 4. Metabolizarea cortizolului și a hormonilor androgeni suprarenali ... 5. Acțiunile hormonilor corticosuprarenali ... 6. Sindromul Cushing 1. Etiopatogenie și incidența diverselor forme etiologice ... 2. Fiziopatologia excesului de glucocorticoizi ... 3. Manifestările clinice în sindromul Cushing ... 4. Investigațiile paraclinice în sindromul Cushing ... 5. Diagnosticul pozitiv al sindromului Cushing ... 6. Diagnosticul diferențial al sindromului Cushing ... 7. Evoluție și complicații ... 8. Tratamentul sindromului Cushing ... 9. Tratamentul bolii Cushing ... 10. Tratamentul celorlalte forme de sindrom Cushing ACTH dependent ... 11. Tratamentul sindromului Cushing ACTH independent ... ... 7. Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn) 1. Epidemiologia hiperaldosteronismului primar ... 2. Etiopatogenia hiperaldosteronismului primar ... 3. Fiziopatologia excesului de aldosteron ... 4. Manifestările clinice ale excesului de mineralocorticoizi ... 5. Investigații paraclinice în hiperaldosteronismul primar ... 6. Diagnosticul pozitiv al hiperaldosteronismului primar ... 7. Testul de screening și indicații ... 8. Teste de confirmare a hiperaldosteronismului primar ... 9. Diagnosticul diferențial al hiperaldosteronismului primar ... 10. Evoluție și complicații ale hiperaldosteronismului ... 11. Tratamentul hiperaldosteronismului primar ... ... 8. Incidentalomul suprarenal 1. Definiția incidentalomului suprarenal ... 2. Etiologia incidentalomului suprarenal ... 3. Investigații hormonale în incidentalomul suprarenal ... 4. Imagistica în incidentalomul suprarenal ... 5. Tratamentul incidentalomului suprarenal ... ... 9. Carcinomul suprarenal 1. Epidemiologia și etiopatogenia carcinomului suprarenal ... 2. Histopatologia și imunohistochimia carcinomului suprarenal ... 3. Stadializarea carcinomului suprarenal ... 4. Diagnosticul pozitiv al carcinomului suprarenal ... 5. Tratamentul carcinomului suprarenal ... ... 10. Insuficiența corticosuprarenală primară 1. Epidemiologia și etiopatogenia bolii Addison ... 2. Fiziopatologia insuficienței corticosuprarenale primare ... 3. Tabloul clinic al insuficienței corticosuprarenale primare ... 4. Investigații paraclinice în boala Addison ... 5. Diagnosticul pozitiv și diferențial al bolii Addison ... 6. Tratamentul insuficienței corticosuprarenale primare ... 7. Insuficiența corticosuprarenala acută a) Factori determinanți ... b) Tratamentul insuficienței corticosuprarenale acute ... ... ... 11. Hiperplazia adrenală congenitală 1. Epidemiologie și etiopatogenia hiperplaziei adrenale congenitale ... 2. Clasificarea și fiziopatologia hiperplaziei adrenale congenitale ... 3. Manifestările clinice ale hiperplaziei adrenale congenitale ... 4. Investigații paraclinice în hiperplazia adrenală congenitală ... 5. Deficitul de 21 hidroxilaza a) Clasificare, manifestări clinice ... b) Investigații paraclinice ... c) Diagnostic pozitiv și diferențial ... d) Screeningul neonatal ... ... 6. Tratamentul hiperplaziei adrenale congenitale ... 7. Evoluție și complicații ... ... 12. Corticoterapia 1. Indicațiile corticoterapiei ... 2. Reacții adverse ale corticoterapiei ... 3. Clasificarea preparatelor cortizonice (după durata efectului, potența antiinflamatoare și supresia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian, echivalența dozelor) ... 4. Reguli ale corticoterapiei pentru prevenirea efectelor adverse ... 5. Întreruperea corticoterapiei prelungite ... ... ... 2. Medulosuprarenalele 1. Anatomia medulosuprarenalelor ... 2. Fiziologia medulosuprarenalelor 1. Biosinteza catecolaminelor ... 2. Receptorii adrenergici și acțiunile catecolaminelor ... 3. Metabolizarea catecolaminelor ... ... 3. Feocromocitomul 1. Nomenclaturafeocromocitom/paragangliom ... 2. Epidemiologia, etiopatogenia feocromocitomului ... 3. Tabloul clinic al feocromocitomului ... 4. Diagnosticul biochimic al feocromocitomului ... 5. Imagistica feocromocitomului ... 6. Diagnosticul genetic al feocromocitomului ... 7. Tratamentul feocromocitomului ... ... ... 3. Hipertensiunea arterială secundară endocrină 1. Etiologia hipertensiunii arteriale secundare endocrine 1. Feocromocitomul ... 2. Sindromul Cushing ... 3. Hiperaldosteromismul primar ... 4. Hiperplazia adrenală congenitală ... 5. Excesul aparent de mineralocorticoizi, sindromul Liddle ... 6. Rezistența la glucocorticoizi ... 7. Acromegalia ... 8. Hiperparatiroidismul ... 9. Patologia tiroidiană ... 10. Hipertensiunea arterială medicamentoasă ... ... ... ... VIII. OVARUL 1. Anatomia și dezvoltarea ovarului ... 2. Hormonologia ovariană 1. Steroidogeneza ovariană ... 2. Efectele steroizilor ovarieni ... 3. Hormonii peptidici ovarieni ... ... 3. Fiziologia ciclului menstrual normal 1. Definiție ... 2. Axa bipotalamo-bipofizaro-ovariană ... 3. Fazele ciclului ovarian; modificările ovariene în cursul ciclului menstrual normal ... 4. Modificările uterine în cursul ciclului menstrual normal ... ... 4. Tulburările ciclului menstrual 1. Nomenclatura tulburărilor ciclului menstrual ... 2. Amenoreea 1. Clasificarea etiologică a amenoreei ... 2. Evaluarea clinică a unei femei cu amenoree ... 3. Algoritm de investigații în amenoreea primară/secundară ... 4. Complicațiile deficitului de estrogeni ... 5. Tratamentul amenoreei ... 6. Amenoreea hipotalamică ... 7. Amenoreea datorată unor anomalii anatomice ... ... 3. Sângerările uterine disfuncționale 1. Definiție, etiopatogenie ... 2. Tratament ... ... 4. Sindromul ovarelor polichistice 1. Definiție, etiopatogenie ... 2. Anatomopatologie, fiziopatologia sindromului ovarelor polichistice ... 3. Tabloul clinic în sindromul ovarelor polichistice ... 4. Investigații paraclinice în sindromul ovarelor polichistice ... 5. Diagnosticul pozitiv și diferențial în sindromul ovarelor polichistice ... 6. Evoluție, complicații ale sindromului ovarelor polichistice ... 7. Tratamentul sindromului ovarelor polichistice ... ... 5. Hirsutismul și virilizarea 1. Definiții, fiziopatologia excesului de androgeni ... 2. Diagnosticul hirsutismului și virilizării ... 3. Etiologia hirsutismului ... 4. Investigații paraclinice la pacientele cu hirsutism ... 5. Tratamentul hirsutismului ... ... 6. Insuficiența ovariană prematură 1. Definiție, etiopatogenie ... 2. Tabloul clinic în insuficiența ovariană prematură ... 3. Investigații paraclinice în insuficiența ovariană prematură ... 4. Diagnosticul pozitiv și diferențial în insuficiența ovariană prematură ... 5. Tratamentul insuficienței ovariene premature ... ... 7. Menopauza 1. Definiție, epidemiologie ... 2. Modificări hormonale caracteristice menopauzei ... 3. Modificări clinice imediate asociate menopauzei ... 4. Riscuri de boală pe termen lung ale menopauzei ... 5. Osteoporoza postmenopauză ... 6. Bolile cardiovasculare ... 7. Tratamentul hormonal al menopauzei ... 8. Căi și regimuri de administrare ale tratamentului hormonal al menopauzei ... 9. Indicațiile tratamentului hormonal al menopauzei ... 10. Contraindicațiile tratamentului hormonal al menopauzei ... 11. Riscurile legate de tratamentul hormonal al menopauzei conform studiilor epidemiologice ... ... ... ... IX. CONTRACEPȚIA HORMONALĂ 1. Metode contraceptive la femei ... 2. Eficacitatea metodelor contraceptive feminine ... 3. Contraceptivele estroprogestative 1. Noțiuni de farmacologie ... 2. Mecanismul de acțiune al contraceptivelor orale ... 3. Efectele benefice non-contraceptive al contraceptivelor orale combinate ... 4. Efectele secundare ale anticoncepționalelor orale ... 5. Riscurile potențiale ale contraceptivelor orale estroprogestative ... 6. Contraindicațiile contraceptivelor orale estroprogestative ... ... 4. Contraceptivele progestative ... 5. Contracepția de urgență ... 6. Contracepția masculină ... ... X. INFERTILITATEA CUPLULUI 1. Definiție, nomenclatura ... 2. Etiologia infertilității cuplului ... 3. Investigarea cuplului infertil ... 4. Infertilitatea masculină 1. Cauzele infertilității masculine ... 2. Evaluarea infertilității masculine ... 3. Tratamentul infertilității masculine ... ... 5. Infertilitatea feminină 1. Etiologie ... 2. Clasificarea OMS a anovulației ... 3. Evaluarea infertilității feminine ... 4. Tratamentul infertilității feminine ... ... ... XI. TESTICULUL 1. Anatomia și dezvoltarea testiculului ... 2. Hormonologia testiculului 1. Steroidogeneza testiculului ... 2. Efectele steroizilor testiculari ... 3. Hormonii peptidici testiculari ... ... 3. Fiziologiaspermatogenezei; spermograma normală ... 4. Axa hipotalamo-hipofizo-testiculară ... 5. Clasificarea etiologică a insuficienței testiculare ... 6. Tabloul clinic al insuficienței testiculare ... 7. Metode de investigație în insuficiența testiculară ... 8. Complicațiile deficitului de testosteron; ... 9. Tratamentul deficitului de testosteron: metode, indicații, contraindicații, riscuri; monitorizare ... 10. Deficitul de testosteron la bărbatul vârstnic: tablou clinic, investigații, tratament ... 11. Tumorile testiculare: etiopatogenie, tablou clinic, investigații, tratament ... 12. Ginecomastia: etiologie, investigații; diagnostic diferențial, tratament ... ... XII. MODULAREA HORMONALĂ ÎN CANCERELE HORMONODEPENDENTE: 1. Modularea hormonală în cancerul de sân ... 2. Modularea hormonală în cancerul de prostată ... ... XIII. DIFERENȚIEREA SEXUALĂ 1. Determinismul și diferențierea sexuală normală ... 2. Tulburări de dezvoltare sexuală 1. Cromozomopatii sexuale a) Sindromul Klinefelter: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament ... b) Sindromul Turner: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament ... c) Disgeneziile gonadale mixte, hermafroditismul adevărat: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament ... ... 2. Tulburări de dezvoltare sexuală 46XY a) Tulburări de dezvoltare testiculară (disgeneziile testiculare): Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament ... b) Tulburări de sinteză și acțiune androgenica: etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament ... c) Alte forme izolate: Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism etc. - etiologie; investigații; diagnostic, tratament ... ... 3. Tulburări de dezvoltare sexuală 46 XX: tulburări de dezvoltare ovariană; exces androgenic intrauterin - etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament ... ... 3. Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală: algoritm de investigare, principii de tratament ... ... XIV. PUBERTATEA 1. Pubertatea normală 1. Genetica și reglarea neuroendocrină a debutului pubertar ... 2. Pubertatea normală - biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular ... 3. Adrenarha și telarha precoce ... ... 2. Pubertatea precoce 1. Pubertatea precoce centrală, GnRH dependența: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament ... 2. Pubertatea precoce periferică (izoși contrasexuală) la fete: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament ... 3. Pubertatea precoce periferică (izoși contrasexuală) la băieți: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament ... ... 3. Pubertatea întârziată - etiologie, algoritm de diagnostic, tratament ... ... XV. COMPORTAMENTUL SEXUAL 1. Motivația sexuală ... 2. Fiziologia actului sexual ... 3. Disfuncțiile sexuale feminine: clasificare, diagnostic, tratament ... 4. Disfuncțiile sexuale masculine. Disfuncția erectilă: clasificare, diagnostic, tratament ... 5. Tulburări de identitate sexuală ... 6. Managementul pacientului cu disfuncție sexuală ... ... XVI. OBEZITATE ȘI TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR 1. Reglarea apetitului ... 2. Compoziția corporala și rolul metabolic al țesutului adipos ... 3. Forme genetice de obezitate ... 4. Obezitatea de cauză endocrină și cea iatrogenă: diagnostic, etiopatogenie, complicații, tratament ... 5. Obezitatea de aport: definiție, diagnostic, etiopatogenie, complicații, tratament ... 6. Sindromul metabolic: definiție, etiopatogenie, diagnostic, complicații, tratament ... 7. Anorexia nervosa și bulimia: definiție, etiopatogenie, diagnostic, complicații, tratament ... ... XVII. PARTICULARITĂȚI ALE DIABETULUI ZAHARAT SECUNDAR ENDOCRIN (ETIOPATOGENIE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT): 1. Acromegalia ... 2. Sindromul Cushing ... 3. Hipertiroidia ... 4. Feocromocitomul ... 5. Analogii de somatostatin - pasireotid ... ... XVIII. MEN - NEOPLAZIILE ENDOCRINE MULTIPLE 1. Definiție ... 2. Clasificare ... 3. MEN1 1. Definiție ... 2. Etiopatogenie. Gena Meninei. Indicații de screening genetic. ... 3. Manifestări clinice, evoluție naturală ... 4. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic și genetic) ... 5. Tratament și monitorizare pacienți ... 6. Particularități ale hiperparatiroidismului în MEN1 ... 7. Particularități ale adenoamelor hipofizare în MEN1 ... 8. Tumori adrenale în MEN1 ... 9. Tumori neuroendocrine din MEN1 ... ... 4. MEN2 1. Definiție și clasificare ... 2. Etiopatogenie. Gena RET. Indicații de screening genetic. ... 3. Manifestări clinice, evoluția naturală ... 4. Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic și genetic) ... 5. Tratament și monitorizare pacienți. ... 6. MEN2A ... 7. MEN2B ... 8. Carcinomul Medular Tiroidian Familial Izolat ... 9. Particularități ale Carcinomului Medular Tiroidian în MEN2. Indicațiile tiroidectomiei profilactice ... 10. Particularități ale hiperparatiroidismului în MEN2 ... 11. Particularități al feocromocitomului în MEN2 ... ... 5. MEN4 ... 6. FIPA - adenoamele hipofizare familiale izolate ... 7. Sindromul Von-Hippel Lindau ... 8. Neurofibromatoza ... 9. Complexul Carney ... ... XIX. SINDROAMELE SDR POLIGLANDULARE AUTOIMUNE 1. Definiție ... 2. Clasificare ... 3. Sindrom poliglandular de tip I 1. Definiție, epidemiologie ... 2. Etiopatogenie. Gena AIRE. ... 3. Manifestări clinice ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial. Screening-ul familial. ... 5. Tratament și monitorizare ... 6. Candidoza muco-cutanată ... 7. Hipoparatiroidismul ... 8. Insuficiența adrenală ... 9. Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip I ... ... 4. Sindromul poliglandular de tip II 1. Definiție, epidemiologie. ... 2. Etiopatogenie. ... 3. Manifestări clinice ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial. Screening-ul familial. ... 5. Tratament și monitorizare ... 6. Insuficiența adrenală ... 7. Tiroidita cronică autoimună ... 8. Hipofizita limfocitară ... 9. Insuficiența gonadală ... 10. Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip II ... ... ... XX. TUMORI NEUROENDOCRINE (NET): 1. Definiție, clasificarea NET ... 2. Clinica NET. Sindromul carcinoid ... 3. Biomarkerii NET ... 4. Diagnosticul imagistic în NET ... 5. Etiopatogenia și fiziopatologia NET. Sindroame genetice asociate cu NET. ... 6. Diagnosticul histopatologic și imunohistochimia. ... 7. Diagnosticul pozitiv și diferențial ... 8. Evoluția și complicațiile NET. Boala carcinoida cardiacă ... 9. Tratamentul NET 1. Chirurgia NET ... 2. Tratamentul medicamentos (analogii de somatostatin, interferon, chimioterapia, terapii biologice) ... 3. Radioterapia (externă și cea cu analogi radioactivi de somatostatin) ... 4. Tratamentul metastazelor (hepatice) ... 5. Tratamentul bolii carcinoide cardiace ... ... 10. Prognostic NET ... 11. Particularități ale tumorilor neuroendocrine pancreatice secretante și nesecretante. ... ... XXI. URGENȚE ENDOCRINE -PARTICULARITĂȚI 1. Criza adrenală 1. Definiție ... 2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie ... 3. Manifestări clinice ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial ... 5. Tratamentul crizei addisoniene ... 6. Prevenția apariției crizei adrenale ... ... 2. Hipocalcemia acută 1. Definiție ... 2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie ... 3. Manifestări clinice ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial ... 5. Tratamentul hipocalcemiei acute ... 6. Prevenția apariției hipocalcemiei acute ... 7. Ținte terapeutice ... ... 3. Hipercalcemia acută 1. Definiție ... 2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie ... 3. Manifestări clinice ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial ... 5. Tratamentul hipercalcemiei acute ... ... 4. Criza tireotoxică 1. Definiție ... 2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie ... 3. Manifestări clinice ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial ... 5. Tratamentul crizei tireotoxice ... 6. Prevenția apariției crizei tireotoxice ... ... 5. Coma mixedematoasă 1. Definiție ... 2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie ... 3. Manifestări clinice ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial ... 5. Tratamentul comei mixedematoase ... 6. Prevenția apariției comei mixedematoase ... ... 6. Apoplexia hipofizară 1. Definiție ... 2. Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie ... 3. Manifestări clinice ... 4. Diagnostic pozitiv și diferențial ... 5. Tratamentul și profilaxia apariției crizei ... ... 7. Hipoglicemia 1. Definiție ... 2. Cauze și factori precipitanți ... 3. Manifestări clinice ale bipoglicemiei ... 4. Diagnostic pozitiv și etiologic ... 5. Coma bipoglicemică ... 6. Tratament ... ... ... XXII. CHIRURGIA ENDOCRINĂ: 1. Principiile și tehnica chirurgiei endocrine, inclusiv chirurgia laparoscopică și minim invazivă ... 2. Tipuri de intervenții chirurgicale (ex. hemitiroidectomie vs. tiroidectomie totală, chirurgia suprarenală selectivă): indicații, tehnică, complicații, evaluare și monitorizare postoperatorie ... 3. Neurochirurgia tumorilor hipotalamo-hipofizare: indicații, tehnica, complicații, evaluare și monitorizare postoperatorie ... ... XXIII. TESTE DE LABORATOR: 1. Imunodozare: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare (Chemiluminiscenta, RIA, IRMA, ELISA). ... 2. Aplicațiile imunodozării pentru GH, IGF-I, ACTH, FSH/LH, PRL (și macroprolactina). ... 3. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina. ... 4. Glicemia determinată cu glucometrul și glicemia venoasă. ... 5. Hemoglobinaglicozilată. ... 6. Glicozuria și corpii cetonici urinari (principiu, metoda, interpretare). ... 7. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. (ITT) cu determinarea GH și cortizol și glicemiei. Alte teste de stimulare a GH: testul la clonidina, glucagon, arginina clorhidrat-GHRH ... 8. Măsurarea hormonilor prin spectrometrie de masa (principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare). ... 9. Teste funcționale tiroidiene: TSH, T3 și T4 liberi și legați, testul la TRH, ATPO, ac. anti-TG, TRAb, ioduria. ... 10. Explorarea funcțională ovariană: Estradiol seric, progesteron seric, testosteron seric, AMH, beta-hCG, inhibina B. ... 11. Parametrii serici cu utilitate în tumori endocrine: calcitonina, metanefrine și normetanefrine serice și urinare, Cromogranina A, Enolaza neuron-specifica, Serotonina, 5-HIAA, tireoglobulina, AFP, CEA, betaHCG. ... 12. Teste funcționale suprarenale: cortizol plasmatic, cortizol liber urinar, cortizol salivar, ACTH, DHEA, DHEA-S, androstendion, 17 OH progesteron. ... 13. Testul de stimulare la ACTH sintetic cu dozarea cortizolului sau/și 17 OH-progesteron. ... 14. Testele de inhibiție la dexametazonă 1mg overnight, standard-cu doză mică (2x2 mg) și doza mare (2x8 mg - limitările acestui test). ... 15. Cateterismul bilateral al sinusurilor pietroase inferioare, cu recoltarea de ACTH și test la CRH (IPSS cu test la CRH). ... 16. Explorarea hiperaldosteronismului primar: aldosteron, activitatea reninei plasmatice, dozarea directă a reninei plasmatice. ... 17. Teste de confirmare și diagnostic diferențial în hiperaldosteronismul primar: încărcarea orală cu sare, încărcarea volemica, testul la captopril. ... 18. Cateterismul venelor suprarenale în diagnosticul hiperaldosteronismului primar (principiu, tehnica, raportare, interpretare). ... 19. Lipidograma, colesterolemie, trigliceridemie, dozarea apolipoproteinelor. ... 20. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup). ... 21. Insulina, peptidul C. ... 22. PTH, 25-OH vitamina D, markerii osoși, biopsia osoasă. ... 23. Spermograma: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. ... 24. Antropometrie ... 25. Proba de deshidratare cu determinarea osmolalității urinare și serice și testul la desmopresina. ... ... XXIV. IMAGISTICA ÎN ENDOCRINOLOGIE: 1. Rolul explorării echografice, inclusiv puncția biopsie tiroidiană ghidată echografic: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare ... 2. Radiologia convențională (radiografia toracică și scheletală, inclusiv morfometrie vertebrală - evaluarea fracturilor vertebrale). Vârsta osoasă și examinarea cartilajelor de creștere. Pasajul baritat esofagian în tumorile tiroidiene invazive/compresive. ... 3. Tomografia computerizată: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare ... 4. Rezonanța magnetică nucleară: principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare ... 5. Imagistica radio-izotopică: scintigrama tiroidiană cu 131I și radioiodocaptarea, scintigramawhole-body cu 131I, scintigrama osoasă, scintigrama paratiroidiana cu 99Tc-SESTAMIBI, scintigrama medulo-suprarenală cu MIBG, octreoscan, PET-CT cu 18FDG, imagistica funcțională PET-CT cu analogi de somatostatin (68Ga-DOTATOC și 68Ga-DOTATATE) ... 6. Osteodensitometria: absorbtiometria duală cu raze X - DXA: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. Trabecular bone score (TBS). VFA (evaluarea fracturilor vertebrale) ... ...

Baremul activităților practice: 1. Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic); ... 2. Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator. ... 3. Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile ... 4. Prezentări de cazuri clinice (săptămânal). ... 5. Întâlniri multidisciplinare - lunar. ... 6. Prezentare de articol sau ghid (săptămânal). ... 7. Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic). ... 8. Interpretare imagistică endocrină - evaluarea directă a imaginilor (zilnic). ... 9. Echografii (de asistat și interpretat - zilnic; de efectuat - zilnic în stagiul de echografie endocrină). ... 10. Puncții biopsie tiroidiene (de asistat și eventual de efectuat sub îndrumare). ... 11. Osteodensitometrie: interpretare, evaluare risc de fractura (FRAX) (săptămânal) ... 12. Radiologie - vârstă osoasă (interpretare - zilnic în stagiul de endocrino-pediatrie). ... 13. Evaluare periodică la începutul și sfârșitul fiecărui stagiu (oral și scris). ...

CARDIOLOGIE Nr. ore curs. 50 1. Tematică. 1. Tulburările de conducere. ... 2. Tulburările de ritm. ... 3. Cardiopatia ischemică. ... 4. Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice ... 5. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen. ... 6. Șocul cardiogen. ... 7. Pericarditele. ... 8. Insuficiența cardiacă congestivă. ... 9. Tromboembolismul pulmonar. ... 10. Hipertensiunea arterială. ... 11. Tromboflebitele. ... 12. Bolile aortei și arterelor periferice. ... 13. Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace. ... 14. Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii. ... 15. Sindromul de preexcitație. ... 16. Șocul cardiogen. ... 17. Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice). ... 18. Aterogeneza. ... 19. Sincopa. Moartea subită. ... 20. Cardiopatiile congenitale ale adultului. ... 21. Hipertensiune pulmonară primitivă. ... 22. Tumorile cardiace. ... 23. Sarcina și bolile cardiovasculare. ... 24. Determinările cardiace în bolile endocrine. ... 25. Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie. ... ... 2. Barem activități practice a. Diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiace enumerate în tematica ... b. Interpretarea unei electrocardiograme: 100 ecg ... c. Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, ... d. Hipertrofiile atriale și ventriculare, ... e. Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii, ... f. Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic, ... g. Tulburări de ritm cardiac. ... h. Tulburări de conducere. ... i. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probe ... j. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 50 ecografii ... ...

GASTROENTEROLOGIE Nr. ore curs. 50 1. Tematică. 1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux ... 2. Suferințele stomacului operat ... 3. Hemoragiile digestive superioare ... 4. Hepatita cronică ... 5. Cirozele bepatice ... 6. Icterele ... 7. Pancreatite acute și cronice ... 8. Sindromul carcinoid ... 9. Polipoza recto-colica și cancerul colonului ... 10. Sindromul de malabsorbție ... 11. Tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice ... 12. Boala Crohn ... 13. Noțiuni de endoscopie digestivă ... ... 2. Barem activități practice a. Endoscopia digestivă superioară (asistare): 10 ... b. Colonoscopie (asistare): 10 ... c. Test Adler:5 ... d. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5 ... e. Paracenteza: 10 paracenteze (efectuare sub supraveghere atentă) ... f. Ecografie abdominală (interpretare): 100 ... ...

PEDIATRIE Nr. ore curs. 50 1. Tematică. 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. ... 2. "Falimentul" creșterii ("failure to thrive") ... 3. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formulele de lapte adaptate. ... 4. Malnutriția protein-energetică și proteică ... 5. Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele) și anemiile carențiale ... 6. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismul carențial, rahitismul hipofosfatemic, rahitismele vitamino-D rezistente ... 7. Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil ... 8. Obezitatea la copil ... 9. Boli respiratorii cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării psihosomatice ... 10. Afecțiuni cardiovasculare cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării somatice; malformații cardiace în sindroamele care asociază statură mică ... 11. Hipertensiunea arterială la copil și adolescent ... 12. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia). Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică) ... 13. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil (anomalii de forma, poziție rinichi, displaziile chistice, refluxul vezico-uretral, anomaliile obstructive ale tractului urinar) ... 14. Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki. ... 15. Sindromul anemic la copil și adolescent. Sindroamele hemoragice, stările de hipercoagulare și trombozele la copil ... 16. Bolile congenitale de metabolism (bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală) ... 17. Urgențele pediatrice majore (abordarea copilului în stare gravă, stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie, șocul caloric și hipotermia, intoxicațiile acute, inclusiv cele medicamentoase, insuficiența respiratorie acută, insuficiența cardiacă, insuficiența hepatică acută, sindroamele hemoragice, sindroamele de deshidratare acută, insuficiența renală acută, hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut, stările comatoase, convulsiile) ... 18. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea). ... 19. Neoplaziile pediatrice sindromice (tumora Wilms, neuroblastoame etc.) ... 20. Malformații ale SNC. Sindromul hipoton la sugar și copil ... 21. Tumori ale SNC. Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut ... 22. Convulsiile ocazionale și epilepsia ... 23. Cefaleea și migrena. Comele ... 24. Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber) ... 25. Tulburările de creștere și dezvoltare intrauterină. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină. ... 26. Prematuritatea și copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur/SGA. Complicațiile prematurității și dimaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi/prematuri. ... 27. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul preși postnatal. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică. ... 28. Ambiguitatea genitală la nou-născut. ... 29. Tulburările glucostatului și electrolitice în perioada neonatală (Hipo/hiperglicemiile neonatale, hipocalcemiile neonatale, hiponatremiile și hipernatremiile, hipoși hiperkaliemia, hipomagneziemia) ... 30. Afecțiuni ale OGE (Fimoza și hipospadiasul. Criptorhidia și torsiunile testiculare. Hidrocelul. Coalescența labiilor) ... 31. Chisturile ovariene. Tumorile ovariene. Tumorile testiculare. Torsiunea anexială la copil ... 32. Deformări ale craniului, ale trunchiului și ale membrelor ... 33. Displaziile scheletale (Displazia spondilo-epifizară, Displazia epifizară multiplă, Achondroplazia, Disostoza cleidocraniană) ... 34. Sindroame cu manifestări ortopedice (Sindromul Marfan, sindromul Apert, sindromul Down, neurofibromatoza, maladia Gaucher, artrogripoza, maladia amniotică, sindromul Proteus, sindromul Klippel-Trenaunay) ... 35. Afecțiuni osoase metabolice (Osteoporoza idiopatică juvenilă, Osteogeneza imperfectă) ... ... 2. Barem activități practice a. Examinarea clinică a copilului: 50 ... b. Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50 ... c. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 50 ... d. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10 ... e. Instalarea unui cateter venos: 5 ... f. Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 20 ... g. Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 20 ... h. Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 10 ... i. Interpretarea probelor hepatice: 30 ... j. Interpretarea probelor renale: 30 ... k. Interpretarea probelor de digestie: 30 ... l. Interpretarea radiografiei toracice: 20 ... m. Interpretarea radiografiei schelet: 20 ... n. Interpretarea radiografiei craniene: 10 ... o. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 5 ... p. Interpretarea urografiei: 5 ... q. Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50 ... r. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă: 50 ... s. Stabilirea necesităților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:50 ... t. Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârstă (alimentația naturală, preparate dietetice): 50 ... ...

MEDICINA INTERNĂ Nr. ore curs. 70 1. Tematică. 1. Pneumoniile ... 2. Bronșita cronică ... 3. Emfizemul pulmonar ... 4. Astmul bronșic ... 5. Supurațiile bronho - pulmonare ... 6. Cancerul bronho - pulmonar ... 7. Sindromul mediastinal ... 8. Tuberculoza pulmonară ... 9. Hipertensiunea arterială (esențială și secundară) ... 10. Sindromul de ischemie periferică acută și cronică ... 11. Ulcerul gastric și duodenal ... 12. Cancerul gastric ... 13. Diareea și constipația ... 14. Cancerul de colon și rectosigmoidian ... 15. Rectocolita ulcero - hemoragică ... 16. Litiaza biliară ... 17. Colecistita acută ... 18. Hepatitele virale acute ... 19. Hepatita cronică ... 20. Ciroza hepatică ... 21. Pancreatitele acute și cronice ... 22. Pielonefritele acute și cronice ... 23. Litiaza urinară ... 24. Anemiile ... 25. Leucemiile acute și cronice ... 26. Sindroamele mieloproliferative ... ... 2. Barem activități practice a. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 100 cazuri ... b. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 50 buletine ... c. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 100 ecografii ... d. Toracocenteza: 5 toracocenteze ... e. Paracenteza: 5 paracenteze ... f. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 5 buletine ... g. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica: 20 buletine de sânge periferic, 5 buletine de măduvă osoasă ... h. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 100 buletine ... ...

NEFROLOGIE Nr. ore curs. 70 1. Tematică. 1. Insuficiența renală acută ... 2. Insuficiența renală cronică ... 3. Nefropatiile glomerulare ... 4. Nefropatiile tubulare ... 5. Nefropatiile interstițiale ... 6. Determinări renale în boli endocrine. a. Hiperparatiroidismul primar și secundar. ... b. Nefropatia diabetică ... ... 7. Noțiuni de dializă și transplant renal: a. indicații, ... b. metode, ... c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat. ... ... 8. Rinichiul în sarcină ... ... 2. Barem activități practice a. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine ... b. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine ... c. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri ... d. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri ... e. Imagistica renală (interpretare): 20 teste ... f. Puncție renală (interpretare): 20 buletine ... ...

PSIHIATRIE Nr. ore curs. 70 Tematică. 1. Noțiuni de semiologie. Sindroamele psihiatrice ... 2. Psihozele majore ... 3. Tulburări psihiatrice organice ... 4. Dezvoltări psihogene și nevroze ... 5. Psihopatii și stări psihopatoide ... 6. Tulburări de dezvoltare psihică ... 7. Terapia psihotropă ... 1. Barem activități practice a. Examinarea unor bolnavi psihiatrici-50 ... b. Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -15 ... c. Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15 ... d. Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-50 ... ...

GENETICA MEDICALĂ Nr. ore curs. 20 1. Tematică. 1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor: a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor; ... b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica; ... c. Mutațiile: cauza majoră de boală; ... d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe); ... e. Abordarea genetică în relația medic-pacient. ... ... 2. Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți. ... 3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice. ... 4. Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare. ... 5. Retardul mental. ... 6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate. ... 7. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. ... 8. Probleme și dileme etice în genetica medicală. ... ... 2. Barem activități practice a. Consultul genetic. ... b. Explorările genetice - indicații, interpretare și valoare diagnostică: i. Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH; ... ii. Moleculare - amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN; ... iii. Biochimice. ... ... c. Sfatul genetic; ... d. Screeningul genetic: i. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital); ... ii. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților. ... ... ...

BIOETICA Nr. ore curs. 20 1. Tematică. 1. Introducere în Bioetică- 2 ore a. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... b. Contextul apariției bioeticii ... c. Definirea bioeticii ... d. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... e. Teorii și metode în bioetică ... ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore a. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... b. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... c. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) ... ... 3. Relația medic-pacient I- 2 ore a. Valori ale relației medic-pacient ... b. Paternalism versus autonomie ... c. Modele ale relației medic-pacient ... d. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... 4. Relația medic-pacient II- 2 ore a. Consimțământul informat ... b. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... c. Relația medic-pacient minor ... d. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... 5. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore a. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... b. Culpa medicalădefinire, forme, implicații juridice și deontologice ... c. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... 6. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore a. Libertatea procreației ... b. Dileme etice în avort ... c. Etica reproducerii umane asistate medical ... d. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... 7. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore a. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... b. Probleme etice în stările terminale ... c. Tratamente inutile în practica medicală ... d. Eutanasia și suicidul asistat ... e. Îngrijirile paliative ... ... 8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore a. Donarea de organe de la cadavru ... b. Donarea de organe de la persoana vie ... c. Etica alocării de resurse în transplant ... ... 9. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore a. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... b. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... c. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... d. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... e. Terapia genică ... f. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... 10. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore a. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... b. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... c. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... d. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... e. Comitetele de etică a cercetării ... f. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... ... 2. Barem activități practice a. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... b. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore i. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... ii. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... iii. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... c. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore i. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... ii. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... iii. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... d. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore i. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri ... ii. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... iii. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... e. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore i. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... ii. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... iii. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... f. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... g. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete -2 ore ... h. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... i. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... j. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore. ... ...

DIABET ZAHARAT ȘI BOLI DE NUTRIȚIE Nr. ore curs. 200 1. Tematică. I. DIABETUL ZAHARAT 1. Pancreasul endocrin a. anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, ... b. insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină, ... c. hormonii hiperglicemiați pancreatici. ... ... 2. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor. ... 3. Definirea și epidemiologia diabetului zaharat. ... 4. Clasificarea diabetului zaharat. ... 5. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1. ... 6. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 2. ... 7. Rezistența la insulină. ... 8. Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip 1 și 2 și a rezistenței la insulină. ... 9. Diabetul zaharat secundar. ... 10. Forme particulare de diabet zaharat. ... 11. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip 2 - etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție. ... 12. Nefropatia diabetică. ... 13. Retinopatia diabetică. ... 14. Neuropatia diabetică. ... 15. Piciorul diabetic. ... 16. Riscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic. ... 17. Complicațiile acute ale diabetului zaharat - patogenie, diagnostic și tratament a. coma diabetică cetoacidotică ... b. acidoza lactică ... c. coma hiperosmolară ... d. coma hipoglicemică ... ... 18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie). ... 19. Educația în diabetul zaharat. ... ... II. HIPOGLICEMIILE 1. Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor. ... 2. Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor. ... 3. Insulinomul. ... ... III. ALTE AFECȚIUNI METABOLICE 1. Sindroamele dislipidemice - etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament. ... 2. Hiperuricemii - diagnostic, tratament. ... 3. Hemocromatoza - diagnostic, tratament. ... 4. Boala Wilson - diagnostic, tratament. ... 5. Porfirii-diagnostic, tratament. ... 6. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament. ... 7. Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic. ... ... IV. NUTRIȚIE 1. Principiile alimentației sănătoase. ... 2. Noțiuni despre macro și micronutrienți. ... 3. Principii de alimentație în diverse afecțiuni. ... 4. Principii de gastrotehnie. ... 5. Comportamentul alimentar sănătos. ... 6. Tulburări de nutriție și comportament alimentar. ... 7. Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse). ... ... V. DIABETOLOGIE ȘI NUTRIȚIE PEDIATRICĂ: 1. Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil ... 2. Explorarea metabolismului lipidic la copil ... 3. Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului ... 4. Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului ... 5. Diabet zaharat insulino-dependent tipul I ... 6. Acidocetoza și coma diabetică ... 7. Hiperlipemiile familiale ... 8. Hiperuricemiile ... 9. Obezitatea sugarului și copilului ... 10. Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului ... ... ... 2. Barem activități practice a. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10) ... b. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10) ... c. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (10) ... d. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10) ... e. Interpretarea testelor funcționale hepatice (10) ... f. Interpretarea testelor funcționale metabolice (20) ... ...

ENDOCRINOLOGIE PEDIATRICĂ Nr. ore curs. 120 1. Tematică. 1. Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adulte ... 2. Creșterea în țările în curs de dezvoltare/tranziție. Sporul secular de creștere. Controlul genetic al creșterii. Controlul hormonal al creșterii. Factorii de mediu și creșterea ... 3. Evaluarea creșteriitehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mică pentru referare spre diagnostic în practica clinica pediatrică ... 4. Statura mică de etiologie cunoscută: statura mică de cauza primară: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale ... 5. Nanismul SGA ... 6. Statura mică de cauză secundară - boli nonendocrine ... 7. Statura mică de cauză secundară - boli endocrine non GH-IGF1 dependente ... 8. Statura mică datorată tulburării axei GH-IGF1: etiologie, diagnostic ... 9. Statura mică de etiologie necunoscută (ISS): bazele moleculare ale ISS. Axul GH-IGF1 în ISS. Variantele de normal ale staturii mici. Diagnosticul și managementul ISS ... 10. Tratamentul staturii mici cu rhGH și rh IGF1 ... 11. Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult-management ... 12. Statura înaltă - etiologie, management ... 13. Obezitatea la copil - factori condiționali genetici, epigenetici și programele de dezvoltare, factorii de mediu, factorii alimentari ... 14. Obezitatea la copil: obezitatea nonsindromică, obezitatea sindromică; impactul metabolic al obezității în copilărie; ... 15. Tulburările metabolismului apei: Diabetul insipid, tulburările setei, SIADH. Enurezisul primar ... 16. Boli tiroidiene ale nou-născutului și sugarului ... 17. Hipotiroidismul și tireomegalia în copilărie și adolescență ... 18. Hipertiroidismul în copilărie și adolescență ... 19. Tumorile tiroidiene în copilărie și adolescență ... 20. Steroidogeneza normală: sinteza, reglare, evaluare clinică și de laborator ... 21. Hiperplazia adrenală congenitală ... 22. Hiperadrenocorticismul-endogen și exogen în copilărie. Tumori adrenale în copilărie ... 23. Hipoadrenocorticismul în copilărie ... 24. Patologia medulosuprarenală în copilărie ... 25. Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală în copilărie ... 26. Genetica și reglarea neuroendocrină a debutului pubertar ... 27. Pubertatea normală - biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular ... 28. Adrenarha și telarha precoce ... 29. Pubertatea precoceetiologie; diagnostic; tratament ... 30. Pubertatea întârziatăetiologie, algoritm de diagnostic, tratament ... 31. Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism, ginecomastiala băieți ... 32. Anomalii menstruale la pubertate ... 33. Hirsutismul și SOPC la adolescente ... 34. Tulburări ale homeostaziei minerale: hipocalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent ... 35. Tulburări ale homeostaziei minerale: hipercalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent ... 36. Hipertensiunea arterial la copil și adolescent - considerații endocrine ... 37. Urgențe endocrino-pediatrice la copil ... 38. Neoplazii Endocrine multiple. Sindroame poliautoimune - particularități la vârsta copilăriei ... ... 2. Barem activități practice 1. Competente în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor endocrine la copil ... 2. Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic); ... 3. Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator. ... 4. Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile ... 5. Prezentări de cazuri clinice (săptămânal). ... 6. Întâlniri multidisciplinare - lunar. ... 7. Prezentare de articol sau ghid (săptămânal). ... 8. Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic). ... 9. Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de creștere - 50 cazuri ... 10. Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de dezvoltare și diferențiere sexuală - 10 cazuri ... 11. Biometria clinică - 50 cazuri ... 12. Vârsta osoasă, metode multiple - 30 radiografii ... 13. Prognosticul de creștere, talia așteptată - 50 cazuri ... 14. Counseling în gonozomopatii - 10 cazuri ... 15. Counseling în anomaliile de diferențiere sexuală - 5 cazuri ... ...

TEMATICA pentru examenul de medic specialist - specialitatea ENDOCRINOLOGIE I. PROBA SCRISĂ ... II. PROBA CLINICĂ ... III. PROBA CLINICĂ ... IV. PROBA PRACTICĂ ... I. PROBA SCRISĂ 1. Adenohipofiza și neurohipofiza. ... 2. Adenoame hipofizare funcționale. ... 3. Adenoame hipofizare nefuncționale. ... 4. Insuficienta hipofizara a adultului ... 5. Statura mică ... 6. Neurohipofiza și hipotalamusul. ... 7. Diabetul insipid, SIADH ... 8. Craniofaringiomul ... 9. Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională. ... 10. Tireotoxicoze - clasificare. ... 11. Gușa polinodulară toxică, nodulul autonom ... 12. Boala Graves - Basedow. ... 13. Criza tireotoxică. ... 14. Tiroidite. ... 15. Insuficiența tiroidiană a adultului. ... 16. Insuficiența tiroidiană a copilului. ... 17. Coma mixedematoasă. ... 18. Patologia deficitului de iod - gușa endemică. ... 19. Nodulul tiroidian. ... 20. Cancerul tiroidian. ... 21. Sindroamele de scădere a sensibilității hormonilor tiroidieni (include și rezistența la hormoni tiroidieni). ... 22. Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională. ... 23. Hiperparatiroidism primar și secundar. ... 24. Hipercalcemia acută. ... 25. Hipoparatiroidismul. Hipocalcemia acută. ... 26. Corticosuprarenală - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională. ... 27. Insuficiența corticosuprarenală cronică primară. ... 28. Sindroamele poliglandulare autoimune ... 29. Insuficiența suprarenală acută. ... 30. Tumorile suprarenalei. ... 31. Sindromul Cushing - toate formele. ... 32. Corticoterapia. ... 33. Hiperplazia adrenală congenitală ... 34. Hiperaldosteronismul primar. ... 35. Medulosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională. ... 36. Feocromocitomul și paragangliomul. ... 37. Neoplazii endocrine multiple. ... 38. Diferențierea sexuală normală. ... 39. Pubertatea fiziologică. ... 40. Pubertatea precoce și întârziată. ... 41. Cromozopatiile sexuale - Sdr Klinefelter și Turner ... 42. Principalele tulburări de dezvoltare și diferențiere sexuală (46, XX, DSD; 46, XY, DSD) ... 43. Ginecomastia. ... 44. Ovarul - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională. ... 45. Amenoreea primară și secundară ... 46. Sindromul ovarului polichistic. ... 47. Hirsutismul. ... 48. Contracepția hormonala. ... 49. Menopauza. ... 50. Testiculul - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională ... 51. Insuficiența testiculară ... 52. Disfuncția erectilă ... 53. Investigarea și tratamentul infertilității de cuplu. ... 54. Pancreasul endocrin - morfologie, fiziologie. ... 55. Metode de investigații și diagnostic ale diabetului zaharat și rezistenței la insulina. ... 56. Clasificarea diabetului zaharat. ... 57. Diabetul zaharat tip 1. ... 58. Diabetul zaharat tip 2. ... 59. Diabet zaharat secundar endocrin. ... 60. Coma diabetică cetoacidozică și hiperosmolară. ... 61. Hipoglicemiile. ... 62. Coma hipoglicemică. ... 63. Obezitatea. ... 64. Sindroame lipodistrofice ... 65. Tulburări de comportament alimentar - anorexia nervoasă, bulimia. ... 66. Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al glucidelor. ... 67. Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al lipidelor. ... 68. Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al proteinelor. ... 69. Tulburări electrolitice ... 70. Osteoporoza ... 71. Defecte de mineralizare osoasă ... 72. HTA secundară endocrină. ... 73. Tumori neuroendocrine. ... 74. Receptorul endocrin și patologia de receptor. ... 75. Hormoni/preparate hormonale folosite pentru creșterea performanței sportive. ... ... II și III. DOUĂ PROBE CLINICE (2, 3, 4) 1. Acromegalie/gigantism. ... 2. Prolactinom. ... 3. Boala Cushing și sindroamele Cushing. ... 4. Adenoame hipofizare clinic nefuncționale. ... 5. Insuficiența hipofizară a adultului. ... 6. Nanism hipofizar. ... 7. Craniofaringiom. ... 8. Diabet insipid. ... 9. Tireotoxicoze. ... 10. Oftalmopatie Graves. ... 11. Insuficiența tiroidiană (adult, copil). ... 12. Mixedem congenital. ... 13. Tiroidite. ... 14. Gușa endemică. ... 15. Nodul tiroidian. ... 16. Cancer tiroidian. ... 17. Sindroamele de scădere a sensibilității hormonilor tiroidieni ... 18. Hiperparatiroidism. ... 19. Hipoparatiroidism. ... 20. Insuficiența cortico-suprarenală cronică primară. ... 21. Insuficiența corticosuprarenală acută. ... 22. Tumora suprarenală nefuncțională ... 23. Hiperplazia adrenală congenitală ... 24. Hiperaldosteronism. ... 25. Feocromocitom/paragangliom. ... 26. Sindrom Klinefelter. ... 27. Sindrom Turner. ... 28. Sindromul de rezistență la androgeni. ... 29. Amenoree ... 30. Sindromul ovarului polichistic. ... 31. Hirsutism. ... 32. Infertilitate de cuplu. ... 33. Pubertate precoce. ... 34. Pubertate tardivă. ... 35. Tulburări de menopauză. ... 36. Sindrom hipoglicemic ... 37. Diabet zaharat. ... 38. Patologie endocrină iatrogenă. ... 39. Ginecomastie. ... 40. Insuficiență testiculară ... 41. Obezitate. ... 42. Osteoporoza. ... 43. Tumori neuroendocrine. ... ... IV. PROBA PRACTICĂ de laborator 1. Imunodozarea hormonilor: – GH ... – IGF-1 ... – ACTH ... – FSH/LH ... – PRL ... – TSH ... – T4/T3 liberi și totali ... – Calcitonina ... – PTH ... – Cortizol plasmatic/cortizol liber urinar ... – Aldosteron, renina ... – Insulina - peptidul C ... – Estrogeni plasmatici ... – Progesteron plasmatic, 17 OH-progesteron, ... – Testosteron plasmatic total și liber, DHEA (dehidroepiandrosteron) ... – SHBG ... – AMH ... – betaHCG (hormon gonadotrop corionic uman) ... – Cromogranina ... – Serotonina ... – Enolaza neuron specifică ... – 5HIIA urinar ... ... 2. Dozare metanefrine și normetanefrine sânge și urină. ... 3. Colesterolemie, trigliceridemie și lipidograma. ... 4. Hemoglobina glicozilată. ... 5. Ionograma sanguină și urinară. ... 6. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea de glicemie și GH. ... 7. Teste de hipoglicemie provocată cu insulina i.v. ... 8. Testul de simulare cu ACTH 1-24. ... 9. Testele de inhibiție la dexametazona. ... 10. Proba de deshidratare. ... 11. Scintigrama de tiroida, suprarenale, paratiroide. ... 12. Echografie tiroidă, suprarenale, paratiroide, ovare. ... 13. Radiografii pentru stabilirea vârstei osoase. ... 14. Radiografii de oase în patologia endocrină. ... 15. Tomografie computerizată. ... 16. RMN ... 17. Puncție biopsie cu ac fin a tiroidei. ... 18. Imunohistochimie ... 19. Spermograma. ... 20. Testul Barr, cariotip. ... 21. Auxologie, curbe de creștere ... 22. DXA - (densitometria osoasă prin absorbție duală cu raze X). ... 23. FRAX ... 24. Densitometria osoasă cu ultrasunete. ... 25. Octreoscan ... ...

BIBLIOGRAFIE 1. "Endocrinologie pentru studenți și rezidenți", sub redacția Cătălina Poiana, Simona Fica, Editura Universitară "Carol Davila", 2015 ... 2. "Îndreptar practic de endocrinologie", Georgescu CE, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, 2013 ... 3. "Endocrinologie. Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine" sub redacția Eusebie Zbranca, Editura Polirom, 2008 ... 4. "Note de curs în Endocrinologie" coordonator Ionela Pascanu, Editura University Press Tg Mureș, 2015 ... 5. Harrison's Endocrinology, 4th Edition, Edited by J. Larry Jameson McGraw-Hill Education ... 6. Greenspan's Basic and Clinical Endocrinology, Ninth Edition, David G. Gardner, Dolores Shoback, (McGraw-Hill, 2011) ... 7. http://www. endotext. org/ ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE COMISIA DE GASTROENTEROLOGIE Curricula de rezidențiat Specialitatea: GASTROENTEROLOGIE Denumirea specialității: GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE Conținutul specializării: funcționarea normală, diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv de la gură la anus și a sistemului hepatobiliar (ficat, veziculă biliară, căi biliare și pancreas). Ariile adiționale includ nutriția și deficiențele nutriționale, oncologia digestivă, prevenirea și screeningul bolilor digestive - îndeosebi a cancerului colorectal. Gastroenterologia cere un înalt complex decizional bazat pe un număr mereu în creștere de tehnici endoscopice diagnostice și terapeutice. Este o specialitate care necesită cunoștințe solide, dexteritate manuală, îndemânare și abilitate pentru rezolvarea problemelor complexe pe care le implică Specializarea are ca scop dobândirea de cunoștințe, îndemânare și comportament conform standardelor europene, astfel încât să fie capabil să practice autonom gastroenterologia și hepatologia fără supravizare, dar fără a elimina consultarea cu colegii și activitatea în echipă. Durata specializării: 5 ani. Rezidențiatul trebuie să asigure un standard înalt de pregătire, compatibil cu standardele Europene. Se desfășoară în unitățile medico-sanitare acreditate care au în componență platoul complet de endoscopie digestivă superioară și inferioară, diagnostică și terapeutică, laborator de ecografie diagnostică și intervențională, laborator de explorări digestive funcționale. Abilitarea în Endoscopia intervențională (nivel II), Ecoendoscopie, Hepatologie (TIPS) - transplant hepatic etc, oncologie digestivă, se obține după specializarea (echivalentul anului VI - de specializare europeană) Obținerea specializării: prin rezidențiat și certificare prin examen desfășurat în centrele de formare acreditate care îndeplinesc condițiile menționate. Examenul va cuprinde: Evaluarea îndeplinirii baremului de manopere endoscopice și ecografie abdominală prevăzut de Curriculă (Caietul de rezidențiat-Lok-book) Rezidentul trebuie să fi publicat cel puțin un articol într-o revistă de Gastroenterologie sau să fi prezentat oral o lucrare la Congresul Național (sau un Congres Internațional) de gastroenterologie. Examenul se va desfășura într-unul din centrele acreditate și va consta din: Proba scrisă din tematica modulelor de Medicină internă și Gastroenterologie Proba clinică 1 caz clinic din tematica de Gastroenterologie Proba practică; executarea în fața comisiei a unei gastroscopii-colonoscopii - eventual cu o manevră terapeutică; bemostază-polipectomie. Structura modulelor de rezidențiat: 1. Medicină internă - 12 luni - anul I ... 2. Urgențe- ATI - 3 luni - anul II ... 3. Oncologie, Hematologie - 2 luni - anul II ... 4. Ecografie abdominală-Imagistică - 4 luni - anul II din care: – 3 luni-ecografie abdominală; (1 lună ecografie intervențională) ... – CT, RMN - 1 lună ... ... 5. Endoscopie - 4 luni - anul II-III (îndeplinirea baremurilor de examinări în ecografie abdominală și endoscopie se realizează în anii 3-5 de rezidențiat) ... 6. Gastroenterologie - 31 de luni - anul III, IV și V ... 7. Chirurgie digestivă - 2 luni - anul IV ... 8. Bioetică - 2 săptămâni - anul V ... La sfârșitul modulelor de Medicina internă, Gastroenterologie I și Gastroenterologie II se va face o evaluarea a cunoștințelor teoretice. Baremul activităților practice: I. ENDOSCOPIE Endoscopii digestive superioare (eso-gastro-duodenoscopii) ........... 200 Tehnici hemostatice (sângerări non variceale și variceale) ........... 30 Colonoscopii totale ........... 200 Rectoscopii-sigmoidoscopii ........... 30 Polipectomii ........... 50 Dilatații cu balon ........... 10 PEG ........... 5 ... II. ECOGRAFIE ABDOMINALĂ 1. Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast; ........... 200 Calificare (Diploma) obținută prin rezidențiat: Medic specialist Gastroenterologie-Hepatologie cu competente în: Endoscopie digestivă nivel I (cuprinde endoscopia diagnostică superioară și inferioară, polipectomiile și hemostaza endoscopică) și Ecografie abdominală. ... ... 18 aprilie 2017 Prof. dr. Oliviu Pascu CURRICULA DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE

ANUL I - MEDICINĂ INTERNĂ 1. MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ: 12 luni - 1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică Tematica-lecțiilor conferință: 48 ore de curs 1) Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșită cronică, emfizem pulmonar) ... 2) Astmul bronșic ... 3) Pneumoniile ... 4) Pleureziile ... 5) Cancerul bronșic ... 6) Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară ... 7) Edemul pulmonar ... 8) Angina pectorală ... 9) Infarctul miocardic ... 10) Tulburări de ritm și conducere (tablou clinic, diagnostic) ... 11) Insuficiența cardiacă ... 12) Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare ... 13) Glomerulonefritele acute și cronice. Insuficiență renală cronică ... 14) Pielonefritele acute și cronice ... 15) Diabetul zaharat. Complicații ... 16) Tulburările de nutriție. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere ... 17) Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii ... 18) Anemiile ... 19) Sindroamele hemoragipare ... 20) Poliartrita reumatoidă ... 21) Colagenozele. Vasculite. Boli autoimune ... Baremul activităților practice. 1. Examenul coprologic. Valoarea diagnostică ... 2. Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor: ... 3. Radiologie pulmonară - interpretare: ... 4. Radiologia cordului, modificări patologice: interpretare ... 5. Ecocardiografie - interpretare: ... 6. Probe respiratorii interpretare ... 7. Toracocenteza - efectuare ... 8. Explorare renală - interpretare ... Evaluarea cunoștințelor teoretice de Medicina internă ...

ANUL II- ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE, ATI, ECOGRAFIE-IMAGISTICĂ-ENDOSCOPIE - 1 oră curs/săpt - 30 ore act. practică/săpt. 1. MODULUL DE ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE Tematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs 1) Epidemiologia cancerelor digestive. ... 2) Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare ... 3) Metode de diagnostic în cancerele digestive. Screeningul în oncologia digestivă ... 4) Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive ... 5) Metode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie ... 6) Pacientul în stadiul terminal ... 7) Sindroame mieloproliferative. Sindroame adenomegalice. Splenomegaliile ... 8) Leucemiile acute și cronice ... 9) Limfoamele. B. Hodgkin ... 10) Trombocitopeniile. Trombocitopatiile ... Baremul activității practice 1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei ... 2. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse ... 3. Frotiu de sânge periferic - efectuare și interpretare ... 4. Puncție medulară - interpretare ... 5. Biopsie osoasă (asistare) ... 6. Indicațiile transplantului de măduvă - principii ... 7. Biopsie ganglionară - tehnică, indicații ... ... 2. MODULUL DE A. T. I. Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs 1) Transfuziile de sânge: metodologie, indicații, riscuri ... 2) Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament ... 3) Sindromul insuficienței multiple de organ ... 4) Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică ... 5) Insuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie ... 6) Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare ... 7) Prelevarea de organe: criterii de intervenție ... 8) Tulburările echilibrului acido-bazic ... 9) Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică ... 10) Nutriția parenterală ... 11) Metodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă ... 12) Encefalopatia hepatică - principii terapeutice ... Baremul activității practice 1. Anestezia locală - tehnică ... 2. Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge ... 3. Pulsoximetru - utilizare ... 4. Defibrilarea și cardioversia ... 5. Introducerea și poziționarea sondei Blakemore ... 6. Aspirația gastrică ... 7. Puncția subclavei ... 8. Oxigenoterapia ... 9. Administrarea aerosolilor ... 10. Puncționarea arterei radiale ... 11. Tehnica anesteziei cu propofol ... ... 3. MODULUL DE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ-IMAGISTICĂ 4 luni Tematica lecțiilor conferință: 16 ore 1. Ecografia: istoric-principii de realizare ... 2. Aparatură - tipuri de ecografe ... 3. Ecografia abdominală ... 4. Anatomia secțională a ficatului-ficatul normal ... 5. Examinarea pancreasului - semiologia patologiei pancreatice ... 6. Explorarea ecografică a intestinului și vaselor ... 7. Ecografia cu contrast-performanțe, utilizare ... 8. Ecoendoscopia - principii tehnice-condiții de examinare ... 9. Ecoendoscopia: performanțe, puncția ecoghidată, drenaje, stentări ... 10. Ecografia intervențională: indicații performanțe ... 11. Puncția hepatică ecoghidată ... 12. Drenajul biliar extern ... 13. CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor ... 14. CT - cu substanță de contrast-protocoale ... 15. RMN abdominal - ... 16. Colangio-RMN - interpretarea rezultatelor ... Baremul activităților practice 2. Ecografie abdominală - cunoașterea aparatelor ... 3. Tehnica examinării ... 4. Manevrarea transductorului ... 5. Comunicarea cu pacientul ... 6. Asistare - demonstrarea aspectului normal: a. Ficat ... b. Vezicula biliară ... c. Pancreas ... d. Intestine ... e. Vase ... ... 7. Examinarea cu contrast - principii ... 8. Achiziția de imagini ... 9. Buletinul ecografic. ... 10. Puncțiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablația cu radiofrecvență (asistare) ... 11. CT-abdominal, interpretarea rezultatelor: 30 ... 12. RMN-colangioRMN - interpretarea rezultatelor: 20 ... ... 4. MODULUL DE ENDOSCOPIE Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs 1. Istoricul endoscopiei ... 2. Gastroscopia: indicații, contraindicații, poziționarea pacientului - raporturi anatomice ... 3. Sedarea-analgezia-hipnoza în endoscopie ... 4. Stomacul normal ... 5. Patologia endoscopică a esofagului și stomacului ... 6. Dilatarea și stentarea stenozelor esofagiene ... 7. Hemostaza endoscopică în hemoragiile non-variceale ... 8. Scleroterapia și bandarea varicelor esofagiene ... 9. Polipectomia gastrică ... 10. Colonoscopia-tehnică, indicații, contraindicații ... 11. Patologia endoscopică a colonului ... 12. Polipectomia - tehnică-indicații, complicații ... 13. Hemoragiile digestive inferioare ... 14. Patologia ano-rectală: hemoroizi, fisuri, proceduri endoscopice de tratament ... Baremul activităților practice Endoscopie I 1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator-100 ... 2. Consimțământul informat ... 3. Comunicarea cu pacientul-informarea asupra constatărilor neplăcute (bad news) ... 4. Decontaminarea endoscopului-sterilizarea ... 5. Asistare gastroscopii-colonoscopii ... 6. Proctoscopia ... 7. Executare parțială, sub supraveghere de gastroscopii ... 8. Executare parțială - sub supraveghere-colonoscopii ... ...

ANUL III - GASTROENTEROLOGIE 1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică + gărzi 1. MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE I Tematica lecțiilor conferință: 44 ore de curs 1) Hormonii gastrointestinali-neurotransmisia. ... 2) Principii de prevenție în Gastroenterologie ... 3) Fiziologia tractului digestiv, secreție, motilitate, absorbție ... 4) Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ... 5) Esofagitele. Diverticulii esofagieni ... 6) Esofagul Barrett ... 7) Disfagia acută ... 8) Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic ... 9) Cancerele esofagiene ... 10) Gastritele acute și cronice ... 11) Helicobacter pylori ... 12) Ulcerul gastric și duodenal. Complicații ... 13) Inhibitorii pompei de protoni ... 14) Tumorile benigne ... 15) Precancerozele gastrice ... 16) Stenozele pilorice-duodenale ... 17) Cancerul Gastric ... 18) Hemoragia digestivă superioară ... 19) Sindromul Mallory Weiss ... 20) Sângerările variceale ... 21) Principii de farmacologie clinică în gastroenterologie ... 22) Diareile acute și cronice ... 23) Sindromul de malabsorbție ... 24) Durerea abdominală ... 25) Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. ... 26) Carențe dizaharidazice ... 27) Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal ... 28) Infarctul intestinal. Insuficiență arterială ... 29) Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice) ... Baremul activităților practice: Endoscopie II 9. Endoscopii digestive superioare: 130 a. polipectomii gastrice: 5-10 ... b. hemostază endoscopică la HDS variceale: 10 ... c. hemostază endoscopică la HDS nevariceale: 10 ... ... 10. Colonoscopii: 100 – polipectomii: 20 ... ... 2. Dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 5-10 ... 3. Gastrostomă percutană: 5-10 ... 4. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale: – ERCP: 30 ... – ecoendoscopii - puncții cu ac fin ecoghidat: 20 ... – protezări biliare, pancreatice, drenaje endoscopice endocavitare - 10 ... – Mucosectomii, disecții submucosale, POEM ... ... 5. Paracenteza-efectuare ... 6. Puncție biopsie hepatică percutană (inclusiv ecoghidată) - efectuare cel puțin - 5 ... 7. Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor ... ...

ANUL IV- MODULELE: GASTROENTEROLOGIE - CHIRURGIE 1. MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE II - 46 SĂPTĂMÂNI 1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică + gărzi Tematica lecțiilor conferință - 46 ore de curs: 1. Boala Crohn ... 2. Colita ulcerativă ... 3. Patologia funcțională digestivă. ... 4. NSAD - și tubul digestiv ... 5. Intestinul iritabil. ... 6. Incontinența fecală ... 7. Constipația ... 8. Microbiomul intestinal ... 9. Polipii colonici. ... 10. Polipozele digestive ... 11. Cancerul colorectal ... 12. Diverticuloza colonică ... 13. Suferințele ano-rectale ... 14. Pancreatitele acute ... 15. Pancreatitele cronice ... 16. Cancerul pancreatic ... 17. Tumorile endocrine pancreatice ... 18. Tumorile chistice pancreatice ... ... 2. MODULUL DE CHIRURGIE DIGESTIVĂ - 2 SĂPTĂMÂNI Tematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs 1. Chirurgia laparoscopică. Principii. Tehnică. Indicații ... 2. Chirurgia esofagului ... 3. Cardio-miotomia. Procedee antireflux ... 4. Chirurgia stomacului (ulcer, cancer, chirurgia bariatrică) ... 5. Chirurgia bilio-pancreatică ... 6. Chirurgia colonului ... 7. Infarctul intestino-mezenteric ... 8. Patologia ano-rectală ... Baremul activităților practice 1. Anestezia locală - tehnică-riscuri-complicații ... 2. Incizia abdominală ... 3. Sutura plăgilor abdominale ... 4. Asistare la intervențiile chirurgicale abdominale ... 5. Asistare chirurgie laparoscopică ... 6. Tehnici chirurgicale anorectale-asistare ... ...

ANUL V- GASTROENTEROLOGIE III - BIOETICĂ 1. MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE III - 46 SĂPT Tematica lecțiilor conferință: 46 ore de curs 2. Sindromul icteric ... 3. Litiaza biliară. ... 4. Sindromul postcolecistectomie ... 5. Colecistitele. ... 6. Angiocolitele acute ... 7. Icterele familiale ... 8. Hepatitele medicamentoase ... 9. Hepatitele cronice virale B, ... 10. Hepatita virală C, ... 11. Hepatita autoimună ... 12. Ficatul gras. ... 13. Steato-hepatita non alcoolică (NASH) ... 14. Patologia hepatică alcool - indusă ... 15. Cirozele hepatice. ... 16. Complicațiile cirozelor hepatice ... 17. Ascita, peritonita bacteriană spontană, ... 18. Hemoragiile variceale, ... 19. Encefalopatia hepatică ... 20. Sindromul hepatorenal ... 21. Cancerul hepatic ... 22. Cancerul căilor biliare ... 23. Tumorile benigne ale ficatului ... 24. Transplantul hepatic - indicații, urmărirea post transplant ... 25. Peritonitele acute și cronice. ... 26. TBC peritoneal. ... 27. Mesangioamele ... 28. Suferințele digestive de origine vasculară ... 29. Hipertensiunea portală - etiologie, patogenie, complicații ... 30. Hemoragiile variceale ... 31. TIPS ... 32. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP) ... 33. Boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină, ... 34. Hemocromatoza deficitul de G4. ...

MODULUL DE BIOETICĂ: 2 săptămâni Tematica cursurilor conferință: 2 ore 1. Pacientul digestiv în fază terminală. Atitudinea gastroenterologului față de pacienții incurabili și muribunzi. ... 2. Paliația în gastroenterologie: indicații, beneficii, riscuri. ... ... 18 aprilie 2017 Președintele Comisiei de Gastroenterologie Prof. dr. Oliviu Pascu MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE Profesor Dr. Luiza Spiru UMF Carol Davila - Clinica de Geriatrie Gerontologie Psihogeriatrie Spital Clinic de Urgență Elias Președintele Comisiei Consultative Geriatrie Gerontologie a Ministerului Sănătății 1.1. DEFINIȚIE: Specialitate care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății. ... 1.2. DURATA TOTALĂ: 5 ANI Curricula prevede un număr de 250 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 100 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CPU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CPU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. ... 1.3. STRUCTURA STAGIILOR 1.3.1. STRUCTURA GENERALĂ 1.3.1.1. Structura stagiilor de pregătire: > Geriatrie și Gerontologie - 2 ani și 6 luni ● Geriatrie - Gerontologie stagiu inițial - 12 luni ● Geriatrie - 18 luni: – Conceptul de Reabilitare Geriatrică - 6 luni ... – Medicina celor 3 "P": Predictivă, Preventivă, Personalizată (Medicina Longevității Active) - 3 luni ... – Managementul de caz - 3 luni ... – Stagiul clinic de pregătire finală - 6 luni ... > Stagii complementare - 2 ani și 6 luni ● Cardiologie - 6 luni ● Neurologie - 6 luni ● Gerontopsihiatrie - 6 luni ● Hematologie - 1 lună ● Urologie - 1 lună ● Ecografie - 2 luni ● Neuroimagistică - 1 lună ● Bio-Etică - 1 lună ● Recuperare, medicină fizica și balneologie - 6 luni ... 1.3.1.2. Durata stagiilor și succesiunea în timp: 12 luni (1 an) - stagiul de bază geriatrie și gerontologie 30 luni (2 ani și 6 luni) - stagii complementare 18 luni (1 an și 6 luni) - stagii de specialitate geriatrie și gerontologie ... ... 1.3.2. STRUCTURA DETALIATĂ 1.3.2.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, stabilirea planului de activitate. ... 1.3.2.2. Stagii complementare: 30 luni (2 ani și 6 luni) 1.3.2.2.1. GERIATRIE - GERONTOLOGIE STAGIU INIȚIAL - 12 luni (200 ore) Tematica lecțiilor conferință 1. Gerontologie - definiție, istoric. ... 2. Gerontologie socială - date epidemiologice la vârstnici, perspective de viitor în gerontologie. ... 3. Gerontologie socială - legislația privind protecția vârstnicului la domiciliu, spitalizat sau instituționalizat. ... 4. Teoriile îmbătrânirii. ... 5. Mecanismele celulare, structurale și metabolice specifice îmbătrânirii fiziologice. ... 6. Îmbătrânirea fiziologică la nivel celular, tisular, metabolic, aparat și sistem. ... 7. Geriatrie - definiție, istoric. ... 8. Principii geriatrice de bază - clinice: afecțiuni caracteristice vârstnicului. ... 9. Principii geriatrice de bază - paraclinice de screening și diagnostic: teste biologice, imagistice, genetice. ... 10. Evaluarea geriatrică multidimensională - prezentarea detaliată a foii de observație geriatrică. ... 11. Evaluarea geriatrică multidimensională - teste psihometrice (Mini Mental Status Examination, Testul Orologiului, Tinetti static și dinamic, Activity daily Living, Instrumental of Activity Daily Living, fluent verbal de literă și de grup semantic, scala depresiei Yessavage forma scurtă, scor Hatchinski, Mini Nutrițional Assesment, Figura Rey, testul Grober-Buschke, Zarid burden interview). ... 12. Evaluarea statusului social al pacientului geriatrie. ... 13. Patologie aparatului respirator la vârstnic: ● Rino-sinuzite acute și cronice. ● Faringite acute și cronice ● Traheo-bronșite acute. ● Bronșite cronice. ● Bronhopneumopatie cronică obstructive. ● Bronșiectazii. ● Pneumonii virale, bacteriene, fungice. ● Cancer bronho-pulmonar. ● Supurații pulmonare. ● Pleurezii. Pahipleurite. ● Tuberculoza pulmonară. ● Astmul bronșic. ● Insuficiență respiratorie acută și cronică. ● Sindromul de detresă respiratorie acută. ● Sindromul de apnee în somn. ● Urgențe respiratorii. ... 14. Patologia aparatului cardiac la vârstnic: ● Ateroscleroza sistemică. ● Hipotensiunea arterială ● Hipertensiunea arterială. ● Boala cardiacă ischemică: angina pectorală stabilă și instabilă și infarctul miocardic acut ● Tulburări de ritm și conducere la vârstnic ● Insuficiență cardiacă ● Arteriopatie obiterantă membre inferioare. ● Insuficiență venoasă profundă. ● Boala varicoasă la vârstnic. ● Trombozele venoase profunde și superficiale. ● Cord pulmonar cronic. ● Valvulopatii. ... 15. Patologia aparatului digestiv la vârstnic: ● Tulburări de masticație. ● Tulburări de deglutiție. ● Boala de reflux gastro-esofagian. ● Hernia hiatală. ● Ciroza hepatică. ● Gastrite acute și cronice. ● Ulcerul gastro-duodenal. ● Cancerul gastric. ● Patologia ischemică digestivă: infarctul mezenteric și angiodisplazia intestinală. ● Hepatite cronice la vârstnic. ● Pancreatită acută și cronică. ● Colecistopatii. Afecțiuni coledociene. ● Afecțiuni digestive post-operatorii. ● Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestive: esofag, stomac, colon, rect. ● Rectocolită ulcero-hemoragică. ● Tulburările de transit: constipația și diareea. ● Diverticuloza digestivă. ● Boala hemoroidală. ... 16. Patologia renală la vârstnic: ● Infecțiile urinare joase și înalte ● Insuficiență renală acută și cronică. ● Retenția acută și cronică de urină. ● Uropatia obstructive. ● Adenomul și cancerul de prostate. ● Incontinență urinară. ● Tulburări de dinamică sexuală la vârstnic. ... 17. Patologia hematologică la vârstnic: ● Sindroamele anemice. ● Leucemiile acute și cronice. ● Limfomul malign. ● Mielomul multiplu. ● Coagulopatii. ● Terapia antiagregantă și anticoagulantă. ... 18. Patologia reumatică la vârstnic: ● Poliartrită reumatoidă. ● Polimialgia; Arterită cu celule gigante. ● Guta. ● Boala artrozică. ● Colagenoze; Lupus. ● Vasculite sistemice. ● Patologie post-traumatică. ● Spondiloartropatii. ... 19. Urgențe în geriatrie: dispnee acută, durere toracică, accident ischemic tranzitor, coma hipoși hiperglicemică, vertij, sincopa, delirul acut, crizele comițiale, hematuria. ... Baremul activităților practice: 1. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri ... 2. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri ... 3. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri ... 4. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic pentru afecțiunile prevăzute în tematică: 30 cazuri ... 5. Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri ... 6. Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri ... 7. Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri ... 8. Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului - 100 cazuri ... ... 1.3.2.2.2. CARDIOLOGIE - 6 luni, (100 ore) Tematica lecțiilor conferință ● Edem pulmonar acut. ● Angina instabilă. ● Infarctul miocardic acut. ● Hipertensiunea pulmonară. ● Hipertensiunea arterială primară și secundară. ● Urgențe hipertensive. ● Trombembolismul pulmonar. ● Șocul cardiogen ● Sincopa. ● Moartea subită ● Miocardite ● Cardiomiopatii ● Pericardite ● Tumorile cardiace ● Valvulopatii. ● Tulburări paroxistice de ritm cardiac. ● Ischemia acută de membre. ● Disecția de aortă ● Endocardite ● Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare ● Urmărirea bolnavilor protezați valvular. Patologia secundară protezării valvulare. ● Indicații și tratament invaziv și chirurgical al cardiopatiei ischemice Baremul activităților practice 1. Electrocardiograma - efectuare și interpretare: 100 cazuri ... 2. Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri ... 3. Explorare Holter - interpretare: 30 cazuri ... 4. Test de efort - interpretare: 20 cazuri ... ... 1.3.2.2.3. NEUROLOGIE - 6 luni, (100 ore) Tematica lecțiilor conferință 1. Cefalee. ... 2. Alterările stării de conștiență la vârstnici ... 3. Sindromul vestibular. ... 4. Particularități ale AVC ischemice la vârstnici a. Etiologice ... b. Clinice ... c. Imagistice ... d. Evolutive (inclusiv aspecte ale potențialului neurorecuperator) ... e. Terapeutice ... ... 5. Sindromul de lob frontal, parietal, occipital, temporal. ... 6. Sindroamele extrapiramidale și parkinsonismul la vârstnic. ... 7. Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici ... 8. Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici ... 9. Neuroinfecțiile la vârstnici ... 10. Procesele expansive intracraniene la vârstnici ... 11. Polineuropatiile. ... 12. Sindromul miastenic. ... 13. Afecțiuni ale sistemului nervos autonom. ... 14. Interferențe cardio-neurologice la vârstnici ... Baremul activităților practice 1. Examenul fundului de ochi - 20 cazuri ... 2. Radiografia simplă de craniu - 20 cazuri ... 3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - 20 cazuri ... 4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 20 cazuri ... 5. Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea uzuală - 20 cazuri ... 6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare - 20 cazuri ... 7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 30 cazuri ... 8. Potențiale evocate - 15 cazuri ... ... 1.3.2.2.4. PSIHOGERIATRIE - 6 LUNI, (100 ore) Tematica lecțiilor conferință 1. Abordarea pacientului geriatrie 1.1. Psiho-geriatrul ... 1.2. Evaluare geronto psihiatrică ... 1.3. Asistentul specializat ... ... 2. Principii clinice de evaluare 2.1. Abordarea pacientului vârstnic ... 2.2. Evaluarea pacientului psihogeriatric ... 2.3. Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale ... 2.4. Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric ... 2.5. Neuroimagistica pacientului vârstnic ... 2.6. Evaluarea neuropsihologică ... 2.7. Demența ... 2.8. Importanța valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală ... ... 3. Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic 3.1. Psihoterapia ... 3.2. Farmacoterapia ... 3.3. Terapia electroconvulsivantă la vârstnic ... 3.4. Spitalizarea și îngrijirea paliativă ... 3.5. Spiritualitatea și psihogeriatria ... 3.6. Valențe etice în psihogeriatrie ... ... 4. Tulburări Psihiatrice 4.1. Tulburări de memorie ... 4.2. Demența de tip Alzheimer 4.2.1. Definiție, criterii de diagnostic ... 4.2.2. Perspectiva epidemiologică ... 4.2.3. Diagnostic diferențial față de demența non-Alzheimer ... 4.2.4. Evaluare neuropsihologică ... 4.2.5. Imagistica structurală ... 4.2.6. Imagistica funcțională ... 4.2.7. Teste electrofiziologice ... 4.2.8. Biomarkeri ... 4.2.9. Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale ... 4.2.10. Managementul medicoterapeutic al DA ... 4.2.11. Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale ... 4.2.12. Stadiul clinic moderat-lejer și moderat ... 4.2.13. Îngrijirea pacientului cu formă severă de DA ... 4.2.14. Stadiul terminal ... 4.2.15. Comorbidități și abordarea lor ... 4.2.16. Managementul simptomatologiei psihiatrice 4.2.16.1. Instituționalizarea ... 4.2.16.2. Îngrijitorul și calitățile lui ... 4.2.16.3. Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului ... 4.2.16.4. Consilierea familială ... 4.2.16.5. Legislație ... 4.2.16.6. Suport comunitar ... ... ... 4.3. Demența Vasculară ... 4.4. Demența cu Corpi Lewy ... 4.5. Demența frontotemporală ... 4.6. Delirium ... 4.7. Depresia ... 4.8. Tulburarea afectivă bipolară ... 4.9. Suicidul ... 4.10. Psihozele vârstnicului ... 4.11. Anxietatea ... 4.12. Tulburările de personalitate la pacientul vârstnic ... 4.13. Tulburări somato forme ... 4.14. Tulburări de somn ... 4.15. Sexualitatea și tulburările sexuale la vârstnic ... 4.16. Pacientul vârstnic cu declin intelectual ... ... 5. Afecțiuni psihiatrice asociate 5.1. Agitația psihomotorie asociată demenței ... 5.2. Depresia și anxietatea asociate demențelor 5.2.1. Anxietatea la vârstnici ... 5.2.2. Atacul de panică ... 5.2.3. Fobiile ... 5.2.4. Stressul post-traumatic ... 5.2.5. Tulburarea obsesiv-compulsivă ... 5.2.6. Etiologia anxietății în demențe ... 5.2.7. Tratament ... 5.2.8. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu anxietate ... 5.2.9. Evoluție ... 5.2.10. Prognostic ... ... 5.3. Psihoze induse iatrogenic la pacientul vârstnic ... 5.4. Demența Parkinsoniană ... ... 6. Disfuncția motorie indusă de tratamentul neuroleptic ... 7. Îngrijirea pacientului psihogeriatric cu durere persistentă ... 8. Apatia. ... Baremul activităților practice 1. Evaluare Geriatrică Standardizată. ... 2. Evaluare clinică și metode de investigație psiho-geriatrică (bateria geronto-psiho-geriatrică) ... ... 1.3.2.2.5. HEMATOLOGIE - 1 lună (20 ore) Tematica lecțiilor de conferința: 1. Anemiile feripirive. ... 2. Anemia megaloblastică ... 3. Anemiile hemolitice. ... 4. Anemiile din bolile cronice. ... 5. Trombocitopenii. ... 6. Leucemii acute. ... 7. Leucemiile cronice. ... 8. Leucopenia și agranulocitoza. ... 9. Limfoamele Hodkin și Non -Hodkin. ... 10. Mielomul multiplu. ... 11. Sindroamele mielodisplazice. ... 12. Sindroame mieloproliferative. ... 13. Coagulopatii. ... 14. Coagulare intravasculară diseminată. ... Baremul activităților practice: 1. Interpretarea rezultatelor hematologice - 50 buletine ... 2. Interpretare frotiu periferic - 20 buletine ... 3. Puncție biopsie sternală/creasta iliacă - 5 buletine ... ... 1.3.2.2.6. UROLOGIE - 1 lună (20 ore): Tematica lecțiilor de conferință: 1. Retenția acută de urină ... 2. Retenția cronică de urină ... 3. Incontinență urinară ... 4. Hiperplazia benignă de prostată ... 5. Cancerul de prostată ... 6. Tulburări de dinamică sexuală ... 7. Infecțiile tractului urinar ... 8. Patologie post-traumatică și post-intervențională la vârstnic. ... Baremul activităților practice: 1. Montare sondă urinală la femeie și bărbat - 10 sondaje ... 2. Interpretare rezultate de laborator urologie - 50 buletine ... 3. Puncție supra-pubiană - 2 manevre. ... 4. Uro-flow-metrie - 5 teste. ... 5. Teste de screening pentru adenom/cancer de prostată - 10 buletine. ... ... 1.3.2.2.7. ECOGRAFIE - 2 luni (40 ore) Tematica lecțiilor de conferință: 1. Noțiuni introductive privind ultrasonografia ... 2. Ecografie ficat ... 3. Ecografie colecist ... 4. Ecografie căi biliare ... 5. Ecografie pancreas ... 6. Ecografie splină ... 7. Ecografie rinichi bilateral ... 8. Ecografie vezica urinară ... 9. Ecografie prostată ... 10. Ecografie genitală ... 11. Ecografie sân ... 12. Ecografie părți moi ... 13. Ecografie tiroidiană ... 14. Principii de bază în eco-tomodensitometria doppler carotidian și vase periferice. ... Baremul activităților practice: 1. Interpretare buletine de analiză ecografie abdominală - 50 buletine ... 2. Interpretare buletine de analiză ecografie pelviană - 50 buletine ... 3. Interpretare buletine de analiză ecografie sân - 10 buletine ... 4. Interpretare buletine de analiză ecografie tiroidiană - 10 buletine. ... ... 1.3.2.2.8. NEUROIMAGISTICĂ - 1 lună (20 ore) Tematica lecțiilor de conferință: 1. Computer tomografia cerebrală ... 2. Angio-RMN cerebral ... 3. SPECT cerebral ... 4. Angio-RMN cerebral cu volumetrie hipocampică ... Baremul activităților practice: 1. Interpretare buletine computer-tomografie cerebrală - 20 buletine ... 5. Interpretare buletine Angio-RMN cerebral - 20 buletine ... ... 1.3.2.2.9. BIOETICĂ - 1 lună (20 ore) Tematică de curs I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în donarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... ... X. Metodologia cercetării clinice cu implicarea pacientului vârstnic. ... ... 1.3.2.2.10. RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE - 6 LUNI (200 ORE) Tematica lecțiilor conferință: 1. Principii de reabilitare în patologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. ... 2. Principii de reabilitare post-accident vascular cerebral. ... 3. Principii de reabilitare în sindroame algice regionale. ... 4. Principii de reabilitare în spondilartritele seronegative: SA, artrită psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos). ... 5. Principii de reabilitare în afecțiuni cardiovasculare. ... 6. Principii de reabilitare în afecțiuni respiratorii. ... 7. Principii de reabilitare în afecțiuni post-traumatice: fracturi, entorse, subluxații. ... 8. Principii de reabilitare în afecțiuni ale părților moi: tendoane, ligamente, mușchi. ... 9. Principii de reabilitare în afecțiuni reumatismale secundare (infecțios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic. ... 10. Principii de reabilitare în polineuropatii și ... 11. Principii de reabilitare în afecțiuni de nervi periferici ... 12. Principii de reabilitare în afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.) ... 13. Obiective în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin mijloacele balneo-kinetofiziatrice. Principii fundamentale. ... Baremul activităților practice 1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare) ... 2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații ... 3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare) ... 4. Teste funcționale neuro-musculare: viteza de conducere, curba I/t: 10 examene (interpretare). ... ... 1.3.2.2.11. CONCEPTUL DE REABILITARE GERIATRICĂ - 6 luni (200 ore) I. Principii de bază în reabilitarea geriatrică 1. Abordarea pacientului geriatrie 1.1. Definirea conceptului de calitate a vieții în cazul pacientului geriatric ... 1.2. Evaluarea geriatrică standardizată ... 1.3. Teste screening cu valoare predictive aplicabile pacientului vârstnic ... ... 2. Principii de reabilitare geriatrică 2.1. Principii generale ... 2.2. Particularități terapeutice la vârstnic ... 2.3. Abordare multidisciplinară ... 2.4. Principii ale noilor tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... 3. Farmacologia clinică 3.1. Bazele farmacokineticii și farmacodinamicii geriatrice ... 3.2. Toxicitatea medicamentelor la pacientul geriatric ... 3.3. Polipragmazia ... ... 4. Principii de abordare a pacientului geriatric ce necesită îngrijire medicală îndelungată 4.1. Instituționalizarea ... 4.2. Îngrijitorul ... 4.3. Consilierea familială ... 4.4. Îngrijirea pacientului terminal ... 4.5. Principii etice și legale în serviciul geriatrie ... 4.6. Suportul social ... ... 5. Noțiuni de nursing în reabilitarea geriatrică ... 6. Anestezia la pacientul geriatric ... 7. Managementul peri și postoperator la pacientul geriatric 7.1. Evaluarea riscului chirurgical la pacientul geriatric ... 7.2. Prevenirea complicațiilor preoperatorii ... 7.3. Prevenirea complicațiilor postoperatorii ... 7.4. Tulburări cognitive cu debut acut postoperator ... ... 8. Managementul durerii la pacientul geriatric 8.1. Principiile OMS privind calmarea durerii ... 8.2. Factorii care influențează percepția durerii. Conceptul de durere totală ... 8.3. Evaluarea durerii ... 8.4. Tipuri de durere la pacientul geriatric ... 8.5. Strategii analgezice cu particularitate la vârstnic ... 8.6. Aspecte psihologice, spirituale și sociale în abordarea diferitelor tipuri de durere ... ... ... II. Managementul sindroamelor geriatrice - măsuri de reabilitare geriatrică integrate 1. Declinul cognitiv 1.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 1.2. Evaluare integrată ... 1.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 2. DEPRESIA ȘI ANXIETATEA 2.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 2.2. Evaluare integrată ... 2.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 3. TULBURĂRILE SENZORIALE 3.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 3.2. Evaluare integrată ... 3.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 4. CĂDERI 4.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 4.2. Evaluare integrată ... 4.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 5. TULBURĂRILE DE ECHILIBRU ȘI MOBILITATE 5.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 5.2. Evaluare integrată ... 5.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 6. TULBURĂRI GENITO-URINARE - INCONTINENȚA URINARĂ 6.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 6.2. Evaluare integrată ... 6.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 7. CONSTIPAȚIA, SINDROAMELE DIAREICE ȘI INCONTINENȚA DE MATERII FECALE 7.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 7.2. Evaluare integrată ... 7.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 8. TULBURĂRILE DE SOMN 8.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 8.2. Evaluare integrată ... 8.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 9. OSTEOPOROZA 9.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 9.2. Evaluare integrată ... 9.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 10. SINDROMUL DE IMOBILIZARE - ESCARELE 10.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 10.2. Evaluare integrată ... 10.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 11. MALNUTRIȚIA 11.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 11.2. Evaluare integrată ... 11.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 12. INFECȚIILE 12.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 12.2. Evaluare integrată ... 12.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Fizicale ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 13. TULBURĂRI HIDRO-ELECTROLITICE ȘI ALE TERMOREGLĂRII 13.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 13.2. Evaluare integrată ... 13.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 14. POLIFARMACOLOGIA 14.1. Context – Istoric ... – Clinic ... – Paraclinic ... ... 14.2. Evaluare integrată ... 14.3. Măsuri de reabilitare – Generale ... – Terapeutice ... – Noi tehnologii bazate pe folosirea informației și comunicării ... ... ... 15. ETICA ȘI DEZVOLTARE SOCIALĂ ... ... ... 1.3.2.2.12. MEDICINA CELOR 3 "P" - 3 luni (100 ore) Tematica lecțiilor conferință 1. Concept - descriere. ... 2. Provocările legate de standardizare versus individualizare. ... 3. Medicina integrată - concept, descriere. ... 4. Medicina centrată pe pacient - principii, concept, perspectivă. ... 5. Medicina individualizată - holistică și integrative în serviciile de sănătate. ... 6. Medicina personalizată și semipersonalizată bazată pe profilul individual al pacientului. ... 7. Medicina de precizie, personalizare și individualizată. ... 8. Educația integrată în medicina de precizie. ... 9. Interpretarea rezultatelor în testele implicate în medicina de precizie. ... 10. Analiza datelor și integrarea. ... 11. Mecanisme patogene multifactoriale. ... 12. Protecția datelor. ... 13. 3 PM în cancer. ... 14. 3 PM în boli cardiovasculare. ... 15. 3 PM în diabetul zaharat. ... 16. 3 PM în bolile neurodegenerative. ... 17. Epigenetica - factorii de risc individuali. ... 18. 3 PM în medicina regenerativă. ... 19. 3 PM în medicina sportivă și well-being. ... 20. Medicina translocțională - puntea dintre 3PM și implementarea practică a principiilor ei. ... 21. E-Health Care și soluții inteligente, inovative, cost-eficiente. ... 22. Medicina de laborator - factor decisiv în implementarea 3PM. ... ... 1.3.2.2.13. MANAGEMENTUL DE CAZ - 3 luni (100 ore) Tematica lecțiilor conferință 1. Cazuri clinice în geriatrie ... 2. Conceptul de piramidă a diagnosticelor ... Baremul activităților practice 1. Prezentare cazuri clinice geriatrie - 50 cazuri ... 2. Piramida de diagnostic - concept actual al medicinei geriatrice - 50 cazuri ... ... 1.3.2.2.14. STAGIU CLINIC DE PREGĂTIRE FINALĂ - 6 luni (200 ore) Tematica lecțiilor conferință (400 ore) 1. Patologia sistemului endocrin la vârstnic: ● Hipotiroidismul. ● Hipertiroidismul. ● Sindromul Cushing. ● Menopauza. ● Andropauza. ● Osteoporoza. ● Osteomalacia. ● Boala Paget a osului. ● Dislipidemiile. ● Hiperuricemia. ● Obezitatea. ● Diabetul zaharat. ... 2. Afecțiuni dermatologice la vârstnic: ● Prurit. ● Infecții cutanate. ● Dermatite. ● Psoriazis. ● Leziuni ulcerative. ● Cancerul cutanat. ● Boli venerice. ● Zona Zoster. ... 3. Patologia ginecologică la vârstnic: ● Vulvo-vaginite. ● Fibrom uterin. ● Cancer: ovar, col uterin, corp uterin. ● Prolaps genital. ● Urgențe ginecologice în geriatrie. ● Cancerul mamar. ... 4. Terapia "Aslan". ... 5. Intervenții anti-aging. ... Baremul activităților practice: 9. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri ... 10. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri ... 11. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri ... 12. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic pentru afecțiunile prevăzute în tematică: 30 cazuri ... 13. Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri ... 14. Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri ... 15. Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri ... 16. Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului - 100 cazuri ... 17. Efectuare gărzi. ... ... ... ... ... GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE - 5 ANI STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚA GERIATRIE - GERONTOLOGIE (I.1) - 12 luni CARDIOLOGIE (I.2) - 6 luni NEUROLOGIE (I.3) - 6 luni GERONTOPSIHIATRIE (I.4) - 6 luni HEMATOLOGIE (I.5) - 1 lună UROLOGIE (I.6) - 1 lună ECOGRAFIE (I.7) - 2 luni NEUROIMAGISTICA (I.8) - 1 lună BIO-ETICA (I.9) - 1 lună RECUPERARE, MEDICINA FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE (I.10) - 6 luni CONCEPTUL DE REABILITARE GERIATRICĂ (I.11) - 6 luni MEDICINA CELOR 3 "P": PREDICTIVĂ, PREVENTIVĂ, PERSONALIZATĂ (MEDICINA LONGEVITATE ACTIVE) (I.12) - 3 luni MANAGEMENTUL DE CAZ (I.13) - 3 luni STAGIUL CLINIC DE PREGĂTIRE FINALĂ (I.14) - 6 luni ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V STAGIUL 1.1 1.2, 1.3 1.4, 1.5, 1.6, 1.7, 1.8, 1.9 1.10, 1.11 1.12, 1.13, 1.14 BIBLIOGRAFIE 1. The Merk Manual of Geriatrics, Ed. Merck & comp., Whitehouse Station N. J., 2000, Ediția a X-a ... 2. Spiru L, Romosan I, Caraba AL, Timar L. - Geriatrie, vol. I, Ed. Solness, Timișoara, 2002 ... 3. Spiru L., I Romosan - Geriatrie, vol. II, Ed. Solness, 2002 ... 4. Spiru L, Romosan I, Geriatrie-Tratat, Editura "Ana Aslan Intl Academy of Aging, București", 2004 ... 5. Prada C. - Geriatrie și Gerontologie, vol. I, Ed. Medicală, Buc. ... 6. Alexa, I. D. - "Geriatrie Clinică", ediția a II-a, Editura "Gr. T. Popa" U. M. F. Iași, 2006 ... 7. Alexa, I. D. - "Geriatrie Clinică", ediția a II-a, Editura "Gr. T. Popa" U. M. F. Iași, 2006 ... 8. Howard M. Fillit, MD, Kenneth Rockwood, MD, FRCPC and John B Young, MD - Brocklehurst's Textbook of Geriatrie Medicine and Gerontology, 8th Edition, Elsevier, 2016 ... 9. Șușan, L. M. - "Semiologie Medicală Geriatrică", Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2003 ... 10. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset - Caiet de observație pentru pacienții cu Boala Alzheimer, Prima Ediție, Editura U. M. F. "Carol Davila", 2000 ... 11. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset- Caiet de observație pentru pacienții cu Boala Alzheimer, Ediția a II-a,, Editura U. M. F. "Carol Davila", 2000 ... 12. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset - Teste Clinice pentru Boala Alzheimer, Editura U. M. F. "Carol Davila", 2001 ... 13. Hurjui Jan - Geriatrie Selectivă, vol. I-II, Ed. Tipo Moldova, 2002 ... 14. Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Ioana Dana Alexa- Bolile cardiovasculare la vârstnic; Editura Polirom, 2015, ISBN: 978-973-46-5229-7. ... 15. Donca, V. - "Hipertensiunea arterială la vârstnici", Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008 ... 16. Florin Dumitru Mihaltan, Ruxdandra Ulmeanu - Algoritm de terapie în Pneumologie; Editura Medicala, București, 2016. ... 17. Codruț Sarafoleanu- Tulburările respiratorii în somn; Editura Academiei Române, București, 2016; ISBN: 973-27-2647-1. ... 18. Carmen Ginghina (sub redacția) - Compendiu de Terapie a Bolilor Cardiovasculare, Editura Medicala, București, 2016; ISBN:978-973-39-0816-6. ... 19. Gherasim Leonida (sub red.) - Medicina Internă, vol. I (1995), vol. II (1996), vol. III (1999), vol. IV, Ed. Medicală, București. ... 20. Gherasim Leonida (sub redacția) - Medicina Internă, vol. III- Bolile aparatului digestiv (1999), vol. IV- Bolile aparatului renal (2002), Editura Medicală, București. ... 21. Gherasim Leonida, Ioan Alexandru Oproiu (sub redacția) - Actualități în Medicina interna; Editura Medicala, București, 2015; ISBN: 978-973-39-0784-8. ... 22. Delia Mut Popescu - Hematologie, ediția a doua, Editura Medicală, București, 2003. ... 23. Constantin Dumitrache (sub redacția) - Endocrinologie clinica, ediția a treia, revizuita; Editura Național, București, 2012. ... 24. J. Larry Jameson, Harrison- Endocrinologie, ediția în limba română; Editura All, București, 2011. ... 25. Petrache Vârtej, Ioana Vârtej, Cătălina Poiana-Ginecologie endocrinologică, ediția a Iva, Editura All, București, 2014, ISBN 978-606-587-5. ... 26. Hauser SL (editor) - Harrison's Neurology în Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill, Medical, New York, 2010 ... 27. Bajenaru Ovidiu (sub redacția) - Ghiduri de diagnostic și tratament în neurologie, ediția a doua, Editura Medicala Amaltea, București, 2014. ... 28. Allan H. Ropper, Martin A. Samuels - Adams and Victor's Principles of Neurology - Ed. McGraw Hill Professional, 2014. ... 29. Dubois B. et al - "Revising the definition of Alzheimer's disease: a new lexicon", The Lancet Neurology, 2010, 9 (11); 1118 - 1127 ... 30. Mihai Lucan, Irinel Popescu, Gabriel Ciuce - Tratat de chirurgie - Urologia, volumul I; Editura Academiei Române, București, 2007; ISBN: 978-973-27-1579-6. ... 31. Sinescu I. (sub red.) - Urologie Clinică, Ed. Medicală Amaltea, 1998 ... 32. Florin Tudose, Cătălina Tudose, "Psihiatrie în practica medicală", Ed. Infomedica 2007. ... 33. Randall Braddom - Medicina fizica și de Reabilitareediția în limba română, București, 2015. ... 34. Gelu Onose, Recuperare, Medicina și Balneoclimatologie, Ed. Medicala, București, 2008; ... 35. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicina fizica și Recuperare, Ed. Universitară "Carol Davila" București 1998; ... 36. Luiza. Spira, I. Romosan, A. Ciocalteu, Gerontonefrologie, Ed. Teora, 1998 ... 37. Luiza. Spira, I. Romosan, I. C. Sinescu, I. Popescu, Gerontogastroenterologie, Ed. Teora, 1999 ... 38. Luiza Spira, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset - Teste Clinice pentru Boala Alzheimer, Editura U. M. F. "Carol Davila", 2001 ... 39. Luiza Spira, Ioan Romosan Interdisciplinaritatea bolilor renale și digestive, Ana Aslan Internațional Academy of Aging, 2004 ... 40. Luiza Spira - Managementul bolilor de memorie - Ghid practic, 2006, - ISBN 973 -86114-4-2006 ... 41. Luiza Spira - Scale specifice de evaluare și diagnostic de specialitate, traduse și adaptate în limba română; Brain Aging Internațional Journal - ediție în limba română, ISSN 15828360: Testul MMSE (Mini Mental State Examination), Testul OROLOGIULUI, Scorul activităților vieții cotidiene (ADL), Scorul IADL al activităților curente, SIB (Severe Impairment Batery), NPI (Neuropsychiatric Inventory), ZARIT: Evaluarea sarcinii ajutorului principal, Scorul riscului vascular HATCHINSKI, Evaluarea echilibrului static și dinamic în timpul mersului: Proba Tinetti, Test de fluență verbală, Clinical Global Impression (CGI). ... 42. Luiza Spira, Ileana Turcu, EB. Palmore, F Whittington, SR. Kunkel eds - Actual coordinates of the research on aging in România,: The Internațional Handbook on Aging, Third Edition, EB. Palmore, F Whittington, SR. Kunkel eds., Praeger Publishers, Connecticut, SUA, 2009 ... 43. Ghid de practică medicală pentru specialitatea Geriatrie Gerontologie și anexele sale, Evaluarea geriatrică și Foaia de consult geriatric, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății Nr. 1454/30.11.2010 ... 44. Curriculum și Syllabus de Medicina Geriatrică-Gerontologică și Psihogeriatrie pentru Specialitatea Medicina de Familie, Conform Decizie Comisia Națională de Geriatrie Gerontologie a MS, 2011 ... 45. Ghid de buna practică în îngrijirea la domiciliu și Case Rezidențiale, Conform Decizie Comisia Națională de Geriatrie Gerontologie a MS, 2011 ... 46. Ioan Romosan, Iosif A. Szucsik, L. Spiru;- Gerontologie 1998, ediția a 2-aI. Alexa, L. Spiru, V. Donca - Actualități în geriatrie;, Ed Gr. T. Popa, U. M. F. Iași, 2011 ... 47. Luiza Spiru, Prevalence of co-morbidities în mild cognitive impairment (MCI) patients - a Românian descriptive study, 8th Internațional Springfield/Montreal Symposium on Advances în Alzheimer Therapy, 2004, Montreal, Canada; Neurobiology of Aging, ISSN: 0197- 4580, Voi: 25, Issue 2, Pg: S313-S313, Data: 2004-2007 ... 48. Luiza Spiru - Predictive, Preventive and Personalised Medicine în Neurodegenerative Diseases: The European Association for Predictive, Preventive and Personalised Medicine World Congress (EPMA); 15-18 septembrie 2011, Bonn, Germania. Specialised Session. ... 49. Olga Golubnitshaja "Advances în Predictive, Preventive, Personalised Medicine", Ed. springer issn: 2211-3495. ... 50. EPMA as the European Coordinator în the field of Predictive, Preventive & Personalised Medicine, http://www.epmanet.eu/index.php/about--epma/european--coordination ... 51. Luiza Spiru - BRAINAGING Syllabus și Curricula instruire în noile tehnologii medicale și perfecționare pentru medicii și asistenții medicali din ambulatorii de specialitate și spitale în Brain-aging, Proiect BRAINAGING, POSDRU/81/3.2/S/46975, 2010-|2013 ... 52. Luiza Spiru et al - Perpetual Transitions în Românian Healthcare. Healthcare Overview: New Perspectives, Advances în Predictive, Preventive and Personalised Medicine Series, V. Costigliola (ed.), Springer Science &Business Media Dordrecht, pp.4-[]19; 2012. ... 53. Luiza. Spiru - Report from the EU BRAINAGING project first outcome. European Alzheimer's Disease Consortium EADC, 5--6 September 2011, The Hague, Netherlands. ... 54. Luiza. Spiru - Predictive, Preventive and Personalised Medicine în Neurodegenerative Diseases. The European Association for Predictive, Preventive and Personalised Medicine World Congress (EPMA). 15--[]18 September 2011, Bonn, Germania. Specialised Session. ... Profesor Dr. Luiza Spiru UMF Carol Davila - Clinica de Geriatrie Gerontologie Psihogeriatrie Spital Clinic de Urgență Elias Președintele Comisiei Consultative Geriatrie Gerontologie a Ministerului Sănătății EPMA - Național Representative (www. epmanet. eu) tel/fax: +4021 312 46 96 mobile:+40724 232 899 e-mail: lsaslan@brainaging.ro e-mail: spiru@epmanet. eu www.brainaging.ro anaaslanacademy.ro MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE

Definiția specialității: Specializarea în Hematologie are scopul de a forma medici specialiști în domeniul hematologiei. Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge, maligne și nonmaligne și ansamblul de cunoștințe și tehnici necesare diagnosticului și tratamentului corect al acestora. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12 MODULUL 1 Cunoștiințe generale; Hematopoieza NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână MODULUL 2 Sindroamele anemice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână Modulul 3 Boli hematologice maligne NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 18 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână Modulul 4 Medicină internă NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână Modulul 5 Hematologie de laborator NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână Modulul 6 Neurologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore curs/săptămână Modulul 7 Boli infecțioase NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore curs/săptămână Modulul 8 Hemobiologie și hematologie transfuzională NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 săptămâni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore curs/săptămână Modulul 9 Bioetică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 4 ore curs/săptămână Modulul 10 Transplant de celule stem hematopoietice NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână Modulul 11 Tulburări de coagulare NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână Modulul 12 OPȚIONALE (ATI, hematologie de laborator, hemobiologie și hematologie transfuzională) NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 8 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 2 ore curs/săptămână Total ore pregătire teoretică 546 Total ore pregătire practică 5040

FIȘĂ POST REZIDENȚI HEMATOLOGIE a) Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Hematologiei ... b) Deprinde abilități de diagnostic în bolile hematologice maligne și nonmaligne ... c) Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic complet au unei boli hematologice maligne și nonmaligne. ... d) Asistă și contribuie la interpretarea testelor de laborator specific hematologiei. ... e) Asistă și contribuie la formularea strategiei de tratament al bolilor hematologice. ... f) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional. ... g) Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... h) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al secției și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe. ... i) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat. ... j) Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională; ... k) Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000. ... l) Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire. ... m) Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii. ... n) La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități. ... o) Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire. ... p) Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate. ... q) Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii. ... r) Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte: 1) Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat; ... 2) Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program; ... 3) Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv; ... 4) Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare; ... 5) Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program; ... 6) Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidențiat. ... ...

Structura programului Modulul 1, anul I: Nr. ore curs: 24 Nr. ore practică: 240 1. Tematică a. Hematopoieza: ● Definiție ● Tehnici de culturi celulare. ● Structura și funcția organelor hematopoietice: măduva osoasă, organe limfoide primare (centrale) și secundare (periferice). ● Hematopoieza embrio-fetală și la adult. ● Reglarea hematopoiezei. ● Mielograma cantitativă și calitativă. ... b. Seria roșie: ● Eritropoieza. ● Structura eritrocitului. ● Sinteza hemoglobinei și Genetica hemoglobinelor. ● Metabolismul fierului. ● Metabolismul acidului folic și al cobalaminei. ● Metabolismul energetic. ● Structura și funcția hemoglobinei. ● Membrana eritrocitară. ● Eritrokinetica. ● Metode de investigare a eritrocitelor. ... c. Seria granulocitară: ● Granulocitul neutrofil. – Structura și funcție. ... – Kinetica. ... – Anomalii cantitative și calitative. ... ● Granulocitul eozinofil. – Structura și funcție. ... – Kinetica. ... – Eozinopenia și eozinofilia. ... ● Granulocitul bazofil și mastocitul. – Structura și funcție. ... – Kinetica. ... – Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. ... ... d. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: – Monocitopenia și monocitoza. ... – Tezaurismozele. ... – Histiocitele. ... – Mastocitoza ... ... e. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imună) ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii cantitative ale limfocitelor. ... f. Seria megakario-trombocitară: ● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor. ● Kinetica trombocitelor. ... ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 2, anul I: Sindroamele Anemice Nr. ore curs: 24 Nr. ore practică: 240 1. Tematică. Anemiile: ● Definiție, clasificare. ● Anemia aplastică. ● Anemia feriprivă. ● Anemiile megaloblastice. ● Anemia cronică simplă. ● Anemiile hemolitice: – endoeritrocitare: ... – prin anomalii de membrană, ... – prin anomalii enzimatice, ... – prin anomalii calitative ale globinei, ... – prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii), ... – prin anomalii în sinteza hemului și porfirinelor. ... – exoeritrocitare: ... – autoimune, ... – neimunologice. ... ● Hemoglobinuria paroxistică nocturnă. ● Explorarea anemiilor hemolitice autoimune. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 3, anul I, V: Boli hematologice maligne Nr. ore curs: 154 Nr. ore practică: 1440 1. Tematică. TEMATICĂ CURS 1. Tematica curs Leucemii acute: ● Leucemii acute limfoide. ● Leucemii acute non-limfoide. ● Leucemii bifenotipice și bilineale. ● Explorarea citochimică, imunofenotipică, citogenetică și moleculară și a leucemiilor acute. Sindroame mielodisplazice Sindroame mieloproliferalive cronice: ● Policitemia Vera. ● Leucemia mieloidă cronică. ● Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză. ● Trombocitemia hemoragică. ● Sindroame mieloproliferative de tranziție ● Sindroame mieloproliferative neclasificabile Sindroame limfoproliferative cronice: ● Clasificarea OMS a sindroamelor limfoproliferative cronice ● Boala Hodgkin ● Limfoproliferările cronice cu celula B – Limfoamele non-Hodgkin cu celulă B nodale și extranodale ... – Leucemia limfatică cronică. ... – Leucemia cu celule păroase ... – Gamapatii monoclonale ... – Gamapatia monoclonală benignă (de etiologie neprecizată). ... – Mielomul multiplu. ... – Macroglobulinemia Waldenstrom. ... – Alte gamapatii: crioglobulinemiile, boala lanțurilor grele. ... – Amiloidoza. ... ● Limfoproliferările cu celulă T – Leucemiile cronice cu celulă T (Leucemia cu celule mari granulare, prolimfocitară cu celulă T, etc) ... – Limfoamele cu celulă T nodale și extranodale ... ● Sindroamele limfoproliferative atipice – boala Castelman ... – limfadenopatia angioimunoblastică ... – limfoproliferările posttransplant ... ● Explorarea imunofenotipică a limfoproliferărilor cronice. Utilizarea terapeutică a citokinelor și anticorpilor monoclonali: ● Eritropoietina. ● Factorii de creștere granulocitari și granulo-monocitari. ● Anticorpi monoclonali. Chimioterapia în hemato-oncologie: Principii, clasificare, mecanisme de acțiune ... ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 4, anul II: Medicina internă Nr. ore curs: 72 Nr. ore practică: 720 1. Tematică. ● Pneumoniile. ● Bronhopneumonia cronică obstructivă. ● Astmul bronșic. ● Cancerul bronhopulmonar. ● Pleureziile. ● Sindromul de compresie mediastinală. ● Tuberculoza pulmonară. ● Tulburări de ritm și de conducere. ● Angina pectorală. ● Infarctul miocardic. ● Insuficiență cardiacă. ● Cordul pulmonar. ● Edemul pulmonar acut. ● Hipertensiunea arterială. ● Endocardita lentă. ● Pericarditele. ● Vasculite. ● Tromboflebita. ● Resuscitarea cardiorespiratorie. ● Poliarterita cronică evolutivă. ● Lupusul eritematos diseminat. ● Boala ulceroasă. ● Cancerul gastric. ● Cancerul colonic. ● Sindromul de malabsorbție. ● Colecistite. ● Hepatita cronică. ● Cirozele. ● Cancerul hepatic. ● Encefalopatia portală. ● Sindroamele diareice. ● Nefrite acute și cronice. ● Insuficiență renală acută și cronică. ● Sindromul nefrotic. ● Litiaza renală. ● Infecțiile urinare. ● Diabetul zaharat. ● Hemocromatoza. ● Tulburările echilibrului acido-bazic și electrolitice. Stările hiperosmolare. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 5, anul II și opțional anul III- Hematologie de Laborator Nr. ore curs: 48 Nr. ore practică: 480 1. Tematica lucrărilor-conferință Analiza morfologică a celulelor sanguine. Microscopie măduva osoasă. Colorații speciale a. Hematopoieza: generalități, celula stem, noțiunea de micromediu; hematopoieza în diferite etape fiziologice ... b. Structura măduvei osoase ... c. Structura ganglionului limfatic, splinei, etc ... d. Seria eritrocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții ... e. Seria granulocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții ... f. Seria megacariocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții ... g. Seria monocit-macrofagică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții ... h. Seria limfatică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții; organe limfoide centrale și secundare ... Analiza automată a celulelor sanguine. i. Seria eritroidă. - parametrii hemoleucogramei automate: Hb, Ht, MCH, MCHC, RBC, MCV, RDW, număr reticulocite. ... j. Seria leucocitară - număr de leucocite (WBC), formula leucocitară ... k. Seria trombocitară - număr de trombocite (PLT), PDW, MPV ... l. Erori și avantaje ale analizei automate a celulelor sanguine ... m. Interpretarea, comentarea și formularea elementelor de diagnostic pe baza analizei automate/limitele metodei ... Citometria în Flux în Hematologie: Principii și aplicații clinice n. Istoric. Principiile fluidice ale citometriei în flux. Principiul de funcționare al citometrului în flux. Tipuri de citometre în flux. Flurocromi. Fotoreceptori. Anticorpi monoclonali. Conjugarea cu fluorocromi. ... o. Sortarea prin citometrie în flux. ... p. Citometria în flux în hematologie. Clasificările imunologice ale hemopatiilor maligne. ... q. Diagnosticul leucemiilor acute. ... r. Diagnosticul limfoproliferărilor cronice ... s. Studiul subpopulațiilor limfocitare. Aplicații. ... t. Studiul conținutului de ADN. ... u. Diagnosticul hemoglobinuriei paroxistice nocturne (HPN) ... Elemente de citogenetica. Citogenetica în Hematologie: Principii și aplicații clinice v. Istoric. ... w. Recoltarea probelor. Prepararea probelor. ... x. Efectuarea culturilor. Fixarea. Prepararea lamelor. Colorațiile. ... y. Examinarea la microscop ... z. Cariotiparea ... aa. Nomenclatura citogenetică ... bb. Tulburări de structură și număr al cromozomilor ... cc. Aplicații clinice în hematologie ... Principii de genetică moleculară. Biologia Moleculară în Hematologie: Principii și aplicații clinice. Oncogene în hematologie dd. Istoric. ... ee. Principii de bază. Structura ADN. Cromozomi și gene. Diversitatea genomică. Modificări patologice ale genelor. ... ff. Analiza moleculară a genelor ... gg. Diagnosticul molecular: southern-blot, northern-blot; hibridizare în situ; microarray; PCR; analiza funcției genelor. ... Diagnosticul integrat hematologic: hh. Leucemiile acute. Clasificări FAB, WHO. ... ii. Leucemiile acute/Diagnosticul morfologic, chitochimic, imunologic, genetic și molecular. ... jj. Leucemiile acute/Diagnosticul formelor individuale ... kk. Sindroamele mielodisplazice/importanța și criteriile diagnosticului morfologic ... ll. Sindroamele mielodisplazice. Clasificări FAB, WHO. ... mm. Sindroamele mielodisplazice/Diagnosticul diferitelor entități ... nn. Sindroamele mieloproliferative cronice/Clasificarea WHO și clasificările semimoleculare ... oo. Sindroamele mieloproliferative cronice/importanța diagnosticului molecular ... pp. Sindroamele mieloproliferative cronice/Diagnosticul diferitelor entități ... qq. Sindroamele limfoproliferative cronice. Clasificarea WHO. ... rr. Boala Hodgkin/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator ... ss. Limfoamele nonhodgkiniene B/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Importanța Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular. ... tt. Limfoamele nonhodgkiniene T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular. ... uu. Leucemiile limfocitare cronice B și T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular. /stadializare ... vv. Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Clasificări/Entități ... ww. Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Elemente de diagnostic pozitiv și diferențial între diferitele entități/Stadializare ... Hemostaza: ● Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare) ● Hemostaza fiziologică și fibrinoliza ● Reglarea hemostazei și fibrinolizei ● Explorarea hemostazei și fibrinolizei – Metode de laborator pentru studiul hemostazei și coagulării > Teste pentru faza vasculară și plachetară > Teste pentru faza de coagulare > Teste pentru produși de degradare ai fibrinei (fibrinogen) și D-Dimeri > Teste pentru funcția factorului XIII > Teste de fibrinoliza > Dozarea factorilor de coagulare > Teste pentru inhibitorii fiziologici și dobândiți ai coagulării > Teste automate de coagulare > Tehnici cromogene și fluorometrice ... – Evaluarea inițială de laborator a coagulării > Teste de screening > Teste de confirmare > Trombocitopenie > Boala von Willebrand > Afecțiuni calitative ale hemostazei > Afecțiuni ale căii intrinseci a coagulării > Afecțiuni ale căii comune a coagulării > Afecțiuni ale căii extrinseci a coagulării > Afecțiuni cu testele de screening normale ... – Evaluarea preoperatorie a hemostazei ... – Evaluarea hemostazei neonatale ... ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 6, anul III Neurologie (1 lună) Nr. ore curs: 16 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. ● Sindromul de neuron motor periferic. ● Sindromul extrapiramidal. ● Paraliziile nervilor cranieni. ● Sindromul meningeal. ● Sindromul de compresie spinală. ● Hemoragia intracraniană și Accidentul vascular cerebral. ● Sindromul de hipertensiune intracraniană și edemul cerebral. ● Tumorile cerebrale. ● Epilepsia. ● Polineuropatiile. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 7, anul III,: Boli infecțioase Nr. ore curs: 16 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. ● Agenții infecțioși: – clasificare, genuri; ... – caractere specifice. ... ● Identificarea de laborator a agenților infecțioși. ● Chimioterapia antiinfecțioasă (antibacteriană, antifungică, antivirală). ● Sepsisul. ● Micozele sistemice. ● Infecția cu HIV. ● Infecția cu virusuri herpetice (V. Zoster, VEB, V. incluziilor citomegalice). ● Toxoplasmoza. ● Pneumocistoza. ● Enterocolitele infecțioase. ● Hepatitele virale. ● Infecțiile la gazde imunocompromise. ● Infecțiile nozocomiale. ● Vaccinările (indicații, contraindicații, limite). ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 8, anul III și opțional anul III: Hemobiologie și hematologie transfuzională Nr. ore curs: 24 Nr. ore practică: 120 1. Tematică. ● Imunologia și genetica grupelor sanguine eritrocitare; Sisteme de grup eritrocitare cu semnificație clinică (OAB, Rh, Kell-Cellano, Kidd, Duffy-MNSs, Ja, Ii) ● Sistemul HLA - imunogenetică, nomenclatură, antigene, anticorpi, domenii medicale de aplicare. ● Imunologie trombocitară și granulocitară - domenii medicale de aplicare. ● Indicațiile terapiei transfuzionale. ● Hemovigilența. ● Securitatea transfuzională de la donor la pacient ● Reacțiile adverse transfuzionale: acute și întârziate, diagnostic și prevenție ● Evoluția bolilor infecțioase transmise prin transfuzie. ● Controlul de calitate al reactivilor, aparaturii și tehnicilor de asigurare a calității în hematologia transfuzională. ● Sângele - materie primă pentru produși terapeutici salvatori de viață ● Afereza terapeutică: indicație, eficiență, complicații ● Managementul calității în hemoterapie ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 9, anul III, Bioetica Nr. ore curs: 8 Nr. ore practică: 40 1. Tematică. ● Introducere în bioetică și concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii ● Greșeli și erori în practica medicală ● Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane ● Probleme etice în genetică și genomică ● Etica cercetării pe subiecți umani ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 12, anul III: OPȚIONALE Se poate alege unul sau mai multe module opționale, dar numai o singură dată. Rezidenții care nu aleg modulele opționale, pot opta pentru hematologie clinică. Modulele opționale sunt: – Hematologie de Laborator (inclusiv opțiune anatomo-patologică, flowcitometrie, biologie moleculară) - 3 luni - cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu ... – Hemobiologie și hematologie transfuzională - 3 luni - cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu ... – Anestezie - Terapie Intensivă - 2 luni ...

Tematică

Terapie intensivă Nr. ore curs: 16 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. ● Terapia durerii: Opiacee; Alte analgetice ● Terapia intensivă respiratorie – insuficiență respiratorie acută ... ● Terapia intensivă neurologică – Edemul cerebral ... – Stările de agitație acută ... – Stările de comă - Metabolica ... – Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice: Subarahnoidiană, Intracerebrală, Epidurală ... ● Terapie intensive metabolic și de nutriție – Fiziopatologia tulburărilor hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului) ... – Fiziopatologia tulburărilor acidobazice ... – Fiziopatologia diabetului zaharat: coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică; hipoglicemia ... – Terapie volemică ... – Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice ... – Managementul glicemiei ... – Suportul nutrițional; Enteral și parenteral ... ● Terapie intensive digestivă – Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică ... – Insuficiență hepatică acută fulminantă ... – Hemoragiile digestive superioare ... – Hemoragiile digestive inferioare ... ● Terapie intensivă renală – Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală ... – Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă) ... – Indicațiile și contraindicațiile hemodializei ... ● Plasmafereza – bazele teoretice ale plasmaferezei ... – principii de tratament ... – probleme tehnice ... – aplicații terapeutice ... – complicațiile plasmaferezei ... ● Tulburări multisistemice la bolnavul critic – Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament) ... – Infecție, sepsis, șoc septic ... – Soluții înlocuitoare de volum sanguin ... – Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc ... ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 10, anul IV: Transplant de celule stem hematopoietice Nr. ore curs: 48 Nr. ore practică: 480 1. Tematică. ● Proprietățile biologice ale celulei stem hematopoetice ● Imunogenetica în transplantul de celule stem allogen ● Alegerea donatorului în funcție de tipizarea HLA și sursa de celule stem ● Principiile condiționării ● Suportul transfuzional la pacienții cu transplant de celule stem ● Terapia suportivă în transplant de celule stem ● Complicațiile precoce posttransplant ● Complicații infecțioase posttransplant ● Reconstituirea imunității după allotransplantul de celule stem ● Complicații tardive la pacienți posttransplant ● Monitorizarea moleculară după transplant (BMR și Chimerism) ● Imunoterapia posttransplant ● Indicațiile generale în practica curentă de auto și allotransplant de celule stem ● Transplantul de celule stem în leucemia acută mieloblastică ● Transplantul de celule stem în leucemia acută limfoblastică ● Transplantul de celule stem în sindroamele mielodisplazice ● Transplantul de celule stem în leucemia mieloida cronică și sindroame mieloproliferative cronice ● Transplantul de celule stem în leucemia limfatică cronică ● Transplantul de celule stem în mielomul multiplu ● Transplantul de celule stem în amiloidoza primară ● Transplantul de celule stem în limfoame ● Transplantul de celule stem în tumori solide ● Transplantul de celule stem în boli autoimune ● Transplantul de celule stem în anemia aplastică și hemoglobinuria paroxistică nocturnă ● Celulele stem în medicina regenerativă ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 11, anul IV: Tulburări de coagulare Nr. ore curs: 48 Nr. ore practică: 480 1. Tematică 1. Hemostaza: – Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare). ... – Hemostaza fiziologică și fibrinoliza. ... – Reglarea hemostazei și fibrinolizei. Eliminare ... – Explorarea hemostazei și fibrinolizei. ... ... 2. Sindroame hemoragice și trombotice: – Telangectazia ereditară. ... – Vasculite dobândite imune și neimune. ... Trombocitopenii: – imune - Purpura trombocitopenică imunologică, ... – neimune. ... Trombocitopatii ereditare și dobândite. Purpura trombotică trombocitopenică. Hemofiliile și afecțiunile înrudite. Boala von Willebrand. Coagularea intravasculară diseminată. Fibrinoliza primară. Trombofiliile. Indicațiile și monitorizarea tratamentului anticoagulant și antitrombotic. ... ... 3. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 4. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Specializarea în Hematologie se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Hematologie din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Hematologie (activitățile teoretice și practice), respectiv în Secțiile de Hematologie ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar Hematolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate. Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a modulelor de pregătire. Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități: ● Puncții medulare/biopsii osteomedulare: ..... 200 ● Diagnostice boli hematologice maligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ..... 500 ● Diagnostice boli hematologice nonmaligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ..... 500 ● Transplant de celule stem hematopoietice ..... 5 autotransplant și 5 allotransplant ● Stabilire strategii terapeutice în boli hematologice ..... 500

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală. La sfârșitul anului I de pregătire medicul rezident: ● Cunoaște procedurile și circuitele funcționale unei secții de hematologie ● Dezvoltă capacitate de muncă în echipa ● Învață sistemele de operare informatică specifice ● Deține noțiuni clare în ceea ce privește măsurile de protecție proprii și a celor din jur ● Deprinde abilități de comunicare cu pacientul, conștientizează importanța confidențialității actului medical, are o atitudine respectuoasă și condescendentă față de pacient și de patologia sa ● Efectuează anamneza ● Efectuează examenul obiectiv ● Solicită investigații paraclinice și de diagnostic ● Interpretează o hemoleucogramă, biochimie, tablou sanguin ● Urmărește evoluția clinică și paraclinică a pacienților ● Efectuează epicrize, scrisori medicale, recomandări specifice specializării. ● Participă la efectuarea de manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, biopsie osteomedulară, administrare intratecală de chimioterapie), sub stricta supraveghere a coordonatorului. Ideal la sfârșitul primului an de formare are abilitatea de a efectua aceste manopere independent. ● Deține noțiunile teoretice și practice aferente fiecărui modul ● Deține capacitatea de a accesa literatura de specialitate. ● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese) ● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare La sfârșitul anului II de pregătire medicul rezident: ● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modulului de medicină internă ● Stabilește scheme de investigații paraclinice și de diagnostic, interpretează rezultatele investigațiilor - (medulograma, BOM, imunofenotipare, cariotip) ● Deține noțiuni de citologie, poate examina un frotiu periferic, aspirat medular, aspirat ganglionar ● Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat ● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese) ● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare La sfârșitul anului III de pregătire medicul rezident: ● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modul/specialitate ● Efectuează manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, aspirat ganglionar, biopsie osteomedulară, puncție lombară, administrare intratecală de chimioterapie) sub stricta supraveghere a medicului coordonator ● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare ● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese) ● Poate să gestioneze independent pacienți hematologici în spitalizare de zi sau pacienți hematologici în urmărire cronică care urmează tratamente în protocoale demarate deja (de către "senior") ● Poate să gestioneze prescrierea, urmărirea transfuziilor de sânge ● Poate să interpreteze testele specifice hemobiologiei și hematologiei transfuzionale ● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare La sfârșitul anului IV de pregătire medicul rezident: ● Are capacitatea de a pune un diagnostic și de a alege/urma protocolul terapeutic sub supravegherea coordonatorului ● Deține noțiuni care vizează terapiile/moleculele, procedurile de ultima oră ● Are capacitatea de selecție a terapiilor în funcție de cost-eficacitate, normele naționale în vigoare etc ● Poate stabili un prognostic în funcție de patologia și particularitatea cazului. ● Deține noțiuni în ceea ce privește măsurile de paleație și de asigurare a calității vieții pacienților. ● Urmărește evoluția pacienților și are capacitatea de a tria cazurile în funcție de severitatea lor ● Identifică situațiile cu risc vital ● Răspunde la solicitările de urgență și deține noțiuni care vizează menținerea funcțiilor vitale ● Cunoaște indicațiile transplantului, tipurile de transplant, principalele complicații posttransplant, evaluarea unui pacient posttransplant ● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese) ● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare La sfârșitul anului V de pregătire medicul rezident: ● Deține noțiuni și poate participa activ la trialuri clinice, studii observaționale etc. ● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare ● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese) ● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Examenul final în specialitatea Hematologie se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), două probe clinice (hematologie și medicină internă) și o probă practică. Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Hematologie: – Va efectua puncțiile medulare și biopsiile osteomedulare, necesare diagnosticului bolilor hematologice. ... – Va interpreta rezultatele testelor specifice de laborator hematologic ... – Va stabili diagnostic complet și corect al unei boli hematologice maligne sau nonmaligne ... – Va stabili schema terapeutică corespunzătoare conform ghidurilor naționale și internaționale pentru fiecare pacient cu boală hematologică ... – Va monitoriza corect pacienții cu boli hematologice ... Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: – probă scrisă ............ Da ... – examen clinic ........... Da (2) ... – probă practică .......... Da ... – probă pe casetă video ... Nu ... – probă operatorie ........ Nu ... – dizertație .............. Nu ...

TEMATICA DE EXAMEN a. PROBA SCRISĂ 1. Anatomia și histologia organelor hematopoietice și limfopoietice. ... 2. Hematopoieza: definiție; hematopoieza embrio-fetală, la adulți și la vârstnici; conceptul de celula-stem; factori de creștere hematopoietici; modele de studiu în vitro ale hematopoiezei. ... 3. Seria eritrocitară: origine, maturitate și diabaza; reglarea producției de eritrocite; eritropoieza eficientă, ineficientă și diseritropoieza, structura membranei eritrocitare; echipamentul enzimatic al eritrocitului; ciclul de viață al eritrocitelor și soarta eritrocitelor senescente; anomalii morfologice ale eritrocitelor; aprecierea producției și distrucției de eritrocite. ... 4. Hemoglobinele normale: speciile moleculare, ontogeneza hemoglobinelor; structura moleculei de hemoglobină; sinteza hemoglobinei; funcțiile hemoglobinei; catabolismul hemoglobinei; metodele de studiu ale hemoglobinei. ... 5. Metabolismul fierului; metode de investigare. ... 6. Seria granulocitară: granulopoieza, ciclul de viață al granulocitelor; elementele structurale de bază; metabolismul și funcțiile granulocitelor; metode de studiu ale granulocitelor. ... 7. Seria megacariocitară: trombocitopoieza, ciclul de viață al trombocitelor; structura trombocitelor; metabolismul și funcțiile trombocitelor; metode de studiu ale trombocitelor. ... 8. Seria monocito-macrofagică: monocitopoieza, ciclul de viață, repartiția și tipurile morfofuncționale de celule monocito-macrofagice; funcțiile celulelor seriei monocitomacrofagice; metode de studiu al celulelor monocito-macrofagice. ... 9. Seria limfocitară: limfopoieza; populațiile limfoide: ontogeneza, identificare, funcții, distribuția în organism, ciclul de viață, metode de studiu. ... 10. Factorii coagulării și ai fibrinolizei: structura, producție, durata de viață. ... 11. Hemostaza și fribrinoliza: mecanisme, reglare, explorare în clinică. ... 12. Răspunsul imun: caractere fundamentale, modele de răspuns, etapele răspunsului, evaluarea în clinică a statusului imun; antigenele de histocompatibilitate și imunitatea antigrefă, determinarea compatibilității donator/receptor de grefă. ... 13. Transfuzia cu sânge și concentrate celulare: principii, indicații, contraindicații, accidente. Determinarea compatibilității pentru practica transfuzională. ... 14. Elemente de genetică: ADN-ul și codul genetic, ciclul celular, reglarea ciclului celular, protooncogenele, rearanjarea genelor. Depistarea mutațiilor pentru uzul clinic: la nivel cromozomial (examenul citogenetic) și la nivel molecular. ... 15. Anemia aplastică. ... 16. Anemiile hipocrome. ... 17. Anemiile hemolitice. ... 18. Anemiile megaloblastice. ... 19. Sindromul mieloproliferativ cronic. ... 20. Sindromul mielodisplazic. ... 21. Leucemiile acute. ... 22. Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică. ... 23. Leucemia cu celule păroase. ... 24. Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele. ... 25. Boala Hodgkin. ... 26. Limfoamele maligne non-Hodgkin. ... 27. Bazele farmacologice ale terapiei citostatice; mecanismele rezistenței la drog. ... 28. Terapia cu agenți inductori de diferențiere în hematologie. ... 29. Terapia cu interferoni în hemato-oncologie. ... 30. Alloși autotransplantul de măduvă osoasă în bolile hematologice: principii și indicații. ... 31. Hemopatii autoimune: mecanismele ruperii toleranței, sindroamele clinice. ... 32. Sindroame de deficit imun ereditare și dobândite (patogeneza, clasificare, identificare, principii de terapie). ... 33. Boli hemoragice de cauză trombocitară. ... 34. Hemofiliile și boala von Willebrand. ... 35. Sindromul coagulării intravasculare diseminate. ... 36. Purpura trombocitopenică trombohemolitică. ... 37. Tratamentul trombolitic. ... 38. Sindromul de fibrinoliză primară. ... 39. Tratamentul infecțiilor oportunistice la gazde imunocompromise. ... ... b. PROBA CLINICĂ de hematologie 1. Anemiile hipocrome. ... 2. Anemiile hemolitice. ... 3. Anemiile megaloblastice. ... 4. Sindromul mieloproliferativ cronic. ... 5. Sindromul mielodisplazic. ... 6. Leucemiile acute. ... 7. Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică. ... 8. Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele. ... 9. Boala Hodgkin. ... 10. Limfoamele maligne non-Hodgkin. ... 11. Boli hemoragice de cauză trombocitară. ... 12. Hemofiliile și boala von Willebrand. ... 13. Sindromul coagulării intravasculare diseminate. ... 14. Purpura trombocitopenică trombohemolitică. ... 15. Sindromul de fibrinoliză primară. ... ... c. PROBA CLINICĂ de medicină internă 1. Pneumoniile. ... 2. Astmul bronșic. ... 3. Bronșita cronică obstructivă. ... 4. Cordul pulmonar cronic. ... 5. Cancerul bronhopulmonar. ... 6. Pleureziile. ... 7. Sindromul de compresiune mediastinală. ... 8. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii. ... 9. Infarctul miocardic. ... 10. Endocardita. ... 11. Insuficiență cardiacă. ... 12. Hipertensiunea arterială. ... 13. Lupusul eritematos diseminat. ... 14. Ulcerul gastric și duodenal. ... 15. Cancerul gastric. ... 16. Colita ulceroasă. ... 17. Hepatita acută. ... 18. Hepatita cronică. ... 19. Ciroza hepatică. ... 20. Insuficiență hepatică. ... 21. Glomerulonefrita acută. ... 22. Glomerulonefrita cronică. ... 23. Litiaza renală. ... 24. Insuficiență renală acută. ... 25. Sindromul nefrotic. ... 26. Pielonefrita cronică. ... 27. Cancerul hepatic. ... 28. Diabetul zaharat. ... 29. Hemocromatoza. ... 30. Colecistitele. ... 31. Cancerul colonic. ... 32. Tromboflebitele. ... ... d. PROBA PRACTICĂ 1. Interpretarea unei radiografii (radiografie toracică, radiografie osoasă, radiografie de tract digestiv, urografie). ... 2. Interpretarea unei EKG. ... 3. Interpretarea unei echografii abdominale. ... 4. Interpretarea unei tomografii computerizate. ... 5. Electroforeza, imunoelectroforeza, dozarea imunoglobulinelor serice: interpretarea unor buletine. ... 6. Interpretarea unui examen de urină. ... 7. Explorări funcționale respiratorii: interpretarea unui buletin de analiză. ... 8. Examinarea unor frotiuri de sânge periferic și de măduva osoasă și comentarea preparatelor. ... 9. Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de măduvă osoasă. ... 10. Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de ganglion limfatic. ... 11. Interpretarea unui buletin cu teste de hemostază. ... 12. Anemii hemolitice imunologice: interpretarea testelor de diagnostic. ... 13. Anemii hemolitice endoeritrocitare: interpretarea testelor de diagnostic. ... 14. Teste pentru evaluarea fierului: interpretarea unui buletin. ... 15. Explorarea în clinică a imunității humorale și celulare: interpretarea unui buletin. ... 16. Diagnosticul citochimic și imunofenotipic al leucemiilor acute: interpretarea unui buletin. ... 17. Examinarea LCR: interpretarea unui buletin de analiză. ... 18. Interpretarea testelor de investigare a metabolismului porfirinelor. ... 19. Diagnosticul molecular al hemopatiilor maligne ... ... Baremul de manevre, tehnici și activități practice ● Examen clinic-1500 ● Flebotomia și instalarea unei linii de PEV - 20 ● Puncții aspiratorii ale măduvei osoase - 200 ● Puncție biopsie de măduva osoasă -100 ● Toracenteza - 5 ● Paracenteza - 5 ● Puncție lombară - 10 ● Aplicarea unei sonde naso-gastrice - 5 ● Interpretarea EKG - 100 ● Interpretare radiografii, TAC - 100 ● Interpretarea unei tomografii computerizate - 50 ● Interpretarea unei imagini de rezonanță magnetică - 50 ● Interpretarea puncției biopsie hepatică - 10 ● Echografie abdominală - tehnică, interpretare -100 ● Fenotiparea în sisteme eritrocitare - 50 – Determinarea grupe sanguine OAB, ... – Determinări factor RhD standard. ... – False reacții în determinarea grupelor OAB și RhD. ... ● Identificarea anticorpilor antieritrocitari. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari. - 15 ● Teste de histo-compatibilitate majoră (serologie, PCR) - 10 ● Depistaj și identificare de anticorpi antitrombocitari. - 10 ● Teste de compatibilitate leucotrombocitară. - 5 ● Principii și tehnici de grupaj HLA - 10. ● Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie. - 10 ● Prepararea concentratelor eritrocitare, a plasmei proaspete congelate, a concentratelor plachetare standard și a crioconcentratelor securizate - 10 ● Monitorizare pulsoximetrie - 100 ● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 30 ● Interpretarea datelor echilibrului acidobazic - 30 ● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 10 ● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 10 ● Program practic de microscopie/citologie - examinarea și interpretarea frotiului de sânge periferic și aspirat medular - 50 ● Feritina, sideremia, și indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare - 20 ● Dozare Vit. B12 și acid folic - 20 ● Explorarea hemostazei (funcții trombocitare, factori de coagulare) și interpretarea testelor exploratorii. - 50 ● Explorarea fibrinolizei: detectarea hiperși hipo-fibrinolizei - 20 ● Imunofenotiparea - examinare și interpretare analize - 100 ● Explorarea citogenetică. Tehnica FISH - examinare și interpretare analize - 50 ● Explorarea de biologie moleculară în hematologie - examinare și interpretare analize - 50

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN HEMATOLOGIE Etice, deontologice Legea 46/2003 privind drepturile pacientului. Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr. 916/2006. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul Muncii O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare. Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională; Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016. Respectă Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale. Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență. Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat. Cunoaște prevederile HG nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice ... ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2016

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII DE MEDICINA FAMILIEI ȘI A MEDICULUI DE FAMILIE Medicina familiei este o disciplină academică și științifică, având propriul conținut educațional, activitate clinică și de cercetare bazată pe dovezi științifice, precum și o specialitate clinică orientată către asistența medicală primară. Medicii de familie sunt medici specialiști educați în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue și comprehensive oricărei persoane care necesită asistență medicală, fără deosebire de vârstă, sex și boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar și cultural al acesteia, respectând autonomia pacienților lor. Medicii de familie au responsabilitate profesională față de comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali și existențiali, folosind cunoștințele și încrederea născute din contactele repetate. Medicii de familie își exercită rolul profesional promovând sănătatea, prevenind îmbolnăvirea și furnizând tratament curativ sau paliativ. Acest lucru se întâmplă fie direct, fie prin intermediul altor servicii, potrivit nevoilor de sănătate și resurselor disponibile în comunitatea pe care o servesc, asistând pacienții în accesarea acestor servicii. Ei trebuie să își asume responsabilitatea pentru dezvoltarea și menținerea abilităților lor, a echilibrului și a valorilor personale pentru o asistență medicală efectivă și sigură.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE GENERALE ALE REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ A FAMILIEI Rezidențiatul în medicina familiei creează premisele unei bune practici medicale primare la care are acces cea mai mare parte a populației. Scopul rezidențiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialiști cu un nivel al competenței clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidențiat. Directiva Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor arată că rezidențiatul în medicina familiei este obligatoriu pentru a practica această specialitate. Programul de pregătire în rezidențiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui să genereze medici de familie capabili: ● Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber și nelimitat pacienților lor și ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora, fără deosebire de vârstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză. ● Să își însușească să identifice și să aplice metodele cele mai adecvate de prevenire și de promovare a sănătății populației. ● Să își însușească metodele de abordare integrală a pacientului în relație cu mediul său de viață și de muncă și de abordare centrată pe persoană și orientată către individ, familia și comunitatea din care acesta provine. ● Să își însușească metodele și mijloacele de a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală a pacienților săi. ● Să cunoască foarte bine particularitățile și nevoile fiecărei etape de viață. ● Să își însușească și să aplice particularitățile consultației și a tratamentului în condițiile asistenței medicale de prim contact. ● Să își însușească și să aplice metodele specifice de rezolvare a urgențelor și a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților. ● Să asigure continuitatea longitudinală a asistenței medicale așa cum este determinată de necesitățile pacientului. ● Să ia în considerare prevalența și incidența bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor. ● Să se ocupe de boli care se prezintă nediferențiat, în stadii incipiente de dezvoltare, care pot necesita intervenții de urgență. ● Să știe să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistența medicală secundară. ● Să știe să aplice cele mai adecvate metode de tratament prespitalicesc ● Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ținând cont de particularitățile fiecărui bolnav. ● Să știe să stabilească relațiile cele mai adecvate cu pacienții săi, prin intermediul unei comunicări eficiente între doctor și pacient. ● Să folosească eficient resursele coordonând asistența medicală, colaborând cu ceilalți profesioniști din asistența medicală primară și asigurând interfața cu alte specialități, prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului când este necesar. ● Să știe să colaboreze cât mai bine cu specialiștii de profil. ● Să cunoască posibilitățile și limitele MF. ● Să cunoască legislația care controlează activitatea de asistență medicală. ● Să stabilească cele mai adecvate relații cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienților săi. ● Să se ocupe de sănătatea comunității. ● Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială, culturală și existențială.

ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicina familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor. În baza Ordinului ......, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori. Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată: Disciplină/profil specialitate Durata stagiului Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului 6 luni. Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinică/secție de specialitate/cameră de gardă Oncologie 1 lună Clinică/secție de specialitate Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie 2 luni Clinică/secție de specialitate Cardiologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate Boli infecțioase 1 lună Clinică/secție de specialitate/camera de gardă Dermatologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Neurologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate Psihiatrie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Pediatrie 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate Obstetrică - ginecologie 2 luni Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă Medicină de urgență 2 luni Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) 2 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi, până la organizarea primului examen de specialitate al seriei de rezidenți cu pregătire pe baza curriculei de față.

MEDICINA FAMILIEI; ANUL I - 6 LUNI

PROBLEME GENERALE I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● identifice funcțiile și caracteristicile medicinei de familie ● cunoască contextul general de desfășurare a activității ● realizeze managementul primului contact cu pacienții, în cadrul asistenței medicale primare ● cunoască semnele și simptomele tipice întâlnite în medicina primară mai ales în stadiile incipiente ● cunoască elemente de bază în activitatea de prevenție ● efectueze anamneza pacienților, indiferent de patologie ● enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie ● cunoască echipa de lucru în medicina familiei ● identifice principiile promovării sănătății și medicinii preventive ● explice continuitatea îngrijirii ● facă diferența între consultația centrată pe pacient și consultația centrată pe boală ● dobândească înțelegerea nevoii de a-și dezvolta abilități de comunicare și de utilizare a noilor tehnologii ● cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie. ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (60 ore) 1. Introducere în problematica M. F. ... 2. Definiția și conținutul M. F ... 3. Caracteristicile și particularitățile M. F. ... 4. Obiectul și metodologia M. F. ... 5. Principiile M. F. și funcțiile M. F. ... 6. Condițiile de lucru ale M. F., descrierea cabinetului, echipa de lucru a M. F. ... 7. Competențele medicinei de familie ... 8. Principii esențiale în epidemiologie (boli transmisibile și netransmisibile) ... 9. Principiile promovării sănătății ... 10. Principiile esențiale ale prevenției ... 11. Consultația în M. F. Tipuri de consultație, scopuri, caracteristici ... 12. Particularitățile consultației M. F. Loc de desfășurare, tipuri de solicitări, situația epidemiologică a comunității ... 13. Aptitudini de bază ale M. F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigații paraclinice, abilități de comunicare, aptitudinile de interpretare a informațiilor ... 14. Pacientul sănătos și pacientul bolnav ... 15. Problemele medicale ale omului sănătos ... 16. Etapele de dezvoltare ale ființei umane ... 17. Nevoile medicale ale fiecărei etape ... 18. Despre conceptul de boală și bolnav ... 19. Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate ... 20. Pacientul cu risc de îmbolnăvire. Factorii de risc. Riscograme ... 21. Continuitatea în îngrijirea persoanei ... 22. Asistența medicală a familiei - îngrijiri centrate pe persoană. Ciclul vieții de familie. ... 23. Organismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe ... 24. Asistența medicală a unei colectivități - sănătate comunitară (elemente de asistență socio-medicală, persoane și comunitate la risc, caracteristici epidemiologice și abordarea integrată a problemelor unei comunități, medicină școlară) ... 25. Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de M. F. ... 26. Comunicarea în M. F. - coordonate generale ... 27. Informatică medicală - cadrul general privind informatizarea cabinetului ... 28. Rolul M. F. În sistemul asigurărilor medicale, legislație sanitară. Serviciile medicale oferite de medicul de familie ... 29. Relațiile M. F. cu celelalte specialități ... ... III. Teme activități practice 1. Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru ... 2. Participarea la consultațiile curente ... 3. Participarea la consultațiile preventive ... 4. Participarea la vizitele la domiciliu ... 5. Acordarea primului ajutor medical ... 6. Completarea unor documente ... 7. Analiza unor probleme epidemiologice ... 8. Monitorizarea unor bolnavi cronici ... 9. Asistența medicală a copilului ... 10. Asistența medicală a bătrânului ... ...

PROBLEME SPECIFICE - 60 ORE MODULUL 1: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA ADULȚI I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● identifice factorii de risc ai persoanei ● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate ● enumere modalitățile de supraveghere ale adulților pentru prevenirea îmbolnăvirilor ● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Activități preventive în practica medicului de familie la adult - prevenția primară secundară și terțiară/raportul beneficiență/nonbeneficiență a intervențiilor preventive/calendarul activităților preventive în funcție de vârstă, sex și risc individual ... 2. Intervenții structurate privind managementul principalilor factori de risc legați de stilul de viață (dieta, mișcarea, fumatul și consumul de alcool) ... 3. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular și metabolic ... 4. Evaluarea și managementul riscului oncologic (sân, col uterin, colon, etc.) ... 5. Evaluarea riscurilor privind sănătatea mintală (depresia/suicidul/abuzul de substanțe/demența) ... 6. Alte probleme specifice în prevenție: osteoporoză, tulburările de auz și văz, accidentele prin cădere la vârstnic, imunochemoprofilaxii ... 7. Chestionare utile în practica medicului de familie ... ... III. Teme activități practice 1. Măsurarea parametrilor somatometrici (G, H, IMC circumferința taliei) și încadrarea în clasa de greutate ... 2. Măsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroid/tehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale) ... 3. Utilizare și interpretare teste rapide (glicometru/lipidometru) ... 4. Utilizare și interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SCORE) ... 5. Utilizare și interpretare rezultat optotip Snellen pentru screening tulburări de vedere ... 6. Examen clinic al sânului ... 7. Utilizare și interpretare chestionar AUDIT ... 8. Utilizare și interpretare scor FAGERSTROM ... 9. Utilizare și interpretare chestionar de screening depresie MDI ... 10. Prelevare frotiu Babeș Papanicolau ... 11. Utilizare și interpretare chestionar screening nutrițional REAP ... 12. Intervenție scurtă pentru alcool și fumat ... 13. Utilizarea și interpretarea chestionarului pentru nivelul de activitate fizică ... ... MODULUL 2: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA COPII ȘI ADOLESCENȚI I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● identifice factorii de risc ai persoanei ● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate ● enumere modalitățile de supraveghere ale copiilor și adolescenților pentru prevenirea îmbolnăvirilor ● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană ● fie capabili să evalueze și consilieze alăptarea precum și efectuarea frenotomiei anterioare ● colaboreze și să comunice în mod eficient și adecvat cu: pacienți, colegi, consultanți, asistenți medicali, profesioniști din domeniul sănătății, consultanți în alăptare ● Învețe să echilibreze un pacient centrat pe îngrijirile din maternitate la cerințele unei practici de cabinet, să participe la echilibrul în familie, activități creative ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Urmărirea creșterii și dezvoltării normale a copilului ... 2. Principii de alimentație ale copilului 0-2 ani (alimentația la sân și alimentația complementară) ... 3. Principii de alimentație ale copilului 2-18 ani ... 4. Intervenții în tulburările de creștere și dezvoltare: supraponderea ... 5. Calendarul sintetic al intervențiilor preventive la copil (screening-uri la copil și adolescent) ... 6. Conținutul și metodologia vizitelor preventive la copil ... 7. Programul național de imunizări - tipuri de vaccinuri, indicații/contraindicații, tehnica administrării, consilierea provaccinare ... ... III. Teme activități practice 1. Utilizare și interpretare curbe de creștere specifice grupei de vârstă OMS ... 2. Utilizare și interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului ... 3. Utilizare și interpretare chestionar screening autism ... 4. Utilizarea fișei de urmărirea a eficacității alăptării ... 5. Evaluarea alimentației complementare ... 6. Realizarea catagrafiei de vaccinare ... 7. Efectuarea de vaccinări din programul de imunizări ... ... MODULUL 3: ATITUDINEA MEDICULUI DE FAMILIE ÎN FAȚA URGENȚELOR COMUNE I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● dobândească înțelegerea nevoii de a avea cunoștințe și abilități în managementul principalelor urgențe medico-chirurgicale în concordanță cu nivelul de competență al medicului de familie și cu posibilitățile sale tehnice ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Medicul de familie verigă în sistemul de urgență - tipuri de urgențe adresabile de către asistența medicală primară ... 2. Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgențelor medico-chirurgicale ... 3. Conținutul genții de urgență a doctorului ... 4. Managementul principalelor urgențe - principii, suport vital de bază - dispnee, reacție anafilactică, lipotimie, sângerare, durerea acută ... ... III. Teme activități practice 1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații ... 2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos ... 3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice ... 4. Proceduri de suport vital de bază ... 5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern ... 6. Tehnica efectuării ventilației mecanice ... ... MODULUL 4: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN ANALIZA ȘI INTERPRETAREA INFORMAȚIEI MEDICALE DIN LITERATURĂ - MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI (MBD) I. Obiective specifice La sfârșitul modulului, medicii rezidenți de medicina familiei vor fi capabili să: ● enumere etapele aplicării MBD în practica clinică ● enunțe criteriile de clasificare a dovezii științifice ● enunțe criteriile de evaluare a riscului de eroare (bias) ● enumere principalele trăsături ale studiilor științifice ● formuleze întrebările de căutare ● caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul său ● analizeze critic un articol medical ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Introducere în conceptul de Medicină Bazată pe Dovezi: definiție, istoric, importanță ... 2. Informația științifică: accesul la informații/date științifice medicale, baze de date internaționale ... 3. Clasificarea informației/dovezii științifice (nivelul de calitate al dovezii științifice) ... 4. Analiză critică a informației medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii științifice (recenzii sistematice, meta-analize) ... 5. Utilizarea informației în practica medicală: căutarea informației, evaluarea informației, etapele aplicării MBD, avantajele și limitele MBD ... ... III. Teme activități practice 1. Baze de date internaționale ... 2. Identificarea și formularea problemei clinice ... 3. Căutarea informației/dovezii în literatura de specialitate ... 4. Tipuri de studii științifice ... 5. Nivelul de calitate al informației ... 6. Analiză critică a articolelor științifice ... ... MODULUL 5: MANAGEMENTUL CABINETULUI DE MEDICINA DE FAMILIE I. Obiective specifice La sfârșitul programului educațional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să: ● cunoască elemente de organizare și funcționare a cabinetului M. F. ● cunoască și să enumere funcții și instrumente de management ● enumere tipurile de management în medicina de familie ● cunoască termenii utilizați în managementul financiar al cabinetului ● identifice metode de îmbunătățire a managementului financiar ● cunoască echipa de lucru în M. F. ● cunoască pașii și condițiile necesare înființării și funcționării unui cabinet de medicină de familie ... II. Tematica adaptată obiectivelor specifice 1. Noțiuni uzuale în management ... 2. Tipuri de management în medicina de familie (medical, administrativ, de personal, financiar, al informației, etc.) ... 3. Funcțiile managementului ... 4. Managementul financiar (termeni uzuali, surse de finanțare, posibilități de creștere a venitului) ... 5. Planul afacerii - înființarea și funcționarea cabinetului ... 6. Echipa de lucru în medicina de familie ... ... MODULUL 6: MEDICINA DE FAMILIE ÎN RURAL - MINIM 2 SĂPTĂMÂNI I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să: ● administreze servicii medicale de calitate în condiții de izolare și acces redus la mijloace tehnice ● dobândească capacitatea de a acorda servicii în situații limită în mod autonom, ● se adapteze pentru practica în mediul rural ● ofere servicii medicale de urgență în cabinet și în afara cabinetului ● identifice posibilități de îmbunătățire a activității în condiții de izolare adaptate necesităților medicale specifice comunității ● colaboreze cu alți furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural ● recunoască mijloace legale de asociere cu alți furnizori de servicii medicale primare în vederea asigurării continuității acolo unde acest lucru e posibil ● dobândească cunoștințe și abilități de continuare a educației medicale în condiții de izolare ● dovedească abilități de comunicare cu pacienți care provin din nivele sociale diferite ● colaboreze cu serviciile de asistență socială și comunitară, cu autoritățile locale ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Particularități ale practicii în mediul rural, relațiile intracomunitare, nivelul de educație, igienă, relațiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunității, tradiții, obiceiuri locale, bariere și soluții ... 2. Abilități ale medicului de familie din rural care trebuie dezvoltate în mod special, în comparație cu medicul de familie care acordă îngrijiri în mediul urban: ... 3. Continuitatea asistenței medicale (centre de permanență și medici localnici) ... 4. Legislație specifică (școlară, comunitară, limitele acordării serviciilor medicale în afara competențelor) ... 5. Intoxicații frecvente rezultate din practica agricolă ... 6. Identificarea nevoilor comunității ... 7. Îngrijirea gravidei și a nou-născutului, asistarea nașterii în afara spitalului de specialitate ... 8. Îngrijirea unei plăgi ... 9. Point of care test (POCT) ... 10. Medicină comunitară și asistență orientată spre comunitate ... 11. Telemedicina, resurse online ... 12. Epidemiologie, sănătate publică ... 13. Rolul medicului de familie în depistarea și administrarea tratamentului pentru tuberculoză ... 14. Traumatisme, accidente, alte situații periculoase pentru individ specifice mediului rural (cauzate de specificul muncii agricole, locuința și mediul domestic) ... ... III. Teme activități practice 1. Sutura unei plăgi ... 2. Incizia și drenajul unui abces ... 3. Imobilizări, Pansamente ... 4. Triaj epidemiologic ... 5. Ancheta epidemiologică ... 6. Asistarea unei nașteri ... 7. POCT, EKG ... 8. Educație medicală în școală și comunitate ... 9. Realizarea unei scheme terapeutice complexe la pacienți care utilizează mai mult de cinci medicamente (polifarmacie) ... ... MODULUL 7: LEGISLAȚIE MEDICALĂ I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil ● diferențieze principalele instrumente legislative folosite în activitatea medicului de familie ● ierarhizeze legislația și să extragă ceea ce este important pentru desfășurarea în condiții optime a activității cabinetului ● Înțeleagă noțiunea și să se protejeze de malpraxis ... II. Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice 1. Drepturile și obligațiile medicului și pacientului ... 2. Dreptul pacientului la informația medicală ... 3. Consimțământul pacientului ... 4. Acordul pacientului informat ... 5. Confidențialitatea informațiilor ... 6. Dreptul pacientului în domeniul reproducerii ... 7. Dreptul pacientului la tratament și îngrijiri medicale ... 8. Dreptul la a doua opinie medicală ... 9. Interzicerea discriminărilor ... 10. Calitatea serviciilor medicale ... 11. Răspunderea profesională a medicului: disciplinară, administrativă, juridică (civilă și penală) ... 12. Asigurarea de malpraxis ... ...

SPECIALITĂȚI CLINICE

MEDICINĂ INTERNĂ - 5 LUNI I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiuni medicale ● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute și să enunțe planul de măsuri preventive adaptate cazului ● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare și să stabilească managementul lor ● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator ● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic. ● cunoască tehnica screeningului în patologia medicală ● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe specifice patologiei medicale ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore) Criteriile diagnosticului pozitiv și diferențial, complicațiile și principiile terapeutice în afecțiunile: Respiratorii 1. Infecții: infecții acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronșite, bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronșiectazii, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară ... 2. Obstructive: astm bronșic, bronhopatii cronice obstructive ... 3. Urgențe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan, insuficiența respiratorie, manifestări alergice respiratorii ... 4. Bolile ale mediastinului și pleurei ... 5. Cancer bronhopulmonar ... 6. Apneea în somn ... Digestive 1. Eso-gastro-duodenale: esofagite, cancer esofagian, refluxul gastro esofagian, hernia hiatală, gastrite, ulcerul gastro-esofagian, hemoragiile digestive, cancerul gastric ... 2. Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului, cancer colo-rectal ... 3. Hepatice: hepatitele acute și cronice, cirozele hepatice ... 4. Biliare: colecistite, litiaza veziculară ... 5. Pancreatice: pancreatite acute și cronice, cancerul de pancreas ... Renale 1. Nefropatii glomerulare - glomerulonefrita acută poststreptococică, sindromul nefrotic, glomerulonefrita cronică ... 2. Nefropatii tubulo-interstițiale ... 3. Infecții ale tractului urinar, cistite, pielonefrite acute și cronice ... 4. Insuficiența renală acută ... 5. Boala cronică de rinichi ... Reumatologie 1. Boli ale țesutului conjunctiv: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic ... 2. Boli degenerative: artrozele, spondilozele și discopatia lombară ... 3. Alte boli inflamatorii: artritele, gută, epicondilita, tenosinovite, bursite ... 4. Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificată ... Hematologice 1. Anemiile ... 2. Adenopatiile ... 3. Leucemiile și bolile mieloproliferative ... 4. Limfoamele Hodgkin și Non-Hodgkin ... 5. Mielomul multiplu ... 6. Sindroame hemoragipare ... Alergologice 1. Marșul alergic, șocul anafilactic ... 2. Manifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii - cu etiologii multiple, urticaria ... ... III. Teme activități practice (250 ore) 1. Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv ... 2. Efectuarea unor investigații - peak flowmetrie, spirometrie, test streptococ B hemolitic pulsoximetrie, EKG, teste de laborator rapide ... 3. Interpretarea principalelor date paraclinice - de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice și integrarea lor în contextul clinic ... 4. Prescrierea regimului igieno-dietetic, a terapiei specifice - etiologice, patogenice, simptomatice sau/și a terapiei profilactice ... 5. Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă ... 6. Recomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viață, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc și a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea și tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecțiilor, identificarea contraindicațiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenție secundară și terțiară. ... ...

PEDIATRIE ȘI NEONATOLOGIE - 5 LUNI I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să: ● recunoască și să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice ● aplice particularitățile de îngrijire ale nou-născutului ● facă anamneza și examenul clinic la nou născut, copil 0-1 an, preșcolar, școlar, adolescent ● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației ● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta ● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei ● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă ● enumere principalele tipuri de boli pentru care se efectuează screening și să descrie cum se face acesta ● enumere principalele cauze ale creșterii și dezvoltării în minus sau în exces la copil ● enunțe criteriile clinice și paraclinice de diagnostic și prognostic al bolilor genetice ● enunțe criteriile de diagnostic clinic și managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă și regurgitațiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) și patologia neonatală (fractură de humerus și claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de șold, infecția neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului și prematurului, stenoza pilorică) ● facă anamneza, examenul clinic, planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice copilului și cele nespecifice vârstei ● recunoască copilul abuzat, cu dependențe, cu retard, cu tulburări de comportament și să știe cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială ● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului ● decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistență medicală secundare sau terțiare ● aplice managementul urgențelor medicale. ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore) 1. Malnutriția protein-energetică ... 2. Obezitatea ... 3. Rahitismul ... 4. Diabetul zaharat ... 5. Anemiile, sindroame hemoragice, leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice, limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene ... 6. Malformațiile congenitale ... 7. Atopiile ... 8. Reumatismul articular acut și cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile ... 9. Infecțiile tractului respirator superior: amigdalitele, sinuzitele, otita medie ... 10. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil ... 11. Malformațiile congenitale cardiace, miocarditele, pericarditele, endocarditele infecțioase, tulburări de ritm și de conducere, hipertensiunea arterială la copil ... 12. Stomatitele, glositele și cheilitele ... 13. Hemoragiile digestive la un nou născut și copil, diareea și sindromul de malabsorbție, parazitozele digestive, hepatitele acute și cronice ... 14. Glomerulonefritele, infecțiile urinare, insuficiență renală acută și cronică ... 15. Enurezisul și encoprezisul ... 16. Urgențe pediatrice majore: aspirație de corp străin, reacții alergice, convulsiile, intoxicațiile acute, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale, insolația, șocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comele ... ... III. Teme activități practice (250 ore) 1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului ... 2. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste ... 3. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului ... 4. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil ... 5. Instalarea unui cateter venos ... 6. Vaccinările - căi de administrare ... 7. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic ... 8. Examenul otoscopic la sugar și copilul mare ... 9. Interpretarea probelor funcționale respiratorii ... 10. Interpretarea radiografiilor ... 11. Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii ... 12. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă ... 13. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți ... ...

ONCOLOGIE - 1 LUNĂ I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de Oncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune oncologică ● cunoască și să identifice factorii de risc pentru o afecțiune malignă ● identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecțiune malignă ● cunoască afecțiunile oncologice care beneficiază de intervenții preventive ● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și imagistice specifice în contextul clinic ● identifice potențiale agravări în evoluția bolii și apariția complicațiilor cu îndrumare imediată la medicul oncolog ● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator ● acorde primul ajutor în urgențe ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore) 1. Etiologia cancerului: factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali), factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație), factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici) ... 2. Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente. ... 3. Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic (semne directe și indirecte), diagnosticul biologic, diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive), particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori ... 4. Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie ... 5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte ... 6. Urmărirea bolnavului, infecțiile, urgențele oncologice ... 7. Durerea în cancer: anatomia și fiziologia durerii, sindroame dureroase, tratamentul durerii în cancer ... 8. Tratamentele paleative în cancer ... 9. Aspecte de psiho-oncologie ... 10. Alimentația în oncologie ... 11. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației ... 12. Leziunile precursoare ale malignității: definiție, clasificare, diagnostic, tratament ... 13. Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei ... 14. Criteriile diagnosticului pozitiv, diferențial și al evoluției principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic, colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale, cutanate, cerebrale, osoase și de țesuturi moi superficiale. ... ... III. Teme activități practice (50 ore) 1. Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic ... 2. Examenul ariilor ganglionare superficiale ... 3. Examenul general al tegumentelor și mucoaselor ... 4. Examenul cavității bucale ... 5. Examinarea sânului ... 6. Tușeul rectal ... 7. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic ... 8. Interpretarea examenului citologic cervico-vaginal ... 9. Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor, prima intervenție în cabinet, criterii de trimitere la oncolog ... 10. Regimul alimentar al pacientului oncologic ... ...

CARDIOLOGIE - 1 LUNĂ I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● identifice factorii de risc cardiovasculari ● efectueze servicii de prevenție primară și secundară pentru pacienții cu risc sau cu patologie cardiovasculară ● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară ● interpreteze și să integreze în context clinic analizele de laborator specifice ● efectueze și să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus ● efectueze și interpreteze IGB (indicele gleznă-braț). ● interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular, Holter de EKG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore ● facă diagnosticul diferențial și managementul: durerii precordiale, dispneei, edemelor periferice, palpitațiilor, sincopelor, cianozei, suflurilor cardiace sau arteriale, turgescenței jugulare ● facă managementul afecțiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii, pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale și venoase, boala cerebro-vasculară, pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată ● evalueze riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient ● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator ● identifice cazurile care necesită internare ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore) 1. Hipertensiunea arterială esențială și secundară ... 2. Cardiopatia ischemică, pacientul post IMA ... 3. Insuficiența cardiacă ... 4. Tulburări de ritm și de conducere ... 5. Alte afecțiuni cardiace: valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite ... 6. Boala arterială periferică ... 7. Boala venoasă cronică ... 8. Ischemia mezenterică ... 9. Bolile cardiovasculare și sarcină ... 10. Boala cerebrovasculară ... 11. Pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată ... 12. Dislipidemiile ... 13. Boli cardiace congenitale ... 14. Ghiduri actuale de prevenție ... ... III. Teme activități practice (50 ore) 1. Anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară ... 2. Examinarea cordului (percuție, auscultație, focare, sufluri, tulburări de ritm) ... 3. Analizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice specifice pacientului cardiac ... 4. Interpretarea diagramelor de risc cardiovascular (SCORE, Framingham, etc.) și identificarea factorilor de risc cardiovascular ... 5. Efectuarea și interpretarea EKG de repaus ... 6. Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă-braț ... 7. Analizarea și interpretarea radiografiei cardiopulmonare ... 8. Integrarea în context clinic rezultatelor EKG de efort, ecografiei cardiace, măsurarea automată a TA pe 24 de ore, Holter EKG și examenului Doppler vascular ... 9. Diagnostic diferențial și management în semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice, palpitațiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, șocul cardiogen) ... 10. Conduita terapeutică și monitorizarea ambulatorie a afecțiunilor cardiovasculare frecvente ... 11. Conduita terapeutică și monitorizarea pe termen lung a pacientului post IMA ... 12. Măsuri de prim ajutor în urgențele cardiovasculare ... ...

BOLI INFECȚIOASE - 1 LUNĂ I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de boli infecțioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu patologie infecțioasă ● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator accesibile în medicina de familie (radiografia pulmonară, a masivului facial, echo grafia abdominală, hemoleucograma, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, examenul exudatului nazo-faringian, urocultura, ex. coproparazitologic și coprocultura, coprocitograma ● enumere principiile terapiei antiinfecțioase specifice ● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică de urgență în principalele sindroame infecțioase abordate în medicina de familie ● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică în principalele boli infecțioase abordate în medicina de familie ● enumere principalele criterii de dirijare a pacienților către serviciile de boli infecțioase ● enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorie ● enunțe principiile de medicină preventivă a bolilor infecțioase ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore) 1. Sindroame infecțioase: sindrom febril prelungit, sindromul meningeal, erupțiile cutanate de origine infecțioasă, adenopatiile infecțioase, sindromul diareic infecțios, icterul febril, purpura infecțioasă, starea septicemică, șocul toxico-septic ... 2. Patologia infecțioasă: infecțiile căilor respiratorii (faringite, laringite, traheobronșite, pneumonii), infecțiile în sfera ORL (otite, sinuzite), infecții cutaneo-mucoase, infecții urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecții ginecologice, infecții digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecția cu H. pylori, parazitoze digestive), infecții ale sistemului nervos central ... 3. Criterii de diagnostic pentru: febră tifoidă, botulism, tetanos, rabie, malaria, toxoplasmoza, trichineloză ... 4. Managementul urgențelor infecțioase: toxiinfecția alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal, erupțiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii, limfadenopatii), sepsisul ... ... III. Teme activități practice (50 ore) 1. Examinarea pacientului cu boală infecțioasă: examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital ... 2. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita principalelor boli infecțioase și integrarea lor în contextul clinic: ex. complet de urină/urocultură, ex. coproparazitologic, hemoleucograma, exudatul naso-faringian, coprocultură, antibiograma, radiografia pulmonară, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, serologia principalelor infecții virale (rubeola, rujeola, herpes - varicelă, EB virus) ... 3. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicația simptomatică în patologia infecțioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc.), medicația antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecțioasă, trusă și manopere de urgență în șoc ... ...

DERMATOVENEROLOGIE - 1 LUNĂ I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni dermatologice ● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice ● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor dermatologice ● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei dermatologice ● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator ● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore) 1. Dermatozele ... 2. Dermatita de contact ... 3. Eczeme ... 4. Infecțiile pielii și țesutului subcutanat ... 5. Urticaria și angioedemul ... 6. Eczema sugarului și a copilului mic ... 7. Manifestări cutanate în bolile arterelor și venelor ... 8. Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare ... 9. Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale ... 10. Boli cu transmitere sexuală ... 11. Psoriazis ... 12. Pemfigus ... 13. Lichenul plan și erupții lichenoide ... 14. Tumori cutanate benigne și maligne ... 15. Scabia ... 16. Pediculoza ... 17. Reacții cutanate postmedicamentoase ... 18. Boli buloase ... 19. Vasculite, eritrodermiile, purpure ... ... III. Teme activități practice (50 ore) 1. Anamneză pacientului cu afecțiuni dermatologice ... 2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice ... 3. Profilaxia cancerului cutanat (melanom malign și non melanoame) ... 4. Semne importante pentru diagnosticul clinic ... 5. Interpretarea examenului micologic, bacteriologic, serologic și ultramicroscopic și integrarea lor în contextul clinic ... 6. Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate ... ...

DIABET ZAHARAT, AFECȚIUNI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI ENDOCRINOLOGIE - 2 LUNI I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecțiuni metabolice, de nutriție și endocrinologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție ● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție ● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție ● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție ● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator ● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore) 1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune ... 2. Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale ... 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice ... 4. Acromegalia ... 5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii ... 6. Neurohipofiză - secreție hormonală și efectele sale biologice ... 7. Diabetul insipid ... 8. Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, gușa - simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele) ... 9. Patologia paratiroidelor (hiperparatiroidia - hipercalcemia secundară, insuficiența paratiroidiană) ... 10. Patologia corticosuprarenalelor - (sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală, hipofuncție corticosuprarenală) ... 11. Patologia medulosuprarenalelor ... 12. Patologia gonadelor ... 13. Pubertatea normală și patologică ... 14. Menopauza ... 15. Osteoporoza ... 16. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre ... 17. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii) ... 18. Screeningul familial în bolile metabolice ... 19. Diabet zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice, tratament principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică ... 20. Diabet zaharat rezistent la insulină ... 21. Diagnosticul și managementul diabetului gestațional, ... 22. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, management, ... 23. Sindromul hipoanabolic ... 24. Dislipidemiile ... 25. Hiperuricemiile ... 26. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar ... ... III. Teme activități practice (100 ore) 1. Anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecțiuni metabolice și de nutriție ... 2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat afecțiuni metabolice și de nutriție ... 3. Principalele dozări hormonale ... 4. Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor ... 5. Imagistica: scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de șa turcească, pumn ... 6. Managementul disfuncției erectile ... 7. Explorarea funcțională a pancreasului endocrin ... 8. Investigații paraclinice la luarea în evidență la medicul de familie și monitorizarea periodică a pacientului cu diabet zaharat de tip II ... 9. Examinarea piciorului diabetic ... 10. Principii de întocmire a dietei pentru diabet zaharat de tip II ... 11. Realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați ... 12. Scheme terapeutice ... 13. Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicațiilor, profilaxia primară și secundară a comorbidităților ... ...

NEUROLOGIE - 1 LUNĂ I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de pregătire în neurologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● efectueze anamneza pacientului cu afecțiune neurologică ● efectueze examenul clinic neurologic ● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindromul cefalalgic, vertiginos, și paralitic ● cunoască elementele de diagnostic, conduita terapeutică și monitorizare în epilepsie, boala Parkinson, accident vascular cerebral sechelar, polineuropatii, scleroza multiplă, miopatii ● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe neurologice: criza de epilepsie, come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate ● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator ● integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic: puncția lombară, CT/RMN, ● angiografia cerebrală, ex Doppler, audiograma ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore) 1. Cefaleea și migrenă ... 2. Vertijul ... 3. Tremurăturile ... 4. Boala Parkinson ... 5. Epilepsia ... 6. Scleroza multiplă ... 7. Mono și polineuropatiile. Deficite motorii, deficite senzoriale ... 8. Accidentele vasculare cerebrale ... 9. Afecțiunile măduvei spinării ... 10. Demențele, coma ... ... III. Teme activități practice (50 ore) 1. Anamneza și istoricul personal/familial al pacientului neurologic ... 2. Comunicarea cu pacientul cu tulburări de vorbire/de auz ... 3. Examinarea pacientului neurologic: inspecția statusului postural și neuromuscular, inspecția mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice. ... 4. Interpretare explorări paraclinice specifice: puncția lombară, CT/RMN, angiografia cerebrală, audiograma, examen Doppler și integrarea lor în contextul clinic ... 5. Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie, boala Parkinson, scleroza în plăci, demențe, neuropatii. ... ...

PSIHIATRIE - 1 LUNĂ I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil ● recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii ● conducă anamneza pentru elaborarea unui istoric psihiatric ● enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice și psiho-somatice ● explice locul pe care îl ocupă medicul de familie în echipa multidisciplinară care realizează managementul pacientului cu probleme de sănătate mentală ● enunțe criteriile de a iniția și monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice ● identifice cazurile ce necesită trimitere la serviciile de psihiatrie (tulburări psihotice - schizofrenia, tulburarea bipolară, paranoia, mania; demențe, dependență de alcool sau droguri, patologia psihiatrică a copilului - tulburări de comportament, autismul, hiperactivitatea, s.a.) urgențele psihiatrice (amenințare de suicid, delir, atacuri de panică, delirium tremens, sevraj la alte substanțe-droguri ● identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia ușoară și medie, anxietatea și atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare - bulimia, anorexia, problemele de cuplu) ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore) 1. Depresia, suicidul și tentativă de suicid ... 2. Anxietatea (tulburarea de panică și anxietatea generalizată) ... 3. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice ... 4. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității ... 5. Neurastenia și tulburările de somatizare ... 6. Tulburarea legată de alcool și droguri (adicții) ... 7. Stresul ... 8. Psihozele ... 9. Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism) ... 10. Violența domestică (violul, disputele conjugale) ... ... III. Teme activități practice (50 ore) 1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul) ... 2. Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observație standardizată în psihiatrie ... 3. Scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, MMSE (aplicabile în cabinetul medicului de familie) ... 4. Evaluarea rețelei de suport social, rolul MF în cadrul ei și evoluția tulburărilor psihice ... 5. Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic ... 6. Evaluarea riscului suicidar ... 7. Modalități de intervenție și situații de criză psihologică ... 8. Intervenții psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoforme ... ...

CHIRURGIE GENERALĂ - 2 LUNI I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de chirurgie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● facă anamneza, examenul clinic local și general în afecțiuni chirurgicale ● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic ● fie capabil să execute manopere de mică chirurgie ● enunțe principiile asepsiei și antisepsiei ● identifice și să rezolve optim urgența chirurgicală și traumatică, oftalmologică, orl, urologică ● recunoască situațiile care necesită consult interdisciplinar ● cunoască diferențele de abordare a patologiei orl la copil și adult ● utilizeze instrumentele necesare pentru examenul oftalmologic, ORL ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore) Chirurgie generală 1. Afecțiuni traumatice: plăgile, hemoragiile și șocul hemoragic ... 2. Arsurile, degerăturile ... 3. Elemente de patologie chirurgicală abdominală (litiaza biliară, colecistita acută, pancreatita acută, abdomenul acut chirurgical, apendicita acută, peritonitele, ocluzia intestinală, icter mecanic) ... 4. Managementul semnelor și simptomelor afecțiunilor abdominale: durere abdominală, greața, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză, melenă, rectoragia ... 5. Boli ale venelor și arterelor ... ORL 1. Managementul sindroamelor nevralgice din sfera ORL, al sindromului disfagic, hipoacuzic, vertiginos, al acufenelor și tinitusului ... 2. Diagnosticul și conduita terapeutică în: afecțiuni acute (rinite, sinuzite laringite, otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) și cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite ... 3. Diagnosticul prezumtiv și trimiterea la specialistul ORL în caz de: flegmon amigdalian, scăderea acuității auditive, tulburări ale gustului și mirosului, sindrom Meniere, afecțiuni ale glandelor salivare, tumori din sfera ORL ... 4. Primul ajutor în urgențe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera ORL, prezența corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieni ... Oftalmologie 1. Managementul blefaritei, conjunctivitelor acute și cronice, infecțioase sau alergice, scleritei și episcleritei și a șalazionului ... 2. Cataractă, miopia, hipermetropia, astigmatismul, strabismul paralitic și non paralitic, glaucomul ... 3. Traumatisme fizice, chimice și termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare ... 4. Ochiul roșu și dureros ... Urologie 1. Patologia rinichiului și ureterelor litiaza urinară ... 2. Adenom de prostată ... 3. Retenția acută de urină ... 4. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine ... Ortopedie și Traumatologie 1. Managementul în: fracturi, luxații, entorse, contuzii, plăgi, retenția de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor și nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, șoc caloric și hipotermic, afecțiuni ale discului intervertebral ... 2. Patologie ortopedică netraumatică: luxație congenitală de șold, picior strâmb congenital, copilul care șchioapătă, tumorile aparatului locomotor, tulburări de statică ale coloanei vertebrale ... ... III. Teme activități practice (100 ore) 1. Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv, tușeul rectal, otoscopia ... 2. Efectuarea unor investigații: doppler vascular periferic, probe biologice sanguine, oscilometrie, pulsoximetrie ... 3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie, radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic și integrarea lor în context clinic ... 4. Sondaj vezical ... 5. Denudare venoasă periferică ... 6. Toaleta, hemostază, sutură, pansamentul unei plăgi ... 7. Extragere corp străin sfera ORL ... 8. Tamponament nazal anterior și posterior ... 9. Spălătura auriculară, oculară, gastrică ... 10. Imobilizarea unei fracturi, entorse, luxații ... 11. Anestezia locală ... 12. Crico-tiroidotomia ... 13. Incizia, drenajul, pansamentul unui abces ... 14. Extracția firelor de sutură, extragerea unui tub de dren ... 15. Pansamentul unei arsuri, degerături ... 16. Îngrijirea unei escare ... 17. Sutura plăgilor superficiale și pansamente ... 18. Spălătura gastrică, paracenteza ... ...

OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE - 2 LUNI I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de obstetrică - ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viață sănătos și educația sexuală a preadolescentului, adolescentului și femeii adulte ● descrie rolul medicului de familie în prevenția primară și secundară a afecțiunilor ginecologice (carcinom cervical, infecții genitale) ● ofere consiliere și să recomande metode de contracepție pentru planificare familială; ● facă anamneza ginecologică, examenul genital și să recomande un plan de investigații adaptat afecțiunii pacientei ● descrie modul de abordare a pacientei în situații particulare probleme psihice, medicolegale, vârsta prea mică sau prea înaintată, infecții cu transmitere sexuală, probleme psihosexuale ● descrie aspectele medico-legale și etice legate de problemele ginecologice (tutela, vârsta consimțământului, agresiune) ● descrie colaborarea cu alte specialități în abordarea femeii cu afecțiuni ginecologice ● stabilească diagnosticul de sarcină prin anamneză, examen clinic general, examen obstetrical și explorări paraclinice la prima vizită ● cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II și III ● anamneza sarcinilor cu risc crescut pentru malformații ● cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele ● asiste nașterea fiziologică ● facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moale ● cunoască dotarea necesară cabinetului medicului de familie pentru urmărirea gravidei, lăuzei și asistența nașterilor la cabinet sau domiciliu ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore) 1. Promovarea sănătății femeii, activității preventive, evaluarea periodică a stării de sănătate ... 2. Boli infecțioase ale tractului genital ... 3. Alte afecțiuni ale tractului genital (ovarul polichistic, fibromul uterin, endometrioza) ... 4. Managementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia, polimenoreea, sindromului premenstrual) ... 5. Afecțiuni ale femeii vârstnice (menopauza, afecțiuni ale planșeului pelvin) ... 6. Patologia sânului ... 7. Planning familial, managementul perioadei preconcepționale ... 8. Managementul sarcinii fără risc și a sarcinii cu risc ... 9. Îngrijiri prenatale și postnatale ... 10. Managementul în urgențele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie, sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie) ... 11. Probleme de sănătate mentală în sarcină și lăuzie ... ... III. Teme activități practice (100 ore) 1. Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv complet și apărat genital, tușeul vaginal, palparea sânului ... 2. Efectuarea unor investigații: recoltare material citologic pentru examen Babeș-Papanicolau, recoltare secreție vaginală, recoltare test HPV ... 3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (colposcopie, ecografie, mamografie, test osteoporoza CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic ... 4. Inserarea și extragerea unui dispozitiv intrauterin ... 5. Recomandarea unor metode contraceptive inclusiv contracepția de urgență ... 6. Epiziotomia, epiziorafia, colporafia ... 7. Asistarea unei nașteri ... 8. Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violență domestică, viol ... 9. Managementul hemoragiilor genitale ... ...

MEDICINĂ DE URGENȚĂ (2 LUNI) I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență ● efectueze examenul clinic ● identifice pacientul critic cât mai rapid posibil ● evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale ● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore) 1. Evaluarea primară și secundară a pacientului ... 2. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare ... 3. Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică ... 4. Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale ... 5. Tehnici de suport ventilator artificial ... 6. Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic ... 7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor trombolizei ... 8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut cardiogen ... 9. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului ... 10. Mijloace de transport ale pacientului critic ... 11. Particularități de management în urgențele geriatrice ... 12. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii ... 13. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică ... 14. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant ... 15. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon ... 16. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene) ... ... III. Teme activități practice (100 ore) 1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet ... 2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley ... 3. Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil ... 4. Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin) ... 5. Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA ... 6. Imobilizarea fracturilor și luxațiilor ... ...

MEDICINA FAMILIEI; ANUL IV - 18 LUNI Probleme generale I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● abordeze holistic pacienții ● coordoneze îngrijirile împreună cu alți profesioniști din cadrul asistenței medicale primare ● cunoască și să aplice în practică algoritmul clinic în fața principalelor semne și simptome din practică precum și a principalelor sindroame clinice ● stabilească prioritățile în rezolvarea problemelor curente ● aplice prevederile programului național de imunizări ● demonstreze atitudini de a încuraja și educa pacienții pentru efectuarea exercițiilor fizice/sportului indiferent de vârstă sau stare a sănătății. ● elaboreze strategii de diagnostic și tratament în fața problemelor frecvente din practica medicinii de familie ● efectueze un plan de management ținând cont de sinteza diagnostică ● efectueze un plan de tratament ținând cont de sinteza terapeutică a pacientului ● dovedească cunoștințe și abilități practice în managementul pacienților cu boli cronice ● pună în practică metode de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite populației ● practice în mod independent aplicând conceptele centrale ale medicinei de familie ● cunoască domeniul, indicațiile și limitele psihoterapiei ● integreze cunoștințele și abilitățile dobândite în timpul stagiilor clinice de specialitate ● integreze cunoștințele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient ● dovedească abilități aprofundate de dezvoltare profesională ● dezvolte abilități de cercetare în domeniul specific al medicinei de familie ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (180 ore) 1. Structura și funcțiile familiei ... 2. Ciclurile familiei ... 3. Aspectele medicale rezultate din problemele familiei ... 4. Abordarea integrată a problematicii "mama și copilul" ... 5. Sinteza diagnostică și terapeutică în medicina familiei. Comorbidități. Ierarhizarea bolilor ... 6. Particularitățile diagnosticului în MF. Diagnosticul diferențial în MF. Strategia investigațiilor paraclinice. Particularitățile și supravegherea tratamentului ... 7. Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală ... 8. Algoritmul abordării clinice a principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă) ... 9. Asistența medicală la domiciliu ... 10. Rolul stresului și patologia umană. Patogenia psihosomatică ... 11. Importanța comunicării în M. F. ... 12. Terapiile alternative ... 13. Îngrijirile paleative ... 14. Medicina călătorului ... 15. Legislația în practica MF. Drepturile pacientului. Obligațiile M. F. Probleme de etică și deontologie. Răspunderea M. F. ... 16. Informatizarea activității de M. F. ... ... III. Teme activități practice (450 ore) 1. Conduita în fața principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, icter, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală ... 2. Conduita în fața principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă) ... 3. Participarea la consultațiile efectuate de medicul formator/instructor în cabinetul M. F. ... 4. Efectuarea de consultații independent ... 5. Efectuarea unor investigații paraclinice accesibile în cabinet (POCT) ... 6. Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: Analiza unor cazuri interdisciplinare ... 7. Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice ... 8. Analiza unor familii cu probleme medicale ... 9. Efectuarea monitorizării clinice și paraclinice a unor bolnavi cronici la domiciliu ... 10. Participarea la acordarea ajutorului de urgență în toate condițiile de necesitate ... 11. Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale ... 12. Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă ... 13. Participarea la activitățile manageriale ale unității ... 14. Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate ... 15. Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor ... 16. Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor ... 17. Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă ... 18. Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.) ... ...

PROBLEME SPECIFICE - CURSURI (180 ORE); STAGII PRACTICE (450 ORE)

MODULUL 1: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de pregătire în geriatrie și gerontologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● efectueze anamneza pacientului vârstnic ● efectueze examenul clinic al pacientului vârstnic ● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vârstnic ● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului vârstnic ● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator ● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Instituționalizarea vârstnicului - evaluare medicală, psihologică și socio-economică ... 2. Evaluarea clinico-funcțională a vârstnicului. Analiza activităților zilnice ale vârstnicului-, principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenței medicale și îngrijiri acordate vârstnicului ... 3. Îmbătrânirea psihologică normală. Modificări structurale și metabolice asociate cu îmbătrânirea fiziologică: celulă, țesuturi, metabolisme, aparate, sisteme. Implicații clinice ... 4. Afecțiuni cardiovasculare la vârstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere) ... 5. Patologia respiratorie acută și cronică la vârstnic (BPOC, bronșite, pneumonii, cancer bronho-pulmonar, supurații pulmonare, pleurezii) ... 6. Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vârstnic ... 7. Evaluarea stării de nutriție la vârstnic. Diabetul zaharat, alte boli metabolice (obezitate, hiperuricemii) la vârstnic ... 8. Incontinența urinară la vârstnic. Retenția acută și cronică urinară ... 9. Incidența sindroamelor neurologice la vârstnic. Afecțiuni neurologice frecvent întâlnite (boala Parkinson și sindroamele extrapiramidale la vârstnic, epilepsia la vârstnic, patologia neurologică centrală (vasculară și nonvasculară) și periferică la vârstnic, accidentul vascular cerebral, demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer) ... 10. Depresia, tulburări de somn la vârstnic, sindromul de decondiționare ... 11. Farmacoterapia pacientului vârstnic ... 12. Obiective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneo-kineto-fizioterapie ... 13. Urgențe în geriatrie ... ... III. Teme activități practice 1. Anamneză pacient vârstnic ... 2. Examen clinic al vârstnicului ... 3. Interpretarea datelor de evaluare globală a pacientului vârstnic (funcțională, nutrițională, mentală) ... 4. Interpretarea hemograme, explorări paraclinice (biochimie, imunologie) ... 5. Plan de recuperare fizică ... 6. Plan de nutriție ... 7. Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentos ... ...

MODULUL 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BOLILOR CRONICE I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● efectueze managementul integrat al pacienților cu boli cronice ● utilizeze instrumente de evaluare a pacientului cu boli cronice ● execute și să interpreteze investigații paraclinice și de laborator disponibile în medicina de familie ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Managementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calității îngrijirii pacienților cronici ... 2. Managementul integrat al pacientului cu afecțiuni cardiovasculare și metabolice cronice (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantă/diabetul zaharat/dislipidemia/boala renală cronică) ... 3. Managementul integrat al pacienților cu afecțiuni bronho obstructive cronice ... ... III. Teme activități practice 4. Utilizarea fișelor de urmărire ale bolnavilor cronici ... 5. Utilizarea peakflowmetre, glucometre, lipidometre ... 6. Testarea sensibilității cu monofilament ... 7. Efectuarea și interpretarea EKG ... 8. Efectuarea și interpretarea spirometriei ... 9. Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă braț ... ...

MODULUL 3: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN MEDICINA DE FAMILIE I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● recunoască competențele specifice medicinii de familie ● respecte reguli de prescriere a medicamentelor și practica în siguranță a profesiei ● dobândească înțelegerea specificului consultației în medicina de familie ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Consultația structurată în MF ... 2. Strategia investigațiilor paraclinice ... 3. Îngrijirea centrată pe persoană ... 4. Abordarea comprehensivă ... 5. Valori culturale și tradiții - medicina holistică ... 6. Impactul aspectelor psihosociale și influența acestora asupra individului acasă, la școala, la locul de muncă ... 7. Practica medicală în siguranță ... 8. Prescrierea și administrarea medicamentelor OMS ... 9. Recomandări dietetice în diferite stări fiziologice și patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranțe și alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet ... 10. Pacientul cu nevoi speciale (handicap/categorii sociale defavorizate/boli cronice/bolnavi psihici. /copilul abandonat/abuzul și violența în familie - legislație specifice și nevoi medicale (recuperare, protezare, instituționalizare etc.) ... 11. Îngrijiri paleative ... 12. Asistența medicală la domiciliu ... 13. Noțiuni de bază în psihoterapie ... ...

MODULUL 4: PSIHOTERAPIE I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil ● definească termenul/domeniul de psihoterapie ● facă diferența între psihoterapie, consiliere, psihologie ● știe ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie ● știe cum se desfășoară o ședință de psihoterapie pentru a explica pacientului pe care îl trimite ● enumere câteva tipuri/metode de psihoterapie ... II. Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice 1. Definirea termenului de psihoterapie/psihoterapeut ... 2. Cine poate practică psihoterapia? ... 3. Clarificarea domeniului: diferențe între: psihoterapie/consiliere/psihologie ... 4. Ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie? ... 5. Limitele psihoterapiei: ce afecțiuni psihiatrice NU intră în indicațiile psihoterapiei ... 6. Relația psihoterapeutică ... 7. Tipuri/metode de psihoterapie ... ... III. Teme activități practice 1. Cum se desfășoară o ședință de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident) ... 2. Empatia - rolul ei în relația terapeutică, cum să fim empatici. ... ...

MODULUL 5: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN VACCINOLOGIE I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil ● cunoască importanța și beneficiile, mecanismul de acțiune al unui vaccin ● enumere bolile prevenibile prin vaccinare ● cunoască tipurile de vaccin ● enumere principalele componente ale vaccinului ● cunoască vârsta minimă și maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze ● realizeze scheme de recuperare a vaccinării ● cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor și a reacțiilor adverse ● consilieze o familie privind beneficiile vaccinării ● cunoască argumentele științifice care răspund miturilor privind vaccinarea ● cunoască programul național de vaccinare ● enumere vaccinurile opționale ● cunoască contraindicațiile vaccinării ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Elemente generale privind vaccinările: definiții, indicații, tipuri de vaccin, beneficii și riscuri, indicațiile și contraindicațiile, administrare, reacții adverse post vaccinale ... 2. Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat ... 3. Gestionarea vaccinurilor - transportul, păstrarea vaccinurilor, pierderi vaccinale ... ... III. Teme activități practice 1. Consilierea unei familii pentru vaccinare ... 2. Administrarea unui vaccin ... 3. Raportarea vaccinărilor și a reacțiilor adverse ... 4. Întocmirea unei scheme de recuperare ... ...

MODULUL 6: MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE A REPRODUCERII I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să: ● Îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada dintre sarcini ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție ... 2. Supravegherea sarcinii fiziologice: evaluarea riscurilor în sarcină/frecvența și conținutul vizitelor de urmărire a gravidei ... 3. Consilierea gravidei - suplimente/dieta/mișcarea/viața sexuală/pregătirea pentru naștere ... 4. Screening-ul riscului ITS/HIV și alte screeninguri în sarcină ... ... III. Teme activități practice 1. Examenul clinic al gravidei la luarea în evidență și la fiecare vizită ... 2. Completarea documentelor medicale legate de sarcină ... ...

MODULUL 7: STRATEGIA DIAGNOSTICĂ ȘI TERAPEUTICĂ ÎN PROBLEMELE MEDICALE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂ I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să: ● dovedească înțelegerea gândirii clinice în ambulator ● stăpânească abordarea pacienților cu probleme nespecifice, în fazele de debut ale bolilor ● realizeze un diagnostic prezumtiv precoce ● aplice algoritmi de diagnostic în cele mai frecvente boli acute ● pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, ORL, oftalmologice și ale aparatului articular ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Gândirea clinică structurată pentru practica de ambulator ... 2. Abordarea problemelor medicale clinice nediferențiate - algoritmi de diagnostic și tratament pe principalele motive de prezentare în cabinetul medicului de familie: de exemplu: febră, dispneea, durerea toracică, durerea abdominală, cefaleea, scăderea în greutate etc ... 3. Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 10 boli acute ... 4. Afecțiuni comune cu incidență crescută: infecția urinară joasă și înaltă, durerea lombară joasă, infecții de căi respiratorii superioare și inferioare la adult și copil - recomandări diagnostice și terapeutice conform ghidurilor de practică ... 5. Chestionare utile în practica medicului de familie ... ... III. Teme activități practice 1. Examene clinice minimale (țintite) ORL, oftalmologic, neurologic, aparat osteo-articular ... 2. Abilități de prescriere ale medicației specifice ... 3. Educația pacientului pe probleme specifice ... ...

MODULUL 8: COMUNICARE ȘI LEADERSHIP I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de comunicare și leadership, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil: ● conștientizeze importanța unei comunicări eficiente ● construiască și să transmită eficient mesaje verbale, cu optimizarea mesajului în funcție de auditoriu și adaptare la factori externi ● utilizeze corect limbajul nonverbal și să descifreze corect limbajul nonverbal al partenerilor de comunicare ● Își însușească ascultarea activă ● Își asume emoțiile personale și ale partenerilor de comunicare ● recunoască și să depășească barierele de comunicare și să evite erorile ● preîntâmpine posibilele conflicte ce pot apărea ● ofere și să primească feedback ● comunice eficient în situații speciale ● Își dezvolte propriile strategii de comunicare ● dezvolte un sistem de apartenență organizațională și să asimileze valorile organizației ● Înțeleagă locul medicului de familie ca leader în comunitate și să își dezvolte abilitățile necesare unui leader pentru lucrul în echipă, organizare, comunicare, negociere, gestionare a situațiilor dificile ● fie capabil să-și asume un rol de conducere în cabinet, comunitate și profesie să fie capabil să își analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală, performanța financiară, satisfacția pacientului, precum și calitatea actului medical propriu ● demonstreze adaptabilitate la integrarea practicii sale în sistemul medical, pentru optimizarea actului său medical ● demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacțiune cu media (Abilități de comunicare) ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă - emițător versus receptor, modele de relații medic - pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor SMART, motivația schimbării, bariere în comunicare) ... 2. Domeniile comunicării clinice: respectul pentru ceilalți, teorie și dovezi pentru abilitățile de comunicare, sarcini și abilități de comunicare clinică, probleme specifice, media, comunicarea dincolo de pacient ... 3. Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe), profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi ... 4. Elemente de de bază ale comunicării: cadrul, tipuri de întrebări, ascultarea activa, limbajul trupului, empatia, finalul discuției, evitarea greșelilor, preluarea istoricului medical ... 5. Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți, furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre investigații și proceduri) ... 6. Furnizarea veștilor proaste (pregătirea cadrului, tehnici, oferirea de suport) ... 7. Feedbackul ... 8. Abilități: relaționarea cu ceilalți, diferența dintre leadership și management ... 9. Cunoștințe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea, abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaționale, stilurile de leadership ... 10. Aptitudini: structurarea rapoartelor, abilități de gestionare a unui cabinet medical, coordonarea echipei de îngrijire, interacțiune profesională cu mass-media, activități de advocacy la nivel local și nivel regional, implicarea organizațională ... ... III. Teme activități practice 1. Utilizarea diagramei comunicării ... 2. Tipuri de limbaj ... 3. Structurarea dialogului ... 4. Furnizarea veștilor rele (boală, deces) ... 5. Exemple de comunicare cu grupe speciale de pacienți (se pretează foarte bine la joc de rol) ... 6. Feedback - a da și a primi ... 7. Ateliere practice pentru explicarea procedurilor (automăsurare corectă a TA, folosirea dispozitivelor inhalatorii, auto monitorizarea glicemiei etc.) ... 8. Scenarii: consilierea HIV, diagnosticul și tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultația preventivă ... ...

MODULUL 9: NOȚIUNI DE INFORMATICĂ MEDICALĂ APLICATE PENTRU MEDICUL DE FAMILIE. MANAGEMENTUL DATELOR I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de informatică medicală și managementul datelor, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● cunoască aplicații bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare, utilizare aplicații de tip office) ● Își configureze un sistem de lucru pentru membrii echipei de asistență medicală primară ● utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet ● aleagă pe baza criteriilor un soft de cabinet configurat pe nevoile cabinetului și să utilizeze elementele oferite de acesta pentru a calitatea informațiilor stocate. ● cunoască utilizarea internetului în scop medical și profesional, inclusiv pentru educație medicală continuă și comunicare ● Își configureze un sistem modern de comunicare atât cu pacienții cât și cu colegii de aceeași sau altă specialitate ● utilizeze resursele informatice pentru a solicita și a oferi feedback sau asistență de specialitate ● cunoască funcționarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS) și componentele sale ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Lista elementelor de nivel bazal: Instalarea, funcționarea softului de cabinet. Rețeaua de comunicare a cabinetului, probleme legale, raportarea și facturarea datelor prevăzute în contractul furnizorului ... 2. Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-center-ul, sisteme de control la distanță, backup de date, instruirea personalului, feedback pentru îmbunătățirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte ... 3. Necesarul informatic în cabinetul MF: dispozitive, soft, rețelistică, documentație specifică ... 4. Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație medicală continuă, e-learning, documente de lucru ... 5. Managementul datelor la nivelul cabinetului medical: completarea corectă a datelor, respectarea confidențialității, registre personale, registre naționale, raportarea datelor către terți (tipuri de rapoarte, reguli de transmitere a datelor), utilizarea datelor pacienților în scop profesional ... ... III. Teme activități practice 1. Utilizarea aparaturii informatice: noțiuni de bază, instalarea și dezinstalarea aplicațiilor informatice, instalarea unor componente hardware necesare în activitatea medicală, utilizarea aplicațiilor de interes general, principii de utilizare în siguranță a calculatorului ... 2. Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 10, ICD 10 varianta 999) și utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet ... 3. Utilizarea aplicațiilor de tip office: utilizare editor de documente, utilizare aplicație calcul tabelar, utilizare aplicație pentru realizarea prezentărilor, utilizare aplicație pentru managementul bazelor de date ... 4. Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii) ... 5. Utilizarea altor resurse informatice: utilizarea sistemelor de monitorizare a funcțiilor vitale ale pacienților, utilizarea dispozitivelor medicale conectate la calculator ... 6. Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în e-learning ... ...

MODULUL 10: ULTRASONOGRAFIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ - 1 LUNĂ I. Obiective specifice La sfârșitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie și imagistică medicală, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● știe să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secțiune, setarea echipamentului, tehnică). ● știe să facă un diagnostic rapid de urgență, folosind rezultatul ultrasonografic ● participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare. ● integreze informația ultrasonografică obținută și a altor investigații imagistice în contextul clinic al pacientului ● identifice necesitatea solicitării unei investigații imagistice (cunoașterea indicațiilor și a contraindicațiilor și oportunitatea efectuării lor) ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Metode de investigare imagistică. Radiologia convențională, radiologia secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici, principii, indicații generale, limitări, avantaje, dezavantaje) ... 2. Principiile de bază ale ultrasonografiei (definiție, bazele fizice ale metodei, echipamente, tehnici, proceduri, indicații generale, limitări). ... 3. Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; secțiuni și planuri standard ultrasonografice) ... 4. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal superior (ficat, colecist, pancreas, splină) ... 5. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu retroperitoneal) ... 6. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal inferior (vezică urinară, prostată, uter, ovare). ... 7. Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale) ... 8. Ultrasonografia cu aplicații speciale: musculo-articulară, cord, sarcină ... 9. Ultrasonografia în urgențe medicale și chirurgicale. ... 10. Ultrasonografia senologică ... 11. Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și mediastin, reno-urinar și pelvis, sân, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decât ultrasonografia), proceduri, indicații generale, limitări ... 12. Medicina nucleară în practică clinică. Definiție, principiu, principalele indicații clinice, pregătirea pentru examinare, beneficiile și riscurile examinării. ... ... III. Teme activități practice 1. Principiile fizice și tehnice ale ecografiei. Noțiuni introductive - principiul metodei, echipamente, terminologie, principiul interpretărilor imaginilor. Artefacte în ecografia bidimensională: cauze, descriere, modalități de eliminare ... 2. Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte ... 3. Semiologie ecografică elementară practică. Secțiuni și planuri standard ecografice. Indicațiile examenului ecografic. Pregătirea pacientului pentru diferite examinări ecografice ... 4. Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice: "Point of Care Ultrasonography - PoC-US" - sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale ... 5. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului superior - ficat, colecist, pancreas și splină în medicina primară ... 6. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior - rinichi, glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin ... 7. Aplicațiile ultrasonografiei clinice în urgențe medico-chirurgicale. Corelații clinico-imagistice ... 8. Ecografia prostatei și a tractului urinar în medicină primară ... 9. Bazele fizice ale tehnicilor Doppler. Ultrasonografia în urgențe vasculare viscerale și periferice ... 10. Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie ... 11. Elemente introductive de ecografie în pediatrie ... 12. Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară, obstetrică și ginecologie în practica medicului de familie ... 13. Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinic ... ...

MODULUL 11: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE MEDICALĂ. ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIE I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● enumere tipurile de studii caracteristicile lor ● analizeze critic o informație medicală ● recunoască site-uri sursă de încredere pentru informații medicale ● redacteze un articol ● cunoască tabelul de contingență (2x2) și semnificația lui (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivă/negativă) ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Principii de redactare și prezentare a unei lucrări științifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări științifice ... 2. Metodologia cercetării științifice: bias, factori de confuzie, semnificație statistică, Odds rațio și Risc Relativ, descrierea unui studiu cu evidențierea metodelor statistice utilizate, construirea unei baze de date și prelucrarea acesteia pentru obținerea unor indicatori statistici ... 3. Tipuri de studii ... 4. Adaptarea tipului de studiu și metodei la obiectivul de studiu și la rezultatele așteptate. ... ... III. Teme activități practice 1. Proiectarea unui studiu descriptiv ... 2. Proiectarea unui studiu analitic ... 3. Analiză critică a unui articol ... 4. Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, Odds Rațio, risc relativ ... ...

MODULUL 12: BIOETICĂ - 2 SĂPTĂMÂNI I. Obiective specifice La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să: ● Înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale ● Înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale ● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală ● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile ● conștientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile confidențialității, nediscriminării ● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) ... 3. Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic - pacient ... 4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... 5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă ... 6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative ... 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant ... 8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... 9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... ... III. Teme activități practice 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... 2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică ... 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice ... 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice ... 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete ... 6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete ... 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete ... 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete ... 9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete ... ...

MODULUL 13: DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROFESIONALĂ A MEDICULUI DE FAMILIE I. Obiective specifice La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să: ● Înțeleagă nevoia de a învăța de-a lungul vieții ... II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice 1. Identificarea nevoilor de formare ... 2. Managementul stresului ... ... III. Teme activități practice 1. Abilități de rezolvare a problemelor - discuții de caz pas cu pas - cele mai frecvente motive de prezentare ... 2. Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei ... 3. Interviul motivațional ... 4. Întocmirea unui plan de dezvoltare profesională ... ...

FIȘĂ POST REZIDENȚI MEDICINA FAMILIEI Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 În anul I de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei: 1. Efectuează stagiul de 6 luni de MF în CMI de MF, 4 zile/săptămână, conform repartizării, sub îndrumarea unui medic instructor-formator/îndrumător de MF, medic primar de MF. A 5-a zi participă la universitate/facultate la cursuri, ateliere interactive ... 2. Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu familiile pacienților, cu alți colegi rezidenți ... 3. Asistă la efectuarea anamnezei, examenului fizic și la utilizarea testelor auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară ... 4. Învață modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS ... 5. Utilizează chestionarele standardizate ... 6. Învață să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte softuri compatibile ... 7. Deprinde transmiterea prescripțiilor electronice și raportarea serviciilor medicale către CNAS ... 8. Învață să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de familie (formulare tipizate/register medicale specifice) ... 9. Deprinde și aplică principiile privind recomandarea de regim igieno-dietetic și stil de viață ... 10. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.) ... 11. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF ... 12. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare ... 13. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare ... În anul II de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei: 1. Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat ... 2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat ... 3. Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității ... 4. Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame ... 5. Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități ... 6. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.) ... 7. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF ... 8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare ... 9. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare ... În anul III de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei: 1. Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat ... 2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat ... 3. Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității ... 4. Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame ... 5. Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități ... 6. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.) ... 7. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF ... 8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare ... 9. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare ... În anul IV de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei: 1. Desfășoară stagiul de pregătire în Medicina familiei, în Cabinetul de Medicină familiei în care a fost repartizat, pe durata întregului an-12 luni ... 2. Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii familiilor pacienților, cu alți colegi rezidenți sau/și specialiști de Medicină familiei sau alte specialități ... 3. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor de Medicină familiei, cuprinse în tematica anului IV ... 4. Participă împreună cu grupa de rezidenți o zi pe săptămână la cursuri și ateliere interactive, desfășurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele-cadru didactic, instructor-formator ... 5. Desfășoară activitate în CMI de MF - 4 zile pe săptămână - activitate de pregătire practică, activitate medicală directă și discuții cu îndrumătorul de stagiu, la sfârșitul zilei de pregătire ... 6. Deprinde consultația preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieții, utilizează instrumente dedicate, identifică factorii de risc și face recomandări pentru un stil de viață sănătos. ... 7. Efectuează independent consultații complete pacienților programați la cabinet și tuturor urgențelor medicale prezentate la cabinet (anamneza, examenul fizic) și utilizează testele auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară, supervizat de medicul îndrumător ... 8. Elaborează independent planul/algoritmul de investigații paraclinice ce va fi prescris pacientului în ambulatoriu, în faza prespitalicească, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător ... 9. Elaborează indicațiile terapeutice și le explică pacientului - stilul de viață, prescrierea altor măsuri nefarmacologice și a tratamentului medicamentos, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător ... 10. Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultație completă (servicii medicale, prescripții, bilete de trimitere, concedii medicale) ... 11. Acordă îngrijiri în afecțiuni acute și cronice, îngrijiri preventive, paliative și în urgențe ... 12. În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare) ... 13. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.). ... 14. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Cabinetului Medical Individual în care activează ... 15. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare ... 16. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare ...

Anexa 1 ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI 1. Durată. Structură Organizarea rezidențiatului de medicină familiei Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor. În baza Ordinului ......, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori. Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată: Disciplină Durata stagiului Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului 6 luni. Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie) 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinica/secție de specialitate/cameră de gardă Oncologie 1 lună Clinică/secție de specialitate Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie 2 luni Clinică/secție de specialitate Cardiologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate Boli infecțioase 1 lună Clinică/secție de specialitate/camera de gardă Dermatologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Neurologie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate Psihiatrie 1 lună De preferat ambulatoriul de specialitate Pediatrie 5 luni De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate Obstetrică - ginecologie 2 luni Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă Medicină de urgență 2 luni Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie) 2 luni De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi. ... 2. Recomandări organizatorice generale ● Pregătirea vocațională prin rezidențiatul de Medicina Familiei este coordonată de către Ministerul Sănătății prin Universitățile de Medicină și Farmacie și Facultățile de Medicină, la nivelul departamentelor specifice organizate în învățământul superior pentru învățământul postuniversitar și rezidențiat. La acest nivel se va face o selecție, pe baza unor criterii unitare, privind experiența profesională și abilitățile practice necesare, a medicilor instructori formatori sau îndrumători, desemnați pentru activitățile de tutoriat și îndrumare a stagiilor practice. ● În vederea bunei desfășurări a procesului educațional, medicii rezidenți trebuie alocați în grupe de 5-8 persoane. Fiecare grup trebuie să aibă nominalizat un cadru didactic universitar sau instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru întregul program educațional de-a lungul rezidențiatului (tutore). ● Medicul tutore trebuie să organizeze o întâlnire săptămânală sau cel puțin bilunară de 2 ore cu grupa de rezidenți, indiferent de stagiul în desfășurare, pentru evaluarea activității de pregătire. Evaluarea va urmări atingerea obiectivelor educaționale pentru stagiul în desfășurare și va defini nevoile de pregătire ale medicilor rezidenți. Rezultatele evaluării vor fi comunicate medicilor sub îndrumarea cărora rezidenții desfășoară stagiul practic; pregătirea ulterioară se va axa pe lista nevoilor educaționale identificate. ● Fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice. ● În stagii, medicii rezidenți vor fi îndrumați de către: cadre universitare sau medici instructori-formatori de medicină familiei sau de alte specialități sau, în lipsa acestora, temporar, de medici primari de medicină familiei sau de alte specialități. Un medic îndrumător se va ocupa de maxim doi rezidenți simultan. ● Coordonatorul va fi un cadru didactic desemnat de instituția de învățământ medical superior. Formatorul (tutore) va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie, care este posesorul unui certificat de medic formator-instructor medicină de familie, acreditat de Ministerul Sănătății. Îndrumătorul va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie sau alte specialități, cu experiență în pregătirea rezidenților. ● Medicii specialiști care sunt implicați în pregătirea rezidenților de medicina familiei trebuie să cunoască conținutul curriculumului de rezidențiat pentru această specialitate. ● Medicii tutori vor organiza întâlniri ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe lună cu medicii responsabili de stagiul în desfășurare pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor educaționale din stagiu. Pe perioada stagiului de medicină familiei, medicul tutore va iniția, cu același scop, întâlniri cu medicii de familie îndrumători. ● Timpul de lucru al tuturor rezidenților pe durata stagiilor va fi același cu al medicului îndrumător, timp de 4 zile pe săptămână, pentru desfășurarea stagiilor practice și o zi de lucru pe săptămână, grupa de 5-8 rezidenți se va reuni la universitatea/facultatea care coordonează programul educațional al rezidentului, pentru cursuri, ateliere interactive, activitate de evaluare și întâlnirea săptămânală a rezidenților cu tutorele. Toți rezidenții de medicină de familie, indiferent de locul de desfășurare a stagiului practic, au obligația de a participa la acest program. Acolo unde deplasarea este îngreunată pot fi folosite mijloace moderne de comunicații în funcție de disponibilitățile tehnice. ● Fiecare rezident de medicina familiei trebuie să realizeze pe perioada rezidențiatului măcar un proiect de cercetare, individual sau într-un grup de cercetare. Perioada proiectului trebuie să fie de minim un an. Rezultatul proiectului de cercetare poate fi publicat într-o revistă medicală sau comunicat la o conferință a medicilor de familie sau de alte specialități sau postat pe site-ul universității/facultății unde se desfășoară rezidențiatul. ● Fiecare rezident trebuie să aibă un document (caietul rezidentului) în care să consemneze toate activitățile zilnice semnificative: – cazuri clinice deosebite consultate în cabinet ... – date din ghiduri recente de diagnostic și tratament studiate ... – abilitățile practice (conforme cu curriculum de rezidențiat în medicina familiei) exersate, anchete epidemiologice, chestionare de practică parcurse etc. ... – literatura de specialitate studiată. ... – concluziile evaluărilor formative periodice realizate de medicul tutore ... – nevoile educaționale astfel identificate și ... – planul propriu de învățare aferent. ... ... 3. Recomandări privind desfășurarea stagiilor în cabinetele de medicină familie Stagiul de medicină familiei constituie o etapă esențială în formarea rezidenților. Medicii de familie care îndrumă rezidenți sunt responsabili de dezvoltarea lor profesională, atât prin exemplul personal cât și prin oportunitățile educaționale pe care le oferă în cabinetele lor. În timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să aibă posibilitatea de a-și îmbogăți cunoștințele anterioare, dar și de a dobândi abilități și aptitudini necesare unui medic de familie. Practica în cabinetul de medicina familiei trebuie să cuprindă toate aspectele activității acestuia: îngrijirea pacienților cu afecțiuni acute și cronice de orice vârstă, prim ajutor în urgențele medicale, îngrijiri paleative, activități preventive și de promovare a sănătății, organizarea și managementul cabinetului medical, munca în echipă. De asemenea, în timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să se familiarizeze cu metodele de monitorizare a performanței și să acumuleze cunoștințe și să deprindă abilități necesare implementării rezultatelor evaluării practicii. Conținutul pregătirii trebuie să reflecte pe deplin responsabilitățile medicului de familie. Stagiul în cabinetele de medicina familiei al rezidenților de această specialitate trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări: ● fiecare medic rezident trebuie să aibă nominalizat un instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru programul de pregătire în cadrul stagiului de medicina familiei și care să cunoască obiectivele educaționale specificate în curriculumul de rezidențiat pentru acest stagiu; în lipsa acestora, temporar, rezidenții pot fi îndrumați și de medici primari de medicina familiei; ● medicii primari de medicină familiei care îndrumă rezidenți trebuie să fie interesați de această activitate, dar să și dețină abilități pedagogice, să aibă un nivel înalt de competență profesională, abilități de comunicare, să participe la educația medicală continuă, să fie preocupați permanent de creșterea calității serviciilor oferite și să dispună de timp pentru această activitate; ● din totalul de 24 luni afectate stagiului în cabinetul de medicina familiei, în primul stagiu de 6 luni, cel puțin 2 săptămâni se vor desfășura în cabinete din mediul rural sub supravegherea unui medic instructor-formator sau primar de medicina familiei, care oferă îngrijiri medicale și în cadrul unui centru de permanență; ● cabinetele medicale unde se pregătesc rezidenți trebuie să se caracterizeze prin: dotare cu echipamente conform normelor în vigoare, înregistrări medicale de calitate, un număr adecvat de pacienți care să permită rezidenților contactul cu o cazuistică bogată, personal angajat, un bun management al practicii, desfășurarea de activități de cercetare, oferirea de îngrijiri continue; aceste cabinete trebuie să asigure accesul rezidenților la surse de informare: reviste, broșuri, ghiduri de practică, legislație în vigoare; ● la fiecare 6 luni de stagiu, medicii instructori-formatori îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor însușite de rezidenții îndrumați, ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința acestora și care să fie luată în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului; ● cabinetele unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea cabinetelor de stagiu; ● instituțiile de învățământ superior care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii scopurilor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează cabinetele de medicină familiei pentru stagiul rezidenților; ● timpul de lucru al rezidentului în cabinetul medicului îndrumător este identic cu al acestuia; activitatea se va desfășura atât în cabinet cât și la domiciliul pacienților în timpul stagiului de medicină familiei trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate). ... 4. Recomandări privind desfășurarea stagiilor în spital/ambulatorii de specialitate Stagiul în spital este o parte importantă a pregătirii rezidenților de medicină familiei și trebuie să contribuie la achiziționarea atributelor viitorului medic de familie. Clinicile oferă posibilități multiple de investigare și un management sofisticat multor condiții medicale, servicii care nu sunt accesibile și nici specifice medicinei de familie. Ambulatoriile de specialitate și ambulatoriile integrate oferă cazuri clinice specifice fiecărei specialități asemănătoare pacienților care se adresează medicilor de familie. În acest context, rezidenții de medicina familiei trebuie să-și dezvolte abilitățile de anamneză, examinare clinică și să dobândească abilități de recomandare a investigațiilor și a medicației și de prim ajutor în situații de urgență medicală. În această perioadă de pregătire, ei trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele privitoare la bolile grave și complicațiile lor ca și să dobândească experiență în luarea unei game largi de decizii de management a cazuisticii medicale. Rezidenții trebuie să înțeleagă rolul și relațiile dintre profesioniștii implicați în îngrijirile spitalicești. Stagiile din spital trebuie să contribuie la aprofundarea interfeței dintre îngrijirile primare și cele secundare de sănătate. Spitalele care sunt alese pentru desfășurarea stagiilor trebuie să ofere o cazuistică bogată de afecțiuni grave care, deși rar întâlnite în medicina familiei, sunt importante pentru managementul clinic al acestor cazuri. Pregătirea trebuie să aibă loc atât la patul bolnavului cât și în ambulatoriul clinicii. Stagiul în spitale al rezidenților de medicină familiei trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări: ● stagiului din clinci al rezidenților de medicină familiei trebuie să i se acorde aceeași importanță ca și stagiului rezidenților din specialitatea clinicii respective; ● rezidenții vor fi pregătiți în clinici universitare sau în spitale județene; acestea trebuie să formuleze și să pună în practică programe educaționale bazate pe obiectivele educaționale specifice din curriculumul de rezidențiat pentru medicina familiei; ● conținutul educațional oferit în clinicile unde se pregătesc rezidenții de medicina familiei trebuie să fie orientat spre nevoile viitorului medic de familie; ● spitalele în care rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie să aibă acces la bibliotecă și la facilități educaționale - reviste, broșuri și alte surse de informare; ● fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora pe perioada stagiului și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice acestuia; acesta va supraveghea rezidenții de medicină de familie repartizați atât în ambulatoriu cât și secțiile cu paturi; ● medicii specialiști care se ocupă de rezidenții de medicina familiei trebuie să aibă o pregătire pedagogică corespunzătoare; ● medicii specialiști îndrumători de stagii trebuie să aibă întâlniri lunare cu medicii responsabili de stagiu pentru rezidenții de medicina familiei, întâlniri în care să se evalueze procesul educațional; ● la sfârșitul fiecărui stagiu, medicii specialiști îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a rezidenților ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința rezidentului și care să fie luate în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului; ● clinicile unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea clinicilor de stagiu; ● instituțiile de învățământ care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii obiectivelor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează clinicile de stagiu; ● În fiecare stagiu, trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate); ● durata efectivă a pregătirii la patul bolnavului și în ambulatoriul de specialitate va fi de 5 ore zilnic. Cu excepția zilelor în care sunt prevăzute întâlnirea cu medicul tutore și cursul, 2 ore pe zi se vor organiza ateliere și workshopuri interactive din tematica necesară a fi parcursă în vederea îndeplinirii obiectivelor educaționale specifice (demonstrații practice și exersare de abilități, prezentări de cazuri, discuții plenare pe tematica, rezolvare de cazuri clinice, jocuri de rol e.g.). ... 5. Metode de evaluare Procesul de evaluare a rezidenților va fi unul continuu, medicii îndrumători, tutorele și coordonatorii de stagii apreciind progresele din îndeplinirea sarcinilor curriculare. Modalitățile de evaluare sunt: Evaluarea inițială Se aplică la începutul rezidențiatului în anul I când intră în stagiul de medicina de familie de 6 luni și la finalul stagiului. 5. Scop Determinarea nivelului inițial de pregătire al rezidentului și evoluția acestuia după cele 6 luni de stagiu ... 6. Obiective: ● inițierea și întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului ● inițierea caietului rezidentului ... 7. Metode ● discuție inițiala formator-rezident în care formatorul întreabă și notează așteptările rezidentului precum și obiectivele pe care rezidentul le are în legătura cu propria formare în medicina de familie ● rezidentul completează "Chestionarul de evaluare inițială a rezidentului" transmis de coordonatorul de rezidențiat și formatorul îl punctează cu o nota de la 1 la 10 în funcție de numărul de răspunsuri corecte ● se inițiază caietul rezidentului ... OBS: evaluarea inițială se anexează la portofoliul rezidentului și constituie baza pentru întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului. Evaluarea intermediară (formativă) Se aplică pe parcursul rezidențiatului, la finele fiecărui stagiu sau la 6 luni în cazul stagiului de medicina familiei. 8. Scop Evaluarea stadiului de pregătire și a nevoilor rezidentului ... 9. Obiective: ● reevaluarea planului personal de pregătire, adaptarea lui la nevoile de pregătire ale rezidentului ● verificarea și îmbunătățirea cunoștințelor teoretice specifice, a abilităților practice (rezolvarea problemelor, managementul cazurilor, comunicarea cu pacienții, experiența clinică) a atitudinii față de pacienți și capacității de lucru în echipă. ... 10. Metode: ● evaluarea va fi realizată de către formator/medicul îndrumător de stagiu și se va solda cu completarea formularului de evaluare care va conține un calificativ (nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine) și recomandări pentru activitatea viitoare care vor fi aduse la cunoștința rezidentului. ● verificarea caietului rezidentului (feedback din partea formatorului/îndrumătorului de stagiu) ● actualizarea EMC a rezidentului ● autoevaluarea rezidentului ... Evaluarea finală (sumativă) Se aplică la sfârșitul perioadei de rezidențiat. 11. Scop ● Acordarea titlului de medic specialist în M. F. și protecția pacientului ... 12. Obiective ● evaluarea cunoștințelor teoretice necesare practicii medicinii de familie dar și judecata clinică, diagnosticul și managementul sindroamelor și al simptomelor nespecifice, abordarea holistică și comprehensivă, abilitățile de comunicare, principii de etică, abilități manageriale (anexa 2) ... 13. Metodologie de evaluare: Evaluarea finală va lua în calcul: ● evaluările intermediare - 20% din nota finală ● participarea la cel puțin 80% din activitățile (stagiu + curs) organizate - 10% din nota finală ● publicarea, comunicarea sau postarea pe site a unui articol științific original - 10% din nota finală ● caietul rezidentului - 10% din nota finală ● examinarea finală - examenul de specialitate - 50% din nota finală constând în: 1. proba scrisă ... 2. probă practică - caz clinic din cabinetul medicului de familie, pacient adult și copil. ... 3. proba de abilități practice în specificul MF ... ... Se recomandă ca președintele comisiei de examinare și, pe cât posibil, membrii comisiei de examinare să fie membri ai catedrei de medicina familiei sau medici primari medicină de familie. De asemenea se recomandă desfășurarea examenului de specialitate pentru prezentarea de caz pentru adult și copil și proba practică într-un cabinet de medicină de familie. ... Comisia consultativă de Medicina familiei va propune Ministerului Sănătății aprobarea unei metodologii unitare de îndrumare a rezidentului pe parcursul pregătirii și de organizare a examenului de specialitate de medicina familiei, cu specificarea celor recomandate mai sus

Anexa 2 FORMULAR DE EVALUARE A MEDICULUI REZIDENT PE PARCURSUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIAT Nume medic rezident ....................... Nume evaluator ............................ Data evaluării ...../..... /............ EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII: NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4) SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7) BUN (8, 9, 10) Nu se poate evalua Observații Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile) Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate 3. Aptitudini clinice Aptitudini de COMUNICARE -deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă) b) - Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre) a) b) c) 4. Calități etice - integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet 5. Profesionalismcompetent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice. 6. EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc 7. Organizare (eficientă) și management - este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită. 8. Calificativ general (media celor precedente) Puncte tari ................................ Puncte slabe ............................... De îmbunătățit ............................. Alte comentarii ............................ Semnătura rezident ………………….. Semnătura evaluator …………………

Anexa 3 FORMULAR EVALUARE MEDIC REZIDENT Nume medic rezident ....................... Nume evaluator ............................ Data evaluării ................. EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII: NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4) SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7) BUN (8, 9, 10) Nu se poate evalua Observații 1 Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile 2 Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate 3 3. Aptitudini clinice 4 Aptitudini de COMUNICARE - deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie 5 a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă) b) - Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit) c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre) a) b) c) 6 4. Calități etice - integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet 7 5. Profesionalismcompetent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice. 6. EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc 7. Organizare (eficientă) și management-este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită. 8. Calificativ general (media celor precedente) Puncte tari .......................... Puncte slabe ......................... De îmbunătățit ................................ Alte comentarii ............................... Semnătura rezident ………………….. Semnătura evaluator …………………

Anexa 4 BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ Pentru Curriculum de pregătire în specialitatea de Medicina familiei ● Restian A. - Bazele Medicinei de Familie, ediția a 3-a, Editura Medicală București, 2009. ● Matei D. - sub redacția - Esențialul în Medicina Familiei, ediția a 3-a, Editura Medicală Amaltea București, 2016. ● Simon C, Everit H. Oxford Book of general practice. Fourth Edition, 2014, Oxford University Press. - ediția în limba română - Editura Hipocrate București, sub tipar, 2016. ● Jompan A. - Medicina Familiei, ed. A IX-a, Editura Eurostampa Timișoara, 2015. ● Manasia R. și colab. Pediatrie practică. Editura U. M. F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca, 2013. ● Ciofu E., Ciofu C. - Esențialul în Pediatrie, ediția a 2-a, Editura Medicală Amaltea, 2002. ● Nanu D., Marinescu B., Matei D., Isopescu F. - Esențialul în obstetrică - pentru studenți, rezidenți de obstetrică-ginecologie și medici de familie - Editura Medicală Amaltea București, 2008. ● Jompan A., Dumitrașcu V. - 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timișoara, 2015. ● Florea L. Bărbulescu C., - Medicină de familie - ghid practic, Editura Sitech Craiova, 2011 ● www.cnsmf.ro - Managementul astmului. Îndrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică, CNSMF, Editura Infomedica, București, 2009 ● www.cnsmf.ro - Depresia adultului. Ghid de practică pentru medicul de familie, Editura Infomedica, București, 2009. ● www.cnsmf.ro - Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operațional pentru implementarea în asistența primară din România, București, 2009. ● www.cnsmf.ro - Ghid de prevenție, vol. 1-7, Programul RO19, Inițiative în sănătatea publică, Institutul Național de Sănătate Publică, CNSMF, ALIAT, București, 2016 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE îN SPECIALITATEA NEFROLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE În specialitatea NEFROLOGIE

Introducere: Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. Pe toată durata pregătirii în specialitatea Nefrologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat. Privind stagiile din trunchiul comun de pregătire în rezidențiat, medicul rezident va decide împreună cu Coordonatorul de Rezidențiat unde se vor desfășura acestea. Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat al stagiului respectiv. Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în Clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În stagiile cu o durată de peste 3 luni, se va organiza minim un colocviu în timpul acestora. La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidenții vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Nefrologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu. Examenul constă în patru probe: ● probă scrisă (subiecte de Medicină internă - 3 și Nefrologie - 7); ● două probe clinice (1 caz de Medicină internă/Nefrologie și 1 caz de Nefrologie); ● probă practică de interpretare a unor investigații/de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică. Tematica de examen este cea din ANEXA 1 . Examenul de medic specialist/primar în specialitatea Nefrologie se va desfășura doar în Centrele Universitare care pot asigura 1. un minim de 5 candidați și 2. Comisie de examinare cu 3 medici primari nefrologie, cadre de predare în cadrul unei Discipline de Nefrologie (șef de lucrări/conferențiar/profesor). În caz contrar (nu se îndeplinesc cele 2 condiții), candidații vor fi repartizați către alte Centre Universitare din țară, care îndeplinesc condițiile. La examenul de medic specialist, organizat bianual: ● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă; ● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire; ● media minimă de promovare este 7,00 (șapte). Examenul de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori. N.B.: Tematica pentru examenul de medic primar este cea din ANEXA 2 . Parcursul de pregătire în rezidențiat - NEFROLOGIE - are o durată de 5 ani, având următoarea structură: A. TRUNCHI COMUN - 18 luni ● Cardiologie - 3 luni ● Medicină internă - 6 luni ● Diabet, nutriție și boli metabolice - 2 luni ● Urologie - 1,5 luni ● ATI - 2 luni ● Opțional (Nefrologie/Radiologie-Imagistică medicală/Ultrasonografie generală) - 3 luni ● Bioetică - 1/2 lună ... B. NEFROLOGIE - 42 luni, din care: ● Nefrologie - 19,5 luni ● Nefrologie pediatrică - 2 luni ● Transplant renal - 2,5 luni ● Patologia abordului vascular - 1 lună ● Dializă - 9 luni ● Terapie intensivă nefrologică - 6 luni ● Ultrasonografia aparatului urinar - 2 luni ... N.B.: Toate stagiile din trunchiul comun se vor efectua obligatoriu în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie. Privind stagiul opțional de 3 luni, medicul rezident poate opta între: Nefrologie/Radiologie-Imagistică medicală/Ultrasonografie generală (modul I); alegerea stagiului opțional se va realiza de către medicul rezident cu acordul Coordonatorului de rezidențiat. Referitor la stagiul de ultrasonografie a aparatului urinar, respectiv stagiul opțional de ultrasonografie generală, acestea se vor efectua numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ultrasonografie generală.

Conținutul stagiilor: I. Tematica A. TRUNCHIUL COMUN STAGIUL DE CARDIOLOGIE 1. Endocarditele ... 2. Valvulopatiile mitrale și aortice ... 3. Pericarditele ... 4. Tulburările de ritm și de conducere ... 5. Boala coronariană ischemică ... 6. Hipertensiunea arterială (esențială, secundară și urgențele hipertensive) ... 7. Insuficiența cardiacă ... 8. Bolile arterelor. Ateroscleroza. Trombembolismul pulmonar. Tromboflebitele ... 9. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolotică ... STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 10. Bronhopatiile inflamatorii Bronșitele acute Bronșitele cronice. Bronhopneumopatia obstructivă cronică Bronșiectaziile ... 11. Astmul bronșic ... 12. Pneumoniile Pneumonii bacteriene și nebacteriene Pneumonii la gazda imunocompromisă ... 13. Supurațiile pulmonare Abcesul pulmonar Gangrena pulmonară ... 14. Tuberculoza pulmonară Diagnostic pozitiv Diagnostic diferențial Complicații Tratament (inclusiv reacții adverse) ... 15. Emfizemul pulmonar ... 16. Sarcoidoza Diagnostic pozitiv Diagnostic diferențial Complicații ... 17. Cancerul bronhopulmonar ... 18. Afecțiunile pleurei Pleurite Pleurezii Tumori pleurale ... 19. Insuficiența respiratorie pneumogenă acută și cronică Sindromul de detresă respiratorie ... 20. Ulcerul gastro-duodenal ... 21. Cancerul gastric ... 22. Bolile inflamatorii ale intestinului și colonului Boala Crohn Rectocolita ulcero-hemoragică ... 23. Neoplasmul intestinal ... 24. Sindromul icteric ... 25. Sindromul de hipertensiune portală și insuficiență hepatică ... 26. Hepatitele cronice ... 27. Cirozele hepatice ... 28. Tumorile hepatice ... 29. Litiaza biliară ... 30. Pancreatitele acute și cronice ... 31. Neoplasmul pancreatic ... 32. Reumatismul articular acut ... 33. Poliartrita reumatoidă ... 34. Spondilita ankilopoetică ... 35. Sclerodermia, dermatomiozita ... 36. Vasculitele sistemice ... 37. LES ... 38. Guta ... 39. Anemiile (macro-, megalocitare, feriprive și hemolitice, aplastice) ... 40. Sindroame mieloproliferative acute și cronice Policitemia vera Leucemia granulocitară cronică Trombocitemia hemoragică Mieloscleroza cu metaplazie mieloidă Leucemii acute mieloide ... 41. Sindroame limfoproliferativ, limfoamele maligne Boala Hodgkin Limfoamele maligne non-hodgkiniene Leucemiile limfatice acute și cronice ... 42. Gamapatii monoclonale Mielomul multiplu Boala Waldenstrom Amiloidoza ... 43. Sindroamele hemoragipare (trombocitopatii, coagulopatii, vasculopatii, CID, fibrinoliza) ... 44. Patologia glandei tiroide (hipertiroidia, hipotiroidia, afecțiunile glandei tiroide - boala Basedow, tiroiditele) ... 45. Patologia glandei paratiroide (hiper-/hipoparatiroidismului) ... 46. Patologia glandei suprarenale (hipercorticismul, insuficiența corticosuprarenală, boala Conn) ... 47. Patologia neurohipofizei (diabetul insipid, sindromul secreției inadecvate de vasopresină) ... 48. Medicația antiinfecțioasă ... 49. Bacteriemia, septicemia, sepsisul și șocul septic ... STAGIUL DE DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE 50. Diabetul zaharat ... 51. Malnutriția protein-calorică ... 52. Obezitatea ... 53. Principii de dieto-terapie ... STAGIUL DE UROLOGIE 54. Patologia prostatică ... 55. Tumorile aparatului urinar ... 56. Sindroame obstructive ... STAGIUL DE ATI 57. Intoxicațiile acute ... 58. Îngrijirea pacientului cu MODS (sindromul de disfuncție multiplă de organe) ... 59. Îngrijirea pacientului cu șoc septic ... 60. Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic ... 61. Anestezia și tratamentul perioperator la pacientului renal ... 62. Abordul vascular pentru dializa în urgență ... STAGIUL DE ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ 63. Aspecte generale legate de explorarea ultrasonografică (indicații, limite, pregătirea pacientului, tipuri de transductor - alegerea transductorului adecvat, reglarea aparatului, obținerea unei imagini optime, măsurători, redactarea unui buletin ecografic) ... 64. Elemente de fizică ... 65. Standardizarea imaginii ultrasonografice - secțiuni elementare. Noțiuni semiologice de bază; diferențierea imaginii normale de cea patologică ... 66. Artefacte întâlnite în ultrasonografie: identificare și modalități de îndepărtare ale acestora ... 67. Tipuri și tehnologii noi de examinare ultrasonografică (2D, 3D, 4D, transabdominală/endocavitară, Doppler, cu substanță de contrast, elastografia); noțiuni fundamentale de ultrasonografie Doppler (continuu, pulsat, color și Power) ... 68. Ficatul ... 69. Colecistul și căile biliare ... 70. Vasele sistemului port ... 71. Pancreasul ... 72. Splina ... 73. Spațiul retroperitoneal (aorta + principalele ramuri, VCI) ... 74. Rinichii - noțiuni generale ... 75. Loje suprarenale ... 76. Vezica urinară - noțiuni generale ... 77. Prostata - noțiuni generale ... 78. Uterul și anexele ... 79. Peritoneul ... 80. Ultrasonografia în urgențele abdominale ... STAGIUL DE RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ 81. Radiografia reno-vezicală simplă - modalitate de execuție, indicații, contraindicații și interpretare ... 82. Urografie intravenoasă (UIV) în patologia renală - modalitate de execuție, indicații, contraindicații și interpretare ... 83. Scintigrafia renală - modalitate de execuție, indicații, contraindicații și interpretare ... 84. Aspecte computer tomograf (CT) în patologia renală ... 85. Aspecte de imagistică rezonanță magnetică (IRM) în patologia renală ... 86. Aspecte angiografice în patologia renală ... STAGIUL DE BIOETICĂ ● tematica de curs I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... ● tematica seminarilor I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... ... B. NEFROLOGIE Tematica pentru STAGIILE DE NEFROLOGIE, TERAPIE INTENSIVĂ NEFROLOGICĂ ȘI DIALIZĂ 1. Anatomie, embriologie și fiziologia rinichiului ... 2. Semiologia aparatului urinar ... 3. Explorări paraclinice în nefrologie ... 4. Tulburările hidrice și electrolitice ... 5. Tulburările echilibrului acidobazic ... 6. Mecanismele imunologice ale bolilor renale ... 7. Bolile glomerulare (patogeneza și clasificare, prezentare clinică generală, boala cu leziuni minime, glomeruloscleroza focală și segmentală, nefropatia membranoasă, glomerulonefrita membranoproliferativă, crioglobulinemia, nefropatia cu imunoglobulina A, nefrita Henoch-Schonlein, boala Goodpasture, vasculite renale și sistemice, nefrita lupică, boli glomerulare asociate cu infecții, amiloidoza renală) ... 8. Boala renală datorată disproteinemiilor ... 9. Microangiopatiile trombotice ... 10. Nefropatia diabetică ... 11. Hipertensiunea esențială și secundară ... 12. Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar) ... 13. Bolile renale în sarcină ... 14. Bolile chistice renale ... 15. Nefropatii ereditare ... 16. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza ... 17. Nefropatii tubulointerstițiale acute și cronice ... 18. Nefropatii vasculare ... 19. Rinichiul senil ... 20. Injuria renală acută (inclusiv sindromul hepatorenal) ... 21. Boala cronică de rinichi ... 22. Tumorile renale ... 23. Urgențe nefrologice ... 24. Metode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală) ... 25. Transplantul renal ... 26. Principii de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi ... 27. Nutriția la bolnavul renal ... Tematica pentru STAGIUL DE ULTRASONOGRAFIE A APARATULUI URINAR 1. Noțiuni introductive de ultrasonografie generală și particularități ale ecografiei aparatului urinar ... 2. Anatomia ecografică a aparatului urinar ... 3. Ultrasonografia rinichiului în bolile glomerulare ... 4. Ultrasonografia rinichiului în nefropatia diabetică ... 5. Ultrasonografia rinichiului în afecțiunile vasculare ... 6. Ultrasonografia rinichiului în bolile chistice ... 7. Ultrasonografia rinichiului în bolile ereditare ... 8. Ultrasonografia aparatului urinar în infecțiile de tract urinar ... 9. Ultrasonografia renală în afecțiuni urologice ... 10. Ultrasonografia rinichiului în insuficiența renală acută ... 11. Ultrasonografia rinichiului în boala cronică de rinichi ... 12. Ultrasonografia rinichiului la pacientul dializat ... 13. Ultrasonografia rinichiului transplantat ... 14. Ultrasonografia tumorilor renale ... 15. Ultrasonografia patologiei vezicii urinare ... 16. Ultrasonografia patologiei prostatei ... 17. Ultrasonografia aparatului urinar - anomalii congenitale ... 18. Elastografia aparatului urinar. Noțiuni introductive ... STAGIUL DE NEFROLOGIE PEDIATRICĂ ● Particularități anatomo-funcționale ale aparatului reno-urinar al copilului ● Particularități epidemiologice, clinice și terapeutice ale bolilor renale la populația pediatrică ● Particularități ale terapiei de supleere renală la populația pediatrică STAGIUL DE TRANSPLANT RENAL ● Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilității ● Alegerea donatorului. Noțiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat ● Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noțiuni de tehnică chirurgicală a transplantării ● Evoluția rinichiului transplantat. Mijloace și metode de evaluare a grefei renale ● Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare ● Complicațiile transplantului renal, diagnostic și tratament ● Indicații, contraindicații; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale STAGIUL DE PATOLOGIA ABORDULUI VASCULAR ● Anatomia sistemului venos central (venele de la baza gâtului și femurale) ● Tipuri de abord vascular permanent, complicații, tratament N.B.: Stagiul se va desfășura în Clinicile de Nefrologie. ... ... II. Activități practice A. MANEVRE ● Toracenteza ● Puncția arterială și gazometria sanguină ● Resuscitarea cardio-respiratorie ● Oxigenoterapie ● Inserția, extragerea unui cateter de hemodializă. Îngrijirea, evaluarea și monitorizarea accesului vascular. ● Măsurarea invazivă a presiunii venoase centrale și interpretarea rezultatului ● Electrocardiograma ● Monitorizarea electrocardiogramei. Monitorizarea continuă ambulatorie a electrocardiogramei și tensiunii arteriale ● Oscilometrie ● Paracenteza diagnostică și terapeutică ● Perfuzia de sânge și derivate ● Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, SGA - Subjective Global Assessment - evaluarea subiectivă globală) ● Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate) ● Menținerea permeabilității căilor aeriene la bolnavi neintubați ● Puncția biopsie renală ● Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea pacientului la aparatul de hemodializă ● Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic) ● Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului ● Desfășurarea schimburilor la pacienții dializați peritoneal ● Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului ● Montarea sondei uretro-vezicale ● Efectuarea de ultrasonografii ale aparatului urinar ... B. INTERPRETAREA INVESTIGAȚIILOR ● Examenul lichidului pleural ● Examenul de spută ● Exsudat faringian ● Explorări funcționale respiratorii ● Gazometria sanguină ● Monitorizarea ambulatorie a electrocardiogramei și tensiunii arteriale ● Ecocardiografie ● Electrocardiograma ● Oscilometrie ● Hemocultură ● Coprocultură ● Fundul de ochi ● Endoscopia digestivă ● Teste de hepatocitoliză ● Teste de colestază ● Markeri ai infecțiilor cu virusuri hepatice și HIV ● Examenul lichidului de ascită ● Hemoleucograma ● Ionograma sanguină și urinară ● Parametrii echilibrului acido-bazic ● Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare ● Lipidograma ● Ureea, creatinina, acidul uric, cistatina C, NGAL (neutrophilgelatinase-associatedlipocalin) - valori sanguine și urinare ● Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2 ● Dozări hormonale: tiroidiene, parathormon, renină, ARP (activitatea reninei plasmatice), angiotensină, aldosteron ● Investigații imagistice specifice (radiografia cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorări imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN) ● Alimentația parenterală ● Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore ● Examen bacteriologic al urinii ● Probe funcționale glomerulare ● Probe funcționale tubulare ● Puncția biopsie renală - interpretarea rezultatelor anatomo-patologice ● Lichidul de dializă peritoneală ● Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori PARCURS REZIDENȚI - 5 ANI ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V Nefrologie 3L Nefrologie 3L Nefrologie 3,5L TI nefrologică 4L TI nefrologică 2L Cardiologie 3L Diabet, nutriție și boli metabolice 2L Transplant 2,5L Dializă 6L Nefrologie 10L Medicină internă 6L Urologie 1,5L Nefrologie pediatrică 2L Ultrasonografia aparatului urinar 2L Bioetică 0,5L Patologia abordului vascular 1L ATI 2L Dializă 3L Opțional 3L TOTAL 12L TOTAL 12L TOTAL 12L TOTAL 12L TOTAL 12L TI nefrologică= terapie intensivă nefrologică N.B.: Toate stagiile din trunchiul comun se vor efectua obligatoriu în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie. Privind stagiul opțional de 3 luni, medicul rezident poate opta între: Nefrologie/Radiologie-Imagistică medicală/Ultrasonografie generală (modul I); alegerea stagiului opțional se va realiza de către medicul rezident cu acordul Coordonatorului de rezidențiat. Referitor la stagiul de ultrasonografie a aparatului urinar, respectiv stagiul opțional de ultrasonografie generală, acestea se vor efectua numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ultrasonografie generală. Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge. Examenul de medic specialist/primar în specialitatea Nefrologie se va desfășura doar în Centrele Universitare care pot asigura 1. un minim de 5 candidați și 2. Comisie de examinare cu 3 medici primari nefrologie, cadre de predare în Disciplina Nefrologie (șef de lucrări/conferențiar/profesor). În caz contrar (nu se îndeplinesc cele 2 condiții), candidații vor fi repartizați către alte Centre Universitare din țară, care îndeplinesc condițiile. Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat al stagiului respectiv. ... ... TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea NEFROLOGIE I. PROBA SCRISĂ (3 subiecte tematică medicină internă și 7 subiecte tematică nefrologie) ... II - III. DOUĂ PROBE CLINICE ... IV. PROBA PRACTICĂ ... I. PROBA SCRISĂ A) MEDICINĂ INTERNĂ 1. Bronhopneumopatia cronică și obstructivă. ... 2. Astmul bronșic. ... 3. Pneumonii. ... 4. Supurațiile bronhopulmonare. ... 5. TBC pulmonar - diagnostic pozitiv, diferențial și complicații. ... 6. Cancerul bronhopulmonar. ... 7. Pleureziile. ... 8. Endocardita bacteriană subacută. ... 9. Valvulopatii mitrale și aortice. ... 10. Pericardite. ... 11. Cardiopatia ischemică (angina pectorală, infarctul miocardic acut). ... 12. Insuficiența cardiacă. ... 13. Tulburările de ritm și conducere. ... 14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară. Urgențele hipertensive. ... 15. Embolia pulmonară. Tromboflebita. ... 16. Boala arterială ocluzivă. ... 17. Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice. ... 18. Sindromul mieloproliferativ (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) - diagnostic și complicații. ... 19. Mielomul multiplu. ... 20. Leucemia limfatică cronică - diagnostic și complicații. ... 21. Sindroame hemoragipare - diagnostic și complicații. ... 22. Ulcerul gastrointestinal. ... 23. Pancreatitele acute și cronice - diagnostic și complicații. ... 24. Hepatita cronică. ... 25. Ciroza hepatică. ... 26. Litiaza biliară. ... 27. Colita ulceroasă și boala Crohn - diagnostic și complicații. ... 28. Reumatismul articular acut. ... 29. Poliartrita reumatoidă - diagnostic și complicații. ... 30. Colagenoze (lupus eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita). ... 31. Vasculitele sistemice. ... 32. Diabetul zaharat. ... 33. Patologia prostatei. ... 34. Sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) - etiopatogenie, diagnostic și abordare terapeutică. ... ... B) NEFROLOGIE 28. Anatomia și fiziologia rinichiului. ... 29. Semiologia aparatului urinar. ... 30. Tulburările hidrice și electrolitice. ... 31. Tulburările echilibrului acidobazic. ... 32. Bolile glomerulare (patogeneza și clasificare, prezentare clinică generală, boala cu leziuni minime, glomeruloscleroza focală și segmentală, nefropatia membranoasă, glomerulonefrita membrano proliferativă, crioglobulinemia, nefropatia cu imunoglobulina A, nefrita Henoch-Schonlein, boala Goodpasture, vasculite renale și sistemice, nefrita lupică, boli glomerulare asociate cu infecții, amiloidoza renală). ... 33. Boala renală datorată disproteinemiilor. ... 34. Sindromul hemolitic-uremic. ... 35. Nefropatia diabetică. ... 36. Hipertensiunea renovasculară și renoparenchimatoasă. ... 37. Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar). ... 38. Bolile renale în sarcină. ... 39. Bolile chistice renale. ... 40. Nefropatii ereditare. ... 41. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza. ... 42. Nefropatii tubulointerstițiale acute și cronice. ... 43. Nefropatii vasculare. ... 44. Rinichiul senil. ... 45. Injuria renală acută (inclusiv sindromul hepatorenal). ... 46. Boala cronică de rinichi. ... 47. Metode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală). ... 48. Transplantul renal. ... ... ... II - III. DOUĂ PROBE CLINICE 1. Un caz din tematica de medicină internă/nefrologie - notată la proba scrisă. ... 2. Un caz din tematica de nefrologie - notată la proba scrisă. ... ... IV. PROBA PRACTICĂ Interpretarea unei investigații din tematica de la proba practică: 1. Hemograma. ... 2. Ionograma sanguină și urinară. ... 3. Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare. ... 4. Lipidograma. ... 5. Uree, acid uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinare ... 6. Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2. ... 7. Teste de citoliză hepatică. ... 8. Teste de colestază hepatică. ... 9. Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice. ... 10. Teste pentru HIV. ... 11. Echilibrul acidobazic. ... 12. Dozări hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron. ... 13. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore. ... 14. Examen bacteriologic al urinii. ... 15. Probe funcționale glomerulare. ... 16. Probe funcționale tubulare. ... 17. Explorări imagistice renale: – radiografia renală simplă ... – radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie ... – pielografia ascendentă ... – arteriografia renală ... – nefrograma izotopică ... – nefroscintigrama ... – ultrasonografia aparatului urinar ... – tomografia computerizată, uro-CT ... – RMN ... ... 21. Radiografia toracică. ... 22. Radiografia tubului digestiv. ... 23. Radiografia scheletului osos. ... 24. Electrocardiograma. ... 25. Fundul de ochi. ... 26. Exudatul faringian. ... 27. Hemocultura, coprocultura. ... 28. Puncția biopsie renală. ... 29. Lichidul de dializă peritoneală. ... Manevre/prescripții/indicații: 30. Puncția biopsie renală. ... 31. Tehnica inserției unui cateter de hemodializă. ... 32. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă. ... 33. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic). ... 34. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului. ... 35. Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal - metodă. ... 36. Inițierea dializei peritoneale - parametrii. ... 37. Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal. ... 38. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului. ... 39. Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori. ... 40. Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar. ... ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE 2017 Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE

Definiția specialității: Neurologia este o ramură specială a medicinii care se ocupă cu patologia, diagnosticul și tratamentul bolilor organice care afectează sistemul nervos central, sistemul nervos periferic și bolilor sistemului muscular și joncțiunilor neuromusculare. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 10 MODULUL 1 NEUROLOGIE CLINICĂ ADULȚI (I) NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 52 săptămâni/12 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 172 ore/modul: 4 ore/săptămână (2 ore x 2 cursuri), 10 luni MODULUL 2 MEDICINĂ INTERNĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 34 săptămâni/6 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 68 ore/modul: 2 ore/săptămână (2 ore x 1 curs), 6 luni MODULUL 3 TERAPIE INTENSIVĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 săptămâni/2 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/modul: 2 ore/săptămână (2 ore x 1 curs), 2 luni MODULUL 4 EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ÎN NEUROLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 săptămâni/2 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/modul: 2 ore/săptămână (2 ore x 1 curs), 2 luni MODULUL 5 DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC ȘI NEURORADIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 săptămâni/2 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/modul: 2 ore/săptămână (2 ore x 1 curs), 2 luni MODULUL 6 NEUROLOGIE CLINICĂ ADULȚI (II) NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 52 săptămâni/12 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 172 ore/modul: 4 ore/săptămână (2 ore x 2 cursuri), 10 luni MODULUL 7 NEUROCHIRURGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 săptămâni/2 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/modul: 2 ore/săptămână (2 ore x 1 curs), 2 luni MODULUL 8 NEUROLOGIE PEDIATRICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 săptămâni/2 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/modul: 2 ore/săptămână (2 ore x 1 curs), 2 luni MODULUL 9 PSIHIATRIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 săptămâni/2 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18 ore/modul: 2 ore/săptămână (2 ore x 1 curs), 2 luni MODULUL 10 NEUROLOGIE CLINICĂ ADULȚI (III) NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 78 săptămâni/16 luni/modul ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 3120 ore stagiu practic (8 ore/zi) Total ore pregătire teoretică 2.580 ore Total ore pregătire practică 29.652 ore

Structura programului Modulul 1, anul I: NEUROLOGIE (12 luni) Nr. ore curs. 172 ore (2 ore x 86 cursuri) în 43 săptămâni Nr. ore practică. 1566 ore stagiu practic (6 ore x 261 zile lucrătoare în 52 săptămâni), inclusiv participarea la serviciul de gardă (cf. particularităților administrative și de organizare ale clinicii în care se desfășoară stagiul de rezidențiat) 1. Tematică. 1a. Tematica cursuri 1. Elemente de neurobiologie în sistemul nervos central și periferic și implicațiile lor în condiții normale și patologice (structura și funcțiile barierei hemato-encefalice și hemato-spinale; bariera creier/LCR; formarea, circulația și compoziția normală și în condiții patologice a LCR; structura și funcțiile celulelor din sistemul nervos, mecanisme de semnalizare interși intracelulară, geneza și transmiterea impulsului nervos, organizarea rețelelor neuronale și transmiterea sinaptică, neuroplasticitatea, neuroregenerarea, apoptoza, necroza, mecanismele neurodegenerescențelor primare și secundare) ... 2. Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestări neurologice secundare terapiei neurotrope și psihotrope ... 3. Semiologia sensibilității a. Organizarea sensibilității corpului-somestezia ... b. Semiologia analitică a sensibilității ... c. Sindroame senzitive ... d. Durerea neuropatică și durerea nociceptivă - fiziopatologie, diagnostic, tratament ... ... 4. Studiul motilității a. Organizarea generală a comportamentului motor și a sistemelor care controlează mișcarea ... b. Sindromul de neuron motor central ... c. Sindromul de neuron motor periferic ... d. Sindroamele determinate de leziunile ganglionilor bazali ... e. Sindroamele cerebeloase ... f. Mișcările involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile ... ... 5. Semiologia și patologia nervilor cranieni și structurilor asociate din sistemul nervos central: a. Nervul și căile olfactive (I) ... b. Nervul optic (II) și căile vizuale – nevrită optică ... – neuropatia optică ischemică ... – compresiile nervului optic ... – alte neuropatii optice ... ... c. Motilitatea oculară (III, IV, VI) ... d. Nervul trigemen (V) și structurile asociate sensibilității cranio-cefalice și masticației ... e. Nervul facial (VII) - funcțiile și structurile asociate ... f. Nervul vestibular și cohlear (VIII) și structurile asociate i. Funcția vestibulară în condiții normale și patologice în realizarea echilibrului și în percepția și integrarea spațială ... ii. Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central și periferic ... iii. Examinarea și patologia funcției auditive ... ... g. Nervul glosofaringian (IX) și structurile asociate ... h. Nervul vag (X) și structurile asociate ... i. Nervul spinal (XI) și structurile asociate ... j. Nervul hipoglos (XII) și structurile asociate ... ... 6. Semiologia funcțiilor vegetative a. Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, funcții, examinare clinică și de laborator, diagnostic ... b. Sindroamele hipotalamo-hipofizare ... c. Sindroame și boli disautonomice (primare și secundare) ... ... 7. Conștiența a. Definiție și elemente componente, evaluare clinică ... b. Organizarea anatomo-funcțională a structurilor care condiționează realizarea normală a stării de conștiență ... c. Somnul normal - fiziologie, explorare clinică și de laborator ... d. Tulburări de somn și veghe - clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laborator ... e. Stările comatoase, stuporul, starea de minimă conștiență, starea vegetativă ... f. Moartea cerebrală ... g. Mutismul akinetic și sindromul "locked-in" ... h. Sindromul confuzional, deliriumul ... ... 8. Funcțiile nervoase superioare în condiții normale și patologice a. Funcțiile neurocognitive (atenția complexă, funcția executivă, memoria și învățarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptivă și constructivă, cogniția socială) ... b. Praxia și apraxiile ... c. Funcțiile gnozice și agnoziile ... d. Limbajul și tulburările sale ... e. Dominanta cerebrală ... f. Evaluarea neuropsihologică în afecțiunile neurologice ... ... 9. Comportamentul uman - baze morfo-funcționale în condiții normale și patologice (inclusiv comportamentul adictiv și comportamentul compulsiv în boli neurologice) ... 10. Tulburările neurocognitive: tulburarea neurocognitivă ușoară (MCI), tulburarea neuro cognitivă majoră, sindromul demențial; tulburările cognitive vasculare (VCI) și bolile care determină tulburări neurocognitive (primar neurologice și generale). ... 11. Epilepsia și pierderile stării de conștiență a. Epilepsia la copii ... b. Epilepsia la adulți ... c. Clinica ... d. Etiologia ... e. Fiziopatologia ... f. Diagnostic diferențial și pozitiv ... g. Tratament ... h. Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia ... ... 12. Algiile craniene și faciale a. Dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului ... b. Nevralgiile de trigemen și alte algii craniene și faciale ... c. Migrena ... d. Alte cefalalgii - clasificare, entități clinice (inclusiv sindroamele cefalalgice acute, cefalee de tensiune, cefaleea de tip "cluster", cefaleea zilnică recentă, cefaleea prin abuz de medicamente) ... ... 13. Sd. de hipertensiune intracraniană ... 14. Sd. de hipotensiune intracraniană ... 15. Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile. ... 16. Patologia nervilor periferici a. Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice ... b. Leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici (spinali și cranieni) ... c. Mononeuropatiile ... d. Polineuropatiile ... e. Mononeuropatiile multiplex ... f. Poliradiculoneuropatiile (acute și cronice) ... g. Tumorile nervilor periferici ... h. Neuropatii periferice ereditare ... i. Leziunile traumatice ale sistemului nervos periferic ... ... 17. Bolile măduvei spinării a. Mielopatia cervicală vertebrală ... b. Bolile spinale vasculare i. infarctele medulare ... ii. hemoragiile intramedulare ... iii. malformațiile vasculare spinale ... ... c. Claudicația spinală - diagnostic diferențial ... d. Siringomielia ... e. Neuroinfecțiile spinale i. mielitele virale ... ii. alte boli infecțioase spinale (inclusiv cele spirochetale) ... ... f. Degenerescența spinală combinată subacută ... g. Mielopatiile toxice ... h. Mielopatiile de iradiere ... i. Tumorile vertebro-medulare (epiși intradurale, intramedulare, metastazele leptomeningeale) - v. cap. Neuro-oncologie ... j. Mielopatiile paraneoplazice - v. cap. Neuro-oncologie ... k. Mielitele transverse - diagnostic pozitiv și diferențial, etiologie, tratament ... l. Bolile spinale demielinizante și imun-mediate (v. scleroza multiplă și bolile înrudite) ... m. Leziunile traumatice ale măduvei spinării ... ... 18. Bolile vasculare cerebrale și spinale a. Anatomia și fiziologia circulației cerebrale ... b. Anatomia și fiziologia circulației măduvei spinării ... c. Bolile arterelor cervico-cerebrale și spinale ... d. Ischemia cerebrală și spinală: i. fiziopatologie ... ii. accidente vasculare ischemice cerebrale și spinale acute (AIT, infarcte cerebrale și spinale): ... iii. etiologie, forme anatomo-clinice, diagnostic, atitudine terapeutică ... ... e. Malformațiile vasculare cerebrale și spinale ... f. Hemoragia cerebrală ... g. Hemoragia subarahnoidiană ... h. Sechele după accidentele vasculare cerebrale și spinale i. manifestări clinice ... ii. tratament ... iii. neurorecuperarea după accidentele vasculare cerebrale ... ... i. Prevenția primară și secundară în bolile vasculare cerebrale și spinale ... j. Complicațiile neurologice specifice ale hipertensiunii arteriale i. Boala de vase mici cerebrală ... ii. Encefalopatia hipertensivă și sindromul encefalopatiei posterioare reversibile ... ... k. Trombozele venoase și tromboflebitele cerebrale ... ... ... 1b. Tematica explorări clinice și paraclinice 1. Examenul fundului de ochi ... 2. Examenul lichidului cefalorahidian. Puncția lombară și suboccipitală ... 3. Explorarea radiologică a canalului rahidian și a conținutului său, măduva spinării și rădăcini ... 4. Radiografia simplă de craniu ... 5. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale ... 6. Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral și vertebro-medular ... 7. Scintigrafie cerebrală clasică. Noțiuni SPECT și PET ... 8. Tomodensitometrie cerebrală și medulară ... ... ... 2. Obiective educaționale. a. însușirea semiologiei neurologice ... b. însușirea modului de examinare clinică neurologică ... c. însușirea cunoștințelor necesare pentru diagnosticul și tratamentul celor mai frecvente afecțiuni neurologice (acute și cronice) ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica sindroamele neurologice ... b. capacitatea de a diagnostica și trata unele dintre cele mai frecvente afecțiuni neurologice (menționate în tematica de curs a modulului), care reprezintă urgențe majore: accidentele vasculare cerebrale și spinale acute, trombozele venoase cerebrale, epilepsia, neuropatiile acute și subacute (inclusiv poliradiculoneuropatiile acute inflamatorii), mielitele acute și subacute, compresiile medulare ... ... Modulul 2, anul II: MEDICINĂ INTERNĂ (6 luni) Nr. ore curs. 68 ore (2 ore curs x 34 săptămâni) Nr. ore practică. 1020 ore stagiu practic 1. Tematică. 1a. Tematica curs 1. Ateroscleroza și aterotromboza ... 2. Hipertensiunea arterială ... 3. Boala coronariană ischemică și infarctul miocardic acut ... 4. Tromboembolismul pulmonar ... 5. Insuficiența cardiacă ... 6. Edemul pulmonar acut (cardiogen și non-cardiogen) ... 7. Cardiomiopatiile și miocarditele ... 8. Aritmiile cardiace și tulburările de conducere cardiacă ... 9. Valvulopatiile și Bolile cardiovasculare congenitale ... 10. Sincopele ... 11. Cordul pulmonar ... 12. Bolile aortei și arteriopatiile periferice ... 13. Boala ulceroasă și bolile maligne ale tubului digestiv ... 14. Bolile inflamatorii intestinale ... 15. Hepatitele acute și cronice ... 16. Cirozele hepatice. Encefalopatia hepatoportală; insuficiența hepatică ... 17. Pancreatitele acute și cronice ... 18. Insuficiența renală acută și cronică ... 19. Infecțiile urinare ... 20. Tulburările hidro-electrolitice. Acidoza și alcaloza ... 21. Astmul bronșic și bronhopneumopatia obstructivă cronică ... 22. Cancerul bronhopulmonar ... 23. Insuficiența respiratorie ... 24. Hemostaza și tulburările de coagulare ... 25. Poliglobuliile și anemiile ... 26. Hemato-oncologie ... 27. Patologia trombocitară ... 28. Diabetul zaharat și sindromul metabolic ... 29. Dislipidemiile ... 30. Acidoza lactică ... 31. Imunologie clinică - noțiuni fundamentale ... 32. Angiopatii inflamatorii sistemice și bolile reumatologice imunitare ... 33. Sarcoidoza ... 34. Socul cardiogen ... ... 1b. Tematica explorărilor clinice și paraclinice 1. Interpretarea examenelor imagistice în afecțiunile prevăzute în tematica, pe aparate și sisteme ... 2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine) ... 3. Interpretarea unei electrocardiograme a. stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului ... b. hipertrofii atriale și ventriculare ... c. modificări EKG în cardiopatia ischemică ... d. diagnosticul EKG în cordul pulmonar cronic ... e. tulburări de ritm cardiac ... f. tulburări de conducere ... g. indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort ... ... 4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică ... 5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală ... 6. Interpretarea rezultatelor de la toracocenteză ... 7. Interpretarea rezultatelor de la paracenteză ... 8. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor ... 9. Interpretarea rezultatelor examenului echo-Doppler de vase periferice ... 10. Interpretarea oscilometriei ... 11. Interpretarea examenelor urinare de laborator ... 12. Defibrilarea și cardioversia - (asistat de specialist) ... 13. Interpretarea rezulatelor hematologice din sângele periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică ... 14. Puncția biopsie hepatică: interpretare ... ... ... 2. Obiective educaționale. a. însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni neurologice care au factori de risc și comorbidități din sfera cardiologiei și medicinii interne ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile medicale și factorii de risc asociați bolilor neurologice ... b. capacitatea de a înțelege și a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din medicina internă ... c. capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru afecțiunile neurologice cu cele ale factorilor de risc și comorbidităților din sfera cardiologiei și medicinii interne ... d. capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare din specialitățile de cardiologie și medicină internă ... ... Modulul 3, anul II: TERAPIE INTENSIVĂ (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs (2 ore x 9 săptămâni) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic (6 ore x 45 zile lucrătoare, în 9 săptămâni) 1. Tematică pentru activitatea de curs și stagiu practic: 1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie ... 2. Terapia intensivă a hipertensiunii intracraniene și al modificărilor de presiune a LCR ... 3. Terapia intensivă a comelor și statusului post-comă ... 4. Terapia intensivă a AVC severe și complicațiilor lor ... 5. Terapia intensivă în statusul epileptic ... 6. Terapia intensivă a traumatismelor cranio-cerebrale și vertebro-medulare severe ... 7. Terapia intensivă a bolilor neuromusculare cu risc vital ... 8. Terapia intensivă a neuroinfecțiilor severe ... 9. Terapia intensivă a hipertermiei maligne și a sindromului neuroleptic malign ... 10. Terapia intensivă a leziunilor cerebrale post-hipoxice/anoxice ... 11. Asistența respiratorie și ventilația artificială ... 12. Monitorizarea și terapia tulburărilor de homeostazie și a tulburărilor metabolice ... 13. Terapia de suport cardiovascular ... 14. Asistența psihologică a pacienților din unitățile de terapie intensivă și a membrilor familiilor acestora ... 15. Diagnosticul de moarte cerebrală și procedurile de donare de organe ... ... 2. Obiective educaționale: a. însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor corecte de terapie intensivă la pacienții cu afecțiuni neurologice și/sau comorbidități severe ... b. însușirea aspectelor de diagnostic și terapie neurologică la bolnavii critici ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a acorda primele îngrijiri de terapie intensivă la bolnavii critici până la momentul transferului acestora într-un serviciu de terapie intensivă ... b. capacitatea de a diagnostica și trata corect afecțiunile neurologice la un bolnav critic dintr-un serviciu de terapie intensivă ... ... Modulul 4, anul II: EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ÎN NEUROLOGIE (EEG, explorări neuromusculare, potențiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrală) (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs (2 ore x 9 săptămâni) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic (6 ore x 45 zile lucrătoare, în 9 săptămâni) 1. Tematică pentru activitatea de curs și stagiu practic 1. Electroencefalografie 1. Bazele neurofiziologice ale EEG ... 2. Tehnica generală EEG a. Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiționali, electrozi de profunzime, derivații, montaje) ... b. Aparat de înregistrare (sisteme de amplificare, masă de comandă, sisteme de etalonare, canale de înregistrare, sisteme de afișaj) ... c. Tehnici speciale de înregistrare, transmisie și monitorizare ... d. Principii de analiză automată ... e. Artefacte ... ... 3. Metode de activare ... 4. Glosar de termeni EEG ... 5. Buletin EEG - redactare ... 6. EEG la adultul normal în stare de veghe ... 7. EEG la adultul normal în somn ... 8. EEG la copilul normal ... 9. EEG la subiecți normali vârstnici ... 10. Posibilități mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente. ... 11. Modificări EEG - semnificație ... 12. Electrogeneza activității electrice epileptice a. Descărcare neuronală, epileptică, epileptică interictală, epileptică ictală ... ... 13. EEG în epilepsie EEG interictală a. activitate de fond ... b. activitate paroxistică ... c. morfologia și cronologia undelor sincrone simetrice ... d. activitate paroxistică focală și multifocală ... e. activitate paroxistică difuză i. video-EEG ... ii. aspecte EEG ictale și interictale în diferite forme de epilepsie ... ... f. criterii electrochimice de clasificare ... g. epilepsii generalizate primare ... h. epilepsii generalizate secundare ... i. epilepsii parțiale i. EEG în diagnosticul și diagnosticul diferențial al epilepsiilor ... ii. EEG în evoluția epilepsiilor ... iii. EEG psihozelor la epileptici ... iv. modificări EEG induse de anticonvulsivante ... v. EEG în prognosticul epilepsiilor ... ... ... 14. EEG în tumori cerebrale ... 15. EEG în boli vasculare cerebrale ... 16. EEG în traumatisme cranio-cerebrale ... 17. EEG în moartea cerebrală și stările vegetative prelungite ... 18. EEG în neuroinfecții ... 19. EEG în encefalopatii ... 20. EEG în demențe ... 21. Recomandări internaționale pentru efectuarea examenului EEG ... 22. Polisomnografia: tehnică, interpretare ... ... 2. Explorări electrofiziologice neuromusculare și ale reactivității SNC (electromiografie, electroneurografie, potențiale evocate) 1. Date generale despre unitatea motorie ... 2. Structura nervilor periferici și conducerea nervoasă ... 3. Structura joncțiunii neuromusculare ... 4. Structura fibrei musculare ... 5. Principii de bază ale electrodiagnosticului ... 6. Evaluarea indicației de efectuare a testelor de electrodiagnostic ... 7. Metodologie: A) Studiul de conducere nervoasă (electroneurografia) 1. studiul conducerii nervoase motorii - viteze de conducere motorie, analiza potențialului de acțiune muscular compus (CMAP) ... 2. studiul conducerii nervoase senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP) ... 3. aspecte particulare: i. dipersia temporală și anularea fazelor ... ii. blocul de conducere ... iii. factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici ... iv. răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon ... v. reflexul de clipire ... ... ... B) Electromiografia de suprafață și cu ac 1. tehnici de înregistrare ... 2. activitatea spontană de inserție ... 3. activitatea spontană normală ... 4. analiza potențialului de unitate motorie a. analiza traseului electromiografică: activare, recrutare, pattern interferențial ... ... ... C) Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă ... ... 8. Electrodiagnosticul în bolile neuromusculare a. neuropatiile focale: i. degenerescența axonală ... ii. leziuni demielinizante ... ... b. neuropatii generalizate ... c. leziunile preganglionare ... d. bolile cornului anterior medular ... e. miopatii ... f. bolile joncțiunii neuromusculare ... ... D. Potențiale evocate somato-senzitive (PES): 1. neuroanatomia căilor somato-senzitive ... 2. tehnica și metode de înregistrare ... 3. stimularea membrului superior - nervul median ... 4. stimularea membrului inferior - nervul tibial posterior ... 5. interpretarea anomaliilor potențialului evocat somatosenzitiv ... 6. leziuni periferice ... 7. leziuni radiculare ... 8. leziuni medulare ... 9. leziuni de trunchi cerebral și hemisferice ... ... E. Potențiale evocate vizuale (PEV) 1. neuroanatomia analizatorului vizual ... 2. tehnica și metode de înregistrare ... 3. analiza PEV ... 4. interpretarea anomaliilor PEV: patologia retiniană a. patologia nervului optic ... b. patologia căilor centrale ... ... ... F. Potențiale evocate de trunchi cerebral (auditive- PEA) 1. neuroanatomia analizatorului auditiv ... 2. tehnica și metode de înregistrare ... 3. analiza potențialului evocat acustic ... 4. interpretarea anomaliilor PEA: patologia urechii interne a. patologia nervului acustic ... b. patologia trunchiului cerebral ... ... ... G. Stimularea magnetică transcraniană (TMS) 1. principii fizice și neurofiziologice ... 2. aparatura utilizată ... 3. semnificația clinică a modificărilor TMS în patologia neurologică ... 4. utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNC ... ... ... 3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale 1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale ... 2. Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral – aspectul normal ... – stenoza/ocluzia arterei carotide interne ... – sindromul de furt subclavicular ... – stenoza/ocluzia de arteră vertebrală ... – disecțiile arteriale ... ... 3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale – aspectul normal ... – stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană ... – aspectul malformațiilor arterio-venoase ... – detecția și monitorizarea vasospasmului ... ... 4. Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecția de microemboli, examenul transcranian color codat ... ... ... 2. Obiective educaționale: a. însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare înțelegerii bazelor fiziologice, patologice și tehnice diagnosticului și indicațiilor corecte de explorări neuroelectrofiziologice și ultrasonografice ale sistemului nervos și muscular ... b. însușirea aspectelor de diagnostic și indicație adecvată pentru aceste tipuri de explorări la pacienți ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a interpreta corect rezultatele acestor tipuri de explorări și de a le integra în contextul clinic al fiecărui pacient ... ... Modulul 5, anul II: DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC ȘI NEURORADIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs (2 ore x 9 săptămâni) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic (6 ore x 45 zile lucrătoare, în 9 săptămâni) 1. Tematică pentru activitatea de curs și stagiu practic: 1a. Tematica de curs 1. Examenul radiologic clasic cu și fără contrast al structurii cerebrale și medulare ... 2. Tomodensitometrie (CT) cerebrală și medulară ... 3. Tehnici speciale în neuroimagistică prin tomodensitometrie: i. angiografia CT ... ii. CT de perfuzie ... ... 4. Imagistică prin rezonanță magnetică (structurală și funcțională) ... 5. Tehnici speciale în neuroimagistică prin rezonanță magnetică: i. angiografia RM ... ii. spectroscopia RM ... iii. tractografia RM ... iv. RM de difuzie și de perfuzie ... v. IRM funcțională (IRMf) ... ... 6. Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrală, SPECT și PET ... 7. Angiografia cerebrală și spinală digitalizată ... 8. Terapia neuroradiologică - tehnici, indicații (radioterapia, terapia endovasculară) ... ... 1b. Baremul activităților practice 1. Radiografia craniană simplă - interpretare ... 2. Radiografia coloanei vertebrale - interpretare ... 3. Mielografia cu substanță de contrast - interpretare ... 4. Tomodensitometria cerebrală - interpretare ... 5. IRM a structurilor nevraxiale și periferice - interpretare ... 6. Angiografia sistemului cervico-cerebral - interpretare ... ... ... 2. Obiective educaționale: a. însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare înțelegerii bazelor fiziologice, patologice și tehnice diagnosticului și indicațiilor corecte de explorări neuroimagistice specifice ... b. însușirea aspectelor de diagnostic direct imagistic și indicație adecvată pentru aceste tipuri de explorări la pacienți ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a interpreta corect imaginile (direct) precum și rezultatele acestor tipuri de explorări și de a le integra în contextul clinic al fiecărui pacient ... ... Modulul 6, anul III: NEUROLOGIE (II) (12 luni) Nr. ore curs: 172 ore (2 ore x 86 cursuri) în 43 săptămâni Nr. ore practică: 1566 ore stagiu practic (6 ore x 261 zile lucrătoare în 52 săptămâni), inclusiv participarea la serviciul de gardă (cf. particularităților administrative și de organizare ale clinicii în care se desfășoară stagiul de rezidențiat) 1. Tematică. 1a. Tematica cursuri 1. Tulburări de dezvoltare cranio-spinale și ale sistemului nervos ... 2. Sechelele după paralizia cerebrală (sechelele după encefalopatiile infantile) ... 3. Manifestări neurologice (primare și secundare) în bolile ereditare metabolice ... 4. Elemente de neuroimunologie în condiții normale și patologice ... 5. Scleroza multiplă și alte afecțiuni inflamatorii/demielinizante neinfecțioase ale sistemului nervos (encefalomielopatia acută diseminată, neuromielita optică, microangiopatiile inflamatorii ale sistemlui nervos, sindromul de anticorpi anti-fosfolipidici, granulomatozele - sarcoidoza, encefalitele și mielitele autoimune, sindroamele de demielinizare osmotică) ... 6. Bolile neurodegenerative ale sistemului nervos a. Clasificarea și mecanismele patogenice generale ale bolilor neurodegenerative ... b. Scleroza laterală amiotrofică (SLA) și alte boli ale neuronului motor ... c. Atrofiile spino-cerebeloase ... d. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene ... e. Boala Alzheimer ... f. Degenerescențele lobare fronto-temporale ... g. Boala Huntington ... h. Alte afecțiuni neurodegenerative ... ... 7. Distoniile musculare (primare și secundare) ... 8. Neuro-oncologie a. Tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale) ... b. Tumorile vertebro-medulare (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale) ... c. Complicații neurologice în bolile hemato-oncologice ... d. Sindroamele paraneoplazice neurologice ... ... 9. Afecțiuni neurocutanate (neurofibromatozele tip 1 și 2, scleroza tuberoasă, sd. von Hippel-Lindau) ... 10. Traumatismele craniene și vertebro-medulare a. Tipuri patologice de leziuni traumatice ale sistemului nervos ... b. Traumatismele craniene fără leziuni cerebrale ... c. Traumatismele craniene ușoare și moderate ... d. Traumatismele cerebrale severe ... e. Hematoamele intracraniene traumatice ... f. Traumatismele vertebro-medulare și radiculare ... ... 11. Patologia infecțioasă și parazitară a sistemului nervos și muscular a. Meningitele acute și cronice ... b. Abcesele cerebrale și empiemul subdural ... c. Encefalitele și mielitele ... d. Infecții cu transmitere sexuală inclusiv HIV/SIDA ... e. Parazitozele sistemului nervos ... f. Neuropatiile periferice infecțioase ... g. Infecțiile tropicale ... h. Bolile prionice ... i. Sindroamele neurologice post-infecțioase ... j. Boli neurologice determinate de neurotoxine bacteriene (inclusiv tetanos, botulism) ... ... 12. Canalopatiile sistemului nervos ... 13. Miastenia gravis și sindroamele miastenice ... 14. Patologia musculară a. Miopatii congenitale și ereditare ... b. Miotoniile (v. canalopatiile) ... c. Distrofiile musculare ... d. Miopatiile metabolice, endocrine și toxice ... e. Miopatii inflamatorii neinfecțioase și paraneoplazice ... f. Miopatii inflamatorii infecțioase și parazitare ... g. Miozita cu corpi de incluziune ... ... 15. Manifestări neurologice în boli medicale generale: metabolice, hematologice, imunologice, inflamatorii, endocrine, cardiovasculare, digestive, respiratorii, reno-urinare, infecțioase, toxice ... 16. Complicații neurologice și particularități ale bolilor neurologice în perioada sarcinii ... 17. Complicații neurologice iatrogene ... 18. Recuperarea și reeducarea funcțională în afecțiunile neurologice ... ... 1b. Tematica explorări clinice și paraclinice 1. Stimularea magnetică transcraniană - interpretarea potențialelor evocate motorii ... 2. Electroencefalografia - utilizare și interpretare ... 3. Principalele explorări neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG), electroneurografia, potențiale evocate - utilizare și interpretare ... 4. Imagistica prin rezonanță magnetică a structurilor nevraxiale și periferice ... 5. Biopsia cerebrală, de mușchi și nerv - indicații, interpretarea rezultatelor ... 6. Recunoașterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic și mușchiului striat pe piese anatomice ... ... ... 2. Obiective educaționale. a. însușirea datelor de patologie și mecanismelor afecțiunilor neurologice și a complicațiilor neurologice secundare altor afecțiuni ... b. perfecționarea modului de examinare clinică neurologică, analitic și integrativ ... c. însușirea și perfecționarea cunoștințelor necesare pentru diagnosticul și tratamentul celor mai frecvente afecțiuni neurologice (acute și cronice) ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica principalele afecțiuni neurologice ... b. capacitatea de a face un diagnostic diferențial corect la bolnavii cu afectare neurologică primară sau secundară ... c. capacitatea de a diagnostica și trata corect cele mai frecvente afecțiuni neurologice (menționate în tematica de curs a primelor două module de neurologie), care reprezintă urgențe medicale ... ... Modulul 7, anul IV: NEUROCHIRURGIE (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs (2 ore x 9 săptămâni) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic (6 ore x 45 zile lucrătoare, în 9 săptămâni) 1. Tematică: 1a. Tematică pentru activitatea de curs 1. Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și vertebro-medulare ... 2. Indicații și tehnici neurochirurgicale în terapia proceselor expansive intracraniene. ... 3. Indicații și tehnici neurochirurgicale în terapia compresiilor vertebro-medulare și radiculare ... 4. Indicații și tehnici neurochirurgicale în terapia leziunilor disco-vertebrale ... 2. Indicații și tehnici de practicare a investigațiilor paraclinice invazive neurochirurgicale ... 3. Elemente de diagnostic și tratament neurochirurgical în patologia cerebrovasculară ... 4. Elemente de diagnostic și tratament neurochirurgical în malformațiile vasculare cranio-cerebrale și vertebro-medulare ... 5. Indicațiile și metodele neurochirurgicale în tratamentul epilepsiei rezistente ... 6. Stereotaxia. Metode chirurgicale de tratament funcțional în tulburări motorii și în durere ... 7. Indicații chirurgicale în afecțiuni vertebro-medulare netraumatice ... 8. Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală și vertebro-medulară ... 9. Terapia neurochirurgicală a hidrocefaliilor ... 10. Patologia neurochirurgicală a sistemului nervos periferic ... 11. Principii și tehnici de tratament neurochirurgical ... 12. Principii și metode de terapie intensivă la bolnavii cu afecțiuni neurologice și neurochirurgicale ... 13. Elemente de neuropatologie și procesele expansive ... ... 1b. Baremul activităților practice 1. Puncția lombară și măsurarea presiunii LCR: proba Queckenstedt-Stookey ... 2. Examenul clinic al unui pacient traumatizat cranio-cerebral ... 3. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular ... 4. Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut preși postoperator ... ... ... 2. Obiective educaționale. a. însușirea datelor de patologie și mecanismelor afecțiunilor neurochirurgicale și a complicațiilor terapiei neurochirurgicale ... b. perfecționarea modului de examinare clinică neurologică, din perspectiva indicațiilor și tehnicilor terapeutice neurochirurgicale ... c. însușirea și pefecționarea cunoștințelor necesare pentru diagnosticul și stabilirii indicațiilor de tratament neurochirurgical ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica principalele afecțiuni cu indicație terapeutică neurochirurgicală ... b. capacitatea de a acorda îngrijirile medicale imediate în urgențele neurochirurgicale ... ... Modulul 8, anul IV: NEUROLOGIE PEDIATRICĂ (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs (2 ore x 9 săptămâni) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic (6 ore x 45 zile lucrătoare, în 9 săptămâni) 1. Tematică de curs și stagiu practic 1. Dezvoltarea normală a copilului: psiho-motorie, comportamentală, cognitivă, limbajul ... 2. Înțelegerea răspunsurilor psihologice ale familiei față de bolile neurologice ale copilului ... 3. Paraliziile cerebrale (encefalopatiile infanțile) ... 4. Epilepsia la copil ... 5. Sindroamele și malformațiile neurocutanate ... 6. Bolile metabolice ereditare care afectează sistemul nervos ... 7. Manifestări clinice ale tulburărilor de dezvoltare ale copilului: autismul, ADHD, dislexia, tulburările obsesiv-compulsive, tulburări de coordonare ... 8. Noțiuni de genetică a bolilor neurologice ale copilului. Sfatul genetic ... ... 2. Obiective educaționale. a. însușirea datelor de patologie și mecanismelor afecțiunilor neurologice ale copilului ... b. perfecționarea modului de examinare clinică neurologică, adaptată particularităților specifice copilului la diferite etape de dezvoltare psiho-somatică ... c. însușirea și pefecționarea cunoștințelor necesare pentru diagnosticul și stabilirii indicațiilor de tratament neurologic la copii ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica și trata corect principalele afecțiuni neuropediatrice ... b. capacitatea de a acorda îngrijirile medicale imediate în urgențele neurologice ale copilului ... ... Modulul 9, anul IV: PSIHIATRIE (2 luni) Nr. ore curs: 18 ore curs (2 ore x 9 săptămâni) Nr. ore practică: 270 ore stagiu practic (6 ore x 45 zile lucrătoare, în 9 săptămâni) 1. Tematică: 1a. Tematica de curs 1. Noțiuni de semiologie. Sindroamele psihiatrice ... 2. Psihozele majore ... 3. Tulburări psihiatrice somatizante (inclusiv tulburările conversive) ... 4. Tulburări psihiatrice în bolile organice neurologice și în bolile generale ... 5. Dezvoltări psihogene și nevroze ... 6. Sociopatii, psihopatii și stări psihopatoide ... 7. Toxicomanii ... 8. Tulburări de dezvoltare psihică ... 9. Terapia psihotropă ... 10. Urgențe psihiatrice ... ... 1b. Tematica activităților practice 1. abilitatea de examinare a bolnavilor psihiatrici ... 2. aplicarea testelor de evaluare neuropsihologică ... 3. examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie ... ... ... 2. Obiective educaționale. a. însușirea datelor de psihopatologie și mecanismelor afecțiunilor psihiatrice ... b. însușirea și perfecționarea modului de examinare clinică psihiatrică, adaptata particularităților specifice pacienților cu tulburări psihiatrice ... c. însușirea și pefecționarea cunoștințelor necesare pentru diagnosticul și stabilirii indicațiilor de tratament psihiatric (medical și psihoterapeutic) ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica și trata corect principalele afecțiuni psihiatrice ... b. capacitatea de a acorda îngrijirile medicale imediate în urgențele psihiatrice ... ... Modulul 10, anul IV și V: NEUROLOGIE (II) (12 luni) Nr. ore curs: opțional Nr. ore practică: 3120 ore stagiu practic (8 ore x 390 zile lucrătoare în 78 săptămâni), inclusiv participarea la serviciul de gardă (cf. particularităților administrative și de organizare ale clinicii în care se desfășoară stagiul de rezidențiat) 1. Tematica 1a. Tematică de curs: opțional metodologia cercetării științifice în neuroșțiințele clinice ... 1b. Tematică stagiului practic: integrarea în activitatea clinică pe baza cunoștințelor teoretice și practice acumulate în primii 3, 5 ani de rezidențiat, dintre care 3 luni în asistența neurologică de ambulatoriu ... ... 2. Obiective educaționale. a. însușirea, aprofundarea și consolidarea datelor de patologie și mecanismelor afecțiunilor neurologice și a complicațiilor neurologice secundare altor afecțiuni ... b. perfecționarea modului de examinare clinică neurologică, analitic și integrativ ... c. însușirea, pefecționarea și exersarea cunoștințelor necesare pentru diagnosticul și tratamentul celor mai frecvente afecțiuni neurologice (acute și cronice) ... ... 3. Rezultate așteptate a. capacitatea de a diagnostica principalele afecțiuni neurologice ... b. capacitatea de a face un diagnostic diferențial corect la bolnavii cu afectare neurologică primară sau secundară ... c. capacitatea de a diagnostica și trata corect cele mai frecvente afecțiuni neurologice (menționate în tematica de curs a primelor două module de neurologie), care reprezintă urgențe medicale ... ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: 1. Însușirea cunoștințelor detaliate și aprofundate privind patologia, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor neurologice primare și secundare alor condiții patologice cu scopul de a avea pregătirea necesară exercitării profesiei de medic specialist neurolog la standardele actuale din UE ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: 1. Dobândirea de cunoștințe teoretice privind patologia și mecanismele afecțiunilor neurologice ... 2. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor neurologice ... 3. Dobândirea de cunoștințe teoretice privind diagnosticul pozitiv (prin integrarea datelor clinice și de laborator) și diferențial al afecțiunilor neurologice ... 4. Dobândirea de cunoștințe teoretice privind terapia corectă a afecțiunilor neurologice (inclusiv de coordonare a echipei medicale de terapie de neurorecuperare) ... 5. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor neurologice, în mod independent ... 6. Dobândirea de cunoștințe teoretice privind patologia, diagnosticul și tratamentul din specialitățile altor domenii ale neuroștiințelor clinice (neurochirurgie, neurologie pediatrică, psihiatrie) ... 7. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind inteferențele afecțiunilor neurologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale, în mod deosebit din domeniul cardiologiei, medicinii interne și terapiei intensive ... 8. Dezvoltarea capacității medicului specialist neurolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare ... 9. Dezvoltarea capacității medicului specialist neurolog ca pe lângă cunoștințele necesare celor de mai sus, să-și însușească atitudinile și comportamentele medicale și umane specifice fiecărui tip de afecțiune medicală, și de a practica o medicină personalizată imbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice ... 10. Dezvoltarea capacității medicului specialist neurolog de a avea o comunicare profesională adecvată - psihologic și etic, cu pacienții și aparținătorii acestora ... 11. Facultativ: dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare și dezvoltarea capacităților, atitudinilor și comportamentelor necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul neurologiei și în general, al neuroștiințelor. ...

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Medicul specialist neurolog trebuie să facă dovada că și-a însușit obiectivele educaționale de mai sus, la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor UE (prevăzute în Curriculum esențial pentru rezidențiatul în neurologie, aprobat de UEMS-SBN). Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: – probă scrisă: Da ... – examen clinic (2 probe): Da ... – probă de abilități de diagnostic paraclinic specific: Da ...

TEMATICA DE EXAMEN

TEMATICA PENTRU PROBA SCRISĂ ȘI PROBELE DE EXAMEN CLINIC: 1. Elemente de neurobiologie în sistemul nervos central și periferic și implicațiile lor în condiții normale și patologice (structura și funcțiile barierei hemato-encefalice și hemato-spinale; bariera creier/LCR; formarea, circulația și compoziția normală și în condiții patologice a LCR; structura și funcțiile celulelor din sistemul nervos, mecanisme de semnalizare interși intracelulară, geneza și transmiterea impulsului nervos, organizarea rețelelor neuronale și transmiterea sinaptică, neuroplasticitatea, neuroregenerarea, apoptoza, necroza, mecanismele neurodegenerescențelor primare și secundare) ... 2. Elemente de neuropsihofarmacologie; manifestări neurologice secundare terapiei neurotrope și psihotrope ... 3. Semiologia sensibilității a. Organizarea sensibilității corpului-somestezia ... b. Semiologia analitică a sensibilității ... c. Sindroame senzitive ... d. Durerea neuropatică și durerea nociceptivă - fiziopatologie, diagnostic, tratament ... ... 4. Studiul motilității a. Organizarea generală a comportamentului motor și a sistemelor care controlează mișcarea ... b. Sindromul de neuron motor central ... c. Sindromul de neuron motor periferic ... d. Sindroamele determinate de leziunile ganglionilor bazali ... e. Sindroamele cerebeloase ... f. Mișcările involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile ... ... 5. Semiologia și patologia nervilor cranieni și structurilor asociate din sistemul nervos central: a. Nervul și căile olfactive (I) ... b. Nervul optic (II) și căile vizuale i. nevrita optică ... ii. neuropatia optică ischemică ... iii. compresiile nervului optic ... iv. alte neuropatii optice ... ... c. Motilitatea oculară (III,IV,VI) ... d. Nervul trigemen (V) și structurile asociate sensibilității cranio-cefalice și masticației ... e. Nervul facial (VII) - funcțiile și structurile asociate ... f. Nervul vestibular și cohlear (VIII) și structurile asociate i. Funcția vestibulară în condiții normale și patologice în realizarea echilibrului și în percepția și integrarea spațială ... ii. Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central și periferic ... iii. Examinarea și patologia funcției auditive ... ... g. Nervul glosofaringian (IX) și structurile asociate ... h. Nervul vag (X) și structurile asociate ... i. Nervul spinal (XI) și structurile asociate ... j. Nervul hipoglos (XII) și structurile asociate ... ... 6. Semiologia funcțiilor vegetative a. Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, funcții, examinare clinică și de laborator, diagnostic ... b. Sindroamele hipotalamo-hipofizare ... c. Sindroame și boli disautonomice (primare și secundare) ... ... 7. Conștiența a. Definiție și elemente componente, evaluare clinică ... b. Organizarea anatomo-funcțională a structurilor care condiționează realizarea normală a stării de conștiență ... c. Somnul normal - fiziologie, explorare clinică și de laborator ... d. Tulburări de somn și veghe - clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laborator ... e. Stările comatoase, stuporul, starea de minimă conștiență, starea vegetativă ... f. Moartea cerebrală ... g. Mutismul akinetic și sindromul "locked-in" ... h. Sindromul confuzional, deliriumul ... ... 8. Funcțiile nervoase superioare în condiții normale și patologice a. Funcțiile neurocognitive (atenția complexă, funcția executivă, memoria și învățarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptivă și constructivă, cogniția socială) ... b. Praxia și apraxiile ... c. Funcțiile gnozice și agnoziile ... d. Limbajul și tulburările sale ... e. Dominanta cerebrală ... f. Evaluarea neuropsihologică în afecțiunile neurologice ... ... 9. Comportamentul uman - baze morfo-funcționale în condiții normale și patologice (inclusiv comportamentul addictiv și comportamentul compulsiv în bolile neurologice) ... 10. Tulburările neurocognitive: tulburarea cognitivă ușoară (MCI), tulburarea cognitivă majoră, sindromul demențial; tulburările cognitive vasculare (VCI) și bolile care determină tulburări neurocognitive (primar neurologice și generale). ... 11. Epilepsia și pierderile stării de conștiență a. Epilepsia la copii ... b. Epilepsia la adulți ... c. Clinica ... d. Etiologia ... e. Fiziopatologia ... f. Diagnostic diferențial și pozitiv ... g. Tratament ... h. Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia ... ... 12. Algiile craniene și faciale a. Dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului ... b. Nevralgiile de trigemen și alte algii craniene și faciale ... c. Migrena ... d. Alte cefalalgii - clasificarea internațională, entități clinice (inclusiv sindroamele cefalalgice acute, cefalee de tensiune, cefaleea de tip "cluster", cefaleea zilnică recentă, cefaleea prin abuz de medicamente) ... ... 13. Sd. de hipertensiune intracraniană ... 14. Sd. de hipotensiune intracraniană ... 15. Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile. ... 16. Patologia nervilor periferici a. Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice ... b. Leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici (spinali și cranieni) ... c. Mononeuropatiile ... d. Polineuropatiile ... e. Mononeuropatiile multiplex ... f. Poliradiculoneuropatiile (acute și cronice) ... g. Tumorile nervilor periferici ... h. Neuropatii periferice ereditare ... i. Leziunile traumatice ale sistemului nervos periferic ... ... 17. Bolile măduvei spinării a. Mielopatia cervicală vertebrală ... b. Bolile spinale vasculare i. infarctele medulare ... ii. hemoragiile intramedulare ... iii. malformațiile vasculare spinale ... ... c. Claudicația spinală - diagnostic diferențial ... d. Siringomielia ... e. Neuroinfecțiile spinale i. mielitele virale ... ii. alte boli infecțioase spinale (inclusiv cele spirochetale) ... ... f. Degenerescența spinală combinată subacută ... g. Mielopatiile toxice ... h. Mielopatiile de iradiere ... i. Tumorile vertebro-medulare (epiși intradurale, intramedulare, metastazele leptomeningeale) - v. cap. Neuro-oncologie ... j. Mielopatiile paraneoplazice - v. cap. Neuro-oncologie ... k. Mielitele transverse - diagnostic pozitiv și diferențial, etiologie, tratament ... l. Bolile spinale demielinizante și imun-mediate (v. scleroza multiplă și bolile înrudite) m. Leziunile traumatice ale măduvei spinării ... ... 18. Bolile vasculare cerebrale și spinale a. Anatomia și fiziologia circulației cerebrale ... b. Anatomia și fiziologia circulației măduvei spinării ... c. Bolile arterelor cervico-cerebrale și spinale ... d. Ischemia cerebrală și spinală: i. fiziopatologie ... ii. accidente vasculare ischemice cerebrale și spinale acute (AIT, infarcte cerebrale și spinale): ... iii. etiologie, forme anatomo-clinice, diagnostic, atitudine terapeutică ... ... e. Malformațiile vasculare cerebrale și spinale ... f. Hemoragia cerebrală ... g. Hemoragia subarahnoidiană ... h. Sechele după accidentele vasculare cerebrale și spinale i. manifestări clinice ... ii. tratament ... iii. neurorecuperarea după accidentele vasculare cerebrale ... ... i. Prevenția primară și secundară în bolile vasculare cerebrale și spinale ... j. Complicațiile neurologice specifice ale hipertensiunii arteriale i. boala de vase mici cerebrală ... ii. encefalopatia hipertensivă și sindromul encefalopatiei posterioare reversibile ... ... ... 19. Tulburări de dezvoltare cranio-spinale și ale sistemului nervos ... 20. Sechelele după paralizia cerebrală (sechelele după encefalopatiile infantile) ... 21. Manifestări neurologice (primare și secundare) în bolile ereditare metabolice ... 22. Elemente de neuroimunologie în condiții normale și patologice ... 23. Scleroza multiplă și alte afecțiuni inflamatorii/demielinizante neinfecțioase ale sistemului nervos (encefalomielopatia acută diseminată, neuromielita optică, microangiopatiile inflamatorii ale sistemlui nervos, sindromul de anticorpi anti-fosfolipidici, granulomatozele - sarcoidoza, encefalitele și mielitele autoimune, sindroamele de demielinizare osmotică) ... 24. Bolile neurodegenerative ale sistemului nervos a. Clasificarea și mecanismele patogenice generale ale bolilor neurodegenerative ... b. Scleroza laterală amiotrofică (SLA) și alte boli ale neuronului motor ... c. Atrofiile spino-cerebeloase ... d. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene ... e. Boala Alzheimer ... f. Degenerescentele lobare fronto-temporale ... g. Boala Huntington ... h. Alte afecțiuni neurodegenerative ... ... 25. Distoniile musculare (primare și secundare) ... 26. Neuro-oncologie a. Tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale) ... b. Tumorile vertebro-medulare (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale) ... c. Complicații neurologice în bolile hemato-oncologice ... d. Sindroamele paraneoplazice neurologice ... ... 27. Afecțiuni neurocutanate (neurofibromatozele tip 1 și 2, scleroză tuberoasă, sd. von Hippel-Lindau) ... 28. Traumatismele craniene și vertebro-medulare a. Tipuri patologice de leziuni traumatice ale sistemului nervos ... b. Traumatismele craniene fără leziuni cerebrale ... c. Traumatismele craniene ușoare și moderate ... d. Traumatismele cerebrale severe ... e. Hematoamele intracraniene traumatice ... f. Traumatismele vertebro-medulare și radiculare ... ... 29. Patologia infecțioasă și parazitară a sistemului nervos și muscular a. Meningitele acute și cronice ... b. Abcesele cerebrale și empiemul subdural ... c. Encefalitele și mielitele ... d. Infecții cu transmitere sexuală inclusiv HIV/SIDA ... e. Parazitozele sistemului nervos ... f. Neuropatiile periferice infecțioase ... g. Infecțiile tropicale ... h. Bolile prionice ... i. Sindroamele neurologice post-infecțioase ... j. Boli neurologice determinate de neurotoxine bacteriene (inclusiv tetanos, botulism) ... ... 30. Canalopatiile sistemului nervos ... 31. Miastenia gravis și sindroamele miastenice ... 32. Patologia musculară a. Miopatii congenitale și ereditare ... b. Miotoniile (v. canalopatiile) ... c. Distrofiile musculare ... d. Miopatiile metabolice, endocrine și toxice ... e. Miopatii inflamatorii neinfecțioase și paraneoplazice ... f. Miopatii inflamatorii infecțioase și parazitare ... g. Miozita cu corpi de incluziune ... ... 33. Manifestări neurologice în boli medicale generale: metabolice, hematologice, imunologice, inflamatorii, endocrine, cardiovasculare, digestive, respiratorii, reno-urinare, infecțioase, toxice ... 34. Complicații neurologice și particularități ale bolilor neurologice în perioada sarcinii ... 35. Complicații neurologice iatrogene ... 36. Recuperarea și reeducarea funcțională în afecțiunile neurologice trombozele venoase și tromboflebitele cerebrale ...

BIBLIOGRAFIE*) (unica): *) Bibliografia se va reactualiza anual, funcție de publicarea de tratate în ediții noi, actualizate cu progresele cunoașterii științifice; bibliografia actualizată se va publica cu 1 an înaintea susținerii armatorului examen de obținere a titlului de medic specialist 1. Ropper AH, Samuels MA, Klein JP (eds.) - Adams and Victor's Principles of Neurology, 10-th edition. McGraw Hill Education, 2014 ... 2. Kandel ER, Schwartz JH, Jessell TM, Siegelbaum SA, Hudspeth AJ (eds.) - Principles of Neural Science (Part I, II & III), 5-th edition. McGraw Hill Education, 2013 ...

TEMATICA PENTRU PROBA DE ABILITĂȚI DE DIAGNOSTIC PARACLINIC SPECIFIC Se vor solicita candidatului răspunsuri la 3 dintre următoare tipuri de examinări: 1. Interpretarea în context clinic al unui buletin de rezultat al examenului lichidului cefalorahidian ... 2. Interpretarea în context clinic al unui buletin de rezultat de examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale ... 3. Interpretarea directă a unei imagini de angiografie cervico-cerebrală ... 4. Interpretarea directă a unei imagini de tomodensitometrie (CT) cerebrală sau medulară ... 5. Interpretarea directă a unei imagini de imagistică structurală cerebrală sau medulară, prin rezonanța magnetică (IRM) ... 6. Interpretarea în context clinic al unui buletin de rezultat al înregistrării de potențiale evocate somestezice (PES), potențiale evocate vizulale (PEV), sau de trunchi cerebral/auditive (PEA) ... 7. Recunoașterea pe un traseu electroencefalografic standard de veghe, a ritmurilor electroencefalografice și a grafoelementelor patologice ... 8. Interpretarea în context clinic al unui buletin de rezultat al unui examen neuroelectrofiziologic neuromuscular ... 9. Interpretarea în context clinic al unui buletin de rezultat al unui examen de biopsie de nerv și de mușchi ... Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) Pentru a fi înscris la susținerea examenului de medic specialist neurolog, absoventul stagiului de rezidențiat va prezenta dovada scrisă (certificată de către medicul îndrumător al stagiului de rezidențiat) a efectuării pe parcursul stagiului de 5 ani, a minimum: 1. 10 puncții rahidiene lombare ... 2. 20 examinări directe ale fundului de ochi ... 3. interpretarea a 50 de buletine de examen ultrasonografic a circulației cervico-cerebrale ... 4. interpretarea directă a imaginilor a 10 examene de angiografie cerebrală prin cateterism arterial ... 5. interpretarea directă a imaginilor a 100 examene CT craniocerebrale și vertebro-medulo-radiculare ... 6. interpretarea directă a imaginilor a 100 examene IRM structurale craniocerebrale și vertebro-medulo-radiculare ... 7. interpretarea a 10 de buletine de examen al potențialelor evocate de sistem nervos (PEV, PES, PEA) ... 8. interpretarea directă a 50 trasee electroencefalografice standard de veghe ... 9. interpretarea a 20 de buletine de examen electrofiziologic neuromuscular ... ... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEUROLOGIE 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității – Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor neurologice primare și secundare altor condiții patologice la standardele actuale din UE ... – Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor neurologice ... – Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor neurologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență ... – Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul interferențelor afecțiunilor neurologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale ... – Competența a medicului specialist neurolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare ... – Competența în indicațiile și coordonarea terapiei de neurorecuperare (în echipa cu alte tipuri de specialiști în domeniul neurorecuperării) ... – Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate bolilor neurologice ... – Competența în expertiza medico-legală care implică bolile neurologice ... – Competența în diagnosticul neurologic al morții cerebrale ... – Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul neuroștiințelor, condiționată de obținerea certificării periodice în bună practică clinică (GCP) ... ... 2.2. Obligații – Respectarea cu strictețe a tuturor obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale din țară și internaționale ... – Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale ... – Raportarea tuturor observațiilor individuale legate de domeniul farmacovigilenței ... – Respectarea întregii legislații naționale și internaționale în domeniul medicinii ... – Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic și tratament naționale și, acolo unde nu există ghiduri naționale actualizate - ale societăților științifice medicale internaționale ... – Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor neurologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă ... ... ... PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Prof. Dr. Dafin F. Muresanu Semnătură: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

PROGRAMUL DE PREGĂTIRE PENTRU SPECIALITATEA DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂ A. Introducere ... B. Scopurile pregătirii ... C. Programul de pregătire ... D. Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatrică ... E. Centre formatoare, coordonatori/îndrumători ... F. Examinări ... A. Introducere Definiție: neurologia pediatrică este specialitatea medicală care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor sistemului nervos central și periferic, precum și a bolilor musculare la copii între 0 și 17 ani (< 18 ani). În România, Neurologia Pediatrică este o specialitate de sine stătătoare, din anul 1996, după separarea neuropsihiatriei infantile în neurologie pediatrică și psihiatrie a copilului și adolescentului. În 5 țări din Europa (Finlanda, Ucraina, Serbia, Cehia și România) Neurologia Pediatrică este recunoscută ca specialitate de sine stătătoare de bază. În alte țări ale Europei în prezent Neurologia Pediatrică este recunoscută oficial ca subspecialitate a specialităților Pediatrie sau Neurologie adulți, însă tendința europeană este de a fi specialitate independentă, dat fiind volumul enorm de informație din acest domeniu (de exemplu Finlanda, membru UE, a modificat recent statutul neurologiei pediatrice în specialitate independentă). Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților de Pediatrie, Neurologie (adulți), Psihiatria Copilului și Adolescentului, ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Neurologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior. Înscrierea și aprobarea pentru parcurgerea celei de a doua specialități este acordată de Comisia de Neurologie și Neurologie Pediatrică a MSF impreună cu MSF. Indiferent de modalitatea de intrare în rezidențiat, pentru obținerea specialității de Neurologie Pediatrică, trebuie îndeplinit următorul curriculum de pregătire, de 5 ani. Neurologia Pediatrică necesită un studiu îndelungat (care este în fapt separat de pediatria generală) datorită volumului enorm de informație care trebuie parcursă, precum și datorită progreselor rapide înregistrate în ultimii ani în toate subdomeniile neurologiei pediatrice. Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri în România. Conținutul acestei programe de pregătire a fost revizuit conform Curriculei Europene de Neurologie Pediatrică, elaborate de Boardul EPNS (European Pediatric Neurology Society), și acceptată de EAP (European Academy of Pediatrics), ramura pediatrică a UEMS, precum și de Boardul de Neurologie, în scopul realizării unei pregătiri la un înalt nivel al neuropediatrilor din Europa și pentru armonizarea programelor de pregătire de Neurologie Pediatrică din Europa. Pregătirea, specializarea medicilor în Neurologie Pediatrică, implică câteva elemente, care formează baza acestui curriculum: a. construirea bazei de cunoștințe în legatură cu funcția neurologică normală și anormală la copil; ... b. dobândirea experienței clinice personale, supervizate în mod corespunzător, în ceea ce privește examinarea clinică și atitudinea investigațională și terapeutică într-o gamă largă de afecțiuni acute și cronice neuropediatrice. Rezidenții vor contribui activ la îngrijirea pacienților, ca medici plătiți, statutul de observator fiind insuficient. ... c. Pregătirea rezidenților se va face în departamente complet echipate, acreditate pentru pregătire (care îndeplinesc criteriile necesare acreditării pentru a fi centre formatoare - a se vedea punctul E.) ... d. În situațiile în care anumite module/specializări nu se pot face la centrul principal de pregătire, vor fi indicate centrele și medicii formatori specializați în care se va desfășura fiecare modul/submodul și modalitatea de desfășurare și de notare. ... e. Deoarece în practica neurologiei pediatrice există elemente psihosociale și multidisciplinare importante, acestea sunt incluse în formarea rezidenților de neurologie pediatrică. ... f. Cercetarea nu este obligatorie, dar este încurajată; rezidenții vor participa împreună cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfășoară în clinicile respective. ... ... B. Scopurile pregătirii B.1. Cunoștințele de neurologie pediatrică Nivelul pregătirii de bază al neurologului pediatru este vast și în același timp dificil de specificat în detaliu, dar trebuie să fie cel puțin la nivelul tratatelor de bază de Neurologie Pediatrică (de exemplu Aicardi, Swaimann). Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte. ... B.2. Măsuri diagnostice Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte. ... B.3. Tratament. – Se urmărește familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice ... – Cunoștințe generale în legatură cu medicamentele folosite în tratament, în special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenți antibacterieni și antivirali și medicamente ce influențează comportamentul. ... – Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale ... – Principii de tratament a copiilor cu tulburări de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere și principii de psihoterapie (în cadrul unui modul de psihiatria copilului și adolescentului). ... – Luarea la cunoștință a extinderii și potențialelor consecințe ale tratamentelor neconvenționale și alternative. ... – Cunoștințe în legatură cu tratamentele deficințelor de vedere și auz, ortoze, proteze etc. ... – Cunoștințe de recuperare după deficite neurologice dobândite sau moștenite. ... ... B.4. Îngrijire multidisciplinară – Înțelegerea avantajelor și limitelor unei echipe multidisciplinare în abordarea pacientului cu afecțiune neuropediatrică. ... – Înțelegerea metodelor folosite de către logoped, asistentul de terapie ocupațională, fizioterapist, asistente, dietetician, psiholog, profesori și asistenții sociali pentru evaluare, tratament, recuperare ... – Cunoașterea metodelor folosite de alte specialități medicale, inclusiv specialistul de terapie intensivă, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de familie, psihiatrul pentru copii și adolescenți, chirurgul ortoped. ... – Tranziția îngrijirii de la serviciile de copii la cele de adulți ... ... B.5. Îngrijire integrată - conlucrarea cu alte servicii – Protecția copilului - cunoștințe de legislație națională; experiență în lucrul cu sistemul ... – Servicii sociale - cunoștințe ... – Lucrul cu fundații, asociații de părinți etc. ... ... B.6. Aspecte etice – Etica cercetării la copii ... – Procedura consimțământului informat ... – Convenția Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și alte proclamații relevante ... ... B.7. Probleme de management (facultativ) – Înțelegerea aptitudinilor de management necesare în clinica de Neurologie Pediatrică pentru folosirea resurselor, controlul bugetului, contractări, planuri de strategie și scrierea unui plan de afaceri. ... – Eperiența conducerii serviciului de neurologie pediatrică în sistemul medical național ... – Cunoștințe de audit clinic ... – Cunoștințe de obținere a fondurilor pentru cercetare ... – Structura și funcția organizației locale și naționale ... ... B.8. Aptitudini academice – Evaluarea critică a rezultatelor clinice din literatura de specialitate ... – Pregătirea unui manuscris ... – Aptitudini de prezentare orală ... ... B.9. Aptitudini de organizator de rutina, inclusiv rotațiile, programele de învățământ și întâlnirile postuniversitare. ... B.11. Conducere - înțelegerea și aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinară ... B.12. Comunicare – Contactul cu părinții; aptitudini pentru comunicare a veștilor către părinți (în legătură cu afecțiuni cronice, disabilitante, etc.) ... – Relații corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator. ... ... B.13. Educație – Autoeducație continuă și învățarea altora ... ... ... C. Programul de pregătire Durata: 5 ani de pregătire I. Specialități pediatrice 18 luni: I.1. Pediatrie generală - 7 luni ... I.2. Pediatrie acuți în secții de terapie intensivă - 3 luni ... I.3. Neonatologie - 2 luni ... I.4. Boli infecțioase pediatrie - 2 luni ... I.5. Neurochirurgie pediatrică - 2 luni ... I.6. Psihiatrie pediatrică - 2 luni ... ... II. Neurologie adulți - 6 luni ... III. Neurologie pediatrică - 3 ani, din care: III.1. EEG - 3 luni ... III.2. Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâni ... III.3. Etică medicală - 2 săptămâni ... ... Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate, vor fi considerate ca și submodule obligatorii; rezidenții vor rămâne în clinica de pediatrie, neurologie pediatrică neurologie adulți, neurochirurgie și vor însoți pacienții la investigațiile/tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică. Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, impreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e . Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică. a. Neuroimagistică (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică) ... b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică) ... c. Investigații neurofiziologice, altele decât EEG: EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurologie pediatrică) ... d. Neurogenetică (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică) ... e. Noțiuni de recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul modulului: neurologie pediatrică) ... Pregătirea peste hotare Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, scăzându-se din cea prevăzută în prezentul curriculum, dacă rezidentul a lucrat efectiv ca rezident în aceste centre, nu ca și "visiting doctor". CONȚINUTUL STAGIILOR I. Specialități pediatrice I.1. Stagiul de pediatrie generală - 7 luni Tematica lecțiilor conferință 1. Creștere și dezvoltare ... 2. Nutriție și alimentație la sugar și la copilul sănătos ... 3. Malnutriția protein-calorică ... 4. Tulburările metabolismului calciului - rahitism ... 5. Diabetul zaharat; Obezitate, Cașexie, Boli de nutritive și metabolism ... 6. Infecții respiratorii superioare și ale sferei ORL: rinofaringita, amigdalita, sinuzita, laringita, otita acută medie ... 7. Infecții respiratorii inferioare: traheobronșită, bronșiolită acută ... 8. Astmul bronșic ... 9. Pneumonii acute. Pleurezii ... 10. Insuficiența respiratorie acută și cronică ... 11. Cardiopatii congenitale cianogene și necianogene ... 12. Cardiomiopatii ... 13. Tulburări de ritm și de conducere cardiacă ... 14. Insuficiență cardiacă ... 15. Șocul în pediatrie. Hipertensiunea arterială ... 16. Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acută ... 17. Boala celiacă. Fibroza chistică, Sindromul de malabsorbție; Alergii și Intoleranțe alimentare ... 18. Dureri abdominale recurente. ... 19. Parazitozele intestinale ... 20. Icterele ... 21. Afecțiuni hepatice ... 22. Afecțiuni renale acute și cronice ... 23. Boli de collagen, artrită reumatoidă ... 24. Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice și hipoplazice) ... 25. Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii, trombocitopatii, vasculopatii) ... 26. Leucemii. Limfoame maligne ... 27. Tumori solide (cu excepția tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. Retinoblastom, sarcoame osoase și de țesuturi moi, hepatoblastom ... 28. Sindroame de imunodeficiență congenitală sau dobândită ... 29. Intoxicații acute ... 30. Tuberculoză. ... 31. Sifilis congenital, sindrom TORCH ... 32. Elemente de chirurgie și ortopedia pediatrică (traumatismele majore, hemoragiile la nou-născut, copil și sugar, piciorul strâmb congenital, deformările membrelor, displazia luxantă de șold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott, scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita și osteocondrita septică) ... 33. Elemente de stomatologie [cronologia erupției dentare, profilaxia cariei dentare, tulburări de eruptive și distrofii dentare, malformații bucomaxilofaciale] ... 34. Probleme generale în pediatrie - febra la copil, evaluarea periodică a copilului, comunicarea cu familia și copilul, elemente de etică în pediatrie ... 35. Triajul urgențelor majore pediatrice [Pediatric Assesment Triangle] și Evaluarea cardiorespiratorie rapidă ... 36. Elemente elementare de legislație privind copilul [legea Copilului, Legea Familiei, copilul instituționalizat Responsabilitatea medicală și actul de consimțământ informat] ... 37. Consultul interdisciplinar în pediatrie - reglementări legale și abordare practică/telemedicine, videoconferință etc ... 38. Infecțiile intraspitalicești/nozocomiale/asociate îngrijirilor în pediatrie ... Baremul activităților practice 1. Anamneza și examen clinic ... 2. Măsurători antropometrice și interpretarea acestora la vârste diferite ... 3. Puncții lombare ... 4. Examen otoscopic ... 5. Examenul fundului de ochi ... 6. Recoltări de sânge venos ... 7. Recoltare de sânge capilar și determinarea parametrilor echilibrului acido-bazic prin metoda Astrup ... 8. Înregistrări și interpretări EKG ... 9. Interpretarea următoarelor probe: – Rg toracică ... – Rg schelet ... – Rg abdominală ... – Urografie ... – Hemogramă ... – Medulogramă ... – Probe hepatice ... – Probe renale ... ... 10. Măsurătoarea tensiunii arteriale la diverse vârste ... 11. Pulsoximetrie la copil ... 12. Măsuri de asepsie, atisepsie la copil ... 13. Administrarea oxigenului pe mască facială sau canulă nazală ... 14. Administrarea medicației inhalatorii ... 15. Termometrizarea la copil în funcție de vârstă ... ... I.2. Pediatrie acuți în secții de terapie intensivă - 3 luni Tematica lecțiilor conferință 1. Curs BLS și PALS ... 2. Elemente de sedare procedurală (pentru CT, RMN, PL) ... 3. Perspectiva anestezistului asupra statusului epileptic - tratament, monitorizare ... 4. Monitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arterială, temperatură ... 5. Bilanțul hidric și metabolic/caloric; calculul perfuziilor endovenoase și stabilirea ritmurilor de administrare a PEV ... 6. Nutriție parenterală totală ... 7. Terapia durerii la copil ... 8. Transfuzia de sânge și derivate la copilul critic ... 9. Îngrijiri paleative la copilul în fază terminală ... 10. Elemente de etică și particularități pediatrice al procedurilor end-of-life ... 11. Suportul vital pediatric - introducere, menținere criterii de întrerupere ... Baremul activităților practice 1. Puncția osoasă ... 2. Puncția lombară ... 3. Intubația oro-traheală, nazo-traheală, masca laringiană, dispositive pentru menținerea patenței căii aeriene [pipa Guedel] ... 4. Ventilația cu balon și mască ... 5. Masajul cardiac ... 6. Cateterismul vezicii urinare ... 7. Montarea sondei naso-gastrice/tehnica de gavaj și tehnica de spalatură gastrică ... 8. Puncția venoasă ... 9. Monitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arterială, temperature ... 10. Defibrilarea manuală și AED ... ... I.3. Stagiul de neonatologie - 2 luni Tematica lecțiilor conferință 1. Nou-născutul la termen, prematur și dismatur: particularități morfologice și funcționale, incidente fiziologice, îngrijirea în maternitate, alimentație, aprecierea vârstei gestaționale ... 2. Anamneză și examen clinic al nou-născutului, semiologie neonatală ... 3. Reanimarea neonatală ... 4. Patologie perinatală: meningite, traumatism, infecții congenitale, Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală, hidrocefalia, hemoragii intracraniene ... 5. Malformații SNC ... 6. Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-născutului ... 7. Sindromul de detresă respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatală ... 8. Icterele nou-născutului: icterul neonatal "fiziologic", izoimunizare Rh materno-fetală, incompatibilitate ABO, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubina conjugată ... 9. Terapia hidroelectrolitică neonatală ... Baremul activităților practice 1. Oxigenoterapia ... 2. Anamneza și examenul clinic ... 3. Nutriție enterală, parenterală ... 4. Interpretări ale unor investigații de laborator: gaze sanguine, explorări bacteriologice, radiologice, EKG ... ... I.4. Stagiul de boli infecțioase pediatrie - 2 luni Tematica lecțiilor conferință 1. Imunizări active și pasive ... 2. Afectarea neurologică în infecția HIV/SIDA ... 3. Afectarea neurologică în sepsis ... 4. Meningitele acute virale și bacteriene ... 5. Encefalitele bacteriene, virale ... 6. Tetanosul ... 7. Infecția cu virus varicelo-zosterian ... 8. Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice ... 9. Infecția cu virusuri gripale și paragripale ... 10. Manifestări neurologice în bolile eruptive: rubeola, rujeola, varicela, exantemul subit, scarlatina ... 11. Manifestări neurologice în infecțiile cu enterovirusuri (poliomielita, Cocksakie) ... 12. Infecțiile rickettsiene ... 13. Rabia ... Baremul activităților practice 1. Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase ... 2. Efectuarea puncției lombare la copilul cu diferite vârste ... 3. Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR ... 4. Tehnica recoltărilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator ... 5. Însușirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copil ... 6. Diagnosticul de laborator în bolile infecțioase la copil ... ... I.5. Stagiul de neurochirurgie pediatrică - 2 luni Tematica lecțiilor conferință 1. Semiologie neurochirurgicală ... 2. Malformații craniocerebrale ... 3. Malformații vertebromedulare ... 4. Malformații arteriovenoase craniocerebrale și vertebromedulare ... 5. Hidrocefalia. Craniostenozele ... 6. Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniană ... 7. Hematoame cerebrale ... 8. Parazitozele craniocerebrale ... 9. Traumatismele craniocerebrale și vertebromedulare ... 10. Compresiile rahidiene intrași extramedulare ... 11. Hemoragiile intracraniene ... 12. Indicațiile neurochirurgicale în epilepsie ... 13. Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase și nervilor periferici ... 14. Elemente de terapie intensivă în neurochirurgie ... Baremul activităților practice 1. Interpretări ale unor explorări de neurodiagnostic: – radiografii cu/fără contrast ... – tomografie computerizată ... – imagistică IRM, angio IRM ... – arteriografii carotidiene și vertebrale ... ... 2. Asistarea la intervenții neurochirurgicale: – drenajul ventriculoperitoneal și ventriculocardiac ... – intervenții pentru craniostenoze ... – cura meningoencefalocelului și a meningomielocelului ... – ablația unei tumori cerebrale ... – intervenții pentru malformații vasculare cerebrale ... ... 3. Stabilirea planului de terapie intensivă la bolnavii "neurochirurgicali" (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.) ... 4. Examinarea bolnavilor cu afecțiuni neurochirurgicale, întocmirea foilor de observație, îngrijiri curente ... ... I.6. Stagiul de psihiatrie pediatrică - 2 luni Tematica lecțiilor conferință 1. Simptome și sindroame psihice ... 2. Clasificarea deficiențelor, incapacităților și dizabilităților; clasificarea tulburărilor psihice ... 3. Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale. ... 4. ADHD ... 5. Anxietatea și tulburările anxioase ... 6. Tulburările afective ... 7. Fobia și tulburările fobice ... 8. Obsesiile, compulsiile și tulburările obsesiv-compulsive ... 9. Tulburările psihice ale comportamentului alimentar ... 10. Tulburarea de conversiune ... 11. Tulburări de conduită și personalitate ... 12. Întârzierile mintale ... 13. Schizofrenia și tulburările schizotipale ... 14. Tulburările vorbirii și limbajului. Tulburări de învățare ... 15. Metode și tehnici de investigație psihologică ... 16. Metode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupaționale, educaționale și psihopedagogice, consilirea familiei ... Baremul activităților practice 1. Examenul psihiatric și întocmirea foii de observație ... 2. Prezentări de cazuri ... 3. Aprecierea dezvoltării motorii și psihice ... 4. Evaluări ale familiei și consilieri ale familiei ... 5. Cunoașterea baremului comisiei de expertiză medico-legală și a comisiei de evaluare a incapacității și de orientare școlară și profesională ... ... ... II. Neurologie adulți - 6 luni Tematica lecțiilor conferință 1. Anatomia și fiziologia sistemului nervos central ... 2. Anatomia și fiziologia sistemului nervos periferic ... 3. Anatomia și fiziologia sistemului nervos autonom ... 4. Anatomia și fiziologia organelor de simț ... 5. Sindroame corticale ... 6. Sindroame extrapiramidale ... 7. Sindroame talamice și hipotalamice ... 8. Sindroame de trunchi cerebral ... 9. Sindroame cerebeloase ... 10. Sindroame medulare ... 11. Sindromul vestibular ... 12. Sindromul de neuron motor central ... 13. Sindromul de neuron motor periferic ... 14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni ... 15. Sindroame senzitive ... 16. Lichidul cefalorahidian normal și patologic ... 17. Sindroamele vasculare cerebrale și cerebromeningee și diagnosticul lor topografic ... 18. Tumorile cerebrale și diagnosticul lor topografic ... 19. Scleroza multiplă ... Baremul activităților practice Întocmirea de foi de observație clinică și consemnarea evoluției: – pacienți cu sindroame vasculare cerebrale ... – sindroame de trunchi cerebral ... – sindroame ataxice ... – sindroame de neuron motor periferic ... – sindroame ale organelor de simț ... – sindroame extrapiramidale ... – alte afecțiuni ... – puncții lombare ... – puncții venoase și instituirea unei perfuzii ... – interpretarea examenului LCR ... – prezentare de cazuri ... ... III. Neurologie pediatrică - 3 ani, din care: III.1. EEG - 3 luni Tematica lecțiilor conferință 1. Introducere în EEG. ... 2. Electrozi EEG: descriere, montare/montaje. ... 3. Înregistrarea EEG standard. Etapele înregistrării: datele pacientului, procedura de înregistrare ... 4. Metode de stimulare: hiperventilație, SLI, sunet, somn, medicamente. ... 5. Artefacte EEG- depistare ... 6. Modalitatea de citire a EEG-ului - etape. Interpretarea EEG. Formularea unui buletin EEG. Definiții, glosar de termeni. ... 7. EEG normal: ritmurile cerebrale (alfa, beta, theta, delta). Activitatea bioelectrică spontană: – traseul de veghe al adultului ... – particularități la copil ... ... 8. Activitatea EEG la copil pe grupe de vârstă (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-10 ani, 11-16 ani) ... 9. Recunoașterea stadiilor de somn și a elementelor fiziologice de somn ... 10. EEG anormal – recunoașterea anomaliilor nespecifice ... – recunoașterea anomaliilor epileptiforme intercritice (vârful, unda ascuțită, polivârfuri, complexul vârf-undă classic, CVU lent, CVU rapid). ... – Recunoașterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente în epilepsia copilului (criza tonică, absența tipică, criza focală, criza mioclonică, spasme infantile, Sd. Lennox-Gastaut, Epilepsia generalizată idiopatică, Epilepsia parțială beningă). ... ... 11. Recunoașterea descărcărilor periodice în PESS; ... 12. Aspectul EEG în tumorile cerebrale ... 13. Aspectul EEG în encefalite ... 14. Efectul unor medicamente asupra EEG ... Baremul activităților practice 1. Montarea practică a electrozilor ... 2. Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilație ... 3. Recunoașterea artefactelor EEG ... 4. Interpretare de trasee EEG normale la adult și copil, pe grupe de vârstă ... 5. Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice intercritice ... 6. Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice în criza pentru: criza tonică, clonică, tonico-clonică generalizată, focală, mioclonică, spasmele infantile, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia generalizată idiopatică de adolescență, epilepsia parțială benignă ... 7. Recunoașterea descărcărilor periodice EEG ... 8. Recunoașterea modificărilor EEG în tumori cerebrale, encefalite ... ... III.2. Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâni Tematica lecțiilor conferință 1. Anatomia și fiziologia sistemului nervos la copil - particularități ... 2. Dezvoltarea neuropsihomotorie: – dezvoltarea ontogenetică normală a sistemului nervos central ... – copilul la 3 luni, 6 luni, 12 luni, antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent ... ... 3. Particularități ale semiologiei neurologice pediatrice ... 4. Examenul neurologic pentru: – nou-născutul la termen ... – nou-născutul prematur ... – sugar ... – copil mic și mare ... ... 5. Patologie prenatală ce determină afectare neurologică ... 6. Patologie neurologică perinatală ... 7. Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor genetice - sindrom Down și alte trisomii; sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomală, demonstrate sau suspectate - sindrom Prader-Willi, sindrom Angelman, sindrom Miller-Dieker, sindrom Di George, sindrom Williams; alte sindroame dismorfice cu implicare neurologică - sindrom Cornelia de Lange, sindrom Rubinstein-Taybi, sindrom Sotos, sindrom Lemli-Opitz; sindroame cauzate de anomalii cu transmitere X-linkata - sindrom X fragil, alte sindroame cu transmitere legată de cromozomul X cu retard mental ... 8. Malformații ale sistemului nervos central: – disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel) ... – disrafii spinale (spina bifida ocultă, spina bifida chistică, mielocel, meningomielocel) ... – alte anomalii (siringomielie, siringobulbie) ... – tulburări de dezvoltare corticală: tulburări de proliferare și diferențiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie); tulburări de migrare neuronală (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie); tulburări de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticală) ... – anomalii de linie mediană (agenezia de corp calos nonsindromică și sindromică, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absența septului pelucid, displazia septo-optică) ... – malformații ale cerebelului și structurilor fosei posterioare (sindrom Dandy-Walker, Arnold Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului) ... – chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos ... ... 9. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale: – craniostenoze nonsindromice și sindromice ... – impresiunea bazilară ... – foramen magnum îngustat ... – dislocația atlantoaxială ... ... 10. Hidrocefalia ... 11. Sindroame neurocutanate: – scleroza tuberoasă Bourneville ... – neurofibromatoza ... – sindrom Sturge-Weber ... – ataxia-teleangiectazia ... – alte sindroame neurocutanate ... ... 12. Paralizia cerebrală: forma spastică - unilaterală/bilaterală; forma diskinetică; forma ataxică; forma mixtă ... 13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central 13.1. Boli metabolice a. afectări ale organitelor subcelulare – boli lizozomale ● sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b. Farber, leucodistrofia metacromatică, b. Austin, b. Krabbe) ● mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. Morquio, b. Maroteaux-Lamy, b. Sly) ... – mucolipidoze ● sialidoza I ● mucolipidoza IV ... – tulburări ale metabolismului glicoproteinelor - manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza ... – boli peroxizomiale - s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatală, b. Refsum, adrenoleucodistrofia X-linkata ... ... b. afectări ale principalelor linii metabolice – tulburări ale metabolismului aminoacizilor și acizilor organici - fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de arțar, aciduria metilmalonică, aciduria propionică, aciduria izovalerică, aciduria glutarică (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartică), homocistinuria, deficiența de sulfitoxidază ... – tulburări ale metabolismului carbohidraților - boala prin deficit al transportorului de glucoză ... – tulburări ale metabolismului neurotransmițătorilor - hiperfenilalaninemia malignă, hiperglicinemia nonketotică, tulburări ale metabolismului GABA ... – tulburări ale ciclului ureei - hiperamoniemia ... – tulburări ale metabolismului vitaminelor - biotina (deficiența de multicarboxilază), vit B12, folat ... – boli mitocondriale - s. Kearns, b. MELAS, MERRF, b. Leigh, b. Alpers ... – deficite ale metabolizării colesterolului intracelular - b. Wolman ... – tulburări ale metabolismului cuprului - b. Wilson, b. Menkes ... – tulburări ale metabolismului purinelor - s. Lesch-Nyhan ... – porfirii ... – tulburări ale metabolismului acizilor biliari - xantomatoză cerebrotendinoasă ... ... ... 13.2. Boli heredodegenerative – leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite încă) - leucodistrofia sudanofilică (b. Pelizaeus - Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander ... – boli cu afectare predominentă a substanței cenușii - ceroidlipofuscinoze ... – boli cu afectare difuză a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonală difuză ... – boli cu afectare predominentă a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, boli neurodegenerative cu acumulare intracerebrală de fier, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul și alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali ... – s. Gilles de la Tourette ... – tremorul esențial ... – epilepsiile miocloniceprogresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiana ereditară ... – boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral și măduvei spinării (degenerescente spinocerebeloase) - ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu-Sjogren, paraplegia spastică familială ... – s. Rett ... ... ... 14. Boli infecțioase – meningite, encefalite acute, subacute și cronice ... – abcesul cerebral și rahidian ... – infecția HIV ... – infecții micotice și parazitare ale sistemului nervos central ... – toxiinfecțiile sistemului nervos: tetanosul, botulismul ... ... 15. Boli inflamatorii parainfecțioase și de origine imunologică – encefalomielita diseminată acută ... – coreea acută Sydenham, lupusul eritematos diseminat și alte vasculite, poliarterita nodoasă, b. Kawasaki, b. Cogan, s. hemolitic uremic ... – boli demielinizante: scleroza multiplă, neuromielita optică Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optică, mielitele acute transverse ... – ataxia cerebeloasă acută și subacută (s. opsoclonus-mioclonus) ... – complicațiile neurologice ale imunizării ... ... 15. Afectări neurologice datorate agenților fizici și chimici – traumatismele craniocerebrale și complicațiile lor ... – traumatismele vertebromedulare ... – afectări neurologice datorate înecului, intoxicației cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutării, șocului termic ... – intoxicațiile ... ... 16. Boli neuromusculare – bolile de corn anterior medular - atrofii musculare spinale (tip 1 - Werdnig-Hoffman, tip 2, tip 3 - Kugelberg-Welander, alte forme de atrofii musculare spinale) ... – boli ale nervilor periferici ● neuropatii ereditare senzitivo-motoriii (I - Charcot - Marie-Tooth, II, III, IV) ● neuropatii senzitive și autonome ereditare (acropatia ulceromutilantă, neuropatia senzitivă congenitală, s. Ridley - Day, insensibilitatea congenitală la durere și anhidroza) ● neuropatii dobândite acute și cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepra, neuropatii endogene și exogene toxice) ● afecțiuni ale nervilor periferici și cranieni - inflamatorii, traumatice, congenitale ... – boli musculare primare ● distrofii musculare progresive și congenitale ● agenezii și hipertrofii musculare congenitale ● miopatii congenitale ● sindroame miotonice (distrofia miotonică și canalopatiile) ● miopatii metabolice ● miopatii inflamatorii ● miopatii asociate cu boli sistemice și tulburări endocrine ● artrogripoza multiplex congenitală ... – boli ale joncțiunii neuromusculare (miastenia și sindroamele miasteniforme) ... ... 18. Manifestări neurologice în boli sistemice ... 19. Tumori ale sistemului nervos central - cerebrale și medulare ... 20. Cefaleea și sindroamele cefalalgice ... 21. Epilepsia, statusul epileptic și convulsiile ocazionale ... 22. Manifestări paroxistice neepileptice ... 23. Boli cerebrovasculare – malformații vasculare ale sistemului nervos: malformații arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene ... – boli arteriale ocluzive cerebrale și ale sistemului venos ... – encefalopatia hipertensivă ... ... 24. Encefalopatii acute - coma, alte stări cu alterare a conștienței, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniană ... 25. Hipertensiunea intracraniană benignă ... Baremul activităților practice 1. Anamneza și examenul clinic la copiii cu boli neurologice ... 2. Întocmirea foii de observație ... 3. Examenul fundului de ochi ... 4. Electroencefalograma - interpretare ... 5. Potențiale evocate - interpretare ... 6. Electromiograma - interpretare ... 7. Examenul vitezelor de conducere nervoasă - interpretare ... 8. Puncții lombare ... 9. Radiografii craniene - interpretare ... 10. Radiografii coloană vertebrală - interpretare ... 11. Tomografie computerizată cerebrală - interpretare ... 12. Imagerie prin MRI a sistemului nervos central - interpretare ... 13. Echografie transfontanelară - interpretare ... 14. Angiografia sistemului arterial cervicocerebral - interpretare ... 15. Examenul microscopic și biochimic al LCR efectuat în urgență ... 16. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic ... 17. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene ... 18. Stabilirea și efectuarea schemei de diagnostic și terapie intensivă la copilul comatos ... 19. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a crizei miastenice/colinergice la copil ... 20. Participarea la ședințe de tratament recuperator în bolile neurologice la copil ... ... III.3. Etica medicală - 2 săptămâni - după curriculă elaborate la catedra de bioetică Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate; rezidenții vor rămâne în clinica de neurologie pediatrică/neurologie adulți și vor însoți pacienții la investigațiile/tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile de mai jos; a. Neuroimagistică ... b. Echogarfie transfontanelară ... c. Studii electrofiziologice, altele decât EEG; EMG, VCN, Potențiale evocate ... d. Neurogenetică ... e. Noțiuni de recuperare - reabilitare pediatrică ... Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică. a. euroimagistica este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie de adulți Tematica Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte: 1. Semiologie imagistică, urmărirea imagistică a procesului de mielinizare ... 2. Aspecte imagistice ale malformațiilor craniocerebrale congenitale ... 3. Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative și ale anomaliilor de mielinizare ... 4. Aspecte imagistice ale infecțiilor SNC ... 5. Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale ... 5. Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale ... 6. Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale ... 7. Explorarea imagistică a epilepsiei copilului și a bolilor cerebrovasculare pediatrice ... 8. Aspecte imagistice în patologia pediatrică a orbitei și a osului temporal ... 9. Explorarea imagistică a patologiei spinale de la vârsta copilăriei ... Baremul activităților practice 1. Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale și spinale în patologia neurologică pediatrică ... 2. Prezentări de cazuri - patologie malformativă, metabolică, degenerativă și de mielinizare ... 3. Prezentări de cazuri - patologie tumorală craniocerebrală pediatrică ... 4. Prezentări de cazuri - traumatisme craniocerebrale, patologie vasculară ... 5. Prezentări de cazuri - patologie spinală ... ... b. Ecografie transfontanelară este inclusă în cadrul stagiilor de pediatrie și neurologie pediatrică. Tematica Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte: 1. Noțiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietăți fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor în țesuturi. Sursele posibile de eroare în examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra țesuturilor. Tipuri de transductori utilizați în examinarea craniană la sugari ... 2. Elementele de ecoanatomie normală cerebrală la nou-născuți și sugari. Reperele anatomice principale utilizate în ETF ... 3. Principalele secțiuni utilizate în ETF. Indicațiile ETF. ETF - tehnica examinării și pregătirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-născut și sugar - indicații. Limitele și dezavantajele ETF în diagnosticul afecțiunilor intracraniene la nou-născut și sugar ... 4. Diagnosticul ETF în hidrocefaliile sugarului ... 5. Diagnosticul ETF în anomaliile congenitale intracerebrale la nou-născut și sugar ... 6. Diagnosticul ETF în hemoragiile intrași periventriculare la nou-născut și sugar ... 7. Diagnosticul ETF în hemoragiile subdurale la nou-născut și sugar. ... 8. Diagnosticul ETF în hemoragiile parenchimatoase la nou-născut și sugar ... Baremul activităților practice 1. Principiile generale de interpretare a ETF la nou-născut și sugar ... 2. Demonstrații practice de ETF la nou-născut și sugar ... 3. Prezentări de cazuri - hidrocefaliile la nou-născut și sugar ... 4. Prezentări de cazuri - malformațiile cerebrale la nou-născut și sugar ... 5. Prezentări de cazuri - hemoragiile cerebrale la nou-născut și sugar ... ... c. Studii electrofiziologice altele decât EEG: EMG, VCN, potențiale evocate (în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie adulți) Tematica lecțiilor conferință 1. Introducere în electromiografie și electroneurografie. Principii, tehnici. Valoarea examenului electrodiagnostic ... 2. Studii de conducere nervoasă. Viteze de conducere motorii și senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) și inferioare (femural, sciatic, sural) ... 3. Alte tehnici de conducere nervoasă (unda F, reflex H), Blink reflex. Stimularea repetitivă ... 4. Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculară spontană ... 5. Analiza potențialului de unitate motorie și a patternului de interferență ... 6. Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice ... 7. Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii ... 8. Patologia de mușchi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placă neuromusculară: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert ... 9. Potențiale evocate: principii, tehnici. Potențiale evocate vizuale ... 10. Potențiale evocate auditive, somatosenzitive și motorii ... Baremul activităților practice 1. Interpretarea traseului EMG ... 2. Interpretarea studiilor de conducere nervoasă ... 3. Interpretarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice ... 4. Interpretarea potențialelor evocate ... ... d. Neurogenetică (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică) Tematica lecțiilor conferință 1. Introducere în neurogenetică ... 2. Metode de investigație genetică-citogenetice și de genetică moleculară ... 3. Encefalopatii cu aberații cromozomiale ... 4. Genetica în epilepsie ... 5. Genetica în boli metabolice ... 6. Genetica în boli neuromusculare ... 7. Genetica în boli neurocutanate ... Baremul activităților practice 1. Recunoașterea clinică a principalelor boli neuropediatrice genetice ... 2. Întocmirea arborelui genealogic ... ... e. Noțiuni de recuperare - reabilitarea pediatrică este inclusă ca submodul în cadrul modulului de Neurologie pediatrică Tematica lecțiilor conferință 1. Recuperarea funcțională - definiție, argumentarea termenului. Readaptarea, recuperarea socială. Handicapul - clasificare internațională. Boala, deficiență incapacitate, handicap. Clasificarea etiologică a handicapului. Mijloacele readaptării. Cadrul organizatoric al recuperării funcționale. ... 2. Dezvoltarea neuromotorie a sugarului și copilului ... 3. Aprecierea motricității spontane, dirijate și provocate în cadrul bilanțului dezvoltării neuromotorii a sugarului ... 4. Recuperarea funcțională a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiază de această recuperare, principiile refacerii forței musculare, evaluarea valorii musculare, contracția izometrică ... 5. Tratamentul kinetic în paraliziile cerebrale: – Metode ... – Indicații ... ... 6. Decontracurarea - indicații, modalități – electroterapia ... – infiltrațiile cu toxina botulinică ... – alte metode ... ... 7. Diagnosticul precoce al paraliziei cerebrale ... 8. Evaluarea funcțională în paralizia cerebrală ... 9. Terapia ocupațională (ergoterapia). Evaluare ... 10. Balneoterapia în patologia neurologică a copilului ... 11. Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice ... 12. Tratamentul de recuperare în afecțiunile neuromusculare ale copilului ... 13. Readaptarea socială: educația în familie, învățământul normal și special, profesionalizarea în scoli speciale, sportul adaptat, protecția socială ... Baremul activităților practice 1. Aprecierea motricității provocate la copilul 0-1 an ... 2. Stabilirea unui program de recuperare funcțională la copii cu handicap neuromotor periferic ... 3. Stabilirea unui program de tratament copii cu paralizie cerebrală ... 4. Stabilirea unui program de tratament în afecțiunile neuromusculare ale copilului ... 5. Stabilirea unui program de terapie ocupațională în sindroamele ataxice ... ... Pentru fiecare modul/submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv. ... ...

Anexa 1 Graficul pregătirii în rezidențiatul de: NEUROLOGIE PEDIATRICĂ 5 ANI Anul Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Modul III.2 I.1 I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 II III.1 III.2 III.2 IV III.2 Submodul a, b, c, d, e b, d b, d a, b - a - - a, c - a, b, c, d, e a, b, c, d, e - a, b, c, d, e Durata 6 luni 6 luni 1 lună 3 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni 6 luni 3 luni 3 luni 11 luni 2 săptămâni 2 saptămâni 1 an Se repartizează 1 stagiu 7 luni Se repartizează 1 stagiu 14 luni 2 săptămâni I. Specialități pediatrice - 18 luni: I.1. Pediatrie generală - 7 luni ... I.2. ATI pediatric - 3 luni ... I.3. Neonatologie - 2 luni ... I.4. Boli infecțioase pediatrie - 2 luni ... I.5. Neurochirurgie pediatrică - 2 luni ... I.6. Psihiatrie pediatrică - 2 luni ... ... II. Neurologie adulți - 6 luni ... III. Neurologie pediatrică - 3 ani, din care: III.1. EEG - 3 luni ... III.2. Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâni ... ... IV. Etica medicală - 2 săptămâni ... Submodule: a. Neuroimagistică (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică) ... b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică) ... c. Investigații neurofiziologice altele decât EEG; EMG, VCN, potențiale evocate (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurologie pediatrică) ... d. Neurogenetică (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică) ... e. Noțiuni de recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică) ... N.B. ORDINEA EFECTUĂRII STAGIILOR ESTE OBLIGATORIE ... D. Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatrică Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator. Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Coordonatorul stabilește destinația fiecărui rezident. Rezidentul este obligat să își organizeze un dosar prin care să dovedească stagiile parcurse și aptitudinile dobândite în cursul rezidențiatului. Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secției de neurologie pediatrică. Toate activitățile practice cuprinse în baremul minimal de activități practice trebuie parcurse sub supravegerea îndrumătorului. În atribuțiile rezidentului sunt cuprinse și gărzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegerea îndrumătorului. Nu intră în atribuțiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicații către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav). Activități practice și lecturi - 200 ore/an cursuri, lecții, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentări în fața colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentări de cazuri etc. Caietul rezidentului Fiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităților practice și teoretice desfășurate de acesta. Trebuie să existe dovada efectuării tuturor activităților practice planificate în curriculum. Acest caiet/dosar trebuie luat în considerare în procesul de evaluare periodică și finală a rezidentului. În timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel putin 1 sau 2 proiecte de cercetare. ... E. Centre formatoare, coordonatori/îndrumători Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unităților formatoare, a coordonatorilor, îndrumătorilor și medicilor cu competență eligibili va fi actualizată în mod regulat ( Anexa 2 .). Rezidenții vor fi repartizați în centrele de pregătire considerate eligibile de către CPPMFPS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrică ( Anexa 1 ) . E.1. Centrele formatoare*) *) Centrul formator trebuie acreditat de către Comisia de acreditare. a. Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilități clinice și didactice în care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrică). ... b. Toți îndrumătorii centrului sunt medici specialiști sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea punctul E.2 .). Centrele formatoare au cel puțin 2 îndrumători acreditați în afară de coordonator ... c. Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenți de Neurologie Pediatrică. Acesta este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică având cea mai înaltă funcție didactică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici și Unități formatoare pentru desfășurarea tuturor modulelor rezidențiatului. ... ... E.2. Unitățile formatoare "satelit" Sunt Secții Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregătire în care pot fi efectuate stagiile din curiculumul de Neurologie Pediatrică cu excepția celor 3 ani de Neurologie Pediatrică (care se vor realiza obligatoriu în centrul coordonator). ... E.3. Coordonatori/îndrumători Coordonator - este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică având cea mai înaltă funcție didactică din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare. Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Îndrumător poate fi: – orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică și Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcționează într-un centru acreditat; ... – orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică. ... Îndrumătorii supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Îndrumătorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare. Medic cu competență poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent dacă este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competență (certificat de studii complementare) în unul din domeniile modulelor/submodulelor din curiculum. Colaborarea cu aceștia este hotărâtă de către coordonator. Coordonatorul trebuie să obțină aprobarea scrisă a conducerii spitalului pentru desfășurarea modulului/submodulului respectiv în acea unitate medicală, cu desemnarea expresă a medicului formator. Raportul număr rezidenți/număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1. Comisia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor și îndrumătorilor este stabilită de Comisia de Neurologie, Neurologie Pediatrică a MSF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus. ... ... F. Examinări Evaluarea rezidenților în timpul pregătirii Cunoștințele teoretice trebuie evaluate la sfârșitul fiecărui modul. Se vor avea în vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie să aibă un feed-back în ceea ce privește propria evaluare pentru a depista ariile ce necesită îmbunătățiri. Considerăm ca evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenților. Evaluarea finală Rezidenții trebuie să susțină un examen final ce cuprinde o probă teoretică scrisă, 2 cazuri practice și o probă paraclinică. Comisia de examen va lua în calcul și activitatea rezidentului demonstrată în caietul rezidentului. ... Anexa nr. 2- Centre formatoare, formatori va fi elaborată și comunicată ulterior, precum și Bibliografia de rezidențiat, acestea trebuind să fie actualizate anual. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE

Definiție: Pneumologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator, prin mijloace nechirurgicale. Curriculum de pneumologie propus, reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul HERMES 2008 ("European Curriculum Recommendations for Training în Adult Respiratory Medicine") http://hermes.ersnet.org/uploads/Document/ee/WEB_CHEMIN_4258_1237469227.pdf 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT 1.1. DURATA PROGRAMULUI: 5 ANI Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu, în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. ... 1.2. RESPONSABILI DE PROGRAM: 1.2.1. Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor. ... 1.2.2. Coordonator de stagiu: medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului. ... ... 1.3. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT Anul 1 Pneumologie generală 6 luni Medicină internă 6 luni Anul 2 Cardiologie 3 luni Boli infecțioase 3 luni Alergologie și Imunologie Clinică 2 luni Oncologie generală 1 lună Imagistică toracică 3 luni Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. Anii 3-4 Pneumologie generală; în cursul stagiului de pneumologie generală vor fi efectuate modulele: - Bioetică - Medicină bazată pe dovezi și Cercetare clinică 12 luni Explorări funcționale respiratorii speciale 3 luni Endoscopie bronșică 3 luni Terapie intensivă generală 3 luni Terapie acută respiratorie 2 luni Chirurgie toracică 1 lună Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. Anul 5 Pneumologie generală 6 luni Dispensar pneumologie-TB 3 luni Pneumologie generală sau Stagiu opțional: Somnologie/Reabilitare respiratorie 3 luni Este recomandabilă efectuarea de stagii opționale (care permit aprofundarea unor domenii): reabilitare respiratorie sau somnologie. Alternativ pot fi efectuate doar stagii de pneumologie generală. Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. ... 1.4. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR Programul de învățământ se va desfășura conform: ● Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu ( Anexa 1 ), ● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de pneumologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de pneumologie, ● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu, ● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat. ... 1.5. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face: ● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Medicină internă, Cardiologie, Terapie intensivă, Explorări funcționale respiratorii speciale etc.), și la fiecare 6 luni pentru stagiul de pneumologie generală, precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi: – examen scris și/sau oral, nota minimă: 7 ... – certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului ... ● Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat. ... ...

Anexa C ONȚINUTUL STAGIILOR (Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiat în specialitatea pneumologie și haremurile corespunzătoare fiecărui stagiu) A. STAGII DE MEDICINĂ INTERNĂ ȘI SPECIALITĂȚI MEDICALE 1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ (obligatoriu, 6 luni) 1.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Glomerulonefrite acute și cronice ... 2. Pielonefrite acute și cronice ... 3. Insuficiența renală acută ... 4. Insuficiența renală cronică ... 5. Ulcerul gastro-duodenal ... 6. Gastritele ... 7. Cancerul gastric ... 8. Diagnosticul sindroamele diareice cronice ... 9. Cancerul colonic ... 10. Pancreatitele ... 11. Cancerul pancreatic ... 12. Diagnosticul icterelor ... 13. Hepatopatii medicamentoase și toxice ... 14. Hepatitele cronice ... 15. Ciroza hepatică ... 16. Litiaza biliară ... 17. Diagnosticul anemiilor ... 18. Sindromul leucopenic ... 19. Leucoza mieloidă cronică ... 20. Leucozele acute ... 21. Sindromul limfo-proliferativ ... 22. Diagnosticul sindroamelor hemoragice ... 23. Diabetul zaharat ... 24. Colagenozele și spondilita anchilopoetică ... 25. Vasculitele sistemice ... ... 1.2. Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Medicină Internă cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 100 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite afecțiuni de preferință boli renale, digestive și sistemice. 1. Paracenteze (E/I): 10 ... 2. Endoscopie digestivă superioară (A/I): 10 ... 3. Colonoscopie (A/I): 10 ... 4. Ecografie abdominală (A/I): 50 ... 5. Hemoleucograme (I): 100 ... 6. Coagulograme (I): 50 ... 7. Teste funcționale renale și sumar de urină (I): 100 ... 8. Teste funcționale hepatice (I): 100 ... ... ... 2. STAGIUL DE CARDIOLOGIE (obligatoriu, 3 luni) 2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) 1. Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă ... 2. Valvulopatii ... 3. Cardiopatii congenitale ... 4. Tulburări de ritm și de conducere ... 5. Patologia miocardului: miocardite și cardiomiopatii ... 6. Pericardite ... 7. Endocardite infecțioase ... 8. Hipertensiunea arterială sistemică ... 9. Boala tromboembolică venoasă ... 10. Hipertensiunea pulmonară ... 11. Insuficiența cardiacă, șocul cardiogen ... 12. Moartea subită cardiacă ... 13. Tratamentul antiplachetar, antitrombotic, fibrinolitic ... ... 2.2. Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Cardiologie cu paturi, de preferință cu unitate de supraveghere și terapie acută coronariană. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 50 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite boli cardiovasculare. 1. Electrocardiogramă (E/I): 50 ... 2. Echocardiografie (A/I): 25 ... 3. Scintigrafie miocardică (I): 5 ... 4. Cateterism cardiac drept (A/I): 5 ... ... ... 3. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (obligatoriu, 3 luni) 3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) 1. Resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală ... 2. Monitorizarea hemodinamică ... 3. Șocul (cardiogenic, hemoragic, hipovolemic, septic) ... 4. Resuscitarea fluidică ... 5. Insuficiența respiratorie acută ... 6. Edemul pulmonarcardiogen ... 7. Sindromul de detresă respiratorie acută ... 8. Ventilația mecanică ... 9. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic ... 10. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice ... 11. Injuria acută a rinichiului; indicațiile și tehnicile terapiei de înlocuire renală ... 12. Hipertermia și hipotermia ... 13. Transfuzia de sânge și derivate; patologia transfuzională ... 14. Nutriția parenterală și enterală ... ... 3.2. Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Terapie Intensivă generală. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 20 pacienți. 1. Intubația oro-traheală (E): 10 (manechin), 3 (viu) ... 2. Ventilație mecanică (E/I): 10 ... 3. Echilibrul hidro-electrolitic (I): 40, (E - reechilibrare):10 ... 4. Echilibrul acido-bazic (I): 40, (E - reechilibrare):10 ... 5. Sondaj vezical (E): 20 ... 6. Cateter venos central (jugulară/subclavie): 10 ... 7. Cateter arterial (E): 5 ... 8. Sondaj nazo-gastric (E): 20 ... ... ... 4. STAGIUL DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (obligatoriu, 2 luni) 4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Aeroalergene; caracteristici ale alergenelor recombinante ... 2. Rinite și rinosinuzite alergice; polipoza nazală ... 3. Astmul alergic ... 4. Astmul cu hipersensibilizare la AINS ... 5. Anafilaxia ... 6. Reacții de hipersensibilitate la medicamente ... 7. Pneumonite de hipersensibilitate ... 8. Orientarea diagnostică în eozinofilie ... 9. Aspergiloza bronhopulmonară alergică ... 10. Teste cutanate prick și intradermice ca metode diagnostice în alergologie ... 11. Teste de provocare în vivo în alergologie ... 12. Determinarea IgE specifice ca metodă de diagnostic în alergologie ... 13. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene ... 14. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice ... ... 4.2 Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Alergologie și Imunologie Clinică cu paturi sau un cabinet de specialitate de ambulator. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 30 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) sau ambulatori, de preferat cu alergii respiratorii sau medicamentoase. 1. Teste cutanate prick (E): 10 ... 2. Teste cutanate intradermice (E): 10 ... 3. IgE specifice serice (I): 10 ... ... ... 5. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (obligatoriu, 3 luni) 5.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) 1. Diagnosticul stărilor febrile ... 2. Diagnosticul microbiologic în bolile infecțioase ... 3. Tratamentul antimicrobian (clase, spectru, efecte adverse, principii) ... 4. Pneumonii comunitare ... 5. Meningite ... 6. Septicemii ... 7. Diareea acută; infecția cu Clostridium difficile ... 8. Boala pneumococică invazivă ... 9. Infecții nosocomiale ... 10. Infecții la imunodeprimați ... 11. Infecția HIV ... 12. Principii de vaccinologie ... 13. Principii de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale ... ... 5.2. Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Boli infecțioase cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 50 de pacienți internați cu diferite boli, de preferință infecții pulmonare. 1. Puncție rahidiană (E/I): 10 ... 2. Hemoculturi (E/I): 25 ... 3. Frotiuri colorație Gram (E/I): 25 ... ... ... 6. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (obligatoriu, 1 lună) 6.1. Tematica lecțiilor conferință (10 ore) 1. Oncogeneza - principii generale ... 2. Etiopatogenia cancerului (fumatul, virusuri, iradiere, alte) ... 3. Principii de stadializare oncologică ... 4. Principii de radioterapie ... 5. Principii de terapie sistemică (citotoxică, biologică) ... 6. Efecte secundare ale terapiei sistemice (inclusiv management) ... 7. Principii de chirurgie oncologică ... 8. Principii de monitorizare în cancer ... 9. Abordul multidisciplinar în cancer ... 10. Îngrijiri paleative în oncologie ... 11. Cancerul pulmonar ... 12. Cancerul de sân ... 13. Cancerul de col uterin ... 14. Cancerul de prostată ... 15. Melanomul malign ... 16. Cancer cu punct de plecare neprecizat ... ... 6.2. Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Oncologie Medicală cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 20 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite cancere, de preferat toracice. 1. Administrarea unei cure de chimioterapie (E): 10 ... 2. Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei (E):10 ... ... ... ... B. STAGII DE SPECIALITATE 1. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE GENERALĂ (obligatoriu, durată minim 24 de luni dintre care primele 6 luni obligatoriu la începutul perioadei de rezidențiat, maxim 30 de luni în cazul în care nu vor fi efectuate stagii opționale) - reflectă normele europene stabilite prin curriculum HERMES 1.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore) - vor acoperi toate cele 5 dimensiuni descrise mai jos (care se intersectează în diferite puncte): A - structura și funcția aparatului respirator B - boli ale aparatului respirator C - simptome și semne respiratorii D - proceduri diagnostice folosite în pneumologie E - modalități terapeutice și de prevenție A. STRUCTURA ȘI FUNCȚIA APARATULUI RESPIRATOR A.1. Anatomie ... A.2. Dezvoltarea și îmbătrânirea aparatului respirator ... A.3. Fiziologie ... A.4. Fiziopatologie ... A.5. Microbiologie ... A.6. Genetică ... A.7. Farmacologie ... A.8. Morfopatologie ... A.9. Imunologie și mecanisme de apărare ... A.10. Biologie moleculară ... A.11. Biochimie ... ... B. BOLI ALE ALE APARATULUI RESPIRATOR B.1. BOLI ALE CĂILOR AERIENE B.1.1. Astmul ... B.1.2. Bronșita acută și cronică; infecții de tract respirator superior și inferior ... B.1.3. BPOC (Bronhopneumopatia cronică obstructivă) ... B.1.4. Bronșiectaziile ... B.1.5. Stenoza traheobronsice maligne și benigne ... B.1.6. Traheobronhomalacia, traheobronhomegalia, fistula eso-traheală; alte boli ale căilor aeriene superioare ... B.1.7. Disfuncția corzilor vocale ... B.1.8. Aspirația de corp străin ... B.1.9. Refluxul gastro-esofagian ... ... B.2. TUMORI TORACICE B.2.1. Cancerul pulmonar ... B.2.2. Tumori pulmonare metastatice ... B.2.3. Mezoteliomul malign ... B.2.4. Tumori pleurale metastatice și altele ... B.2.5. Tumori benigne intratoracice ... B.2.6. Tumori mediastinale ... B.2.7. Tumori ale peretelui toracic ... B.2.8. Sarcom ... B.2.9. Limfom ... ... B.3. INFECȚII RESPIRATORII NON-TUBERCULOASE B.3.1. Infecții de tract respirator superior ... B.3.2. Infecții de tract respirator inferior ... B.3.3. Pneumonia comunitară ... B.3.4. Pneumonia nosocomială ... B.3.5. Pneumonia la imunodeprimat ... B.3.6. Alte pneumonii ... B.3.7. Pleurezia parapneumonică și empiemul ... B.3.8. Abcesul pulmonar ... B.3.9. Micoze pulmonare ... B.3.10. Parazitoze pulmonare ... B.3.11. Viroze respiratorii epidemice ... ... B.4. TUBERCULOZA (TB) B.4.1. Tuberculoza pulmonară ... B.4.2. Tuberculoza extrapulmonară ... B.4.3. Tuberculoza la imunodeprimat ... B.4.4. Infecția tuberculoasă latentă ... B.4.5. Tratamentul tuberculozei în situații speciale (TB MDR/XDR, coinfecție TB-HIV etc.) ... B.4.6. Tratamentul chirurgical în tuberculoza pulmonară și extrapulmonară ... B.4.7. Monitorizarea tratamentului în TB sensibilă și TB chimiorezistentă MDR/XDR ... B.4.8. Prevenirea tuberculozei (măsuri de prevenire a transmiterii infecției TB, vaccinarea BCG, tratamentul preventiv la persoanele expuse la TB sensibilă și TB MDR/XDR) ... B.4.9. Organizarea Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei ... B.4.10. Circuitul informațional în cadrul programului și managementul cazului de tuberculoză ... B.4.11. Reglementări naționale și ale Organizației Mondiale a Sănătății în legătură cu tuberculoza ca boală infecto-contagioasă ... B.4.12. Micobacterioze non-tuberculoase ... ... B.5. BOLI VASCULARE PULMONARE B.5.1. Trombembolismul pulmonar ... B.5.2. Hipertensiunea pulmonară primară ... B.5.3. Hipertensiunea pulmonară secundară ... B.5.4. Vasculitele și hemoragia pulmonară difuză ... B.5.5. Malformațiile arterio-venoase pulmonare ... ... B.6. BOLI OCUPAȚIONALE ȘI DE MEDIU B.6.1. Astmul ocupațional ... B.6.2. Sindromul disfuncției reactive de căi aeriene (RADS) ... B.6.3. Pneumoconioza și boala legată de azbest ... B.6.4. Pneumonita de hipersensibilitate ... B.6.5. Boli determinate de inhalarea de praf și gaz toxic ... B.6.6. Boli legate de poluarea în spații închise ("indoor pollution") ... B.6.7. Boli legate de poluarea în spații deschise ("outdoor pollution") ... B.6.8. Boli/Patologia cauzată de consumul de tutun ... B.6.9. Boala legată de altitudine ... B.6.10. Boala legată de scufundări ... ... B.7. BOLI PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE B.7.1. Sarcoidoza ... B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonia criptogenică în organizare (COP), pneumonia interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonia interstițială descuamativă (DIP), pneumonia interstițială limfoidă (LIP) ... B.7.3. Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP) ... ... B.8. BOLI PULMONARE IATROGENE B.8.1. Boli induse de medicamente ... B.8.2. Complicații ale procedurilor invazive ... B.8.3. Boli determinate de radioterapie ... ... B.9. LEZIUNI ACUTE B.9.1. Injuria pulmonară inhalatorie ... B.9.2. Traumatism toracic ... ... B.10. INSUFICIENȚA RESPIRATORIE B.10.1. Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) ... B.10.2. Boli pulmonare obstructive ... B.10.3. Boli neuromusculare ... B.10.4. Boli de perete toracic ... B.10.5. Alte boli restrictive ... ... B.11. BOLI PLEURALE B.11.1. Pleurezia ... B.11.2. Chilotoraxul ... B.11.3. Hemotoraxul ... B.11.4. Fibrotoraxul ... B.11.5. Pneumotoraxul ... ... B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic ... B.12.2. Boli neuromusculare ... B.12.3. Paralizia de nervfrenic ... B.12.4. Hernia diafragmatică ... ... B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1. Mediastinita ... B.13.2. Fibroza mediastinală ... B.13.3. Pneumomediastinul ... ... B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE SAU EXTRAPULMONARE B.14.1. Colagenoze ... B.14.2. Boli cardiace ... B.14.3. Boli abdominale ... B.14.4. Boli hematologice ... B.14.5. Obezitatea ... B.14.6. Sindromul de hiperventilație ... ... B.15. ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTARE B.15.1. Fibroza chistică ... B.15.2. Dischinezia ciliară primară ... B.15.3. Deficiența de Alfa 1 antitripsină ... B.15.4. Malformții congnitale traheo-bronho-pulmonare ... ... B.16. SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIE B.16.1. Astmul ... B.16.2. Fibroza chistică ... B.16.3. Tuberculoza ... B.16.4. Sarcoidoza ... B.16.5. Boli pulmonare restrictive ... B.16.6. Boli respiratorii determinate de sarcină ... ... B.17. BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE) B.17.1. Boli ale căilor aeriene superioare ... B.17.2. Astmul ... B.17.3. Aspergiloza bronhopulmonară ... B.17.4. Anafilaxia ... ... B.18. BOLI EOZINOFILICE B.18.1. Bronșita eozinofilică non-astmatică ... B.18.2. Pneumonia eozinofilică acută și cronică ... B.18.3. Sindromul hipereozinofilic ... B.18.4. Sindromul Churg-Strauss ... ... B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn ... B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn ... B.19.3. Sindromul de obezitate-hipoventilație ... ... B.20. IMUNODEFICIENȚE B.20.1. Sindromul imunodeficienței congenitale ... B.20.2. Sindromul imunodeficienței dobândite ... B.20.3. Patologia legată de infecția HIV ... B.20.4. Boli induse de medicamente ... B.20.5. Boala grefă contra gazdă ... B.20.6. Imunodeficiența post transplant ... ... B.21. BOLI PULMONARE ORFANE B.21.1. Histiocitoza pulmonară cu celule Langerhans ... B.21.2. Limfangioleiomiomatoza (LAM) ... B.21.3. Proteinoza pulmonară alveolară ... B.21.4. Amiloidoza ... ... ... C.1. SIMPTOME ȘI SEMNE C.1.1. Dispneea ... C.1.2. Wheezing-ul ... C.1.3. Stridorul ... C.1.4. Disfonia ... C.1.5. Tusea ... C.1.6. Expectorație ... C.1.7. Durerea toracică ... C.1.8. Hemoptizia ... C.1.9. Sforăitul ... C.1.10. Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scăderea ponderală, edemele, nicturia, somnolența diurnă ... C.1.11. Semne anormale la inspecție, incluzând cianoza, "pattern" respirator anormal, hipocratismul digital, malformațiile de perete toracic, sindromul de venă cavă superioară și sindromul Horner ... C.1.12. Anomalii descoperite la palpare și percuție ... C.1.13. Anomalii descoperite la auscultație ... ... D.1. PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORII D.1.1. Volume pulmonare statice și dinamice - efectuare și interpretare ... D.1.2. Pletismografie - interpretare ... D.1.3. Difuziunea prin membrana alveolo-capilară ... D.1.4. Evaluarea gazelor sangvine și oximetria - efectuare și interpretare ... D.1.5. Testele de provocare bronșică - efectuare și interpretare ... D.1.6. Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie - efectuare și interpretare ... D.1.7. Evaluarea mecanicii respiratorii-interpretare ... D.1.8. Măsurarea complianței - interpretare ... D.1.9. Evaluarea mușchilor respiratori - interpretare ... D.1.10. Măsurarea ventilație/perfuzie - interpretare ... D.1.11. Măsurarea gradului de șunt - interpretare ... D.1.12. Studii de somn - efectuare și interpretare ... D.1.13. Măsurarea reglării ventilației - interpretare ... ... D.2. ALTE PROCEDURI D.2.1. Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie ... D.2.2. Analiza componentelor aerului expirat (NO, CO, condensat) ... D.2.3. Inducția sputei ... D.2.4. Analiza sputei induse ... D.2.5. Testarea cutanată tuberculinică ... D.2.6. Testare cutanată la alergene ... D.2.7. Ecografie pleurală ... D.2.8. Toracenteza ... D.2.9. Biopsia pleurală oarbă pe ac ... D.2.10. Pleuroscopia (toracoscopia medicală) ... D.2.11. Fibrobronhoscopia ... D.2.12. Biopsia pulmonară transbronșică ... D.2.13. Puncția transbronșică cu ac fin ... D.2.14. Ecografia endobronșică (EBUS) ... D.2.15. Lavajul bronhoalveolar ... D.2.16. Bronhografie ... D.2.17. Bronhoscopie rigidă ... D.2.18. Tehnici de bronhoscopie intervențională: bronhoscopie în fluorescență, brahiterapie, radioterapie endobronșică, laserterapie, crioterapie, terapie fotodinamică, protezare bronșică ... D.2.19. Puncția biopsietranscutanată ... D.2.13. Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie ... D.2.14. Radiografia pulmonară ... D.2.15. Radioscopia pulmonară ... ... D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE D.3.1. Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI) ... D.3.2. Tehnici de medicină nucleară (scintigrafie osoasă, pulmonară, PET) ... D.3.3. Electrocardiogramă ... D.3.4. Ecocardiografie ... D.3.5. Ecografie ... D.3.6. Histologie/citologie ... D.3.7. Testarea microbiologică ... ... E.1. MODALITĂȚI TERAPEUTICE ȘI MĂSURI DE PROFILAXIE E.1.1. Terapii medicamentoase sistemice/inhalate ... E.1.2. Chimioterapia ... E.1.3. Alte terapii sistemice antitumorale ... E.1.4. Imunoterapia incluzând de/hiposensibilizările ... E.1.5. Oxigenoterapia ... E.1.6. Suportul ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP) ... E.1.7. Resuscitarea cardiopulmonară ... E.1.8. Evaluarea pentru anestezie/chirurgie ... E.1.9. Drenaj pleural intercostal ... E.1.10. Pleurodeză ... E.1.11. Îngrijirea la domiciliu ... E.1.12. Îngrijirea paliativă ... E.1.14. Reabilitarea pulmonară ... E.1.13. Intervenții nutriționale ... E.1.14. Tratamentul dependenței de tutun ... E.1.15. Vaccinarea și controlul infecțiilor ... ... ... 1.2. Barem minimal de activități practice (include stagiile de explorări funcționale respiratorii speciale și endoscopie bronșică) Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Pneumologie cu paturi, din care cel puțin 12 luni într-o secție de pneumologie cu compartiment TB. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 25 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) pe lună de stagiu, cu diferite boli respiratorii. Din perioada stagiului de pneumologie generală o durată de minim 3 luni rezidentul trebuie repartizat într-o structură ambulatorie - dispensar de pneumologie-TB unde va fi implicat direct în îngrijirea a minim 60 de pacienți pe lună de stagiu. Rezidentul va fi repartizat în gărzi de pneumologie linia a 2-a din anul 3, și în gărzi linia 1-a din anul 4 (obligatoriu în anul 5). Repartiția în gărzi se face cu acordul coordonatorului de rezidențiat și în condițiile legii. Este obligatorie efectuarea a minim 30 de gărzi linia 2-a și 30 de gărzi linia 1-a pe perioada stagiului de pneumologie generală sau a stagiilor de specialitate (grupul B) efectuate în secții de pneumologie. 1. Spirometrie lentă și forțată (E/I): 200 ... 2. Pletismografie corporală (I): 50 ... 3. Transfer gazos prin membrană alveolocapilară (I): 50 ... 4. Gazometrie arterială (E/I): 50 ... 5. Test provocare bronșică (E/I): 50 ... 6. Test de mers 6 minute (E/I): 100 ... 7. Test cardiopulmonar la efort (spiroergometrie) (I): 20 ... 8. Poligrafie cardiorespiratorie (E/I): 20 ... 9. Testare cutanată la tuberculinică (E/I): 40 ... 10. Testare cutanată prick la alergene (E/I): 10 ... 11. Ecografie pleurală (E/I): 50 ... 12. Toracenteză/Biopsie pleurală oarbă pe ac (E): 50 ... 13. Fibrobronhoscopie diagnostică (E): 25 ... 14. Biopsie endobronșică/Lavaj bronhoalveolar/Biopsie pulmonară transbronșică/EBUS:10 ... 15. Inserție dren pleural (E): 20 ... 16. Radiografie toracică (I): 300 ... 17. Imagistică toracică (tomografie computerizată/rezonanță magnetică) (I): 100 ... 18. Anchetă epidemiologică a cazului de tuberculoză (E/I): 20 ... 19. Administrare tratament antituberculos sub directă observare (DOT) (E): 20 ... 20. Managementul efectelor adverse ale tratamentului antituberculos (E): 20 ... 21. Operare date în registrul de tuberculoză: declarare și înregistrare pacienți (A): 20 ... 22. Operare date în registrul de tuberculoză: evaluare pacienți (A): 20 ... ... 1.1. MODUL DE MEDICINĂ BAZATĂ PE DOVEZI ȘI CERCETARE CLINICĂ (obligatoriu) Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore) și a unor seminarii și lucru individual (20 ore) pe parcursul stagiului de pneumologie generală, în cadrul stagiului propriu-zis. 1.1.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore) 1. Introducere în medicina bazată pe dovezi ... 2. Formularea de întrebări clinice pertinente ... 3. Identificarea dovezilor din literatură ... 4. Evaluarea critică a dovezilor din literatură ... 5. Particularități pentru evaluarea studiilor privind diagnosticul și tratamentul ... 6. Design-ul unui studiu epidemiologic (observaționale, intervenționale); studiul clinic randomizat ... 7. Noțiuni fundamentale de statistică medicală (metode parametrice și non-parametrice, corelații, putere, eroare, intervale de încredere) ... 8. Noțiuni fundamentale de bună practică clinică (ICH-GCP) ... 9. Noțiuni fundamentale de finanțare a cercetării clinice ... 10. Conceperea și redactarea unui articol științific și a unei prezentări științifice ... ... 1.1.2. Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) 1. Evaluarea critică a unui studiu clinic din literatură (E): 5 ... 2. Elaborarea unui demers de medicină bazată pe dovezi (Critically appraised topic) (E): 1 ... 3. Efectuarea unei cercetări științifice și a unei prezentări științifice și/sau a unui articol științific (E):1 ... ... ... 1.2. MODULUL DE BIOETICĂ (obligatoriu) Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore) și a unor seminarii și lucru individual (20 ore) pe parcursul stagiului de pneumologie generală, după-amiază o dată pe săptămână în afara stagiului propriu-zis

TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică (2 ore) 1. Morala, etica, etica medicală - definiții, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definiția bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore) 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie, etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I (2 ore) 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II (2 ore) 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală (2 ore) 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții (2 ore) 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții (2 ore) 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane (2 ore) 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică (2 ore) 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani (2 ore) 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ...

TEMATICĂ SEMINARII (20 de ore) I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică (2 ore) ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (2 ore) 1. Jurământul lui Hippocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hippocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hippocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore) 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore) 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (2 ore) 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore) ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore) ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete (2 ore) ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore) ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete (2 ore) ... ... ... 2. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (obligatoriu, 3 luni) 2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) A. Fiziologia respirației A.1. Structura și funcția aparatului respirator ... A.2. Ventilația ... A.3. Difuzia ... A.4. Fluxul sanguin și metabolismul ... A.5. Raportul ventilație-perfuzie ... A.6. Transportul gazelor prin sânge ... A.7. Mecanica respirației ... A.8. Controlul ventilației ... A.9. Respirația în condiții de stress (efort, altitudine, scufundare) ... ... B. Teste funcționale respiratorii B.1. Teste de expir și inspir forțate (spirometrie) ... B.2. Rezistența căilor aeriene ... B.3. Volume pulmonare și elasticitatea pulmonară ... B.4. Teste ale mușchilor respiratori ... B.5. Schimburi gazoase pulmonare ... B.6. Difuziunea prin membrana alveolo-capilară ... B.7. Evaluarea dispneei ... B.8. Testarea la efort ... ... C. Explorarea funcțională respiratorie în diferite boli respiratorii sau înrudite ... ... 2.2. Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de explorări funcționale respiratorii care să permită în mod ideal accesul rezidentului la: spirometrie, măsurarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară, pletismografie corporală, testare cardiopulmonară la efort, provocare bronșică la metacolină/histamină. Pentru baremul minimal vezi 1-7 de la stagiul de pneumologie generală ... ... 3. STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (obligatoriu, 3 luni) 3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) 1. Istoricul bronhoscopiei ... 2. Controlul infecțiilor în sala de bronhoscopie ... 3. Anatomia arborelui reaheo-bronșic. Anomalii și variațiuni de diviziune ale căilor aeriene. ... 4. Anestezia locală în bronhoscopie ... 5. Sedarea și anestezia generală în bronhoscopie ... 6. Fibrobronhoscopia: indicații, contraindicații, tehnică, precauții, accidente și incidente ... 7. Bronhoscopia rigidă: indicații, contraindicații, tehnică, precauții, accidente și incidente ... 8. Metode de prelevare: biopsia bronșică, brosaj, aspirat bronșic, lavaj bronhoalveolar ... 9. Puncția biopsie ganglionară și pulmonară transbronșică; Ecografia endobronșică (EBUS) ... 10. Alte metode diagnostice ... ... 3.2. Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de endoscopie bronșică care să permită accesul rezidentului la: videobronhoscopie, biopsie endobronșică, lavaj bronhoalveolar, ecografie bronșică. Pentru baremul minimal de activități practice vezi 12-13 de la stagiul de pneumologie generală ... ... 4. STAGIUL DE IMAGISTICĂ TORACICĂ (obligatoriu, 3 luni) 4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) 1. Biologia radiațiilor, elemente de siguranță în radiologie ... 2. Metode diagnostice imagistice toracice ... 3. Anatomia radiologică toracică normală ... 4. Semiologie radiologică toracică ... 5. Mediastinul și hilurile pulmonare ... 6. Tromboembolismul pulmonar și alte boli vasculare pulmonare ... 7. Cancerul pulmonar primitiv și metastatic ... 8. Infecțiile pulmonare ... 9. Bolile pulmonare infiltrative difuze ... 10. Bolile căilor aeriene ... 11. Bolile pleurale, diafragmatice și de perete toracic ... ... 4.2. Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție de radiologie în care rezidentul are acces la radiologie clasică, tomografie computerizată spirală și de preferat rezonanță magnetică, scintigrafie și PET. 1. Interpretarea unei radiografii toracice (I): 160 (A):50 ... 2. Interpretarea unei tomografii computerizate toracice (A/I): 80 ... 3. Interpretarea unei tomografii computerizate abdominale/cerebrale (I): 20 ... 4. Interpretarea unei scintigrafii pulmonare/PET (I): 10 ... ... ... 5. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ (obligatoriu, 1 lună) 5.1. Tematica lecțiilor conferință (10 ore) 1. Tipuri de intervenții chirurgicale toracice și indicațiile lor ... 2. Toracoscopia diagnostică și terapeutică ... 3. Drenajul pleural și pleurodeza ... 4. Principii de chirurgie toracică oncologică ... 5. Îngrijirea perioperatorie în chirurgia toracică ... ... 5.2. Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de chirurgie toracică cu acces la toracoscopie diagnostică. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 pacienți cu intervenții chirurgicale toracice. 1. Instalarea unui dren pleural (E): 8 ... 2. Instalarea unui cateter pleural tunelat a demeure (A): 1 ... 3. Toracoscopie diagnostică și/sau terapeutică (A): 4 ... ... ... 6. STAGIUL DE TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (obligatoriu, 2 luni) 6.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Organizarea Unității de Supraveghere și Terapie Acută Respiratorie (USTAR) ... 2. Hemoptizia masivă ... 3. Insuficiența respiratorie acută și cronică ... 4. Principii de ventilație mecanică ... 5. Ventilația non-invazivă-echipamente, interfețe, moduri, setare ... 6. VNI în insuficiența respiratorie acută hipercapnică (exacerbare BPOC, obezitate hipoventilație, boli neuromusculare și de perete toracic, alte tipuri) ... 7. VNI în edemul pulmonar acut cardiogen și alte tipuri de insuficiență respiratorie hipoxemică ... 8. Monitorizarea VNI în insuficiența respiratorie acută ... 9. Sevrajul de ventilație mecanică (weaning) ... 10. VNI de lungă durată la domiciliu ... 11. Fibrobronhoscopia la pacientul cu insuficiență respiratorie acută, inclusiv sub VNI ... 12. Clearance al căilor aeriene și administrare de medicație inhalatorie sub VNI ... 13. Oxigenoterapia acută - principii, interfețe, indicații, tehnici ... 14. Oxigenoterapia cronică la domiciliu ... 15. Reabilitarea respiratorie în USTAR ... ... 6.2. Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de terapie acută respiratorie sau alternativ în secție/compartiment de terapie intensivă generală care permite accesul rezidentului în special la bolnavi cu insuficiență respiratorie și ventilație non-invazivă. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 15 de pacienți cu insuficiență respiratorie acută. 1. Instalarea și monitorizarea oxigenoterapiei acute (E): 20 (minim 10 cu IR hipercapnică) ... 2. Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipercapnică (E): 10 ... 3. Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipoxemică (E): 5 ... 4. Administrarea de medicație inhalatorie sub VNI (E): 10 ... 5. Fibrobronhoscopie sub VNI (E): 5 ... ... ... 7. STAGIUL DE SOMNOLOGIE (opțional, 3 luni) 7.1. Tematica lecțiilor conferința (50 ore) 1. Fiziologia somnului normal. Ritmul circadian și homeostazia somnului. ... 2. Respirația în timpul somnului ... 3. Tehnici de explorare a somnului și vigilenței ... 4. Insomnia ... 5. Tulburări ale ritmului circadian ... 6. Sindromul de apnee-hipopnee obstructivă în somn (SAHOS) ... 7. Tulburările respirației în somn în BPOC, obezitate, boli neuromusculare, insuficiența cardiacă, etc. ... 8. Sindromul picioarelor neliniștite și mișcările periodice în somn ... 9. Hipersomnii ... 10. Parasomnii ... 11. Organizarea unui laborator de somn ... ... 7.2. Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de somnologie. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 30 de pacienți cu tulburări de somn din care minim 10 cu tulburări respiratorii legate de somn (majoritatea pacienților fiind ambulatori sau cu internare de zi). 1. Polisomnografie asistată în laborator (E/I): 10 ... 2. Poligrafie cardiorespiratorie (E/I): 20 ... 3. Test de latență multiplă a somnului (E/I): 5 ... 4. Test de menținere a vigilenței (E/I): 5 ... 5. Actimetrie (E/I): 20 ... 6. Titrare presiune pozitivă continuă sub polisomnografie în laborator (E/I): 5 ... 7. Titrare APAP (E/I): 10 ... ... ... 8. STAGIUL DE REABILITARE PULMONARĂ (opțional, 3 luni) 8.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) 1. Definiția și istoricul reabilitării pulmonare ... 2. Evaluarea și selecția pacienților cu boli respiratorii cronice pentru reabilitare pulmonară ... 3. Evaluarea și managementul dispneei ... 4. Educația pacientului și a familiei ... 5. Evaluarea capacității de efort ... 6. Antrenamentul fizic (inclusiv al mușchilor inspiratori) ... 7. Fizioterapia ... 8. Evaluarea nutrițională și suportul nutrițional ... 9. Oxigenoterapia și ventilația non-invazivă în cursul reabilitării pulmonare ... 10. Terapia comportamentală ... 11. Diagnosticul și tratamentul dependenței de tutun ... 12. Reabilitarea pulmonară în alte boli respiratorii cronice ... 13. Reabilitarea pulmonară în chirurgia toracică ... 14. Reabilitarea pulmonară în terapia acută respiratorie și în terapie intensivă ... 15. Reabilitarea pulmonară în transplantul pulmonar ... 16. Călătoria la pacientul cu boli respiratorii cronice severe ... 17. Organizarea unui serviciu de reabilitare pulmonară ... ... 8.2. Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de reabilitare pulmonară. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 de pacienți pentru reabilitare pulmonară din care minim 8 cu BPOC și minim 50 de ședințe de antrenament fizic. ... ... 9. STAGIUL DE DISPENSAR PNEUMOLOGIE -TB (obligatoriu, 3 luni) 9.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) 1. Structura organizatorică a Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT) ... 2. Rolul dispensarului de pneumologie-TB în prevenirea, supraveghere și control tuberculozei ... 3. Instituții cu responsabilități în implementare PNPSCT și atribuțiile lor ... 4. Prevenirea îmbolnăvirilor de tuberculoză, măsuri de limitare a extinderii focarului de tuberculoză (ancheta epidemiologică) ... 5. Tehnica vaccinării BCG și testării la tuberculină ... 5. Managementul cazului de tuberculoză: anunțare, declarare și înregistrare, monitorizare și evaluare ... 6. Circuitul informațional a datelor de tuberculoză ... 7. Supravegherea epidemiologică a tuberculozei și monitorizarea PNPSCT ... ... 9.2. Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare) Stagiul va fi efectuat într-un dispensar de pneumologie-TB din structura unui spital clinic implicat în programul de rezidențiat. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 60 de pacienți cu patologie pulmonară TB și nonTB. Pentru baremul minimal de activități practice vezi 7, 16-22 de la stagiul de pneumologie generală ... ... ... PNEUMOLOGIE - 5 ANI

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI-CONFERINȚĂ Anul I PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1) 6 luni MEDICINĂ INTERNĂ (A.1.) 6 luni Anul II (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire CARDIOLOGIE (A.2) 3 luni BOLI INFECȚIOASE (A.5) 3 luni ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (A.4) 2 luni ONCOLOGIE GENERALĂ (A.6) 1 lună IMAGISTICĂ TORACICĂ (B.4) 3 luni Anul III-IV (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire) PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1 + B.1.1 + B.1.2) 12 luni EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (B.2) 3 luni ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (B.3) 3 luni TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (A.3) 3 luni TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (B.6) 2 luni CHIRURGIE TORACICĂ (B.5) 1 lună Anul V (efectuarea unui stagiu opțional este recomandabilă, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire, dar nu este obligatorie, fiind posibilă efectuarea unui stagiu de 9 luni de pneumologie generală) PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1) 6 luni DISPENSAR PNEUMOLOGIE-TB (B.9) 3 luni STAGIU OPȚIONAL (B.7 sau B.8) 3 luni 19.04.2017 Președinte Comisia de Pneumologie Dr. Adriana Socaci MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE

CADRU GENERAL Rezidențiatul în psihiatrie are durata de 5 ani și constă într-un program format din module de pregătire, atât în psihiatrie generală, cât și specialități conexe. Scopul rezidențiatului este dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru profesarea psihiatriei. Procesul de învățare se bazează pe cursuri-conferință, seminarii, activitate practică și studiu individual. Curricula de rezidențiat în psihiatrie este astfel concepută încât să permită acumularea progresivă a informațiilor, aplicarea acestora în condiții practice și verificarea modului în care sunt utilizate. Ca specialitate medicală, Psihiatria are unele particularități privind modul de abordare a pacienților, interacțiunea cu diverse instituții și organizații de profil, condițiile sociale, implicațiile legale și costurile legate de îngrijiri. Pe lângă noțiunile teoretice și practice de ordin medical, rezidentul în psihiatrie trebuie să dețină și să-și dezvolte o serie de abilități personale legate de învățare, comunicare, atitudine, raționament, comportament și mentalitate, indispensabile pentru calitatea actului psihiatric viitor. Schimbările globale la nivel politic, economic și social impun o permanentă adaptare la noile cerințe, fapt care nu se poate materializa fără deținerea unor cunoștințe solide de specialitate și dezvoltarea abilităților personale în acest sens. În vederea atingerii acestui obiectiv, curricula de pregătire în psihiatrie a fost modificată, atât ca formă, cât și ca fond. Implementarea ei este în sarcina mai multor structuri și persoane, de la Ministerul Sănătății până la medicul rezident, fiecare cu responsabilități clar stabilite. Față de situația anterioară, prezenta curriculă își dorește să devină mai practică și mai flexibilă, prin revizuire anuală, pe baza evaluărilor și sugestiilor primite de la toate părțile implicate. Coordonatorul de rezidențiat în psihiatrie are următoarele responsabilități: – aprobă repartizarea rezidenților pe stagii și module de pregătire ... – stabilește programul cursurilor teoretice și lectorii adecvați în funcție de tematică ... – stabilește programul de activități practice al rezidenților, în colaborare cu responsabilii de stagiu și supervizorii ... – analizează activitatea rezidenților pe baza evaluărilor și rapoartelor responsabililor de stagiu și supervizorilor ... – organizează sesiunea de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice la sfârșitul fiecărui an de rezidențiat ... Responsabilul de stagiu coordonează activitatea rezidenților în cadrul unui modul de pregătire și are următoarele responsabilități: – repartizează rezidentul unui supervizor direct ... – colaborează cu supervizorul pentru stabilirea sarcinilor adecvate ale rezidentului, în funcție de nivelul actual de pregătire și prioritățile curente de învățare ... – colaborează cu coordonatorul de rezidențiat pentru stabilirea modului de evaluare a activității rezidentului în cadrul stagiului respectiv ... Supervizorul interacționează direct cu rezidentul în cadrul activității medicale zilnice și are următoarele responsabilități: – stabilește activitățile curente ale rezidentului în colaborare cu responsabilul de stagiu ... – instruiește rezidentul cu privire la sarcinile zilnice și monitorizează nemijlocit activitatea acestuia ... – discută cu rezidentul eventualele dificultăți întâmpinate de acesta în legătură cu pregătirea ... – transmite responsabilului de stagiu evaluarea activității rezidentului și recomandările privind activitatea viitoare a acestuia ... Rezidenții în psihiatrie au următoarele responsabilități generale: – sunt familiarizați cu etapele curriculei de pregătire și conștienți de responsabilitățile de învățare pe care le au ... – se comportă de o manieră profesionistă și nu-și asumă drepturi sau răspunderi care depășesc nivelul de competență ... – participă la cursurile teoretice organizate de coordonatorul de rezidențiat ... – participă la activitatea clinică zilnică în limita cunoștințelor teoretice și practice dobândite ... – discută cu supervizorul sau responsabilul de stagiu orice dificultate legată de pregătirea în rezidențiat (nevoi curente sau speciale de învățare, atribuții etc.) și depun toate diligențele pentru rezolvarea acesteia ... – consemnează în caietul de stagiu activitățile efectuate, conform instrucțiunilor ... – au o atitudine pro-activă de învățare, bazată pe implicare directă, extinderea surselor de informație (jurnale, reviste, seminarii, conferințe și congrese) și îndeplinirea sarcinilor stabilite în cadrul fiecărui stagiu de pregătire ... Experiența se bazează pe acumularea cunoștințelor teoretice și aplicarea acestora în practică. Interacțiunea directă și supervizată cu pacienții, conștientizarea limitelor de competență la un moment dat, autoevaluarea obiectivă și acceptarea recomandărilor de la colegii mai experimentați sunt principalele metode de învățare care au demonstrat eficiență în formarea profesională de succes. Observarea activităților efectuate de colegi sau sarcinile necorespunzătoare cu caracter de rutină nu aduc rezultatele scontate și nu trebuie să înlocuiască scopul principal al rezidentului și anume, învățarea. Evaluarea progresului rezidentului se face prin mai multe metode: – Examene scrise: evaluează cunoștințele teoretice, integrarea acestora într-un raport scris, încadrarea în limitele de timp stabilite ... – Observarea și notarea diferitelor activități practice specifice: evaluează cunoștințele practice, modul de aplicare a cunoștințelor teoretice, capacitatea de adaptare la diverse situații, comportamentul general în mediul de lucru ... – Discuția rezultatelor teoretice și practice cu elaborarea de recomandări individuale: evaluează capacitatea de autoanaliză critică, acceptarea feedback-ului, ameliorarea punctelor slabe ... – Feedback de la pacienți și colegi: facilitează comunicarea și capacitatea de adaptare ... – Discuțiile informale cu supervizorii și coordonatorii: evaluează capacitatea de inițiativă, formularea ideilor și propunerilor ... PSIHIATRIE 5 ani CURSURI CONFERINȚĂ ȘI STAGII PRACTICE

ANUL 1 PSIHIATRIE GENERALĂ: 11,5 LUNI BIOETICĂ: 0,5 LUNI

ANUL 2 NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNI MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂ PSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNI PSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNI ADICȚII ȘI ABUZ DE SUBSTANȚE: 3 LUNI

ANUL 3 PSIHOTERAPIE: 6 LUNI PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂ PSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNI PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂ

ANUL 4 PSIHIATRIE DE URGENȚĂ: 6 LUNI PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI

ANUL 5 PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNI

Anul 1

PSIHIATRIE GENERALĂ: 11, 5 LUNI Obiectiv educațional 1 Acordarea unei consultații de specialitate și documentarea informațiilor medicale relevante: simptome, istoricul bolii, istoric personal, familial și socio-cultural, examinare psihiatrică. Noțiuni teoretice: – Semiologia psihiatrică ... – Sursele de informație privind istoricul complet al pacientului ... – Tehnicile de bază ale interviului psihiatric ... Noțiuni practice: – Conducerea interviului psihiatric pentru obținerea unui istoric complet ... – Conducerea examenului psihiatric și identificarea elementelor patologice ... – Prezentarea și documentarea cazului într-o manieră coerentă și cuprinzătoare ... – Evaluarea pacientului din punct de vedere somatic ... – Capacitatea de a obține date de istoric din mai multe surse (pacient, familie, anturaj, documente) ... – Capacitatea de adaptare a dialogului psihiatric în funcție de particularitățile de comunicare ale pacientului (bariere lingvistice, culturale sau senzoriale) ... – Capacitatea de empatie față de problemele pacientului și dezvoltarea unui comportament sobru, profesionist și care inspiră încredere ... – Capacitatea de dezvoltare a acestor abilități ca urmare a recomandărilor formulate după evaluările periodice ... Obiectiv educațional 2 Prezentarea problemelor pacientului cu formularea unui diagnostic și discutarea diagnosticului diferențial Noțiuni teoretice: – Principalele tulburări psihiatrice (psihotice, afective, anxioase, cognitive, organice, abuz de substanțe, personalitate) ... – Sistemele de diagnostic ICD și DSM (avantaje și limitări) ... – Factorii bio-psiho-sociali cu rol predispozant, declanșant, precipitant și agravant al tulburărilor psihiatrice majore ... Noțiuni practice: – Formularea unui diagnostic prezumtiv pe baza interviului și examinării psihiatrice ... – Susținerea diagnosticului pozitiv și discutarea diagnosticului diferențial prin utilizarea eficientă a noțiunilor teoretice și informațiilor obținute în timpul examinării ... Obiectiv educațional 3 Elaborarea și documentarea unui plan de investigații (de laborator, imagistice și psihologice) Noțiuni teoretice: – Principalele explorări paraclinice utile în psihiatrie (indicație, riscuri, limitări, valoare diagnostică, utilitate individuală tip cost-beneficiu) ... Noțiuni practice: – Alegerea corectă a investigațiilor paraclinice, raportată la cazul individual ... – Interpretarea rezultatelor și modul de integrare al acestora în managementul cazului ... – Capacitatea de a explica pacientului și familiei planul de investigații ... Obiectiv educațional 4 Elaborarea și documentarea unui plan de tratament (biologic, psihologic și social) individualizat Noțiuni teoretice: – Principalele terapii biologice cu beneficiu în psihiatrie (clase de medicamente, acțiune farmacologică, indicații, contraindicații, efecte adverse, interacțiuni medicamentoase, raporturi risc-beneficiu și cost-beneficiu, ghiduri și protocoale de prescriere ... Noțiuni practice: – Capacitatea de a selecta și argumenta alegerea unui tratament biologic în funcție de caz ... – Discutarea tratamentului cu pacientul și familia ... – Capacitatea de a identifica și depăși problemele de complianță terapeutică, inclusiv prin creșterea alianței medic-pacient ... – Capacitatea de a adapta schema terapeutică în funcție de nevoile pacientului sau apariția unor dificultăți de altă natură (ex., indisponibilitatea tratamentului) ...

BIOETICĂ: 0,5 LUNI Obiectiv educațional Integrarea conceptului de etică în practica psihiatrică Noțiuni teoretice: – Conceptele de sănătate, boală și suferință ... – Relația medic-pacient ... – Conceptele de greșeală și eroare medicală ... – Probleme etice în ciclurile vieții ... Noțiuni practice: – Discuții pe cazuri ...

Anul 2

NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNI Obiectiv educațional 1 Recunoașterea principalelor boli neurologice cu interes în psihiatrie Noțiuni teoretice: – Principalele boli neurologice cu interes în psihiatrie (epilepsiile, accidentele vasculare, boala Parkinson, sindroamele extrapiramidale etc.) ... Noțiuni practice: – Examinarea neurologică (tehnici, mijloace și sindroame) ... Obiectiv educațional 2 Explorări imagistice și funcționale Noțiuni teoretice: – Tomografia computerizată (CT) ... – Rezonanța magnetică nucleară (RMN și fRMN) ... – Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) ... – Electroencefalografia (EEG) ... Noțiuni practice: – Recunoașterea principalelor modificări imagistice și funcționale în tulburările psihiatrice și cele neurologice cu interes în psihiatrie ... – Integrarea informațiilor din explorări în managementul de caz ...

MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂ Obiectiv educațional 1 Managementul urgențelor medicale Noțiuni teoretice: – Urgențele vitale ... Noțiuni practice: – Recunoașterea semnelor de urgență medico-chirurgicală ... – Managementul cazului până la intervenția de specialitate ... Obiectiv educațional 2 Bolile somatice cu interes în psihiatrie (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, ciroza hepatică, endocrinopatiile etc.) Noțiuni teoretice: – Patologia psihiatrică în bolile somatice ... Noțiuni practice: – Tehnici de abordare a pacientului ... – Particularitățile de management terapeutic ...

PSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNI Obiectiv educațional 1 Stabilirea și păstrarea alianței terapeutice cu copiii, adolescenții și familiile acestora Noțiuni teoretice: – Înțelegerea particularităților culturale și sociale ... Noțiuni practice: – Informarea corectă asupra drepturilor și intereselor ... – Comportament respectuos, deschis și confidențial ... Obiectiv educațional 2 Asigurarea siguranței copiilor și adolescenților Noțiuni teoretice: – Deosebirea dintre spectrul normal și patologic al emoțiilor și comportamentelor ... – Efectele pe termen lung ale abuzului sau neglijenței în dezvoltarea copilului ... – Legislația specifică în domeniu protecției copilului și adolescentului ... Noțiuni practice: – Identificarea cazurilor de abuz sau neglijență ... – Identificarea factorilor de risc crescut pentru abuz de substanțe, violență sau tulburări de personalitate viitoare ... – Tehnicile de interviu, păstrarea obiectivității și a limitelor de competență ... Obiectiv educațional 3 Evaluarea clinică a copilului și adolescentului cu probleme de sănătate mintală Noțiuni teoretice: – Particularitățile examinării somatice - abordare, consimțământ, factori etiologici, nivel de dezvoltare normal și patologic ... – Principalele investigații paraclinice ... Noțiuni practice: – Obținerea datelor de istoric personal și familial ... – Evaluarea riscului de autoși heteroagresiune sau de abuz ... Obiectiv educațional 4 Principalele tulburări mintale la copil și adolescent Noțiuni teoretice: – Dezvoltarea fizică și psihică normală ... – Impactul biologic, psihologic, social și cultural asupra dezvoltării ... – Strategiile parentale, teoria atașării, tipuri de atașament și tulburări asociate ... – Dezvoltarea temperamentului și impactul lor asupra prezentării clinice ... – Principalele tulburări mintale ale copilului și adolescentului ... – Principalele sisteme de diagnostic (ICD și DSM) - avantaje și limitări ... Noțiuni practice: – Formularea unui diagnostic prezumtiv, în limitele de competență ... Obiectiv educațional 5 Urgențele psihiatrice și medicale Noțiuni teoretice: – Urgențele psihiatrice (agitație psihomotorie, suicid, tulburări psihotice acute, abuzul de substanțe etc.) ... – Urgențele medicale ... Noțiuni practice: – Cunoașterea tehnicilor de abordare și calmare a agitației ... – Managementul urgențelor psihiatrice și medicale ...

PSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNI Obiectiv educațional Patologia psihiatrică a vârstei înaintate Noțiuni teoretice: – Îmbătrânirea normală și patologică ... – Demențele și alte tulburări psihiatrice la vârstnici ... Noțiuni practice: – Abordarea pacientului vârstnic, cu și fără patologie psihiatrică ... – Evaluarea funcției cognitive prin teste și tehnici specifice ... – Elaborarea unui plan de măsuri și recomandări pe termen scurt, mediu și lung ... – Relația cu aparținătorii și cu centrele de îngrijire ...

ADICȚII ȘI ABUZ DE SUBSTANȚE: 3 LUNI Obiectiv educațional Identificarea adicțiilor și abuzului de substanțe Noțiuni teoretice: – Tipurile de substanțe cu potențial adictiv (nicotina, alcoolul, drogurile, medicamentele) ... Noțiuni practice: – Abordarea pacientului cu adicție sau abuz de substanțe ... – Evaluarea riscului de abuz ... – Identificarea adicției și documentarea cazului ... – Elaborarea unui plan de măsuri și recomandări pe termen scurt, mediu și lung ...

Anul 3

PSIHOTERAPIE: 6 LUNI Obiective educaționale 1. Interpretarea fenomenologiei clinice din punct de vedere psihologic ... 2. Ameliorarea tehnicilor de comunicare ... 3. Dezvoltarea inteligenței emoționale în interacțiunea cu pacienții și colegii ... 4. Recomandarea corectă a unei forme de psihoterapie la un pacient ... 5. Evaluarea progresului psihoterapiei la un pacient ... 6. Administrarea a cel puțin două tipuri de psihoterapie de bază ... Scopul modului de psihoterapie este dezvoltarea capacităților de comunicare emoțională, dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru indicarea și aplicarea unor intervenții și tratamente psihologice și psihoterapeutice Se recomandă formarea unor grupuri de discuții sub supervizarea unui coleg cu competență în psihoterapie. Discuțiile trebuie să aibă abordare psihoterapeutică și să faciliteze discuțiile între rezidenți privind activitatea clinică curentă, problemele de ordin emoțional sau cognitive cu care se confruntă în relația cu pacienții și colegii, dar și dezvoltarea tehnicilor avansate de comunicare. După caz, psihoterapia personală este încurajată. Sub supervizarea unui psihoterapeut cu experiență, rezidenții vor dezvolta capacitatea de a aplica cel puțin două forme de psihoterapie de bază, atât pe termen scurt, cât și lung. Evaluarea unui caz încheiat va fi urmată de recomandări punctuale privind activitatea viitoare a rezidentului.

PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂ Obiectiv educațional Cunoașterea influenței reciproce pe care o au tulburările somatice și cele psihiatrice Noțiuni teoretice: – Psihosomatică ... – Manifestările pshice în bolile somatice ... Noțiuni practice: – Tehnici de abordare a pacientului cu patologie psihosomatică ... – Identificarea factorilor psihici care pot influența evoluția unei boli somatice ... – Identificarea factorilor somatici care pot influența evoluția unei boli psihice ...

PSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNI Obiectiv educațional Cunoașterea rolului psihiatriei comunitare și modului de organizare a acesteia Noțiuni teoretice: – Principiile psihiatriei comunitare ... – Rolul reabilitării psihiatrice ... – Structura rețelei de psihiatrie comunitară ... Noțiuni practice: – Evaluarea și recomandarea tipului de asistență comunitară după caz ... – Relația cu echipa multidisciplinară ...

PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂ Obiectiv educațional: Cunoașterea scopului și rolului psihiatriei medico-legale Noțiuni teoretice: – relația dintre psihopatologie, comportament și infracțiune ... – principalele tulburări psihiatrice cu implicații medico-legale ... – organizarea și rolul instituțiilor implicate în procesul medico-legal ... Noțiuni practice: – evaluarea pacientului cu implicații medico-legale ... – Participarea la comisiile de expertiză ...

Anul 4

PSIHIATRIE DE URGENȚĂ: 6 LUNI Obiectiv educațional Managementul urgențelor psihiatrice Noțiuni teoretice: – Patologia urgențelor psihiatrice ... – Metodele de evaluare a riscului autoși heteroagresiv ... – Tehnicile de interviu specifice pacienților la risc ... – Legislația privind internarea nevoluntară ... – Structurile implicate în urgențele psihiatrice (unități de psihiatrie, ambulanță, ordine publică, justiție etc.) ... Noțiuni practice: – Evaluarea riscului autoși heteroagresiv imediat și pe termen lung ... – Abordarea pacienților susceptibili în condiții de siguranță și profesionalism ... – Elaborarea rapidă a unui plan de reducere a conflictului și riscului de agresiune ... – Colaborarea cu echipa terapeutică pentru implementarea acestui plan de măsuri ... – Indicarea și folosirea în condițiile legii a procedurilor de limitare a libertății pacienților la risc (izolare și contenție) ...

PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI Consolidarea obiectivelor educaționale 1-4 din modulul de Psihiatrie generală

Anul 5

PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNI Obiectiv educațional 1 Aplicarea la standarde de bază a principalelor forme de psihoterapie (individuală, de grup și familială) și integrarea acestora în planul de tratament, alături de celelalte forme de terapie (biologică și socio-culturală) Noțiuni teoretice: – Principalele forme de psihoterapie ... Noțiuni practice: – Stabilirea alianței terapeutice ... – Administrarea sub supervizare a terapiei psihologice de bază în cel puțin două tipuri de psihoterapie ... – Monitorizarea evoluției tratamentului psihoterapeutic. ... – Interacțiunea constructivă cu supervizorul ... Obiectiv educațional 2 Documentarea clară, exactă și completă a detaliilor referitoare la evaluarea clinică și managementul terapeutic. Noțiuni teoretice: – Principiile și regulamentele de bună practică medicală ... – Particularitățile documentației psihiatrice ... Noțiuni practice: – Completarea clară și completă a foilor de observație și documentelor conexe ... – Organizarea timpului și stabilirea priorităților în privința completării documentelor medicale ... – Păstrarea confidențialității datelor completate ... Obiectiv educațional 3 Evaluarea și tratamentul pacienților cu tulburări mintale cronice și severe și managementul eficient al acestora Noțiuni teoretice: – Bolile mintale cronice și severe (tipuri, istoric și evoluție, prognostic, intervenții terapeutice) ... – Particularitățile de abordare a cazurilor cronice ... – Conceptele de remisiune, recădere, recuperare în cursul tulburărilor mintale cronice ... Noțiuni practice: – Evaluarea tulburărilor mintale cronice și severe în diferite perioade de evoluție ... – Elaborarea și monitorizarea planului terapeutic pe termen lung ... – Interacțiunea cu pacientul cu boală mintală cronică și severă (empatie, profesionalism, flexibilitate) ... – Interacțiunea cu aparținătorii (informare, susținere, educație) ... – Interacțiunea cu centrele de tratament pentru bolnavii cronici (informare, cooperare, recomandări) ... Obiectiv educațional 4 Utilizarea comunicării eficiente cu pacienții, aparținătorii și colegii care să faciliteze obținerea informațiilor relevante și formarea alianței terapeutice. Noțiuni teoretice: – Modul de structurare a interviului psihiatric ... – Modul de identificare a nevoilor pacientului și nivelului de conștientizare a acestora ... – Cunoașterea limitelor de competență ... Noțiuni practice: – Utilizarea eficientă și flexibilă a tehnicilor de dialog (inițierea și încheierea interviului, tipurile de întrebări, modalități specifice de conducere a interviului) ... – Identificarea și monitorizarea expresiilor și gesturilor pacientului ... – Informarea clară a pacientului și aparținătorilor ... – Comportamentul respectuos, empatic, asertiv și obiectiv față de pacient și nevoile sale ... – Păstrarea limitelor de competență ... Obiectiv educațional 5 Interacțiunea eficiente cu colegii, inclusiv lucrul în echipă Noțiuni practice: – Cunoașterea rolurilor și competențelor membrilor echipei terapeutice ... Noțiuni teoretice: – Acționarea în limitele de competență ... – Cooperarea cu membrii echipei terapeutice ... – Acceptarea și respectarea nivelului de competență a colegilor ... – Solicitarea clarificărilor în situații care depășesc limitele de competență ... Obiective educaționale generale 1. Comportament general, management personal, educație medicală continuă și cercetare ... 2. Înțelegerea relației profesionale dintre psihiatru și pacient ... 3. Înțelegerea și respectarea limitelor consultației ... 4. Înțelegerea și respectarea drepturilor pacientului, aparținătorilor și societății ... 5. Dezvoltarea unei alianțe terapeutice care să permită îngrijirea eficientă a pacientului ... 6. Gestionarea situațiilor în care limitele relației pacient-psihiatru sunt depășite ... 7. Acceptarea diversității, individualității și libertății de exprimare ... 8. Păstrarea confidențialității și limitarea transmiterii informațiilor confidențiale și sensibile, indiferent de mijlocul de comunicare (verbal, scris, online) ... 9. Comportament lipsit de discriminări și prejudecăți ... 10. Comportament respectuos, onest și deschis față de colegi ... 11. Capacitatea de inițiativă în limitele de competență ... 12. Autoevaluarea obiectivă și critică ... 13. Capacitatea de corectare a greșelilor identificate ... 14. Capacitatea de a solicita ajutor, sfaturi sau a doua opinie, în mod deschis și fără resentimente ... 15. Capacitatea de a accepta supervizarea clinică și critica obiectivă ... 16. Capacitatea de utilizare a experienței dobândite pentru creșterea eficienței profesionale ... 17. Capacitatea de evaluare critică a literaturii de specialitate și implementare a informațiilor obținute în practica zilnică ... 18. Dezvoltarea capacităților de învățare de-a lungul vieții prin participare la seminarii, conferințe, mese rotunde sau alte mijloace de educație medicală continuă ... 19. Înțelegerea cercetării și rolului acesteia în dezvoltarea medicală ... 20. Capacitatea de a organiza timpul propriu, cu stabilirea priorităților profesionale și personale ... 21. Recunoașterea influenței bolilor și stress-ului asupra propriei persoane ... FIȘĂ POST REZIDENȚI PSIHIATRIE Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 1. În anul I de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Învață tehnicile de comunicare cu pacientul. ... b. Învață conducerea examenului psihiatric. ... c. Învață modul de elaborare a diagnosticului. ... d. Învață elaborarea unui plan de investigații și tratament. ... e. Participă în linia de gardă cu aprobarea coordonatorului de rezidențiat. ... f. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... g. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează. ... h. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. ... i. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... b. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.). ... c. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează. ... d. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. ... e. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... b. Consolidează cunoștințele teoretice și practice dobândite prin activitate clinică zilnică. ... c. Se implică progresiv și sub supervizare în procesul clinic și terapeutic. ... d. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... e. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează. ... f. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. ... g. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Formulează diagnosticul și conduce managementul de caz, sub supervizare. ... b. Participă activ în serviciul de gardă, sub supervizare ... c. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... d. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... e. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează. ... f. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. ... g. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 5. În anul V de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie: a. Conduce independent examinarea psihiatrică, formulează diagnosticul și stabilește planul de management al cazului. ... b. Emite decizii în limitele de competență. ... c. Solicită supervizare în funcție de complexitatea cazului. ... d. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus. ... e. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... f. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează. ... g. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu. ... h. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ 1. Definiție. Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului se definește ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea și reabilitarea tulburărilor psihice, psihosomatice, psiho-organice și a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, până la vârsta de 18 ani. ... 2.1. Durata pregătirii. Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului și adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanță cu normele europene. Curriculumul prevede un număr de minim 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, acivitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. ... 2.2. Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu Anul I clinica de psihiatrie a copilului și adolescentului -12 luni cursul informativ în specialitate -10 luni psihologia dezvoltării - 2 luni Anul II pediatrie - 3 luni neurologie pediatrică și EEG - 3 luni psihiatrie adulți - 6 luni Anul III, IV și V stagiu de specialitate psihiatria copilului și adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital de zi, ambulator comunitar, psihoterapie, expertiză medico-legală psihiatrică, bioetică. Structura specializării: Anul I: modul de psihiatria copilului și adolescentului cu durata de 12 luni (200 ore) – pregătire teoretică ● cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: – diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice ... – particularități ce țin de vârstă, sex, etnie, dizabilități psihofarmacologie, psihiatrie biologic ... – dezvoltarea copilului și adolescentului (neuro-psihică, psiho-socială) ... – funcționalitatea familială ... – pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie pediatrică a unui spital general: ● tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului ● prezentări de cazuri ● training în aplicarea de scale de evaluare ● investigații de laborator, imagistice ● activitate la patul bolnavului ● supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală) ... ... Anul II: Pediatrie - 3 luni (50 ore) Completează cunoștințele cu referire la urgențe în pediatrie, neonatologie, boli cronice (SIDA, TBC, neoplazii, diabet), boli infecțioase (neuroviroze). Neurologie pediatrică și EEG - 3 luni (50 ore) Va familiariza medicul rezident cu acele afecțiuni neurologice ce determină modificări în dezvoltarea funcțiilor psihice pe perioda dezvoltării – Paralizii cerebrale ... – Tumorile cerebrale ... – Epilepsiile și sindroamele convulsive ... – Traumatismele cerebrale ... – Afecțiuni neurologice cu transmitere genetică ... Activitățile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică și paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebrală, CT, RMN). Psihiatrie adulți - 6 luni (100 ore) – pregătire teoretică: ● cursuri care abordează tematica psihiatriei de adulți. Aceasta va fi în acord cea existenta în Uniunea Europeană. Tematica ce va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda: – diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice ... – particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități ... – psihofarmacologie, psihiatrie biologică ... – pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general: ● tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului ● prezentări de cazuri ● training în aplicarea de scale de evaluare ● investigații de laborator, imagistice ● activitate la patul bolnavului ● supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea ● activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală) ... ... Anul III: Psihiatrie forensică - 1 lună (20 ore) ● pregătire teoretică – legislația existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament și absența conștiinței bolii constituie a ajuns sub incidență medico-legală, ... – aspecte legate de etică și drepturile omului ... ● pregătire practică – prezentări de caz ... – familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale și serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală (asistare la expertizele medico-legale) ... Psihiatrie comunitară - 4 luni (80 ore) ● pregătire teoretică – principiile psihiatriei comunitare ... – structura rețelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistență mobilă la domiciliu, activități de socializare, reabilitare vocațională, suport locativ ... ● pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respective, centre de zi, ambulator de specialitate sau locuințe protejate – participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale) ... – familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinic ... Psihiatria adicțiilor - 2 luni (40 ore) ● pregătire teoretică – abuzul și dependența de substanțe psihoactive ... – intoxicația acută și sevrajul ... – managementul terapeutic al uzului de substanțe ... ● pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general – participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale) ... – familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinic ... Psihiatrie de urgență - 2 luni (40 ore) Psihiatrie de legătură - 6 săptămâni (30 ore) ● pregătire practică desfășurată pe lângă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicale Management sanitar - 1 lună (20 ore) Bioetica - 2 săptămâni

TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Liberertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ...

TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetica și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... Anul IV: Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului - 6 luni (120 ore) ● pregătire teoretică: – cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale și familiale sistemice, terapii specifice pentru pacienții cu tulburări de spectru autist ... ● pregătire practică: – familiarizare cu principalele protocoale și tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaționare ... – prezentări de caz ... – jocuri de rol ... – autoanaliză sub supervizare ... – integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală ... – participare sub supervizare în cadrul intervențiilor psihoterapeutice ... Psihiatria copilului și adolescentului - 6 luni (120 ore) Anul V: Psihiatria copilului și adolescentului - 12 luni (240 ore) Tematica pregătirii teoretice 1. Întârzierile mintale – Întârzierea mintală ușoară ... – Întârzierea mintală medie ... – Întârzierea mintală severă ... – Întârzierea mintală profundă ... ... 2. Tulburări specifice de dezvoltare a limbajului și vorbirii – Tulburarea specifică de dezvoltare a pronunției cuvintelor ... – Tulburarea specifică de dezvoltare a limbajului expresiv ... – Tulburarea specifică de dezvoltare a limbajului receptiv ... – Afazia dobândită cu epilepsie (sindromul Landau-Klefner) ... ... 3. Tulburări specifice de dezvoltare a deprinderilor școlare – Tulburări specifice de învățare a scrisului ... – Tulburări specifice de învățare a cititului ... – Tulburări specifice de învățare a calculului matematic ... – Tulburări mixte de învățare a abilităților școlare ... ... 4. Tulburări specifice de dezvoltare a funcțiilor motorii ... 5. Tulburări mixte de dezvoltare (școlare și motorii) ... 6. Tulburări pervazive de dezvoltare – Autism infantil ... – Autism atipic ... – Sindrom Rett ... – Alte tulburări dezintegrative ale copilăriei ... – Tulburări de reactivitate exagerată asociate cu întârziere mintale și mișcări stereotipe ... – Sindrom Asperger ... ... 7. Tulburări emoționale și de conduită cu debut specific în copilărie ... 8. Tulburarea hiperkinetică – Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție ... – Tulburarea hiperkinetică cu tulburări de conduită ... ... 9. Tulburarea de conduită – Tulburarea de conduită datorată unui anume context familial ... – Tulburarea de conduită nesocializată ... – Tulburarea de conduită socializată ... – Tulburarea de conduită provocatoare/sfidătoare ... ... 10. Tulburări mixte (de conduită și reactivitate emoțională) – Tulburarea de conduită cu depresie ... ... 11. Tulburări emoționale cu debut specific în copilărie – Tulburarea cu anxietate de separare ... – Tulburarea fobic-anxioasă a copilului ... – Tulburarea cu anxietate socială a copilului ... – Tulburarea cu gelozie în fratrie ... ... 12. Tulburările funcționării sociale cu debut specific în copilărie și adolescență – Mutismul electiv ... – Tulburarea reactivă de atașament a copilului ... – Tulburarea exagerată de atașament a copilului ... ... 13. Tulburarea ticurilor – Ticuri tranzitorii ... – Ticuri cronice motorii sau vocale ... – Ticuri combinate - vocale și multiple ticuri motorii (sindromul Gilles de le Tourette) ... ... 14. Alte tulburări emoționale și de conduită cu debut în copilărie sau adolescență – Enurezis non-organic ... – Encoprezis non-organic ... – Tulburări de alimentație ale sugarului și copilului mic ... – Pica sugarului și copilului mic ... – Anorexia și bulimia nervosă ... – Tulburări stereotipe de mișcare ... – Balbismul ... – Vorbirea precipitată/rapidă ... ... 15. Schizofrenia și tulburarea schizotipală la copil și adolescent ... 16. Boala afectivă monoși bipolară la copil și adolescent ... 17. Psihozele schizoafective la copil și adolescent ... 18. Tulburarea delirantă la copil și adolescent ... 19. Depresia și tulburările depresive la copil și adolescent ... 20. Tulburările fobice la copil și adolescent ... 21. Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent ... 22. Tulburări de somatizare la copil și adolescent ... 23. Tulburarea de conversie la copil și adolescent ... 24. Tulburarea disociativă la copil și adolescent ... 25. Tulburarea datorată stresului post-traumatic ... 26. Somnul și tulburările de somn la copil și adolescent ... 27. Tulburările dezvoltării sexualității ... 28. Tulburări de personalitate ... 29. Comportamentul autoagresiv la copil și adolescent ... 30. Abuzul și neglijarea copilului ... 31. Tulburări psihice întâlnite la copil și adolescent, consecință a uzului și abuzului de substanțe psihoactive ... 32. Tulburări psihice de natură infecțioasă la copil și adolescent inclusiv sifilis și SIDA ... 33. Tulburări psihice induse de substanțe de natură toxică la copil și adolescent ... 34. Tulburări psihice asociate bolilor somatice acute și cronice ale copilului și adolescentului ... 35. Tulburări psihice asociate bolilor neurologice ale copilului și adolescentului ... 36. Tulburări psihice în epilepsia copilului și adolescentului ... 37. Tulburări psihice în tumorile cerebrale la copil și adolescent ... 38. Tulburări psihice în traumatismele craniocerebrale la copil și adolescent ... 39. Tulburări psihice în endocrinopatii la copil și adolescent ... 40. Deprinderi și impulsuri patologice la copil și adolescent ... 41. Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice ... 42. Metode de tratament psihofarmacologic ... 43. Principii de psihoterapii individuale și de grup ... 44. Expertiza și orientarea școlară și profesională a copilului și adolescentului cu tulburări psihice ... 45. Principii de expertiză medico-legală și evaluare a stării de sănătate a copilului și adolescentului cu tulburări psihice ... 46. Urgențe psihiatrice la copil și adolescent. Intervenția în criză ... 47. Sănătate minatală, psihoigiena și profilaxie ... 48. Principii ale organizării asistenței copilului și adolescentului cu tulburări psihice ... 49. Principii de etică și deontologie medicală psihiatrică ... 50. Noțiuni de epidemiologie și biostatistică psihiatrică ... 51. Principii ale cercetării științifice psihiatrice ... Tematica activităților practice 1. Interviuri psihiatrice ... 2. Evaluări ale nivelului dezvoltării psihice și motorii ... 3. Întocmirea foii de observație ... 4. Evaluarea familiei ... 5. Urmărirea și redactarea evoluției pacienților ... 6. Conducerea tratamentului cazurilor sub supravegherea medicului îndrumător ... 7. Redactarea de epicrize și documente de externare ... 8. Consilierea familiei ... 9. Prezentări de cazuri clinice ... 10. Interpretări ale datelor examenelor psihologice și ale testelor psihometrice ... 11. Interpretări ale investigațiilor paraclinice ... 12. Aplicarea și interpretarea testelor specifice de screening și diagnostic în tulburările psihice ale copiilor și adolescenților ... 13. Alcătuirea de programe de terapie ... 14. Prezentări de referate științifice ... 15. Participarea la elaborarea și redactarea de comunicări științifice ... Pentru fiecare modul/submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv. Anul I Psihiatria copilului și adolescentului 12 luni Anul II Pediatrie 3 luni Neurologie pediatrică și EEG 3 luni Psihiatrie adulți 6 luni Anul III Psihiatrie comunitară 4luni Pshihiatria adicțiilor 2 luni Psihiatrie de urgență 2 luni Psihiatrie de legatură 6 săptămâni Psihiatrie forensică 1 luna Management sanitar 1 luna Bioetică 2 săptămâni Anul IV Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului 6 luni Psihiatria copilului și adolescentului 6 luni Anul V Psihiatria copilului și adolescentului 12 luni N.B. Ordinea efectuării stagiilor nu este obligatorie, cu excepția primului și ultimului stagiu Stagiul de "Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului" se face în colaborare cu Catedra de Psihiatrie Adulți ... PROPUNERE FIȘĂ POST REZIDENȚI PSIHIATRIE PEDIATRICĂ Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 1. În anul I de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. ... b. Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul și aparținătorii acestuia. ... c. Asistă și contribuie la completarea foii de observație a pacientului. ... d. Învață aplicarea și interpretarea scalelor de evaluare folosite pentru instrumentarea diagnosticelor. ... e. Asistă și participă la stabilirea investigațiilor de laborator și imagistice precum și la interpretarea rezultatelor acestora. ... f. Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului. ... g. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... h. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de caz, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.). ... i. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. ... j. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... k. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. ... b. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... c. În cadrul stagiilor de pregătire își completează cunoștințele referitoare la patologia pediatrică sau afecțiuni neurologice ce modifică dezvoltarea funcțiilor psihice. ... d. Asistă și participă la stabilirea investigațiilor paraclinice precum și la interpretarea rezultatelor acestora. ... e. Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului. ... f. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... g. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.). ... h. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. ... i. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... j. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. ... b. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... c. Asistă la activitatea comisiei medico-legale și a serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală. ... d. Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul serviciilor de psihiatrie comunitară (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical). ... e. Întocmește foaia de observație a pacientului sub supervizarea responsabilului de formare. ... f. Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare. ... g. Participă la formularea diagnostică și la stabilirea planului de intervenție psihoterapică și psihofarmacologică. ... h. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... i. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus. Art. 13 (3) "începând cu anul III de pregătire în specialitate, rezidenții pot fi incluși în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă care deține calitatea de îndrumător sau responsabil de formare, după caz". Art. 13 (4) "rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale". ... j. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... k. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. ... l. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... m. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. ... b. Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare. ... c. Întocmește foaia de observație a pacientului. ... d. Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare. ... e. Stabilește planul de intervenție psihoterapică și psihofarmacologică sub îndrumarea responsabilului de formare. ... f. Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde își desfășoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice). ... g. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... h. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus. ... i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.). ... j. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. ... k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... l. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 5. În anul V de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică: a. Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului. ... b. Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare. ... c. Întocmește foaia de observație a pacientului. ... d. Stabilește independent investigațiile paraclinice necesare. ... e. Stabilește independent intervenția psihoterapică și psihofarmacologică. ... f. Formulează independent concluziile diagnostice și recomandările terapeutice. ... g. În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare). ... h. Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde își desfășoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice). ... i. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... j. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus. ... k. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... l. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează. ... m. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... n. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ...

TEMATICA pentru concursul de medic specialist și de ocupare de post specialitatea PSIHIATRIE PEDIATRICĂ I. PROBA SCRISĂ ... II-III. DOUĂ PROBE CLINICE ... IV. PROBA PRACTICĂ ... I. PROBA SCRISĂ 1. Clasificarea modernă a tulburărilor psihice ale copilului și adolescentului ICD-10, DSM-V (13, 14) ... 2. Noțiuni de neuroanatomie și neurofiziologie cerebrală (1, 12) ... 3. Neuromediatori și neuroreceptori cerebrali (2) ... 4. Dezvoltarea psihomotorie a copilului și adolescentului (1, 5) ... 5. Suferința cerebrală pre-, periși postnatală și consecințele sale în plan psihopatologic (1, 5, 8, 17, 18) ... 6. Noțiuni de genetică psihiatrică (1, 3) ... 7. Senzații, percepții, reprezentări și tulburările lor (7) ... 8. Atenția și tulburările de atenție (7) ... 9. Memoria și tulburările de memorie (7) ... 10. Gândirea și tulburările de gândire (7) ... 11. Limbaj și comunicare, tulburările de vorbire, limbaj și comunicare (7) ... 12. Imaginația și tulburările imaginației (7) ... 13. Procesele afective și tulburările lor (7) ... 14. Voința și tulburările proceselor voliționale (7) ... 15. Conduite pulsionale și tulburările lor (7) ... 16. Activitatea și tulburările activității motorii și comportamentului expresiv (7) ... 17. Conștiința și tulburările de conștiință (7) ... 18. Temperament, caracter și personalitate. Tulburările de conduită sau comportament social (1, 7, 8) ... 19. Sindroame psihopatologice (7) ... 20. Sindroame neurologice: sindroame corticale, sindroame de neuron motor central și periferic, sindroame extrapiramidale, sindromul talamic și hipotalamic, sindroame de trunchi cerebral, sindromul cerebelos, sindromul medular, sindromul vestibular, sindromul de hipertensiune intracraniană, sindroame senzitive și senzoriale, sindromul miopatic și miastenic, sindromul meningeal (5, 8, 17) ... 21. Întârzierile mintale (1, 3, 13, 14) ... 22. Schizofrenia și tulburările schizotipale (1, 3, 13, 14) ... 23. Tulburările schizoafective (3, 13, 14) ... 24. Tulburările afective monoși bipolare (1, 3, 13, 14) ... 25. Tulburările de personalitate (1, 3, 13, 14) ... 26. Tulburările pervazive ale dezvoltării (1, 13, 14) ... 27. Tulburările specifice ale dezvoltării vorbirii și limbajului (1, 13, 14) ... 28. Tulburări specifice ale dezvoltării achiziilor școlare (1, 13, 14) ... 29. Tulburări specifice ale dezvoltării motorii (1, 13, 14) ... 30. Tulburările conduitei alimentare la copil și adolescent (1, 13, 14) ... 31. Enurezisul și encoprezisul (1, 13, 14) ... 32. Ticurile și tulburarea Gilles de la Tourette (1, 13, 14) ... 33. Balbismul (1, 13, 14) ... 34. Tulburarea hiperchinetică (1, 13, 14) ... 35. Somnul și tulburările de somn (5, 13, 14, 16) ... 36. Tulburări ale dezvoltării și identității sexuale (3, 11, 13, 14) ... 37. Tulburările de conduită și delincvență infanto-juvenilă (1, 13, 14) ... 38. Depresia și tulburările depresive la copil și adolescent (1, 13, 14) ... 39. Tulburările anxioase la copil și adolescent (1, 13, 14) ... 40. Tulburările fobice la copil și adolescent (1, 13, 14) ... 41. Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent (1, 13, 14) ... 42. Tulburările conversive și disociative la copil și adolescent (1, 13, 14) ... 43. Manifestări psihopatologice secundare consumului de substanțe psiho - active (1, 3, 11, 13, 14, 19, 21) ... 44. Manifestări psihopatologice secundare consumului de alcool (1, 3, 11, 13, 14, 19, 21) ... 45. Deprinderi și impulsuri patologice (1, 13, 14) ... 46. Reacții la stres și tulburări de adaptare la copil și adolescent (1, 13, 14) ... 47. Tulburările psihice de natură infecțioasă la copil și adolescent inclusiv sifilisul și SIDA (3, 5) ... 48. Tulburările psihice legate de intoxicații la copil și adolescent (5, 18) ... 49. Embriopatii, fetopatii și tulburări psihice post suferință obstetricală (1, 5, 16, 17, 18) ... 50. Tulburări psihice asociate bolilor somatice acute și cronice (3, 5) ... 51. Tulburări psihosomatice la copil și adolescent (1, 5) ... 52. Tulburări psihice asociate bolilor neurologice ale copilului și adolescentului (3, 5, 16) ... 53. Tulburări psihice în epilepsia copilului și adolescentului (3, 5, 16) ... 54. Tulburări psihice în tumorile cerebrale (3, 5) ... 55. Tulburări psihice în traumatismele cranio-cerebrale (3, 5) ... 56. Tulburări psihice în endocrinopatii (3, 5) ... 57. Comportamentul autoagresiv și suicidul la copil și adolescent (1, 5, 11) ... 58. Cefaleea la copil și adolescent (16, 17) ... 59. Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice (16, 17) ... 60. Stările comatoase (5, 7) ... 61. Convulsiile la copil (16, 17) ... 62. Principii ale expertizei medico-legale psihiatrice și evaluare a stării de sănătate psihică a copilului și adolescentului (1, 3, 11) ... 63. Principii ale intervenției preventive în tulburările psihice ale copilului și adolescentului (1, 5) ... 64. Metode biologice de tratament. Psihofarmacologia (1, 2, 3, 9, 10) ... 65. Metode psihologice de tratament. Psihoterapiile, terapiile ocupaționale, educaționale, psihopedagogice, de joc, cognitive etc. (1, 5, 6) ... 66. Consilierea și terapia familiei (1, 5, 6) ... 67. Urgențele psihiatrice. Principii de intervenție în criză (1, 3, 4, 5, 11) ... ... II-III. DOUĂ PROBE CLINICE Cazurile se aleg din tematica clinică a probei scrise astfel încât să reprezinte domenii semnificativ diferite ale patologiei. ... IV. PROBA PRACTICĂ 1. Interpretarea unei electroencefalograme. ... 2. Interpretarea unui examen computer tomografic cerebral. ... 3. Principiile probelor de evaluarea inteligenței și interpretarea lor (WISC, Raven). ... 4. Principiile probelor de evaluare a Tulburării Hiperchinetice cu Deficit de Atenție (KID-SCID, NEPSY) ... 5. Principiile probelor de evaluare a memoriei și interpretarea unei probe. ... 6. Principiile evaluării discernământului unui minor delincvent. ... 7. Evaluarea nivelului dezvoltării psihice a unui copil sub vârsta de 6 ani (Portage, Bint-Simon). ... 8. Principiile metodelor moderne de imagerie cerebral ... 9. Principiile probelor de evaluare în tulburările de dezvoltare (ADI-R, ADOS) ... 10. Elaborarea unui program de intervenție în criză - pentru suicid, stare comatoasă, criză de agitație cu comportament agresiv, stare depresivă. ... ...

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. Dobrescu I. - Manual de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, ed a II-a, Ed. Total Publishing, 2016 ... 2. Dobrescu I. - Actualități în Psihofarmacologia Copilului și Adolescentului, Ed. Almateea, 2004 ... 3. Prelipceanu D. - Psihiatrie Clinică, Ed Medicala 2013 ... 4. Nica-Udangiu L., Prelipceanu D., Mihăilescu R. - Ghid de urgent în psihiatrie, Ed Scripta 2000 ... 5. Milea S., Meila P. -Tratat de pediatrie vol.6, Ed. Medicală 1988 ... 6. Oancea C. - Tehnici de sfătuire/consiliere, Buc. 2002 ... 7. Predescu V. - Psihiatrie vol. 1, Ed. Med., 1989 ... 8. Predescu V. - Psihiatrie vol. 2, Ed. Med., 1998 ... 9. Stahl S. M. - Psihofarmacologie, Ghidul prescriptorului, Ed. Medicala Callisto, 2012 ... 10. Kaplan&Sadock -Terapie medicamentoasă în psihiatrie, Ed. Med. Callistro, 2002 ... 11. Sadock B, Sadock V., Kaplan&Sadock - Manual de buzunar de psihiatrie clinică, ed. a 3-a, Lippicot Williams&Wilkins Ed. Med., 2001 ... 12. Young P. - Neuroanatomie generală și clinică, Lippicot Williams&Wilkins, Ed. Callisto 2000, 1997 ... 13. American Psychiatric Publishing - DSM V Manual de Diagnosticare și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, Ed. Medicala Callisto, 2016 ... 14. OMS - ICD 10 - Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Simptomatologie și diagnostic clinic, Ed. All Educațional, 1998 ... 15. Arseni C., Român I. - Atlas Clinic de Electroencefalografie, Ed. Științifică și Enciclopedică București, 1986 ... 16. Măgureanu S. - Elemente de neurologie pediatrică, Ed. Universitară C. Davila Buc., 1999 ... 17. Popescu V. - Neurologie pediatrică vol.1+2, Ed. Teora, Buc., 2001 ... 18. Ciofu E. - Tratat de Pediatrie, Ed. Medicală, Buc,. 2001 ... 19. Prelipceanu D. - Ghid de tratament în abuzul de substanțe psiho-active, ed. a 2-a, Ed. Infomedica, 2002 ... 20. Georgescu S. A., Zaharia C. - Radiologie și imagistică medicală, Ed. Universitara "Carol Davila", Buc., 2003 ... 21. Felicia I. - Toxicomaniile copiilor și adolescenților, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", Cluj, 2004 ...

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ NEOBLIGATORIE 1. Kaufman DM - Clinical Neurology for Psychiatrists, Elsevier Inc., 2013 ... 2. Stahl SM - Stahl's Essential Psychopharmacology, Cambrige University Press, 4th edition, 2013 ... 3. Stahl S. M. - Prescriber's Guide, Cambrige University Press, 2014 ... 4. Rutter's Child and Adolescent Psychiatry, John Wiley& Sons, 2015 ... 5. Sadock B.D., Sadock V. A. MD - KaplanandSadock's ConciseTextbook of Child and Adolescent Psychiatry 1 st Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2009 ... 6. IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health - http://iacapap.org/iacapap-textbook-of-child-and-adolescent-mental-health ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății ACTUALIZAT 2016

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE

DEFINIȚIE: Reumatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu boli ale sistemului musculo-scheletal și țesutului conjunctiv vascular. Aceste boli includ, alături de boli inflamatorii, boli degenerative, boli metabolice, boli ale părților moi și dureri acute și cronice la nivelul aparatului locomotor și afectarea altor organe și sisteme inclusiv vase și sistem nervos din cadrul bolilor menționate.

SCOPUL PREGĂTIRII: Ca urmare a pregătirii din timpul rezidențiatului și a examenului de specialitate, specialistul reumatolog trebuie să fie apt prin cunoștiințele și abilitățile sale să desfășoare activitate medicală de specialitate la nivelul unui cabinet medical, al unei secții de spital, în cadrul unei echipe interdisciplinare. Specialistul reumatolog trebuie să fie în plus apt pentru activități de informare și prevenție, trebuie să demonstreze capacitate de comunicare cu pacienții și colegii, capacitate de lucru în echipă. Ca urmare a pregătirii din timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să aibă cunoștiințe teoretice ample privind afecțiunile reumatologice incluzând (dar fără a se rezuma la) aspectele de cercetare fundamentală (genetică, imunologie, biochimie etc.), aspectele epidemiologice, etiopatogenie, aspectele histopatologie, aspectele imagistice (radiografie clasică, ecografie musculoscheletală, CT, IRM, DXA, scintigrafie, PET CT etc.), aspecte terapeutice complexe (stil de viață, regim alimentar, tratament de recuperare, tratament medicamentos, tratament chirugical, tratament local, tratament paleativ etc.), aspecte de economie medicală, elemente de management medical modern, aspecte de cercetare clinică, inclusiv capacitatea de a ridica întrebări de cercetare, a identifica modalitățile de răspuns la aceste întrebări și a analiza critic rapoartele științifice și legislația medicală. Rezidentul trebuie să aibă și cunoștiințe practice ample privind anamneza, examinarea clinică (inclusiv manevre și teste clinice), evaluarea pacienților (inclusiv efectuare de scoruri și indici), urmărirea evoluției bolii, indicații și contraindicații pentru diferite metode de diagnostic și tratament, modalități de efectuare ale diferitelor manevre terapeutice și diagnostice etc.

DURATA SOLICITATĂ: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri clinice) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite CFU. 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. Pregătirea prin rezidențiat include și activitatea desfășurată în cadrul gărzilor de specialitate - minim 3/lună pe toată durata celor 5 ani incluzând și cazuistica de urgență. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul și îndrumătorul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute alături de cazurile speciale și evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă (EMC).

PORTOFOLIUL DE ACTIVITĂȚI: Următoarele activități practice vor fi arhivate electronic în extenso în cadrul portofoliului de activități pentru fiecare rezident: – ecografia musculoscheletală (100 de imagini sau clipuri video achiziționate conform tematicii), ... – prezentările publice de cazuri clinice (minim 1/an cu dovada semnată de conducătorul de stagiu și copie a lucrării atașată), ... – lucrările științifice publicate sau prezentate în sesiuni științifice naționale și internaționale (minim 1 poster național pentru fiecare an de rezidențiat; un articol publicat într-o revistă recunoscută național se echivalează cu un poster prezentat într-un congres internațional sau două postere prezentate într-un congres național) în toate cazurile rezidentul trebuie să fie primul autor; se atașează copiile după certificatele de participare. ... Conținutul portofoliului se ajustează cu numărul de ani petrecuți în pregătirea prin rezidențiat de la data publicării prezentului document. Evaluarea portofoliului fiecărui rezident face parte din examenul de specialitate.

EXAMENE: Fiecare modul se finalizează cu un examen. Nota minimă de promovare a modulului este 7. Repetarea testului se face în condițiile legii și respectând prevederile stabilite de disciplina unde s-a făcut modulul. În absența notei de promovare la un modul, rezidentul nu are dreptul de a se înscrie la examenul final de specialitate. În cazul modulelor de Medicină Internă și Reumatologie rezidentul va fi examinat de două ori - la jumătatea stagiului și la final; nota aferentă modulului respectiv se obține prin media aritmetică a celor două note parțiale. Participarea la examenul de specialitate este permisă, în condițiile legii, candidaților ce fac dovada încheierii tuturor stagiilor din curriculum și a îndeplinirii complete a baremului din portofoliul de activități. Examenul de specialitate constă într-o probă scrisă, două probe clinice (Reumatologie și Medicină Internă) și o probă practică. Proba scrisă va conține 80% subiecte din tematica de Reumatologie, 20% subiecte din tematica de Medicină Internă. Nota la fiecare dintre probe trebuie să fie minim 7. Examenul nepromovat poate fi repetat în condițiile legii. STRUCTURA STAGIILOR: Reumatologie (R) 27 luni Medicină internă (MI) 24 luni Reabilitare medicală, medicină fizică și balneologie (RMFB) 2 luni Ecografie musculoscheletală și densitometrie osoasă (E) 4 luni Bioetică (BE) 0, 5 luni Epidemiologie clinică și economie medicală (EEM) 0.5 luni Radiologie (RX) 1 lună Explorări imagistice: IRM și CT (I) 1 lună Repartizarea stagiilor pe ani de pregătire LUNA AN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 I MI MI MI MI MI MI MI MI MI MI MI MI II MI MI MI MI MI MI MI MI MI MI MI MI III R R R R R R R R R R R R IV RMFB RMFB RX I BE+EEM E E E E R R R V R R R R R R R R R R R R

CONȚINUTUL STAGIILOR: 1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1.A. Tematica lecțiilor conferință Pneumoniile bacteriene și nebacteriene Astmul bronșic Bronhopneumopatia cronică obstructivă Tuberculoza pulmonară Neoplasmul bronhopulmonar Pleureziile Hipertensiunea arterială pulmonară Endocarditele Miocarditele și miocardiopatiile Cardiopatia ischemică Tulburările de ritm și de conducere Pericarditele Insuficiența cardiacă acută și cronică Hipertensiunea arterială sistemică Pneumopatiile interstițiale difuze Arteriopatiile periferice Boala tromboembolică și suferințele venoase periferice acute Glomerulonefritele acute și cronice Sindroamul nefrotic Infecțiile urinare și suferințele tubulointerstițiale Litiaza renală Insuficiența renală acută și cronică Gastritele Ulcerul gastric și duodenal Neoplasmul gastric Hepatitele acute și cronice; cirozele Litiaza biliară Pancreatitele acute și cronice Bolile inflamatorii intestinale Abdomenul acut Anemiile Leucozele și limfoamele (inclusiv policitemiile, trombocitozele și metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) Mielomul multiplu și gammopatiile monoclonale Sarcoidoza Sindroame hemoragipare și trombofiliile Diabetul zaharat și alte suferințe metabolice și endocrine: dislipidemiile, sindromul metabolic, suferințele tiroidiene ... 1.B. Baremul activităților practice Examen clinic, întocmirea foilor de observație Interpretarea examenelor de laborator pentru bolile de barem Interpretarea EKG normal și patologic Interpretarea datelor de ecocardiogramă (demonstrații) Interpretarea datelor de ecografie abdominală (demonstrații) Toracocenteza Paracenteza Interpretarea testului de hiperglicemie provocată Examenul Doppler arterial și venos Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) Interpretarea rezultatului fundului de ochi Interpretarea datelor de explorare funcționale renală, hepatică, pancreatică, pulmonară Screeningul tuberculozei pulmonare Interpretarea rezultatelor examenului bacteriologic din produse patologice: spută, urină, bilă, lichid pleural, peritoneal, LCR, sânge ... ... 2. STAGIUL DE REABILITARE MEDICALĂ, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI BALNEOLOGIE 2.A. Tematica lecțiilor conferință Reabilitarea medicală și Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (OMS) Evaluarea și diagnosticul în reabilitarea medicală Principalele intervenții pentru sănătate în reabilitarea medicală Evaluarea rezultatelor inclusiv a calității vieții în reabilitarea medicală Bazele fiziologice ale kinetoterapiei Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice și de recuperare Exercițiile terapeutice: clasificare, efecte și mecanisme de acțiune, indicații Masajul terapeutic Bazele fiziologice ale termoterapiei Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme, efecte și indicații Electroterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații Fototerapia, laserterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații Ultrasonoterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații Factori naturali de cură în bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acțiune, efecte și indicații Plan de recuperare pentru bolile reumatologice ... 2.B. Baremul activităților practice Bilanțul articular și muscular Reabilitarea medicală la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale Reabilitarea medicală la persoanele cu artroză și alte afecțiuni degenerative musculo-scheletale Reabilitarea medicală la persoanele cu osteoporoză Reabilitarea medicală la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor Reabilitarea medicală la persoanele cu sindrom complex regional Reabilitarea medicală la persoanele cu afecțiuni inflamatoare și autoimune (poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, miopatii inflamatoare etc.) Tehnici de kinetoterapie activă și pasivă Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracțiune, manipulări) Tehnici de hidrotermoterapie locală și generală Tehnici de electroterapie (galvanizări, ionizare, curenți de joasă, medie și înaltă frecvență) Tehnici de fototerapie Tehnici de sonoterapie și sonoforeză Tehnici de balneoși crenoterapie (demonstrații) ... ... 3. STAGIUL DE ECOGRAFIE MUSCULOSCHELETALĂ și DENSITOMETRIE OSOASĂ 3.A. Tematica lecțiilor conferință Introducere în tehnica ecografică: principii, aparatură, tipuri de sonde și aplicații Anatomia ecografică a aparatului locomotor Indicații ale examinării ecografice în Reumatologie Hidartroze și colecții lichidiene tenosinoviale Examenul ecografic în sindroamele canelare (carpian, tarsian etc.) Examenul ecografic al mâinii, piciorului, umărului, genunchiului, șoldului, cotului Leziunile și rupturile tendinoase Leziunile ecografice ale părților moi la bolnavi reumatologici Ecografia tumorilor aparatului locomotor Monitorizarea ecografică a pacientului reumatologic Noțiuni de ecografie intervențională Densitometria osoasă (indicații, artefacte, interpretare) ... 3.B. Baremul activităților practice În cadrul modulului de ecografie musculoscheletală fiecare rezident va trebui să își realizeze un portofoliu de 100 de examinări ecografice care vor fi certificate de către instructor; acest portofoliu trebuie să conțină minim 40 de examinări ale membrului superior și minim 40 ale membrului inferior; cel puțin 50% din examinări trebuie să reflecte o patologie reumatismală. Tehnica de examinare ecografică a membrului superior Tehnica de examinare ecografică a membrului inferior Tehnica de examinare ecografică a toracelui și trunchiului Evaluarea ecografică standardizată a leziunilor din poliartrita reumatoidă Examinarea ecografică a principalelor boli reumatologice Ecografia intervențională (demonstrații) Interpretarea unui buletin de densitometrie osoasă ... ... 4. STAGIUL DE RADIOLOGIE MUSCULOSCHELETALĂ 4.A. Tematica lecțiilor conferință Radiografia convențională în diagnosticul bolilor reumatologice (articulații periferice, coloana vertebrală) Cuantificarea și stadializarea semnelor radiografice în monitorizarea bolilor reumatologice (scoring) ... 4.B. Baremul activităților practice Interpretarea unei radiografii osteoarticulare (osoase, articulare, vertebrale etc.) Cuantificarea semnelor radiografice (scorul Sharp, stadializarea sacroiliitei și spondilitei, evaluarea fracturilor vertebrale etc.) ... ... 5. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MUSCULOSCHELETALĂ: TEHNICI DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (IRM) ȘI COMPUTER TOMOGRAFIE (CT) 5.A. Tematica lecțiilor conferință Aportul IRM în Reumatologie Aportul CT în Reumatologie ... 5.B. Baremul activităților practice Interpretarea rezultatelor de tomografie computerizată și rezonanță magnetică ... ... 6. STAGIUL DE REUMATOLOGIE 6.A. Tematica lecțiilor conferință Anatomia funcțională a aparatului locomotor: schelet, articulații, inervația, vascularizația, biomecanica și semiologia aparatului locomotor Structura și funcțiile țesutului conjunctiv Structura și metabolismul osului Aspecte moleculare, biochimice și clinice în procesul de degenerescență și reparație a cartilajului articular Structura și funcțiile sistemului imun Complexul major de histocompatibilitate în bolile reumatologice Imunitatea celulară Imunitatea umorală Inflamația în bolile reumatologice Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice folosite în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina, ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida, micofenolatul mofetil Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) Hormonii corticosteroizi în tratamentul bolilor reumatologice Terapia biologică în tratamentul bolilor reumatologice Reumatismul articular acut Poliartrita reumatoidă și sindromul Felty Sindromul Sjogren Artrita idiopatică juvenilă Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axială nonradiografică) Spondilartritele periferice (inclusiv cele din bolile inflamatorii intestinale) Artrita psoriazică Lupusul eritematos sistemic Sindromul antifosfolipidic Sclerodermia Fasciita cu eozinofile și sindromul mialgie - eozinofilie Dermato-polimiozita Boala mixtă a țesutului conjunctiv Vasculitele sistemice de vas mic, mediu și mare Boala Behcet Boala artrozică vertebro-periferică Sindroame dureroase locoregionale (inclusiv durerea lombară joasă, nevralgia cervicobrahială, lombosciatică și cruralgia de origine discovertebrală, lombalgia de cauză tumorală) Fibromialgia Periartrita scapulo-humerală Epicondilita, sindroamele canalare de membru superior și inferior, sindromul Dupuytren, entezite, tenositovite, bursite, capsulite Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă) Fenomenul Raynaud Guta și alte artrite induse de microcristale Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare) inclusiv boala Lyme, afectările TBC și sifilis Manifestări reumatice în infecția HIV și SIDA Manifestări reumatice în amiloidoză, sacroidoză, hemocromatoză, ocronoză Manifestări reumatice în boli hematologice Manifestări reumatice în boli endocrine Osteoartropatia hipertrofică Boli congenitale ale țesutului conjunctiv Tumori articulare și osoase (primare și secundare) Necroze aseptice de os și osteocondrite Sindroame paraneoplazice musculo-scheletice Boala Paget a osului Sarcina și bolile reumatice Osteoporoza, osteomalacia și rahitismul ... 6.B. Baremul activităților practice Examenul clinic complet și întocmirea foii de observație Tehnica examinării articulațiilor membrelor și coloanei vertebrale Prezentare cazuri (în clinică și în cadrul sesiunilor științifice naționale și internaționale - poster) Examenul lichidului sinovial (efectuarea recoltării, interpretare) Artroscopia și biopsia sinovială (interpretare) și importanța lor în diagnosticul bolilor reumatologice Testele de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator (tehnică, interpretare) Complementul seric (tehnică, semnificație, demonstrație) Autoanticorpii în bolile reumatologice (tehnică, semnificație, demonstrație) Imunograma (tehnică, interpretare, demonstrație) Capilaroscopie - tehnică, interpretare Injecțiile intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații, articulația scapulohumerală, cot, mâini, degete, șold, genunchi, glezne, picior, paravertebrală: cervicale, toracale, lombare) Metode de explorare a metabolismului fosfo-calcic (enumerare, principii, interpretare) Scoruri/Indici de evaluare și monitorizare în bolile reumatologice (activitatea bolii, leziuni structurale, afectare funcțională, patient related outcomes/PRO-uri) ... ... 7. STAGIUL DE BIOETICĂ 7.A. Tematica lecțiilor conferință Introducere în bioetică Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii Relația medic - pacient Greșeli și erori în practica medicală Probleme etice la începutul vieții Probleme etice la finalul vieții Probleme etice în transplanturi de țesuturi și organe umane Problemele etice în genetică și genomică Etica cercetării pe subiecți umani ... 7.B. Baremul activităților practice Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - medic Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete Discutarea problemelor etice în cercetare pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete ... ... 8. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ ȘI ECONOMIE MEDICALĂ 8.A. Tematica lecțiilor conferință Evaluarea calității informației științifice Evaluarea calității unui studiu clinic Studiile observaționale Studiile intervenționale Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) - principii și aplicabilitate Determinanții socioeconomici ai stării de sănătate Măsurarea și valorizarea sănătății Tipuri principale de analize economice în medicină Sisteme de asigurări de sănătate și stimulentele în sistemul medical ... 8.B. Baremul activităților practice Analiza critică a surselor de informație Evaluarea calității unui studiu clinic - scale de evaluare (AGREE și GRADE) Studiile observaționale - dezvoltarea protocolului și analiza critică a elementelor de protocol Studiile intervenționale - dezvoltarea protocolului și analiza critică a elementelor de protocol Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) - elaborarea deciziilor Determinanții socio-economici ai stării de sănătate Măsurarea și valorizarea sănătății Tipuri principale de analize economice în medicină Sisteme de asigurări de sănătate și stimulentele în sistemul medical ... ...

TEMATICA EXAMENULUI DE DOBÂNDIRE A TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST REUMATOLOGIE I. PROBA SCRISĂ ... II-III. DOUĂ PROBE CLINICE ... IV. PROBA PRACTICĂ ... I. PROBA SCRISĂ Tematică de Reumatologie 1. Anatomia, fiziologia și biomecanica articulațiilor. ... 2. Structura și funcțiile osului și țesutului conjunctiv ... 3. Structura și funcția aparatului imun. ... 4. Răspunsul imun (umoral și celular). ... 5. Inflamația acută și cronică (celularitate, mediatori chimici). ... 6. Antiinflamatoarele steroidiene și nesteroidiene în tratamentul bolilor reumatologice ... 7. Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) non-biologice folosite în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina, ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida, micofenolatul mofetil ... 8. Terapia biologică în tratamentul bolilor reumatologice ... 9. Valoarea ecografiei musculo-scheletale în diagnosticul și monitorizarea bolilor inflamatoare reumatologice ... 10. Poliartrita reumatoidă. ... 11. Sindromul Sjogren. ... 12. Artrita idiopatică juvenilă ... 13. Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axială nonradiografică) ... 14. Spondilartritele periferice (inclusiv cele din bolile inflamatorii intestinale) ... 15. Artrita psoriazică ... 16. Lupusul eritematos sistemic ... 17. Sindromul antifosfolipidic ... 18. Boala mixtă de țesut conjunctiv ... 19. Miopatiile inflamatorii. ... 20. Sclerodermia și sindroamele scleroderma-like ... 21. Vasculitele sistemice de vas mic, mediu și mare; boala Behcet. ... 22. Artroza. ... 23. Sindroamele dureroase locoregionale (inclusiv durerea lombară joasă, nevralgia cervicobrahială, lombosciatică și cruralgia de origine disco-vertebrală, lombalgia de cauză tumorală, periartrita scapulo-humerală) ... 24. Sarcina și bolile reumatice ... 25. Necrozele aseptice de os ... 26. Fibromialgia ... 27. Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă) ... 28. Policondrita recidivantă ... 29. Guta și alte artrite induse de microcristale ... 30. Osteoporoza, osteomalacia, osteopetroza. ... 31. Boala Paget a osului. ... 32. Tumorile primitive (benigne și maligne) ale osului, tumorile sinovialei și ale părților moi ale aparatului locomotor; metastazele osoase. ... 33. Sindroamele paraneoplazice musculo-scheletale. ... 34. Bolile congenitale ale țesutului conjunctiv și distrofii osoase ... 35. Artritele infecțioase (bacteriene, virale, fungice, cu spirochete). ... 36. Manifestări articulare în infecția cu HIV și SIDA. ... 37. Manifestări reumatice ale unor boli infiltrative (amiloidoza, sarcoidoza, hemocromatoza, ocronoza). ... 38. Manifestări reumatice în dislipidemii, boli hematologice și boli endocrine ... 39. Artropatiile neuropatice (Charcot). ... 40. Manifestări reumatice ale unor boli renale și la bolnavii dializați. ... Tematica de Medicină Internă 1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. ... 2. Pneumopatiile interstițiale difuze ... 3. Pleureziile. ... 4. Neoplasmul pulmonar ... 5. Hipertensiunea arterială sistemică ... 6. Hipertensiunea arterială pulmonară ... 7. Boala cardiacă ischemică ... 8. Tulburările de ritm și conducere ... 9. Insuficiența cardiacă acută și cronică ... 10. Boala tromboembolică și trombozele venoase periferice ... 11. Pericarditele ... 12. Endocarditele ... 13. Ulcerul gastroduodenal. ... 14. Ciroza hepatică. ... 15. Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică) ... 16. Insuficiența renală acută și cronică. ... 17. Anemiile ... 18. Gammopatiile monoclonale (mielomul multiplu, boala Waldenstrom). ... 19. Glomerulonefritele acute și cronice ... 20. Sindromul nefrotic ... ... II-III. DOUĂ PROBE CLINICE Probele clinice vor consta din examinarea unui bolnav cu o afecțiune cuprinsă în tematica probei scrise (una din tematica de Medicină Internă și cea de a doua din tematica de Reumatologie). II. PROBA CLINICĂ de Medicină Internă Cazurile clinice se vor alege din subiectele probei scrise. ... III. PROBA CLINICĂ de Reumatologie Cazurile clinice se vor alege din subiectele probei scrise. ... ... IV. PROBA PRACTICĂ A. Evaluarea portofoliului - admis/respins ... B. Tematica examenului practic 1. Metode clinice de bilanț articular și muscular. ... 2. Examenul lichidului sinovial (interpretare). ... 3. Artroscopia și biopsia sinovială (indicații, interpretare) ... 4. Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator ... 5. Metode de detectare și apreciere calitativă și cantitativă a factorilor reumatoizi (FR), anticorpilor antinucleari (AAN), anticorpilor anti-proteine citrulinate (ACPA), corelații cu aspecte clinice ... 6. Titrul complementului seric (total și fracțiuni): tehnică și semnificație ... 7. Complexele imune circulante (tehnică, interpretare) ... 8. Metode de explorare a metabolismului fosfocalcic ... 9. Interpretarea unei radiografii osteo-articulare ... 10. Alte metode imagistice folosite în diagnosticul bolilor reumatologice (ecografia musculoscheletală, scintigrama osteroarticulară, tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică) ... 11. Densitometria osoasă (tehnici, interpretare). ... 12. Interpretarea unei radiografii pulmonare, renale, digestive. ... 13. Interpretarea unei electrocardiograme. ... 14. Interpretarea probelor funcționale respiratorii. ... 15. Infiltrațiile intraarticulare și periarticulare (efectuare, tehnică, indicații, contraindicații). ... 16. Infiltrații paravertebrale și peridurale (tehnică, indicații, contraindicații). ... ... ... 8-07-2016 Conf. Dr. Denisa Predețeanu PROPUNERE DE ACTIVITĂȚI TEORETICE ȘI PRACTICE PENTRU REZIDENȚII ÎN REUMATOLOGIE - pe ani de studii - (5 ani) Rezident an I: – cunoașterea noțiunilor teoretice referitoare la principalele boli reumatologice inflamatoare și degenerative și la principalele bolile interne incluse în curriculum de pregătire în specialitate ... – cunoașterea efectuării unui examen clinic reumatologic corect și complet ... – indicația corectă a examenelor de laborator pentru bolile reumatologice și bolile interne precum și interpretarea acestora ... – interpretarea corectă a unei radiografii simple, ecografii abdominale, a rezultatelor endoscopice ... – interpretarea rezultatelor examenului bacteriologic din produsele patologice (ex.: lichid sinovial) ... – calcularea scorurilor de activitate și funcționalitate în bolile reumatologice (ex.: DAS28, BASDAI, ASDAS, BASFI, SLEDAI, PsARC etc.) ... – orientarea diagnosticului pozitiv și diferențial sub supravegherea medicului îndrumător în funcție de datele clinice și paraclinice ... – completarea fișei de observație a pacientului (internare de zi/continuă) ... – întocmirea scrisorilor medicale, scrierea rețetelor simple ... – efectuarea unei puncții venoase și montarea de perfuzii ... – susținerea unor prezentări de cazuri clinice și materiale științifice (articole) ... – participarea în gărzi ca linia a 3-a (întocmirea raportului de gardă, gestionarea urgențelor minore de pe secții) ... Rezident an II: toate cele de mai sus + – interpretarea unui EKG pentru suferințele cardiace frecvente ... – interpretarea unui buletin de densitometrie osoasă (DXA) ... – cunoașterea documentației necesare întocmirii de dosare pentru terapiile biologice ... Rezident an III: cele de mai sus + – efectuarea și interpretarea unei ecografii musculoscheletale necesare stabilirii diagnosticului pozitiv ... – interpretarea unui IRM necesar stabilirii diagnosticului pozitiv ... – cunoașterea protocoalelor efectuate pe plan local și specifice pentru bolile reumatologice ... – efectuarea de gărzi ca linia a 2-a și cunoașterea principalelor măsuri terapeutice pentru urgențele cele mai uzuale ... – acordarea primului ajutor în cazul unui stop CR ... – întocmirea de dosare pentru terapiile biologice în principalele boli reumatologice (PR, SA, AP) ... Rezident an IV: cele de mai sus + – efectuarea și interpretarea unei ecografii musculo-scheletale cu scop diagnostic și terapeutic ... – efectuarea de manevre intervenționale reumatologice simple (puncție evacuatorie a unei articulații ușor abordabile - ex. genunchi +/- injectarea de corticoid local) ... – efectuarea de injecții paravertebrale ... – posibilitatea de a activa în cadrul unui grup de cercetare multicentric național în Reumatologie ... Rezident an V: cele de mai sus + – efectuarea de gărzi ca linia 1 ... – posibilitatea de a activa în cadrul unui grup de cercetare internațional în Reumatologie ... – posibilitatea de a activa cu contract de muncă cu durata limitată (2 ore) în cadrul unui cabinet privat de Reumatologie sub supravegherea unui medic specialist ... 08-07-2016 Conf Dr. Denisa Predețeanu MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ 1.1. DEFINIȚIE Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, organelor mediastinale, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și abdominală. ... 1.2. DURATA 6 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. ... 1.3. STRUCTURA STAGIILOR A. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni) ... B. Stagiul de chirurgie generală: 2 ani În perioada celor 2 ani de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente. ... C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de: 1. Chirurgie cord și vase mari: 3 luni ... 2. Bronhologie: 3 luni ... 3. Imagistică toracică (Rx., CT, MRI): 2 luni ... 4. Explorări funcționale respiratorii: 1 lună ... 5. Bioetică - 2 săptămâni ... La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca prim-operator, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice. ... ... 1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR 1.4.1. Stagiul de Chirurgie Toracică 1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (650 ore) 1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic. ... 2. Anatomia chirurgicală a cavității pleurale. ... 3. Anatomia chirurgicală a mediastinului. ... 4. Anatomia chirurgicală a traheii. ... 5. Anatomia chirurgicală a plămânului stâng. ... 6. Anatomia chirurgicală a plămânului drept. ... 7. Anatomia chirurgicală a cavității pericardice. ... 8. Anatomia chirurgicală a diafragmului. ... 9. Fiziologia respirației ... 10. Hemoptizia ... 11. Metode de investigație în patologia toraco-pulmonară și mediastinală. ... 12. Pregătirea preoperatorie a bolnavului chirurgical toracic ... 13. Probleme de anestiologie în chirurgia toracică. ... 14. Malformațiile congenitale ale peretelui toracic. ... 15. Infecțiile peretelui toracic. ... 16. Tumorile peretelui toracic. ... 17. Pneumotoraxul spontan. ... 18. Pleureziile purulente nespecifice (netuberculoase) ... 19. Pleureziile specifice (tuberculoase) ... 20. Tumorile pleurale benigne ... 21. Tumorile pleurale maligne primitive și secundare ... 22. Chilotoraxul. ... 23. Malformațiile congenitale traheo-bronho-pulmonare. ... 24. Supurațiile pulmonare parenchimatoase. ... 25. Bronsiectaziile ... 26. Micozele pulmonare ... 27. Tuberculoză pulmonară chirurgicală (forme anatomo-clinice, diagnostic, moment operator, indicații, tehnici chirurgicale) ... 28. Chistul hidatic pulmonar. ... 29. Tumorile traheo-bronho-pulmonare benigne. ... 30. Neoplasmul pulmonar fără celule mici (non small cell) ... 31. Tumorile pulmonare neuroendocrine ... 32. Alte tumori maligne traheo-bronho-pulmonare ... 33. Mediastinitele. ... 34. Tumorile mediastinale. ... 35. Miastenia: indicație chirurgicală, moment operator. ... 36. Pericarditele ... 37. Stenozele esofagiene benigne (tumorale, funtionale, alte stenoze benigne) ... 38. Adenocarcinomul dejoncțiune esogastrică ... 39. Carcinomul scuamos esofagian ... 40. Diverticulii esofagieni ... 41. Fistulele eso-traheale și eso-bronșice. ... 42. Herniile diafragmatice congenitale și dobândite. ... 43. Herniile hiatale. ... 44. Chisturile și tumorile diafragmului. ... 45. Traumatismele toracelui. ... 46. Sindromul de apertură toracică superioară (scalenic, coasta cervicală, costoclavicular, hiperabducție). ... 47. Aspecte ale chirurgiei de granița toraco-abdominală - chistul hidatic hepatic cu evoluție toracică - fistula bilio-bronșică ... 48. Aspecte ale chirurgiei de granița toraco-abdominală - abcesul subfrenic. ... 49. Complicațiile postoperatorii în chirurgia toracică. ... 50. Transplantul pulmonar. ... Lecțiile conferință se vor desfășura sub formă de cursuri, prezentări de caz, seminarii astfel încât să cuprindă 200 ore/an. ... 1.4.1.2. Baremul activităților practice (efectuate, asistate) La sfârșitul întregului stagiu de chirurgie toracică (4 ani), rezidentul va face dovada efectuării, ca prim-operator, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice. Intervențiile chirurgicale atât ca prim operator cât și cele efectuate ca prim-ajutor trebuie să cuprindă următoarea tematică: 1. Pleurotomia minimă ... 2. Pleurotomia cu rezecție de coastă ... 3. Tehnici de chirurgie minim invazivă în patologia pleurală ... 4. Tehnici de chirurgie minim invazivă în patologia pulmonară ... 5. Tehnici de chirurgie minim invazivă în patologia mediastinală ... 6. Mediastinoscopia ... 7. Traheostomia ... 8. Toracotomia ... 9. Toraco-freno-laparotomia ... 10. Sternotomia ... 11. Tehnici de toracoplastie ... 12. Decorticarea pleuropulmonară ... 13. Pneumonectomia dreapta (variante tehnice) ... 14. Pneumonectomia stânga (variante tehnice) ... 15. Pleuropneumonectomia dreapta ... 16. Pleuropneumonectomia stânga ... 17. Lobectomia superioară dreapta (variante tehnice) ... 18. Lobectomia medie ... 19. Lobectomia inferioară dreapta (variante tehnice) ... 20. Lobectomia superioară stânga (variante tehnice) ... 21. Lobectomia inferioară stânga (variante tehnice) ... 22. Bilobectomia inferioară ... 23. Bilobectomia superioară ... 24. Segmentectomiile ... 25. Rezecții pulmonare lărgite ... 26. Tehnici de sutură a bontului bronșic ... 27. Procedee chirurgicale de rezecție traheală și traheo-bronșică ... 28. Procedee chirurgicale de rezecții bronhoplastice ... 29. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar ... 30. Procedee chirurgicale în deformațiile de perete toracic ... 31. Rezecția costală ... 32. Parietectomia toracică pentru leziuni maligne și procedee plastice ... 33. Rezecția parțială și totală de stern, procedee plastice ... 34. Procedee chirurgicale în voletele toracice ... 35. Timectomia ... 36. Simpatectomia toracică ... 37. Diverticulectomia esofagiană ... 38. Procedee chirurgicale în stenozele esofagiene benigne și maligne ... 39. Procedee chirurgicale în tulburările de motilitate digestivă ... 40. Rezecția și reconstrucția pericardică ... 41. Fereastra pericardo-pleurală și pericardo-peritoneală ... 42. Frenorafii, frenoplicaturi și frenoplastii diafragmatice ... 43. Procedee de rezecție și reconstrucție ale diafragmului ... 44. Procedee chirurgicale în herniile hiatale ... 45. Procedee de drenaj în chirurgia toracică ... 46. Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică superioară (scalenectomia, Rezecția coastei cervicale, Rezecția coastei I) ... ... Bibliografie: Tratat de chirurgie. Vol IV - chirurgie toracică. Sub redacția: Irinel Popescu, Teodor Horvat, editura Academiei Române, București, 2008 ESTS Textbook of thoracic surgery. Sub redacția: Jaroslav Kuzdzal, vol I, II. 2014 Pearson's thoracic and esophageal surgery. Sub redacția: A Patterson, J Cooper, J Deslauriers, A Lerut, A Luketich, T Rice, Vol I, II. 2008 General thoracic surgery. Sub redacția: T Shields, J LoCicero, CE Reed, RH Feins, vol I, II. 2009 De asemenea rezidentul va trebui să facă dovada participării atât ca prim-operator cât și ca prim ajutor la un număr minim de intervenții chirurgicale toracice care să cuprindă: ● Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul plămânului, pleurei și peretelui toracic - 100 – pneumonectomii, lobectomii, segmentectomii - 50 ... – altele - 50. ... ● Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul mediastinului (rezecții) - 30. ● Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul esofagului - 10. ● Intervenții chirurgicale toracoscopice - 30. ... 1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 2 ani 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore) 1. Traumatismele toraco-abdominale ... 2. Traumatismele abdominale a) Traumatismele abdominale închise ... b) Traumatismele abdominale deschise ... ... 3. Chirurgia de graniță toraco-abdominală. a) Chistul hidatic cu evoluție toracică. ... b) Fistulele biliobronșice. ... c) Herniile diafragmatice ... d) Congenitale ... e) Dobândite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, Bochdalek. ... f) Herniile hiatale ... g) Abcesul subfrenic ... h) Sindromul Chilaiditi ... i) Tulburările de motilitate esofagiană ... j) Boala de reflux gastroesofagian ... k) Cancerul polului superior gastric ... ... 4. Chirurgia esofagului a. Stenozele esofagului (benigne, maligne). ... b) Ulcerul esofagian. ... c) Diverticulul esofagian ... d) Fistule esobronșice, esotraheale. ... e) Traumatismele esofagului. ... ... 5. Urgențele chirurgicale abdominale. a) Peritonitele generalizate și localizate (abcese). ... b) Ocluziile intestinale: dinamice și mecanice. ... c) Hemoragia digestivă superioară. ... d) Infarctul enteromezenteric. ... e) Pancreatită acută. ... f) Colecistită acută. ... g) Apendicită acută. ... h) Hernia inghinală și femurală strangulată. ... i) Torsiunea de organ. ... j) Hemoperitoneul acut. ... ... ... 1.4.2.1. Baremul activităților practice Numărul minim de intervenții chirurgicale efectuate trebuie să cuprindă: 1. Gastrostomia - 5 ... 2. Splenectomia - 2 ... 3. Sutura hepatică - 5 ... 4. Sutura gastrică - 3 ... 5. Enterorafia - 10 ... 6. Enterectomia segmentară - 5 ... 7. Colorafia - 5 ... 8. Colostomia temporară - 5 ... ... ... 1.4.3. STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ - 3 luni 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) I. Anatomie 1. Anatomia cordului și pericardului. ... 2. Mediastinul ... 3. Aorta ... 4. Venele cave ... 5. Sistemul venos azygos ... 6. Canalul limfatic ... 7. Arterele carotide ... 8. Artera subclavie, axilara, brahială, arterele antebrațului, arterele mâinii ... 9. Arterele iliace, femurale, poplitee, arterele gambei, arterele piciorului ... 10. Venele safene ... 11. Hemostaza, coagularea, fibrinoliza ... 12. Fiziologia circulației arteriale, venoase, limfatice ... 13. Explorarea funcționala a sistemului arterial: metode neinvazive și metode invazive (arteriografia) ... 14. Flebografia ... 15. Limfografia ... ... II. Patologie cardiacă 1. Pericarditele ... 2. Plăgile cardio-pericardice ... 3. Embolia pulmonară ... 4. Stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie ... 5. Insuficiența cardiacă ... ... III. Chirurgia cardiacă 1. Traumatismele aortei ... 2. Traumatismele arterelor periferice ... 3. Anevrismele aortei ... 4. Anevrismele arterelor periferice ... 5. Arteriopatiile obliterante ale membrelor - Ischemia cronica ... 6. Sindromul de obstrucție aorto-iliacă ... 7. Ischemia acută a membrelor ... 8. Embolia arterială ... 9. Sindromul de revascularizație ... 10. Sindromul de apertură toracică superioară ... 11. Tumorile vasculare ... 12. Fistulele arteriovenoase ... 13. Chirurgia indirectă arterială ... 14. Chirurgia directă arterială (restabilirea fluxului arterial) ... 15. Amputația ... 16. Varicele membrelor pelvine ... 17. Sindromul posttrombotic ... 18. Boala tromboembolică ... 19. Patologia chirurgicală a sistemului limfatic ... 20. Tratamentul medical al arteriopatiilor ... ... ... 1.4.3.2. Baremul activităților practice Rezidentul va trebui să facă dovada efectuării a unui număr minim de intervenții care să cuprindă: 1. Descoperiri arteriale (carotida, subclavia brahială, medială, ulnara, aorta iliacă, femurală, popliteea, tibială) - 10 ... 2. Descoperiri venoase (safena internă, safena externă, cefalică, basilică) - 20 ... 3. Pericardocenteza - 5 ... 4. Pericardotomia -2 ... 5. Resuscitarea cardiorespiratorie - 5 ... 6. Sutura arterială și venoasă - 5 ... 7. Tehnica embolectomiei - 2 ... 8. Tehnica trombarterectomiei - 2 ... 9. Simpatectomia toracică - 3 ... 10. Chirurgia varicelor hidrostatice - 3 ... ... ... 1.4.4. STAGIUL DE BRONHOLOGIE - 3 luni 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) I. Semiologia normală traheobronșică: anatomia și topografia arborelui bronșic 1. Arborele bronșic drept ... 2. Arborele bronșic stâng ... 3. Semiologia endoscopică normală a traheii ... 4. Semiologia endoscopică normală a arborelui bronșic drept ... 5. Semiologia endoscopică normală a arborelui bronșic stâng ... 6. Anomalii de diviziune ... ... II. Indicațiile, contraindicațiile bronhoscopiei: tehnica endoscopiei rigide și flexibile, anestezia în bronhoscopie. 1. Indicațiile bronhoscopiei ... 2. Contraindicațiile bronhoscopiei ... 3. Tehnica bronhoscopiei-etape, puncte de reper ... 4. Complicațiile posibile în bronhoscopie ... 5. Anestezia locală în bronhologie-tehnica ... 6. Accidentele, complicațiile anesteziei locale ... ... III. Tehnici bronhologice de prelevare, lavajul bronhioloalveolar 1. Tehnici bronhologice de prelevare ... 2. Tehnica lavajului bronhoalveolar ... 3. Indicațiile lavajului bronhoalveolar ... 4. Complicațiile lavajului bronhoalveolar ... 5. Biopsia bronșică - tehnica, asistarea hemoptiziei care urmează unei biopsii ... ... IV. Patologia traheii 1. Semnele endoscopice în traheite, traheobronșite. ... 2. Stenozele traheale iatrogene ... 3. Tumori traheale - clasificare ... 4. Tumori traheale - tratament endoscopic ... 5. Traheopatia osteocondroplastică - aspecte endoscopice ... ... V. Cancerul bronhopulmonar 1. Semiologia endobronșică în cancerul bronhopulmonar ... 2. Semiologia endobronșică în carcinoidul bronșic ... 3. Indicațiile terapiei endobronsice în tumorile pulmonare ... ... VI. Tuberculoză pulmonară Semiologia endobronșică în tuberculoza pulmonară (primară, secundară) ... VII. Aspecte endoscopice în alte afecțiuni pulmonare 1. Semiologia endoscopică în sarcoidoză ... 2. Corpul străin endobronsic - aspecte endobronșice ... 3. Diagnostic și terapie endobronșică în bronșiectazii ... ... ... 1.4.4.2. Baremul activităților practice 1. participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor - 10 ... 2. anestezii locale - 50 ... 3. intubații, bronhoscopii diagnostice - 5 ... 4. bronhoscopii terapeutice (bronhoaspirații) - 2 ... ... ... 1.4.5. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 2 luni 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Metode de investigație radioimagistica a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie) ... 2. Anatomia radiologică și secțională (axială, coronala, sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: – segmentația pulmonară ... – regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal ... ... 3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice ... 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale ... 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori, esofagita, varice esofagiene, hernia hiatală) ... 3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și abceselor mediastinale; pneumomediastinul. ... 3.5. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene) ... ... 4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei căilor respiratorii 4.1. Sindrom de condensare pulmonară ... 4.2. Atelectaziile ... ... 5. Tumori bronho-pulmonare 5.1. Tumori maligne primare ... 5.2. Metastazele pulmonare ... 5.3. Tumori pulmonare benigne ... ... 6. Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare ... 7. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic, pleurei și diafragmului ... 8. Aspectul radioimagistic al toracelui operat ... ... 1.4.5.2. Baremul activităților practice 1. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil normală) - 10 ... 2. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil patologică) - din tematica lecțiilor conferință - 10 ... 3. Interpretarea unui film CT normal - 10 ... 4. Interpretarea unui film CT patologic - 10 ... 5. Interpretarea unui film MRI normal - 10 ... 6. Interpretarea unui film MRI patologic - 10 ... ... ... 1.4.6. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII 1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore) 1. Prezentarea testelor de investigație funcțională respiratorie – determinarea volumelor pulmonare; ... – determinarea debitelor ventilatorii forțate; ... – determinarea proprietăților mecanice ale aparatului toraco-pulmonar; ... – determinarea rezistenței la flux; ... – determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară; ... – determinarea schimburilor gazoase; ... – testarea la efort; ... – evaluarea hiperreactivității bronșice. ... ... 2. Sindroame funcționale pulmonare – disfuncția ventilatorie restrictivă; ... – disfuncția ventilatorie obstructivă; ... – disfuncția ventilatorie mixtă; ... ... 3. Tablouri clinico-funcționale pulmonare; integrarea explorării funcționale în clinică: – astmul bronșic; ... – bronșita obstructivă cronică, BPOC, emfizemul pulmonar; ... – patologia interstițială pulmonară; ... – explorarea funcțională pulmonară în vederea evaluării capacității funcționale (expertiza capacității de muncă); ... – evaluarea preoperatorie a riscului funcțional; ... – evaluarea funcțională pulmonară în terapia intensivă. ... ... ... 1.4.6.2. Baremul activităților practice – Spirometrie - 20 ... – Curbe F/V - 20 ... – Pletismografia corporală -10 ... – Factor de transfer gazos - 10 ... – Indici de elasticitate pulmonară - 2 ... – Probe de bronhomotricitate - 20 ... – Probe de efort - 3 ... – Analiza gazelor sanguine - 20 ... ... ... ...

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ...

TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... CHIRURGIE TORACICĂ 6 ANI ● CHIRURGIE GENERALĂ - 2 ANI ● BIOETICĂ - 2 Săpt. ● CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ - 3 LUNI ● BRONHOLOGIE - 3 LUNI ● IMAGISTICĂ TORACICĂ - (RX, CT, MRI) - 2 LUNI ● EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII - 1 LUNĂ ● STAGIU ȘI CURS CHIRURGIE TORACICĂ - 3 ANI 2 1/2 LUNI Comisia Consultativă de Chirurgie Toracică a Ministerului Sănătății Președinte, Prof. Dr. Ioan Cordos MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE PEDIATRICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ

Definiția specialității: Ortopedia pediatrică este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea și tratarea bolnavilor care suferă de afecțiuni ale aparatului locomotor la pacienții cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani - CURRICULUM ORTOPEDIE PEDIATRICĂ 2017 - Structura stagiilor: Perioada de rezidențiat în ortopedie pediatrică durează 6 ani și cuprinde stagiul de ortopedie pediatrică 3 ani, chirurgie pediatrică 3 luni, ortopedie și traumatologie 1 an și 9 luni, bioetică 2 săptămâni, ecografia de șold a nou născutului și a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare 2 săptămâni, artroscopie 3 luni, chirurgie plastică 3 luni, chirurgie vasculară 2 luni, neurochirurgie 3 luni. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 6 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12 Anul 1 Modul 1 Ortopedie pediatrică NUMĂRUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Anul 2 Modul 2 Chirurgie pediatrică NUMĂRUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Modul 3 Ortopedie și traumatologie NUMĂRUL DE LUNI 9 luni ORE DE CURS 50 ore Anul 3 Modul 4 Ortopedie pediatrică NUMĂRUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Anul 4 Modul 5 Ortopedie și traumatologie NUMĂRUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Anul 5 Modul 6 Bioetică NUMĂRUL DE LUNI 1/2 lună ORE DE CURS 20 ore Modul 7 Ecografie de șold NUMĂRUL DE LUNI 1/2 lună ORE DE CURS 10 ore Modul 8 Artroscopie NUMĂRUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Modul 9 Chirurgie plastică NUMĂRUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Modul 10 Chirurgie vasculară NUMĂRUL DE LUNI 2 luni ORE DE CURS 10 ore Modul 11 Neurochirurgie NUMĂRUL DE LUNI 3 luni ORE DE CURS 20 ore Anul 6 Modul 12 Ortopedie pediatrică NUMĂRUL DE LUNI 12 luni ORE DE CURS 80 ore Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv. Notă: Pentru rezidenții de ortopedie pediatrică este suficient modulul de ecografie de șold la nou născut și sugar. Nu este cazul a se adauga separat stagiul de ecodiagnostic mio-osteo-articular. Noțiunile necesare sunt incluse în stagiu de Ortopedie pediatrică și permit efectuarea de ecografie de șold în cadrul diagnosticării displaziei/luxației congenitale de șold și a sinovitei de șold. ... 1.1. DURATA PROGRAMULUI: 6 ANI Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu, în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. ... 1.2. RESPONSABILI DE PROGRAM: 1.2.1. Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor. ... 1.2.2. Coordonator de stagiu: medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului. ... ... 1.3. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR Programul de învățământ se va desfășura conform: ● Curriculum-ului general de ortopedie pediatrică (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu. ● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de ortopedie pediatrică precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de ortopedie pediatrică. ● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu. ● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat. ... 1.4. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face: ● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Chirurgie pediatrică, Ortopedie și traumatologie, etc.), precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi: – examen scris și/sau oral, nota minimă: 7 ... – certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului ... ● Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat. Rezidenții aflați deja în pregătire vor susține examenul de specialitate conform tabelului: An începere rezidențiat An susținere examen 2013 2017 (5 ani) 2014 2018 (5 ani) 2015 2019 (5 ani) 2016 2020 (5 ani) 2021 NU se susține examen de specialitate 2017 2022 (6 ani) 2018 2023 (6 ani) Curriculum de pregătire Ortopedie Pediatrică: 1. Tematica lecțiilor conferință ● TRAUMATOLOGIE ● Particularități morfo-funcționale ale aparatului locomotor la copil ● Contuzii - generalități ● Entorse - generalități – Entorsă de gleznă ... – Entorsă de genunchi ... – Entorsă de umăr ... – Entorsă interfalangiană ... ● Luxații - generalități – Luxația traumatică scapulo-humerală ... – Luxația traumatică de cot ... – Luxația traumatică de șold ... ● Fracturi - generalități – Dezlipiri epifizare ... – Fracturi deschise ... – Fractura de claviculă ... – Fracturile humerusului (1/3 proximală + diafizare) ... – Fracturile cotului: ... – Supracondiliene ... – Epicondil medial ... – Condil lateral ... – Olecran ... – Col și cap radial ... – Fracturi complexe ... – Fracturile antebrațului (diafizare +1/3 distală) ... – Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene, falangelor ... – Fractura Monteggia-Stănciulescu ... – Sindromul Volkmann ... – Fracturile bazinului ... – Fracturile femurului ... – Fracturile genunchiului ... – Fracturile gambei ... – Fracturile gleznei ... – Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene, falangelor ... – Traumatismele coloanei vertebrale ... – Politraumatisme ... ● OSTEOCONDROPATII LOCALIZATE ● Osteocondrita capului femural (maladia Legg-Calve-Perthes) ● Apofizita tibială anterioară (maladia Osgood-Schlatter) ● Osteocondrita disecantă ● Apofizita posterioară a calcaneului (maladia Sever) ● Scafoidita tarsiană (maladia Kohler) ● Maladia Freiberg ● Epicondilita medială ● Cifoza dorsală juvenilă (maladia Scheuermann) ● DISPLAZII SCHELETALE ● Displazia spondilo-epifizară ● Displazia epifizară multiplă ● Achondroplazia ● SINDROAME CU MANIFESTĂRI ORTOPEDICE ● Sindromul Marfan ● Sindromul Apert ● Sindromul Down ● Neurofibromatoza ● Artrogripoza ● Maladia amniotică ● AFECȚIUNI OSOASE METABOLICE ȘI ENDOCRINE ● Rahitismul carențial ● Osteogeneza imperfectă ● INFECȚII OSOASE ● Osteomielita ● Artritele septice ● Tuberculoza osteoarticulară ● ARTRITA REUMATOIDĂ JUVENILĂ ● ARTRITA IDIOPATICĂ JUVENILĂ ● AFECȚIUNI NEURO-MUSCULARE ● Paralizia cerebrală ● Mielomenigocelul ● Atrofia musculară spinală ● Distrofii musculare ● Poliomielita ● Retracția iatrogenă de cvadriceps ● TUMORI ● Generalități ● Tumori osoase benigne – Chistul osos esențial ... – Chistul osos anevrismal ... – Displazia fibroasă ... – Defectul osos cortical și fibromul nonosifiant ... – Granulomul eozinofil ... – Tumora cu mieloplaxe ... – Exostoze osteogenice și maladia exostozantă ... ● Tumori osoase maligne – Osteosarcomul ... – Sarcomul Ewing ... – Tumori osoase metastatice ... – Amputații și Protezare ... ● PATOLOGIE PE REGIUNI ANATOMICE ● GÂT – Torticolisul muscular ... -Sindromul Klippel-Feil ● COLOANĂ VERTEBRALĂ – Scolioza ● Scolioza idiopatică ● Scolioza congenitală ● Sindromul de insuficiență toracică ... – Cifoza ... – Spondilolistezisul și spondiloliza ... ● TORACE – Pectus excavatum ... – Pectus carinatum ... – Sindromul Poland ... ● MALFORMAȚIILE MEMBRELOR - clasificări ● MEMBRUL TORACIC – Paralizia obstericală de plex brahial ... – Maladia Sprengel (omoplatul supraridicat) ... ● Umăr – Pseudratroza congenitală de claviculă ... – Agenezia congenitala de clavicula ... ● Cot – Luxația congenitală de cap radial ... ● Antebraț – Deficiența/displazia radială ... – Deficiența/displazia ulnară ... – Sinostoza radio-ulnară ... – Maladia Madelung ... ● Mână – Clinodactilia ... – Camptodactilia ... – Megalodactilia ... – Ectrodactilia completă transversală ... – Amputațiile congenitale din maladia amniotică ... – Polidactilia ... – Sindactilia ... – Malformațiile policelui ... ● MEMBRE PELVINE – Mersul șchiopătat la copil ... – Inegalități de lungime ... – Diformități angulare ... ● Genu varum ● Tibia vara (maladia Blount) ● Genu valgum – Vicii de rotație ale membrelor pelvine ... ● Anteversia/antetorsiunea de femur ● Torsiunea de tibie – Retracția iatrogenă de cvadriceps ... ● Șold – Luxația teratologică de șold ... – Displazia de dezvoltare a șoldului ... – Ecografia de șold la nou-născut și sugar (metoda Graf) ... – Epifizioliza ... – Coxa vara congenitală ... – Șoldul în resort ... – Sinovita acută tranzitorie de șold ... ● Genunchi – Hiperextensia congenitală de genunchi ... – Contractura congenitală în flexie a genunchiului ... – Luxația congenitală de genunchi ... – Luxația congenitală de patelă ... – Instabilitatea patelo-femurală ... – Meniscul discoid ... – Osteocondrita disecantă a genunchiului ... – Chistul popliteu ... ● Gambă – Tibia încurbată ... – Pseudartroza congenitală de tibie ... – Displazia tibială ... ● Picior – Metatarsus adductus ... – Piciorul tal valg ... – Piciorul plat ... – Piciorul în serpentină ... – Piciorul varus equin ... – Talusul vertical ... – Coalescența tarsiană ... – Piciorul cav ... – Hallux valgus ... – Polidactilia ... – Sindactilia ... – Macrodactilia ... – Mersul pe vârfuri ... – Alte diformități picior ... ● Ecodiagnostic mio-osteo-articular pediatric – Ecografia de șold (metodă, tehnică, interpretare, indicații terapeutice) ... – Ecografia articulațiilor membrelor în infecțiile osteoarticulare (osteomielita acută, artritele acute primitive, sinovitele acute, sinvitele cronice etc.) ... ... 2. Baremul activităților practice 1. Imobilizarea în aparat gipsat - 100 ... 2. Extensia continua - 3 ... 3. Osteosinteza oaselor diafizare - 40 oase ... 4. Alungirea tendonului achilian percutan - 10 ... 5. Alungirea tendonului achilian deschis - 5 ... 6. Transplatări tendinoase - 5 ... 7. Cura sindactiliei - 1 ... 8. Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană - 5 ... 9. Chirurgia piciorului diform - 5 ... 10. Cura chistului sinovial - 5 ... 11. Repunerea deschisă în luxația congenitală de șold - 3 ... 12. Osteotomiile de bazin - 2 ... 13. Osteotomiile subtrohanteriene - 2 ... 14. Epifiziodeze și hemiepifiziodeze tranzitorii - 10 ... 15. Osteotomiile de reaxare ale oaselor lungi- 10 ... 16. Police în resort 3 ... 17. Osteosinteza periarticulară 10 ... ... ... ... 2. Tematica stagiului de chirurgie pediatrică

URGENȚE ABDOMINALE Sindroame ocluzive - ocluzia intestinala acuta Invaginația intestinală Volvulus intestinal segmentar sau total (malrotația intestinală) Sindrom aderential postoperator Hernii parietale strangulate inghinale, femurale, ombilicale, Spiegel etc. Hernii abdominale interne strangulate (inclusiv hernii diafragmatice) Megacolon congenital Stenoza hipertrofică de pilor Duplicația intestinală Malformații intestinale, atrezii și stenoze intestinale Atrezia esofagiană Ileus meconial Sindroame peritoneale Peritonita primitivă/secundară Apendicita acută Meckelita acută Pancreatita acută Piosalpinx Torsiunea anexa Sarcina extrauterină ruptă (hemoperitoneu în absența unui traumatism) Perforații tub digestiv: ulcer duodenal/gastic perforat, perforația intestinala-boli inflamatorii intestinale, perforații diastatice, perforații post-ingestie corpi străini, perforații gastro-intestinale post-traumatice Traumatisme abdominale Hemoperitoneu Traumatisme splenice-rupturi și contuzii splenice Traumatisme hepatice-rupturi și contuzii hepatice Rupturi și avulsii mezenterice Pancreatită acută post-traumatică Hemoragia digestivă superioară Ulcer gastic/duodenal Varice esofagiene-hipertensiunea portală Hemoragia digestivă inferioară? Diverticul Meckel Duplicația intestinală Boli inflamatorii intestinale (B. Crohn, RCUH) - urgențe medico-chirurgicale Defecte de perete abdominal - nou născut Gastrosckizis Omfalocel Extrofia de vezică/cloacă Supurații perete abdominal Celulita parietală - nou născut Abces perianal Flegmoane și abcese cu diferite localizări

URGENȚE UROLOGICE Traumatisme și plăgi ale organelor genitale externe Traumatisme renale și ale căilor renale: Hematuria macroscopică Hematomul retroperitoneal Sindromul de scrot acut: Torsiunea de testicul, torsiunea hidatida testiculară, orhiepididimita acută Obstrucția căilor urinare: Litiaza ureterală obstructivă Supurații renale/perirenale Retenția acută de urină

URGENȚE TORACICE Traumatisme Toracice: Pneumotorace, Hemotorace, Hemopneumotorace Supurații Pleuro-pulmonare Pneumotorax spontan Perforația esofagiană postingestie de corp străin Ruptură spontană de esofag Retenția intraesofagiană corp străin

TEMATICA STAGIULUI DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE I. Biomecanica aparatului locomotor ... II. Fiziologia și fiziopatologia osteo-articulo-musculară – Morfologia, fiziologia și fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor) ... – Fiziologia și fiziopatologia articulară - embriologie, clasificare funcțională articulară, fiziopatologie ... – Fiziologia și fiziopatologia musculo-tendinoasă ... ... III. Imagistică ... IV. Traumatologie adulți – Generalități asupra fracturilor (definiție, clasificări, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale) ... – Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale ... – Luxația scapulo-humerală recenta și recidivata ... – Fracturile claviculei și omoplatului, luxația sternoși acromio - claviculara ... – Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului: sindromul de retractie, ischemie Volkman ... – Luxațiile cotului ... – Fracturile cotului ... – Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului ... – Fracturile oaselor mâinii și degetelor: entorsele și luxațiile mâinii și degetelor ... – Fracturile bazinului ... – Luxațiile soldului ... – Fracturile colului femural ... – Fracturile masivului trohanterian ... – Fracturile diafizei femurale ... – Fracturile extremității distale ale femurului ... – Fracturile epifizei proximale ale tibiei ... – Luxațiile genunchiului, luxația recentă și recidivantă a rotulei, fracturile rotulei ... – Leziunile meniscale și ligamentare recente și vechi ale genunchiului ... – Fracturile maleolare și ale pilonului tibial ... – Fracturile diafizare închise ale gambei ... – Fracturile calcaneului ... – Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile și luxațiile metatarsienelor și falangelor ... – Fracturile coloanei vertebrale ... – Politraumatisme ... – Fracturi deschise ... ... IV. Amputații și protezare – Principii generale de amputație ... – Amputațiile membrului toracic și pelvin ... – Generalități asupra protezelor și ortezelor ... – Protezele și ortezele membrului toracic și pelvin ... – Bioinginerie mecanică ... ... V. Ortopedie: diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor – Diformități congenitale segmentare ale membrului toracic ... – Diformități congenitale segmentare ale membrului pelvin ... – Osteopatii genotipice ... – Condrodistrofii genotipice ... – Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile metabolice ... – Osteopatii de carență ... – Osteomielita-fiziopatologie clinică și tratament ... – Osteonecrozele aseptice ... – Reumatismul cronic inflamator-poliartrite reumatoide și spondilite anchilopoietice ... – Poliomielita - sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic și pelvin ... – Infirmitatea motorie cerebrala ... – Tumorile osului generalități ... – Tumorile benigne ... – Tumorile maligne primitive și secundare ale scheletului ... – Cifoză congenitală și câștigată ... – Scoliozele: etiopatogenie, clinică și tratament ... – Boală degenerativă discală, patologia lombo sacrată ... – Umărul dureros-periartroză scapulo-humerală ... – Paralizia de plex brahial ... – Diformitățile șoldului: coxa vara, valga -etiopatogenie tratatament ... – Luxația congenitală a șoldului ... – Piciorul plat ... – Diformități statice ale piciorului ... – Gonartroză ... – Coxartroză ... – Rupturile tendonului achilian și bicipital ... – Fracturile, luxațiile și instabilitățile oaselor carpului ... – Evoluția genului varum, valgum, a anteversiuni colului femural și a rotației tibiale în cursul creșterii - aspecte normale și patologice ... – Micozele aparatului locomotor ... – Rupturile tendonului cvadricipital și a ligamentului rotulian ... ... IV. Tuberculoza osteo-articulară – TBC osteoarticulară generalități, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă, osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mână ... ...

TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE VASCULARĂ – Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice ... – Disecția aortei ... – Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului ... – Ischemia viscerală: acută, cronică diagnostic și tratament ... – Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral: diagnostic și tratament ... – Sindromul de crosă aortică ... – Insuficienta circulatorie vertebrobazilară ... – Sindromul de furt arterial sangvin ... – Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice, diagnostic și tratament ... – Ischemia acută periferică: embolia tromboză, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie ... – Ischemia critică ... – Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă ... – Traumatisme vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice: diagnostic, tratament. ... – Boala trombembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic: profilaxie, diagnostic, tratament ... – Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături ... – Accesul vascular ... – Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor ... – Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile). ... – Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile și mediastinotomiile): toracotomia posterolaterala, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia partiala. ... – Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, suprarenalectomia, splahnicectomia, intervenții operatorii asociate: simpatectomia lombară + splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia. ... – Chirurgia canalului toracic. ... – îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat ... – Tumorile vasculare. ...

TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICĂ – Biologia injuriei și reparării ... – Cicatrizarea normală și patologică ... – Reconstrucția nervilor periferici - principiile reconstrucției ... – Indicațiile reconstrucției nervilor periferici ... – Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici ... – Anastomozele vasculare microchirurgicale ... – Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament) ... – Chirurgia arsului ... – Sechele cicatriceale postocombustionale (geneză, prevenire, tratament chirurgicale) ... – Arsuri asociate cu traumatisme ... – Degerături (fiziopatologie, clinică, tratament) ... – Principii și tehnici de chirurgie plastică ... – Grefele de piele ... – Lambouri dermograsoase pe circulației întâmplătoare: plate, cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate ... – Lambouri dermograsoase pe axiale ... – Lambouri fasciocutanate ... – Lambouri musculare și musculocutane ...

TEMATICA PENTRU STAGIUL DE ECOGRAFIE DE ȘOLD A NOU NĂSCUTULUI ȘI SUGARULUI PENTRU SCREENINGUL DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE – Conceptul de displazie de dezvoltare a șoldului ... – Embriologia și anatomia șoldului ... – Noțiuni de genetică și date statistice ... – Luxația de dezvoltare a șoldului - complicație evolutivă a displaziei de dezvoltare a șoldului ... – Tratamentul displaziei de dezvoltare a soldului ... – Principiul metodei examinării ultrasonografice ... – Anatomia și semiologia în examinarea ultrasonografică a șoldului ... – Metoda Graf de examinare ecografică a șoldului la nou născut ... – Modificări patologice ale examenului ultrasonografic al șoldului ... – Urmărirea pacientului cu șold patologic ...

Baremul activităților practice – Examinarea ultrasonografica a soldului la nou născut și sugar pentru displazia de dezvoltare ... – Evaluarea corectitudinii unei imagini ultrasonografice de sold ... – Măsurarea parametrilor (unghiurile alfa și beta) pe imagini ecografice de șold ...

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I- 2 ore Valori ale relației medic-pacient Paternalism versus autonomie Modele ale relației medic-pacient Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... IV. Relația medic-pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpă medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... Programa cursurilor și a activităților practice se va stabili la clinicile respective. ... Ortopedie Pediatrică - 6 ANI Anul I Ortopedie pediatrică 12 luni Anul II Chirurgie pediatrică 3 luni Ortopedie și traumatologie 9 luni Anul III Ortopedie pediatrică 12 luni Anul IV Ortopedie și traumatologie 12 luni Anul V Bioetică 1/2 luna Ecografia de șold a nou născutului și a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare 1/2 luna Artroscopie 3 luni Chirurgie plastică 3 luni Chirurgie vasculară 2 luni Neurochirurgie 3 luni Anul VI Ortopedie pediatrică 12 luni Președinte Comisia de Ortopedie pediatrică Dr. Alexandru Ulici

Fișa postului și limitele competentelor medicului rezident de Ortopedie Pediatrică (activități medicale pentru care răspund medicii rezidenți) Anul I – întocmirea foii de observație, a biletului de externare și a scrisorii medicale ... – efectuarea examenului local ... – examenul clinic general al pacienților cu afecțiuni traumatice și ortopedice ... – indicarea radiografiilor și evaluarea acestora ... – prezentarea medicilor titulari ai spitalului a cazurilor din gardă cu un grad de dificultate peste nivelul de pregătire ... – sutura plăgilor cu vindecare per primam ... – efectuarea de pansamente ... – cunoașterea farmacologiei medicamentelor utilizate în ortopedia pediatrică: antibiotice, analgezice, anticoagulante, etc. ... – prezentarea de cazuri și recenzii din literatură ... – evaluarea datelor din arhivă, din banca de date a spitalului pentru comunicări, publicații ... – imobilizarea în aparat gipsat ... – participarea la operații sub supravegherea medicului îndrumător ... – efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonator ... Anul II – suturi per secundam, per terta ... – reduceri ortopedice și imobilizare în aparat gipsat ... – prezentarea de lucrări la congrese și conferințe naționale ... – ajutor pe poziția 3 și 4 la intervențiile chirurgicale ... – prescripția de rețete la sfatul medicului îndrumător ... – evaluarea și reevaluare pacienților care se prezintă la camera de gardă ... – efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonator ... Anul III – efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonator ... – intervenții operatorii ca prim operator sub coordonarea medicilor titulari pentru: fracturi diafizare ale oaselor lungi, extragere de materiale de osteosinteză ... Anul IV – evaluarea radiografiilor și imagisticii bolnavilor pentru aplicarea lor în practică cu acordul medicului îndrumător ... – intervenții chirurgicale pentru fracturile metafizodiafizare ... – relaxare medială și alungire tendon Achile la pacienții cu infirmitate motorie cerebrală ... – aplicarea metodei Ponseti ... Anul V – stabilirea diagnosticului la pacienții cu malformații congenitale ... – intervenții operatorii în gardă cu avizul medicului șef de gardă ... – toate intervențiile trecute în baremul de activități practice ... Anul VI – toate intervențiile trecute în curicula de pregătire sub supravegherea medicului șef de gardă sau a medicului coordonator și avizul șefului de clinică. ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ

Definiția specialității: Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (la efectuarea necropsiei și la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente și puncții aspirative cu ac fin etc.), examen histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheață (sau al fragmentelor de organ prelevate intraoperator), examen imunohistochimic și eventual examen ultrastructural. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 20 MODULUL 1 Patologie generală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 10 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână MODULUL 2 Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună și 2 săptămâni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 3 Bioetică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore curs/săptămână Modulul 4 Patologie cardiovasculară NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 5 Patologie respiratorie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 6 Patologie hepato-digestivă NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 7 Citopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore curs/săptămână Modulul 8 Hematoși imunopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 9 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 10 Patologia ap. genital feminine și a glandei mamare NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 11 Patologia ap. endocrin NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 12 Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 13 Dermatopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 4 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 14 Oftalmopatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 15 Patologie a țesuturilor moi NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 16 Patologie osteo-articulară NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 10 ore curs/săptămână Modulul 17 Medicină Legală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 18 Patologie oncologică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 19 Patologie ORL NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Modulul 20 Neuropatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână Total ore pregătire teoretică 2400 Total ore pregătire practică 4800

FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂ a) Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Anatomiei Patologice. ... b) Deprinde abilități de efectuare a necropsiilor și de stabilire a diagnosticului de deces. ... c) Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie. ... d) Învață modul de formulare al unui diagnostic citopatologic. ... e) Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu). Asistă și contribuie la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară. ... f) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional. ... g) Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... h) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al Laboratorului de Anatomie Patologică și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe. ... i) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat. ... j) Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională; ... k) Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000. ... l) Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire. ... m) Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii. ... n) La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități. ... o) Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire. ... p) Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate. ... q) Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii. ... r) Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte: 1. Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat; ... 2. Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program; ... 3. Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv; ... 4. Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare; ... 5. Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program; ... 6. Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul deformare în rezidențiat. ... ...

Structura programului Modulul 1, anul I: Patologie generală Nr. ore curs: 400 Nr. ore practică: 800 1. Tematică PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică. INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Generalități despre procesul inflamator. Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut; clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile. Inflamația cronică: modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică. Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza. PROCESUL DE VINDECARE Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor. IMUNOPATOLOGIA Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza. BOLI GENETICE Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. Anomalii genetice structurale (deleția, translocația, inversia, duplicația). Triploidia, Aneuploidia (heterozomală - Sindromul Turner, Sindromul Klinefelter, autozomală - Trisomia 21/Sdr. Down) MODIFICĂRI HEMODINAMICE Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc. NEOPLAZIA Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze, infecții fungice. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică Nr. ore curs: 60 Nr. ore practică: 120 1. Tematică. Caractere generale ale celulelor. Caracteristici morfologice ale celulelor. Celulele ca sistem superior organizat. Ordinea celulară internă. Celula și timpul. Suprafața celulei. Organizarea membranei celulare. Matricea extracelulară. Receptorii de membrană. Joncțiunile intercelulare. Schimburile prin membrană. Nucleul. Rolul și caracterele generale ale nucleului. Cromatina și cromozomii. Nucleolul. Membrana nucleară. Citoplasma și procesele celulare fundamentale. Matricea citoplasmatică. Organitele mișcării celulare. Organitele generatoare de energie. Organitele sintezei și secreției celulare. Organitele digestiei intracelulare. Incluziunile celulare. Bazele moleculare ale reproducerii. Replicarea ARN. Transcrierea mesajului genetic: biosinteza ARN. Traducerea mesajului genetic în biosinteza proteinelor. Ciclul celular, proliferarea și creșterea celulară. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 3, anul II: Bioetică Nr. ore curs: 20 Nr. ore practică: 40 1. Tematică. TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic - pacient (I) - 2 ore 1. Valori ale relației medic - pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic - pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic - pacient (II) - 2 ore 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapiagenică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic - pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă). ... Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vasculară Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA VASCULARĂ Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă. Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice. Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare. PATOLOGIA CARDIACĂ Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice. Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorie Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 320 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR Sindromul de distresă respiratorie la adult și copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă. Pneumonia la bolnavii imunocompromiși. Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 6, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie hepato-digestivă Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 400 1. Tematică. PATOLOGIA APARAT DIGESTIV Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori. Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne. Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne. Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori. PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne. Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și al căilor biliare extra-hepatice. Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Citopatologie Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. Importanța citopatologiei în depistarea precoce a cancerelor genitale feminine. Principii generale ale citologiei hormonale. Citologia sarcinii. Leziuni distrofice fiziologice (menopauza). Evaluarea citologică a dezordinii menstruale. Leziuni distrofice prin procese de diferențiere epitelială, keratinizare, radioterapie și chimioterapie. Citologia proceselor inflamatorii depistate prin examenul frotiurilor cervico-vaginale. Leziuni intraepiteliale scuamoase. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 8, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Hematoși imunopatologie Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin. Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor. Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul. IMUNOPATOLOGIA Caracterizarea celulelor sistemului imun (limfocit B, limfocit T, macrofage, celule dendritice etc.). Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie și patologie uro-genitală masculină Nr. ore curs: 120 Nr. ore practică: 240 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR Anomalii congenitale renale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice; alterări histologice; patogeneza leziunilorglomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială; pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale. Boli vasculare cu afectare renală. Boli chistice renale. Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă), urolitiaza. Tumorile renale. Patologia tractului urinar inferior (ureter, vezică urinară, uretră): anomalii congenitale, inflamații, leziuni obstructive, tumori benigne și maligne. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN Patologia penisului: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne Patologia testiculului și epididimului: anomalii congenitale, transformări regresive, inflamații, tumori ale cordoanelor spermatice, tumori paratesticulare, tumori testiculare. Patologia prostatei: inflamații, hiperplazia nodulară, tumori. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 10, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. genital feminin și a glandei mamare Nr. ore curs: 200 Nr. ore practică: 400 1. Tematică. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional. PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora phillodes și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 11, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. endocrin Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN Patologia glandei hipofize: adenoame. Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei. Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar. Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale. Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 320 1. Tematică Defecte congenitale. Infecții perinatale. Prematuritatea și retardul de creștere intrauterină. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului. Enterocolita necrotică. Sindromul morții subite a sugarului. Hidropsul fetal. Tumori și leziuni pseudotumorale ale sugarului și ale copilului. Diagnosticul molecular al afecțiunilor cu transmitere mendeliană și complexă. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 13, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Dermatopatologie Nr. ore curs: 160 Nr. ore practică: 320 1. Tematică. DERMATOPATOLOGIA Genodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne și maligne ale pielii nonmelanocitare. Tumori benigne și maligne ale melanocitare: nevi nevocelulari, nevi displazici, melanom. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Oftalmopatologie Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. PATOLOGIE OFTALMOLOGICĂ Malformații oculare Patologie tumorală și netumorală conjuctivală Patologie tumorală (retinoblastom, melanom ocular, limfoame) și netumorală (infecții oculare, glaucomul) a globului ocular ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moi Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. PATOLOGIA ȚESUTURILOR MOI Tumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare, tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.) PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia gravis. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 16, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie osteo-articulară Nr. ore curs: 40 Nr. ore practică: 80 1. Tematică. PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 17, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Medicină Legală Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică Tanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetrică-ginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologică Nr. ore curs: 240 Nr. ore practică: 480 1. Tematică. Nomenclatura neoplaziei. Caracterele generale ale neoplasmelor (benigne și maligne). Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. Tumori ale țesuturilor epiteliale (benigne și maligne); tumori ale structurilor mezenchimale (benigne și maligne). ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 19, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie ORL Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică Patologia cavității bucale: anomalii congenitale, inflamații și tumori (ale mucoasei, maxilarelor și glandelor salivare). Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ... Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Neuropatologie Nr. ore curs: 80 Nr. ore practică: 160 1. Tematică. Polineuropatii infecționase: lepra, difteria, Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici. Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningo-encefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare. ... 2. Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere). ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile de Anatomie Patologică ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar anatomopatolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate. Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laborator de Microscopie electronică și de Biologie moleculară. Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități: – Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ... 200 ... – Diagnostice pe piese de biopsie/excizie chirurgicală + interpretare, imunohistochimie ... 8000 ... – Diagnostice citopatologice ... 8000 ... – Diagnostice intraoperatorii (biopsii extemporanee) ... 200 ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală. A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de histologie/biologie moleculară, genetică, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală. Sectoare: Histologie/Biologie moleculară Genetică medicală Patologie moleculară Statistică medicală Bioetică ... B. Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate, începând cu noțiuni ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histoși citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate și sisteme. Sectoare: Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie electronică etc. Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani ... C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe. Sectoare: Patologie clinică și corelații anatomo-clinice Medicină Legală Oncologie Neuropatologie ... Stagiile din anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul, din anii următori, după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Examenul final în specialitea Anatomie Patologică se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o probă practică (efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne) și o probă practică de diagnostic histopatologic (5 preparate histopatologice din patologie netumorală și 5 preparate din patologie tumorală). Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie, al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei); va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu); va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară. Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: – probă scrisă Da ... – examen clinic Nu ... – probă de abilități/manualități Da ... – probă pe casetă video Nu ... – probă operatorie Nu ... – dizertație Nu ...

TEMATICA DE EXAMEN 1. PROBA SCRISĂ ... 1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, șoc) ... 2. Inflamația-generalități ... 3. Inflamația acută ... 4. Inflamația cronică granulomatoasă ... 5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă ... 6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sjogren, sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza. ... 7. Patologia de transplant și SIDA ... 8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie) ... 9. Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism (protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale) ... 10. Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. ... 11. Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli associate cu defecte enzimatice - boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2 ... 12. Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice). ... 13. Tumori de părți moi: (tumori fibro-histiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare) tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.) ... 14. Patologie netumorală osoasă. ... 15. Patologie tumorală osoasă. ... 16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom) ... 17. Malformații congenitale cardiace ... 18. Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. ... 19. Valvulopatii ... 20. Reumatismul cardiac acut și cronic. ... 21. Endocardite. ... 22. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite. ... 23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice ... 24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. ... 25. Vasculite. ... 26. Patologia venelor ... 27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite. Patologie tumorală laringiană. ... 28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. ... 29. Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare. ... 30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă. ... 31. Pneumonia la bolnavii imunocompromiși. ... 32. Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică. ... 33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom lepidic, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare. ... 34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare ... 35. Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui ... 36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori. ... 37. Gastrite acute și cronice. ... 38. Ulcerul gastro-duodenal. ... 39. Patologie tumorală gastrică. ... 40. Anomalii congenitale ale intestinului subțire și colonului. ... 41. Patologie inflamatorie intestin subțire și colon (Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. ... 42. Patologie tumorală a intestinului subțire și colonului. ... 43. Hepatite acute și cronice ... 44. Ciroze hepatice ... 45. Patologietumorală hepatică. ... 46. Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice. ... 47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne. ... 48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar ... 49. Nefropatii glomerulare ... 50. Nefropatii tubulo-interstițiale ... 51. Patologia tumorală renală. ... 52. Patologia vezicii urinare și a căilor urinare. ... 53. Leucemii acute și cronice ... 54. Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. ... 55. Limfoame și leucemii ale limfocitului B ... 56. Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK ... 57. Limfomul Hodgkin. ... 58. Patologia mediastinului. ... 59. Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice. ... 60. Patologia tumorală a testiculului. ... 61. Patologia tumorală a prostatei. ... 62. Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin ... 63. Malformațiile aparatului genital feminin ... 64. Patologia vulvei și vaginului ... 65. Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin ... 66. Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza ... 67. Hiperplaziile endometrului ... 68. Tumorile corpului uterin ... 69. Patologia salpingelui și a ligamentului larg ... 70. Tumorile ovarului ... 71. Boala trofoblastică gestațională ... 72. Examenul macroscopic și histologia placentei normale ... 73. Anomalii placentare, inflamații și tumori ... 74. Citologia cervico-vaginală ... 75. Patologia netumorală a glandei mamare ... 76. Tumori mamare benigne și maligne ... 77. Patologie tiroidiană netumorală ... 78. Patologie tiroidiană tumorală ... 79. Patologia glandei CSR. ... 80. Patologia glandei MSR. ... 81. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom ... 82. Malformațiile SNC ... 83. Bolile vasculare ale SNC ... 84. Inflamațiile SNC și meningelui ... 85. Tumorile SNC și meningelui ... 86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic ... 87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic ... 88. Legislația română privind Anatomia Patologică ... 89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorații ... ... 2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ Efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne. ... 3. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale). ...

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) A. Efectuarea necropsiei: 200 ... B. Diagnostic histopatologic: 8000 1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000 ... 2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100 ... 3. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 80 ... 4. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 100 ... 5. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 300 ... 6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300 ... 7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 1500 ... 8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500 ... 9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300 ... 10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450 ... 11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100 ... 12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 800 ... 13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 150 ... 14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100 ... 15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000 ... 16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800 ... 17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100 ... 18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500 ... 19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100 ... 20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100 ... 21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200 ... 22. Examinarea histopatologică din patologia glandei mamare: 900 ... ... C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000 1. Frotiuri cervico-vaginale: 6000 ... 2. Frotiuri epanșamente: pleural, peritoneal, pericardic, articularetc.: 1000 ... 3. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroidă, glandă mamară, ganglioni etc.): 1000 ... ... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional) 1. Activitatea din laboratorul de histopatologie: 1.1. În timpul examenului extemporaneu s-au cu ocazia orientării pieselor chirurgicale, medicul anatomopatolog după ce a fost sesizat de asistent ia legătura cu medicul intervenționist sau cu serviciul clinic de unde provin biopsii/piese chirurgicale a căror pașaport de însoțire al prelevatelor nu este completat în întregime (date de identitate ale bolnavului: nume, prenume, vârsta, număr foaie de observație/număr din registrul de consultații și numărul carnetului de asigurare medicală; motivele de trimitere: diagnostic, suspiciunile de diagnostic, antecedente patologice etc.; numele scris citeț sau parafa medicului care trimite prelevatul la laborator; data de trimitere) și completează corect pașaportul; ... 1.2. Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe operatorul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în punguțe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare), verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează pașaportul, răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog; ... 1.3. Participă la includerea fragmentelor deshidratate în parafină, pentru o mai mare precizie a diagnosticului; ... 1.4. Primește cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni), semnează pentru primirea lor, precizând și data. ... 1.5. Efectuează citirea lamelor în maxim două zile, apoi dacă este cazul, se adresează șefului de secție pentru finalizarea diagnosticului histopatologic; ... 1.6. Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică, descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading și stadializări, când este cazul) fiind direct răspunzător; ... 1.7. După diagnosticare, lamele sunt returnate tehnicienilor care le păstrează, minim 10 ani. ... ... 2. Activitatea din prosectură: 2.1. Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie, are suspiciuni de caz medico-legal. În cazul unui decedat din cauze care intră sub incidență medico-legală sau este un caz social, registraturile Laboratorului de Anatomie Patologică și a serviciilor clinice unde s-a produs decesul pornesc demersurile necesare. ... 2.2. Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil) împreună cu asistentul de prosectură, recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo-patologic, răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului. ... 2.3. Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților, stabilește împreună cu medicul clinician diagnosticul de deces pe care îl semnează fie medicul clinician fie medicul anatomo-patolog; ... 2.4. PROTOCOLUL DE NECROPSIE ȘI DIAGNOSTICUL ANATOMO - PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEAȘI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO-PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ȘI ÎȘI PUNE PARAFA. ... ... ... 2.2. Obligații

Etice, deontologice Legea 46/2003 privind drepturile pacientului Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr. 916/2006. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul Muncii O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare. Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională; Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016. Respecta Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale. Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență. Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat. Cunoaște prevederile HG nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice

Profesionale 1. Medicul Specialist Anatomo-patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic și histopatologic. ... 2. Elaborează diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologică de care dispune, în maxim 10 de zile lucrătoare din momentul primirii pieselor, cel puțin ca diagnostic de etapă. ... 3. Consemneaza în buletinul histopatologic pe care îl eliberează, tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului. ... 4. Efectuează examene extemporanee la cererea clinicianului, fiind recomandabil să fie anunțat cu 24 de ore înaintea intervenției chirurgicale. ... 5. Refuza examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații: – țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheață; ... – piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină; ... – în circumstanțe speciale care se apreciază după secționarea la gheață (de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida) ... ... 6. Elaborează buletinul histopatologic cuprinzând diagnosticul histopatologic, descrierea macroscopică a piesei, descrierea microscopică a piesei, concluzia/diagnostic, semnează și parafează. ... 7. Elaborează diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu colorația Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale și facultativ dupa caz, colorații speciale. ... 8. Consemnează numărul, dimensiunile, aspectul pe suprafață, aspectul pe secțiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse în buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al pieselor; reperează zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, recoltează și prelucrează corespunzător; piesele operatorii restante după recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologică se vor păstra minimum 3 luni după elaborarea diagnosticului anatomopatologic. ... 9. Dacă medicul anatomo-patolog consideră ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl semnează, parafează și eliberează. ... 10. Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe asistentul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în casete sau în recipiente împreună cu numărul de identificare, verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează fișa de însoțire a materialului bioptic, răspunzând de corectitudinea datelor; ... 11. Primește lamele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni). ... 12. Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde: descriere macroscopică; descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading, stadializari, limite operatorii, când este cazul) fiind direct răspunzător; ... 13. După diagnosticare, lamele sunt returnate asistenților de laborator. ... 14. Elibereaza blocurile de parafina și/sau lamele histopatologice în vederea unui consult, cu condiția asumării responsabilității returnării lor de către persoana care le solicită în scris și cu menționarea datelor de identitate ale acestuia. ... 15. Efectuează teste de Imunohistochimie folosite la identificarea și demonstrarea rolului prognostic și predictiv al unor markeri precum și la raportarea semicantitativă a rezultatelor. ... 16. Efectuează autopsii după studierea foii de observație a decedatului. ... 17. Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal. ... 18. Participă la efectuarea necropsiei decedatului (adult sau copil), recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histopatologic. ... 19. Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților pe care îl semnează. ... 20. Redactează protocolul de necropsie în maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform standardelor în vigoare ale specialității, și îl trece în registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de Anatomie Patologică. ... 21. Completează Certificatul Medical Constatator de Deces în cazul în care se efectuează autopsia. ... 22. Explică aparținătorilor leziunile găsite, mecanismul morții cu precizarea că rezultatul definitiv va fi stabilit numai după examenul microscopic. ... ... ... PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Sajin Maria Semnătura: Observații: – nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare. ... – în cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator ... – numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic ... – ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor. ... – o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016. ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ Programa de pregătire în rezidențiat Specialitatea: Radiologie - Imagistică Medicală Cunoștințe teoretice NOTĂ: Diagnosticul radioimagistic implică și include utilizarea tuturor tehnicilor imagistice (radiologie convențională sau digitală, angiografie, ecografie - inclusiv Doppler, CT, IRM) potrivite și indicate pentru diagnosticul unei anumite afecțiuni. Diagnostic radioimagistic = medicul radiolog trebuie să cunoască noțiunile clinice de bază, să cunoască în detaliu, să înțeleagă și să descrie aspectele tipice ale acelor tehnici imagistice (radiologie convențională, ecografie, CT, IRM) care sunt potrivite și indicate pentru patologia specifică, să cunoască principiile de caracterizare și stadializare a afecțiunii, să stabilească diagnosticul pozitiv și să formuleze diagnostice diferențiale.

Capitolul I Principii ale tehnologiilor imagistice

Partea 1 Radiologia convențională 1. Bazele fizice de formare a imaginii în radiologia convențională; radiația X: proprietăți; factorii care influențează calitatea imaginii și doza de iradiere în radiodiagnostic. ... 2. Interacțiunea dintre radiația X și materie, rolul acesteia în obținerea și calitatea imaginii; componentele unui echipament de radiologie convențională; mecanisme de producere a radiației X și a imaginilor; structura, rolul și funcționarea filtrelor și colimatorilor. ... 3. Principiile achiziției imaginilor radiografice; rolul filmului, al ecranelor (în radiografia analogică), al grilelor antidifuzoare și influența acestora în calitatea imaginii obținute și în timpul de expunere; principiile achiziției imaginilor digitale în radiologia digitală; factorii care afectează calitatea imaginii în radiologia convențională și digitală. ... 4. Principiile radioscopiei; indicațiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopică; tehnici de îmbunătățire a calității imaginii și de reducere a radiației în radioscopie. ... 5. Principiile și particularitățile radiografiilor de țesuturi moi (exemplu: mamografia); principiile radiografiei pieselor anatomo-patologice. ... 6. Dozimetrie; Kerma, doza de energie absorbită (Gray), doza efectivă (Sievert) - definire și explicare; biologia radiațiilor - iradiere, efecte biologice; efectul asupra dozei și calității imaginii pe care îl are modificarea kV și mA; raportul dintre calitatea diagnostică a imaginii și minimizarea dozei efective. ... 7. Valoarea relativă și indicațiile pentru examinările radioimagistice ale diverselor organe și sisteme; indicațiile pentru folosirea substanțelor de contrast radioimagistice

Partea 2 Tomografia computerizată (CT) 8. Bazele fizice de formare a imaginilor CT; fizica CT-spiral, CT-multidetector și CT sursa - duală; componentele unui echipament CT; artefacte în CT - surse, recunoaștere. ... 9. Scara unităților Hounsfield, principiul de centru al ferestrei și de lărgime a ferestrei; setările optime de centru și lărgime de fereastră pentru diverse organe și țesuturi; nivele de atenuare în UH pentru diverse organe normale și procese patologice. ... 10. Principiile imagisticii CT de perfuzie; principiile și protocoalele de angioCT, inclusiv modalitatea de utilizare a substanțelor de contrast și a tehnicilor de reconstrucție. ... 11. Protocoale de examinare CT pentru diverse organe și procese patologice; optimizarea protocoalelor pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor și kernel-urilor (filtrelor) de reconstrucție; dozimetria CT. ... 12. Valoarea relativă și indicațiile examinării CT a diverselor organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast CT pentru diverse organe și sisteme

Partea 3 Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) 13. Bazele fizice ale IRM; formarea imaginii în IRM; principiile principalelor secvențe de puls (spin-eco și ecou de gradient) și a timpilor de relaxare; componentele unui echipament IRM. ... 14. Principiile de realizare și principalele aplicații diagnostice pentru secvențele IRM convenționale (T2, T1, STIR, FLAIR, alte secvențe de inversiune-recuperare, T2 star (T2*) și susceptibilitate); aspectul țesuturilor, organelor și a proceselor patologice în aceste secvențe. ... 15. Tehnologia secvențelor de angio-RM (TOF și angio-RM cu contrast); deosebirile dintre TOF, contrast de fază și contrast intravenos în angiografia RM; avantajele și dezavantajele mediilor de contrast folosite în angiografia RM; avantajele și dezavantajele angiografiei RM, comparativ cu alte tehnici; principiile contrastului RM dinamic. ... 16. Principiile imagisticii de difuzie și a imagisticii de difuzie tensoriala. ... 17. Principiile rezonanței magnetice funcționale (fMRI) prin folosirea contrastului BOLD (dependent de nivelul de oxigen sanguin). ... 18. Principiile spectroscopiei RM utilizând 1H, 31P, 13C. ... 19. Artefactele în examinarea IRM: descriere, cauze. ... 20. Indicațiile de folosire a substanțelor de contrast RM în studiul diverselor organe și sisteme; contraindicațiile absolute în IRM; modalități de examinare a pacienților cu contraindicații relative; noțiuni de siguranță în relație cu mediul RM în ceea ce privește pacienții și personalul medical. ... 21. Valoarea relativă și indicațiile examinării RM pentru diverse organe și sisteme

Partea 4 Ecografia (ultrasonografia) 22. Bazele fizice ale ecografiei: undele ultrasonore (caracteristici descriptive, velocitate, intensitate); impedanța acustică și proprietățile tisulare care o determină; frecvența de transmisie și calitatea imaginii; principiile fenomenului piezoelectric, frecvența de rezonanță a elementului piezoelectric. ... 23. Principiile emisiei ultrasonice continue și pulsate; focalizarea și divergența fasciculului ultrasonor; modurile A, B, TM; rezoluția spațială și temporală a imaginilor ecografice, implicații în formarea imaginilor. ... 24. Efectul Doppler; definirea direcției de curgere și angularea fasciculului; emisia Doppler pulsată și continuă; analiza spectrului ultrasonor Doppler; Doppler color și power. ... 25. Transductoare: descriere, recunoaștere, utilizare în relație cu organul examinat; valoarea relativă a ecografiei transcutanate față de ecografia endolumenală; componentele unui echipament de diagnostic ecografic. ... 26. Obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; aspectul ecografic al organelor normale și al principalelor entități patologice. ... 27. Artefactele în ecografia în scară gri și ecografia Doppler: cauze, descriere, modalități de eliminare. Efectele termice și mecanice ale ultrasunetelor în biologie; fenomenul de cavitație. ... 28. Valoarea relativă a examinării ecografice; indicațiile pentru diverse organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici, tridimensional, elastografie

Partea 5 Substanțele de contrast 29. Noțiuni despre structura moleculară și farmacologia substanțelor de contrast; clasificarea substanțelor de contrast radiologice, de RM și ecografie; concentrațiile și dozele substanțelor de contrast intravenoase; alegerea celui mai bun mediu de contrast și folosirea optimală a acestuia în relație cu tehnica imagistică aleasă și problemele clinice ale pacientului. ... 30. Fundamentele bolusului de contrast și a ratei constante de administrare; fiziologia excreției renale a substanței de contrast; curbele de încărcare în compartimentele renale după administrarea de contrast intravenos. ... 31. Principiile fiziologice, proprietățile fizice, efectele adverse (biologice, toxice, anafilactoide) ale substanțelor de contrast radioimagistice ionice și non-ionice, ultrasonografice și a celor folosite în IRM. ... 32. Nefrotoxicitatea substanțelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate și identificarea pacienților; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauțiile la pacienții diabetici tratați cu Metformin care necesită administrarea de contrast iv; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, aspecte clinice și factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienții cu risc

Partea 6 Informatica imagistică 33. Infrastructura informaticii imagistice: sisteme PACS, RIS și datele electronice ale pacientului; standardele informatice (DICOM, HL7 și IHE); metode e-learning (învățământ electronic); aspecte relevante ale teleradiologiei și telemedicinei; noțiunea de raportare structurată. ... 34. Principiile elementare ale procesării și postprocesării de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție); ... 35. Metode de analiză și procesare a imaginii (reconstrucții și analiza 2D și 3D, fuziune de imagine, realitate virtuală, realitate augmentată, analiza funcțională și diagnostic asistat de calculator); principiile afișării imaginii; calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării); principiile cuantificării (imagistica cantitativă - ROI, curbe de activitate în timp și analiza factorială); principiile de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detectori, netezire, segmentare, reconstrucție, fuziune, înregistrare și afișare)

Partea 7 Noțiuni de imagistică moleculară 36. Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare: activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptoză și hipoxie; elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem. Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (PET, microPET, microSPECT) și de imagistică optică (fluorescența, bioluminiscența). ... 37. Principiile contrastului țintit; noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular; ținte pentru imagistica moleculară; trasori uzuali în imagistica moleculară. ... 38. Principiul, analiza și procesarea imaginilor PET

Capitolul II Radioprotecție 39. Conceptul de unde electromagnetice; radiații ionizante: surse, proprietăți; elemente privind radioprotecția luate în considerare la proiectarea unui departament de radiodiagnostic; modalități de măsurare a dozei de iradiere a pacientului și a personalului medical expus profesional; metode și instrumente folosite în managementul dozelor de iradiere în radiografie, radioscopie, CT, mamografie și radiopediatrie; principiul nivelelor de referință în radiodiagnostic; doze de referință și doze limită în procedurile frecvente de radiodiagnostic. ... 40. Riscurile expunerii la radiații ionizante în proceduri medicale - definire și descriere; efectele stocastice, deterministice și teratogene ale radiațiilor ionizante. ... 41. Principiile de bază ale radioprotecției, conform ICRP; Conceptul "As low as reasonably achievable (ALARA)"- definire și aplicație în radiodiagnostic; conceptele de radioprotecție, de măsurare și management al dozei în radiologia diagnostică, radiopediatrie, radiodiagnosticul pacientelor gravide și radiodiagnosticul în proceduri medico-legale. ... 42. Componentele cheie ale programelor de asigurare și management al calității în radioimagistica medicală. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiațiilor X în scop medical

Capitolul III Neuroradiologie

Partea 1 Anatomie 43. Anatomia descriptivă și topografică a extremității cefalice și a coloanei (craniu, baza craniului, parenchim cerebral, coloana vertebrală, cordon medular și rădăcini nervoase). ... 44. Anatomia radioimagistică a scheletului cranian și vertebral. ... 45. Anatomia radioimagistică a encefalului (cortex, substanță albă, ganglioni bazali, ventriculi, cisterne și nervi cranieni). ... 46. Anatomia radioimagistică a canalului rahidian și conținutului său (corpurile vertebrale, canalul spinal, discurile intervertebrale, sacul dural, cordonul medular, cauda equina, rădăcinile nervilor spinali). ... 47. Anatomia radioimagistică a vascularizației craniene și spinale. ... 48. Variantele anatomice cerebrale și spinale și diferențierea lor de patologie

Partea 2 Anomalii congenitale și de dezvoltare 49. Diagnosticul radioimagistic al: malformațiilor de dezvoltare ale cortexului (displazia corticală focală, polimicrogiria, heterotopii (subependimală, subcorticală focală, laminară), lisencefalia, pahigiria, (hemi) megalencefalia, microlisencefalia, schizencefalia); ageneziei și disgeneziei de corp calos și ale holoprozencefaliei (lobară/alobară și semilobară); malformațiilor mezencefalului (malformația Chiari, spectrumul Dandy Walker și semnul "molarului" (sindromul Joubert)). ... 50. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanței albe din parenchimul cerebral la prematur; leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen după asfixie acută severă și după hipoxie prelungită. ... 51. Diagnosticul radioimagistic, inclusiv manifestările extracraniene și caracteristicile clinice ale neurofibromatozei tip I, neurofibromatozei tip II, sclerozei tuberoase, bolii Sturge-Weber, bolii von Hippel-Lindau și ale sindroamelor neurocutanate mai rare

Partea 3 Neurovascular 52. Diagnosticul radioimagistic al accidentului vascular cerebral (AVC): principalele tipuri de AVC; relevanța afirmației "time is brain" în evaluarea imagistică la pacienții cu accident vascular; parametrii de evaluare CT și IRM la pacienții cu accident vascular, inclusiv difuzie, perfuzie, angio-CT și angio-RM; parametrii de perfuzie sugestivi pentru imagistica AVC, importanța și limitele lor; principalele intervenții neuroradioimagistice la pacienții cu accident vascular ischemic (enumerare); abordarea diagnostică și terapeutică la pacienții cu accident vascular ischemic în teritoriul de vascularizație posterioară/ocluzie de arteră bazilară. ... 53. Diagnosticul radioimagistic și clinica AVC de etiologie venoasă/tromboza venoasă intracraniană. ... 54. Diagnosticul radioimagistic și clinica hemoragiei subarahnoidiene (HSA); diagnosticul radiologic al principalelor complicații ale HSA. ... 55. Diagnosticul radioimagistic și parametrii hemodinamici specifici la pacienții cu vasospasm. ... 56. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiilor intracerebrale: diferențierea hemoragiilor intracerebrale tipice de cele atipice; principalele cauze de hemoragii intracerebrale tipice și atipice; algoritmul diagnostic imagistic la pacienții cu hemoragii intracerebrale tipice sau atipice. ... 57. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare intracraniene: tipuri, caracteristici radioimagistice și abordare terapeutică la malformații arteriovenoase, fistule durale arteriovenoase, hemangioame cavernoase și fistule de sinus carotido-cavernos. ... 58. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al anomaliilor intracraniene de dezvoltare venoasă. ... 59. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al teleangiectaziilor capilare intracraniene

Partea 4 Neurotrauma 60. Algoritmul de diagnostic radioimagistic pentru pacienții cu leziuni traumatice craniene acute. ... 61. Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural, hematomului subdural, hemoragiei subarahnoidiene de cauză traumatică și al contuziilor parenchimului cerebral. ... 62. Diagnosticul radioimagistic și semnele de gravitate ale hipertensiunii intracraniene ... 63. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului și bazei de craniu, inclusiv ale osului temporal

Partea 5 Tumori intracraniene 64. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor intracraniene ale diferitelor tumori primare. ... 65. Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea și gradele OMS ale astrocitoamelor/glioamelor intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene, astrocitomului pilocitic, astrocitoamelor cu celule gigante. ... 66. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de tumori de trunchi cerebral, glioamelor optice, ependimoamelor intracraniene și medulobalstoamelor intracraniene. ... 67. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide și rabdoide (ATRT), papiloamelor și carcinoamelor de plexuri coroide, limfoamelor primare și secundare cerebrale. ... 68. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor periselare, microși macroadenoamelor glandei pituitare, al altor tumori ale regiunii selare și al tumorilor de glandă pineală. ... 69. Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice, meningioamelor atipice/meningiosarcoamelor/hemangiopericitoamelor. ... 70. Diagnosticul radioimagistic al hamartoamelor de tuber cinereum, al sindromului Lhermitte-Duclos și asocierea acestuia cu sindromul Cowden, al oligodendroglioamelor, ganglioglioamelor, gangliocitoamelor și tumorilor disembrioplazice neuroectodermale (DNET). ... 71. Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni, incluzând schwanomul de nerv vestibular/"neurinomul de acustic"/schwanoamele de nerv trigemen și nerv facial. ... 72. Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus, tumorilor de orbită, tumorilor de craniu și bază de craniu

Partea 6 Boli neurinflamatorii, infecțioase și neurodegenerative 73. Diagnosticul modificărilor cerebrale specifice în funcție de vârstă. ... 74. Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple, diferențierea dintre leziunile demielinizante ale substanței albe și modificările substanței albe, corelabile cu vârsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de leukodistrofie cerebrală. ... 75. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor din demența de tip Alzheimer, precum și din alte tipuri de demență; din boala Parkinson și din sindromul Parkinsonian atipic, inclusiv atrofia multisistemică și paralizia supranucleară progresivă. ... 76. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor SNC din boala Wilson și encefalopatia hepatică. ... 77. Diagnosticul radioimagistic al formelor tipice și atipice ale infecțiilor SNC cu virusul herpes simplex (HSV); caracterul de urgență și conceptele terapeutice în infecțiile SNC cu HSV. ... 78. Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitările tehnicilor imagistice; complicațiile specifice meningitei. ... 79. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor stadii de formare ale abceselor cerebrale. ... 80. Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase și tuberculoamelor intracraniene; infecțiilor cerebrale congenitale, inclusiv cu toxoplasma, rubeola, citomegalovirus și herpes simplex. ... 81. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale din sarcoidoză și din lupusul eritematos sistemic (LES). ... 82. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor cerebrale cu HIV și al complicațiilor specifice acestora. ... 83. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-/chimioterapie)

Partea 7 Hidrocefalie 84. Hidrocefalia: cauze, tipuri; diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei cu presiune normală, al hidrocefaliei non-comunicante și al malabsorbției de LCR. ... 85. Producerea, fluxul și resorbția LCR; clasificarea și diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoză apeductală; metoda imagistică de evaluare a fluxului LCR. ... 86. Abordări terapeutice în hidrocefalie; evaluarea radioimagistică a șunturilor și a ventriculostomiei de ventricul III

Partea 8 Coloana vertebrală 87. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vertebrale (spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocelul, sinusul dermal, diastematomielia). ... 88. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale; diferențele dintre fracturile vertebrale stabile și instabile. ... 89. Cauzele și diagnosticul radioimagistic al mielopatiei; diagnosticul radioimagistic al modificărilor ischemice ale măduvei spinării; diagnosticul radioimagistic al mielitei transverse și al manifestărilor spinale din scleroza multiplă. ... 90. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor vertebrale; criterii diagnostice pentru compresiunea medulară. ... 91. Tumori spinale: clasificare, diagnosticul radioimagistic al ependimoamelor spinale, al meningioamelor spinale și al chordoamelor spinale. ... 92. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare spinale și ale siringo/hidromieliei. ... 93. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor degenerative vertebro-discale: artroza cu localizare vertebrală; hernia de disc; complicațiile herniei discale; radiculopatii; stenoza canalului rahidian; spondilolisteza și spondiloliza; afecțiunile fațetelor articulare

Capitolul IV Radioimagistica capului și gâtului

Partea 1 Anatomia capului și a gâtului 94. Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale sinusurilor paranazale, ale cavității bucale, faringelui și laringelui, ale glandelor salivare, ale glandei tiroide și paratiroidelor, ale apexului toracic, plexului brahial, orbitei și căilor vizuale, ale dinților și articulației temporomandibulare. ... 95. Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale scheletului facial, bazei craniului, nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial. ... 96. Anatomia descriptivă, radioimagistică și delimitările anatomice ale spațiilor cervicale profunde. ... 97. Anatomia descriptivă, radioimagistică și clasificarea stațiilor limfoganglionare din regiunea capului și a gâtului

Partea 2 Anomalii congenitale 98. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale orbitei, sinusurilor paranazale, malformațiilor vasculare și al altor malformații ale capului și gâtului; anomaliile congenitale care duc la surditate. ... 99. Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos, chisturilor branhiale și al chisturilor timusului, al neurofibromatozei tip I și al fibromatozei Colli. ... 100. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavității orale și orofaringelui (chistul dermoid și epidermoid, limfangiomul și glanda tiroidă linguală)

Partea 3 Osul temporal 101. Diagnosticul radioimagistic al patologiei cauzatoare de surditate secundară (otoscleroză, boala Meniere, boala inflamatorie a osului temporal, tumori ale unghiului cerebelopontin). ... 102. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al tumorilor de os temporal și al tumorilor unghiului ponto-cerebelos. ... 103. Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie, leziuni tumorale) și al urechii medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului și al cauzelor de tinitus vascular

Partea 4 Baza craniului, scheletul facial și nervii cranieni 104. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor din regiunea clivusului: meningiom, macroadenom, craniofaringiom și chordom. ... 105. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor de gaură jugulară (tumoră glomică/paragangliom, pseudoleziunile de bulb jugular, diverticulul de bulb jugular, bulbul jugular dehiscent, schwannomul și meningiomul); patologiei sinusului cavernos; patologiei fisurii orbitare superioare; patologiei fosei pterigopalatine. ... 106. Diagnosticul radioimagistic al bolilor difuze ale bazei craniului (displazie fibroasă, plasmocitom, histiocitoza Langerhans, condosarcom și metastaze, neurofibromatoze I și II). ... 107. Diagnosticul radioimagistic și clasificarea leziunilor traumatice ale scheletului facial; complicații și consecințe terapeutice. ... 108. Diagnosticul radioimagistic al neoplasmelor mandibulei și maxilarului; aspecte radioimagistice ale chisturilor dentigere și keratochistelor odontogene. ... 109. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor infecțioase și inflamatorii ale mandibulei, osului maxilar și a bazei craniului; modificări asociate osteomielitei și patologiei dentare. ... 110. Diagnosticul radioimagistical patologiei nervilor cranieni

Partea 5 Orbita 111. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor orbitare ale neurofibromatozei de tip I și al tulburărilor infecțioase și inflamatorii ale orbitei. ... 112. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom, gliom optic/chiasmal, hemangiom orbitar și tumori mixte benigne a glandei lacrimale); tumorilor maligne ale orbitei (melanom ocular, limfom orbital, carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale)

Partea 6 Glandele tiroidă, paratiroide și spațiul visceral 113. Diagnosticul radioimagistic în: tiroidite; gusa multinodulară; tumorile benigne și maligne ale glandei tiroide și glandelor paratiroide (adenoame, cancer tiroidian, limfom tiroidian). ... 114. Cunoașterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în diferite boli ale glandei tiroide și ale glandelor paratiroide. ... 115. Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical și al diverticulului Zenker

Partea 7 Nas, nazofaringe și sinusuri paranazale 116. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor și inflamațiilor nasului și sinusurilor paranazale (rinosinuzita acută și cronică, sinuzite fungice, patologie nazosinusală: polipoza, mucocelul și granulomatoza Wegener) și a complicațiilor acestora. Aspectele radioimagistice post-operatorii după intervențiile chirurgicale la nivelul nasului și sinusurilor paranazale. ... 117. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale nasului și sinusurilor paranazale (tumori nazosinusale - papilom inversat, angiofibrom juvenil, hemangiom, osteom, displazie fibroasă, carcinom cu celule scuamoase, adenocarcinom, melanom, esthesioneuroblastom și limfom). ... 118. Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt, inflamații, infecții, neoplasme)

Partea 8 Spațiul masticator, spațiul parotidian și spațiul carotidian 119. Diagnosticul radioimagistic al: pseudoleziunilor din spațiul masticator (atrofia de denervare, hipertrofia musculară benignă și asimetrii ale plexului venos pterigoidian); abceselor din spațiul masticator; tumorilor benigne și maligne ale spațiului masticator. ... 120. Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor și inflamațiilor spațiului parotidian (parotidită, oreion, abcese, sindromul Sjogren și leziuni benigne limfoepiteliale la pacienții cu HIV); litiazei parotidiene; tumorilor benigne și maligne ale spațiului parotidian. ... 121. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor vasculare ale spațiului carotidian (ectazia arterelor carotide, anevrismul/pseudoanevrismul arterei carotide, disecția arterei carotide și tromboza venoasă jugulară); diagnosticul radioimagistic al tumorilor spațiului carotidian (paragangliom, glomus vagal, schwannom, neurofibrom)

Partea 9 Cavitatea orală, orofaringele, spațiul retrofaringian 122. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor de retenție, sialocel, sialadenită și ranula; inflamațiilor cavității bucale și orofaringelui; abceselor retrofaringiene. ... 123. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale cavității orale și glandelor salivare minore. ... 124. Elemente de diagnostic radioimagistic dentar (retroalveolar, OPT, cone-beam CT)

Partea 10 Hipofaringele, laringele și ganglionii limfatici cervicali 125. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor de hipofaringe și laringe (carcinomul cu celule scuamoase al hipofaringelui, carcinoame laringiene cu celule scuamoase ale regiunilor supraglotică, glotei și spațiului subglotic și condrosarcomul laringelui); modificări radioimagistice post-operatorii și post-radioterapie ale hipofaringelui și laringelui. ... 126. Diagnosticul radioimagistic al: stenozelor traheale; parezei corzilor vocale, laringocelului și traumatismelor laringiene. ... 127. Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor ganglionilor limfatici (hipertofii reactive, supurații, boala Kimura, boala Castleman); patologiei tumorale a ganglionilor limfatici (limfoame, metastaze)

Capitolul V Radiologia toracelui 128. Anatomia normală radioimagistică a toracelui (aparat respirator, mediastin, perete toracic, diafragmă). ... 129. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator, mediastinului, pereților toracici și diafragmei. ... 130. Tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; metode și instrumente folosite în managementul calității imaginiloranaloge/digitale în radiologia toracelui. ... 131. Semiologia radioimagistică în patologia toracică (sindrom parietal, pleural, alveolar, interstițial, bronșic, vascular). ... 132. Cunoașterea aspectului radioimagistic, poziția corectă de plasare și posibilele complicații asociate plasamentului greșit al dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică. ... 133. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice. ... 134. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pleurale. ... 135. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat. ... 136. Diagnosticul radioimagistic în tuberculoza pulmonară. ... 137. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși. ... 138. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare (arterială, venoasă). ... 139. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile cu localizare mediastinală. ... 140. Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare. ... 141. Diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari. ... 142. Diagnosticul radioimagistic în boli pulmonare congenitale. ... 143. Diagnosticul radioimagistic în bolile obstructive pulmonare și de căi respiratorii

Capitolul VI Radiologia cordului și vaselor sanguine 144. Noțiunile de bază ale embriologiei sistemului cardio-vascular; anatomia radioimagistică cardiacă și vasculară; aspecte radioimagistice ale variantelor anatomice ale cordului și arterelor coronare. ... 145. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă: cardio-CT/coronarografia-CT și cardio-RM; principiile ECG - gating și bolus-tracking. ... 146. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea vaselor mari, a trunchiurilor supraaortice și vaselor periferice: ecografie, angio-CT și angio-RM (etaj toraco-abdomino-pelvin, trunchiuri supraaortice și membre). ... 147. Tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor cardiovasculare. ... 148. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă. ... 149. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită valvulară. ... 150. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv. ... 151. Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) pozitiv și diferențial în cardiomiopatii; aspecte IRM în miocardite; diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat și bolile renale. ... 152. Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) în masele cardiace. ... 153. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a pericardului. ... 154. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterelor coronare: coronarografia CT, caracteristicile IRM în bolile coronariene (sindroamele coronariene acute, post-infarct miocardic, anevrismele ventriculare, miocard hibernant/siderat). ... 155. Diagnosticul radioimagistic în patologia aortei. ... 156. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterei pulmonare. ... 157. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave superioare. ... 158. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave inferioare. ... 159. Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice. ... 160. Diagnosticul vascular prin ecografie Doppler: anatomia arterială și venoasă; caracteristicile normale și anormale ale undelor Doppler; diagnosticul ecografic Doppler al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul ecografic bidimensional și Doppler al patologiei venelor periferice: tromboza, sindromul posttrombotic, insuficiența valvulară venoasă, sindromul varicos și alte afecțiuni. ... 161. Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA): parametrii de achiziție relevanți pentru CTA, inclusiv substanțele de contrast folosite și tehnicile de reconstrucție; dozele de radiații pentru CTA și metodele de reducere a acestora; avantajele și dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul CTA în patologia venoasă. ... 162. Diagnosticul vascular prin angiografie RM (MRA); principiile fizice ale tehnicilor de MRA; avantajele și dezavantajele diferitelor substanțe de contrast utilizate în MRA; avantajele și dezavantajele MRA, comparativ cu alte tehnici; diagnosticul MRA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei; diagnosticul MRA în patologia venoasă. ... 163. Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass, al protezelor valvulare, aortice, postintervenții chirurgicale ventriculare, după pericardectomie

Capitolul VII Radiologia gastrointestinală și abdominală 164. Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului. ... 165. Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase - sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală. ... 166. Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de perete abdominal. ... 167. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal. ... 168. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului. ... 169. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro-duodenală. ... 170. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire. ... 171. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului. ... 172. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic. ... 173. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare. ... 174. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului. ... 175. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei. ... 176. Criteriile RECIST în patologia oncologică abdominală și gastro-intestinală

Capitolul VIII Radiologia aparatului urinar și genital masculin 177. Anatomia radioimagistică a rinichiului, căilor urinare, vezicii urinare și uretrei masculine; anatomia descriptivă și radioimagistică a retroperitoneului; fiziologia excreției renale a substanțelor de contrast și cinetica acestora în compartimentele renale; fiziologia micțiunii. ... 178. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncțional parenchimal, hipertrofia de coloană Bertin, lobulația fetală, lipomatoza sinusului; criterii de diferențiere față de patologie. ... 179. Anatomia radioimagistică zonală a prostatei; anatomia ultrasonografică bidimensională și Doppler a structurilor intrascrotale. ... 180. Urografia intravenoasă: indicații, selecția metodei, selecția agentului de contrast, doza, momentul expunerii, indicații pentru compresiunea ureterală și furosemid; nefrotoxicitatea substanțelor de contrast iodate: fatori de risc, măsuri și metode de a reduce riscul, precauții la pacienții diabetici; utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc: precauții; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, noțiuni clinice, factori de risc. ... 181. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor. ... 182. Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare și obstrucției urinare. ... 183. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor renale și ale căilor urinare. ... 184. Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice. ... 185. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar. ... 186. Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale și vasculare. ... 187. Transplantul renal: aspectul radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor. ... 188. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale, ureterale, ale vezicii urinare și uretrei. ... 189. Diagnosticul radioimagistic al patologiei vezicii urinare și uretrei masculine: anomalii congenitale, inflamații, tumori, derivații vezicale. ... 190. Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcționale a vezicii urinare: obstrucția în evacuare (sindromul de stază), incontinența vezicală, refluxul vezico-ureteral. ... 191. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine. Cistouretrografia: indicații, tehnică, agenți de contrast, doză, timp de expunere. Patologia uretrală: stricturi, diverticul. ... 192. Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamații, hiperplazia benignă, tumori maligne. ... 193. Diagnosticul ultrasonografic al patologiei testiculului și scrotului (adulți și copii): malformații, inflamații, tumori, traumatisme, patologie vasculară. ... 194. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie, traumatisme, tumori, impotența, priapismul. ... 195. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor suprarenaliene benigne și maligne; managementul și diagnosticul diferențial al leziunilor suprarenaliene descoperite incidental. ... 196. Diagnosticul radioimagistic al chistelor, traumatismelor și insuficienței suprarenaliene

Capitolul IX Radiologia în obstetrică și ginecologie 197. Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin; anatomia radioimagistică a organelor de reproducere feminine inclusiv variațiile din timpul ciclului menstrual; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în decursul vieții și aspectul lor imagistic; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în timpul sarcinii și aspectul lor imagistic; mușchii ridicători anali - anatomia radioimagistică și rolul lor în fiziologia planșeului pelvin. ... 198. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine congenitale: uter septat, uter bicorn și uter didelf. ... 199. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor miometriale benigne și maligne; adenomiomatozei uterine. ... 200. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale și al endometriozei. ... 201. Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor și afecțiunilor funcționale ale colului uterin; diagnosticul radioimagistic al cancerului de col uterin. ... 202. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat. ... 203. Diagnosticul radioimagistic al patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum. ... 204. Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide. ... 205. Pelvimetria IRM - principii și măsurători. ... 206. IRM fetal - principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. ... 207. Histerosalpingografia - indicații, contraindicații, etape ale procedurii, complicații. ... 208. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne și maligne (la adult și copil). ... 209. Diagnosticul radioimagistic al: bolilor inflamatorii și tumorilor trompelor uterine; torsiunii de ovar. ... 210. Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității. ... 211. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor ovariene asociate cu sarcina, în perioada postpartum, după chirurgia ginecologică și post proceduri intervenționale ghidate imagistic. ... 212. Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin și pelvin

Capitolul X Radiologia aparatului locomotor (musculoscheletală)

Partea 1 Noțiuni generale 213. Noțiuni de bază a embriologiei scheletului; dezvoltarea sistemului scheletal imatur; anatomia radioimagistică normală a tuturor structurilor relevante în imagistica musculoscheletală; variantele normale ale scheletului care pot mima diferite afecțiuni. ... 214. Indicațiile, contraindicațiile și pericolele potențiale (în special legate de radiații) ale procedurilor și tehnicilor relevante examinării radioimagistice a sistemului musculoscheletal

Partea 2 Traumatisme acute și cronice 215. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor: tipurile și clasificările generale ale fracturilor și dislocărilor; fracturile și dislocările scheletului adult; fracturile și dislocările scheletului imatur - fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; fracturile articulare și dislocările, incluzând leziuni condrale și osteocondrale, precum și osteocondrita disecantă; fracturile-avulsie; fracturile de stress, incluzând fractura de suprasolicitare și cea pe os insuficient; diferențierea fracturilor față de alte afecțiuni patologice și leziuni non-accidentale. ... 216. Diagnosticul radioimagistic al vindecării și complicațiilor fracturilor și dislocărilor, inclusiv pseudartroza, vindecarea întârziată, necroza avasculară, distrofia simpatică reflexă/sindromul complexului dureros regional, miozita osifiantă. ... 217. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor de craniu și masiv facial. ... 218. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale, inclusiv spondiloliza. ... 219. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor centurii scapulare, inclusiv dislocările acromio-claviculare și sterno-claviculare, fracturile claviculare, fracturile scapulare, instabilitatea și dislocarea umărului. ... 220. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului superior, incluzând fracturile humerale, fracturile și dislocările de cot, de braț proximal și distal, de încheietură a mâinii și la nivelul mâinii. ... 221. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor oaselor bazinului, incluzând leziunile asociate ale părților moi. ... 222. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului inferior, inclusiv de la nivelul șoldului, femurului, tibiei și fibulei, articulației gleznei și piciorului distal. ... 223. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor de părți moi ale umărului, inclusiv leziuni ale coafei rotatorilor, labrumului glenoidal și tendonului bicepsului. ... 224. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale încheieturii mâinii, inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular. ... 225. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale genunchiului, inclusiv leziunile meniscale, ale ligamentelor încrucișate și colaterale. ... 226. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale gleznei, inclusiv leziunile principalelor tendoane și ligamente

Partea 3 Infecții 227. Diagnosticul radioimagistic al osteomielitei acute, subacute și cronice ale scheletului apendicular și coloanei vertebrale; diagnosticul radioimagistic al osteomielitei posttraumatice și postoperatorii. ... 228. Diagnosticul radioimagistical infecțiilor TBC ale sistemului musculoscheletal. ... 229. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor coloanei vertebrale și scheletului apendicular. ... 230. Noțiuni despre diagnosticul radioimagistic al infecțiilor rare (ex: lepra, brucelloza) și al parazitozelor mai frecvente (ex: echinococcus). ... 231. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor țesuturilor moi și ale infecțiilor asociate HIV

Partea 4 Tumori și leziuni pseudotumorale 232. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de os, inclusiv osteomul și insulele osoase, osteomul osteoid, osteoblastomul și osteosarcomul (și variante tipice). ... 233. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj, incluzând ostecondromul, encondromul, condroblastomul, fibromul condromixoid și condrosarcomul (central și periferic). ... 234. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine fibroasă, incluzând defectul fibros cortical și fibromul ne-osifiant, displazia fibroasă, fibrosarcomul și histiocitomul fibros malign. ... 235. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice și reticuloendoteliale, incluzând tumora cu celule gigante, histiocitoza cu celule Langerhans, tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing, limfomul și leucemia), mielomul/plasmocitomul. ... 236. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor osoase pseudotumorale (chistul osos simplu și chistele osoase anevrismale). ... 237. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase și ale țesuturilor moi. ... 238. Recunoașterea leziunilor care trebuiesc ignorate (don't touch lesions): posttraumatice, variante normale și leziuni evident benigne. ... 239. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă, incluzând lipomul și liposarcomul; neuronală, incluzând neurofibromul și schwanomul; vasculară, incluzând hemangiomul. ... 240. Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul, adamantinomul, sarcoamele de țesuturi moi

Partea 5 Afecțiuni hematologice 241. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor, incluzând drepanocitoza și talasemia și al mielofibrozei

Partea 6 Afecțiuni metabolice, endocrine și toxice 242. Diagnosticul radioimagistical osteomalaciei. ... 243. Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar și secundar (incluzând insuficiența renală cronică). ... 244. Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densității osoase) și fluorozei

Partea 7 Afecțiuni articulare 245. Diagnosticul radioimagistic al bolilor degenerative ale articulațiilor periferice. ... 246. Diagnosticul radioimagistic al bolilor inflamatorii articulare, inclusiv artrita reumatoidă, artrita reumatoidă juvenilă, spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artropatiile enteropatice, artritele infecțioase (piocianică și tuberculoasă). ... 247. Diagnosticul radioimagistic al artropatiilor cristaloide, incluzând artropatia cu pirofosfat, depozitele de hidroxiapatită, guta. ... 248. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor nodulare articulare incluzând ganglionii, condromatoza sinovială, sinovita pigmentară; diagnosticul radioimagistic al neuroartropatiilor, incluzând piciorul diabetic, articulațiile Charcot, pseudo-Charcot (induse de steroizi). ... 249. Diagnosticul radioimagistic al complicațiilor protezării de șold și genunchi

Partea 8 Afecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice (a se vedea și cap. XII, partea a 7-a ) 250. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor sclerozante ale osului, incluzând osteopetroza, melorheostoza și osteopoikiloza. ... 251. Diagnosticul radioimagistic al pseudotumorilor în grupul de vârstă pediatric, incluzând aclazia diafizară și boala Ollier. ... 252. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei

Partea 9 Afecțiuni diverse 253. Diagnosticul radioimagistic al: bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calve-Perthes și boala Scheuermann. ... 254. Diagnosticul radioimagistic al calcificărilor/osificărilor de țesut moale

Capitolul XI Radioimagistica senologică 255. Embriologia, anatomia și fiziologia mamară, a regiunii axilare și a structurilor asociate; principiile fizice care intervin în formarea imaginii mamografice și controlul calității; principiile achiziției digitale și ale prelucrării de imagini în mamografia digitală; poziționări și incidențe în mamografie. ... 256. Indicațiile și contraindicațiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie, ecografie, RM, medicină nucleară; avantaje și limite; noțiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD, tomosinteză și alte aplicații ale mamografiei digitale, elastografiei, difuziei și spectroscopiei RM, substanțele de contrast utilizate în examinarea RM cu contrast) - avantaje, indicații potențiale și limite. ... 257. Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, al variantelor anatomice mamare, al modificărilor datorate vârstei, lactației, statusului hormonal, terapiei hormonale substitutive. ... 258. Semiologie mamografică, ecografică și prin rezonanță magnetică a sânului. ... 259. Lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar, cu referire la sân, leziune și pacient (ACR BI-RADS(R)) sau alte sisteme standardizate de clasificare). ... 260. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne. ... 261. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare de graniță și ale celor cu risc crescut. ... 262. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelații imagistico-patologice; criteriile RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noțiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor examenului citologic și morfopatologic mamar, clasificarea biomoleculară a cancerului de sân, subtipuri genetice, factori histologici de prognostic. ... 263. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare la bărbat. ... 264. Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice: formațiune mamară palpabilă, mastodinie, traumatism mamar, fenomene inflamatorii mamare, mamelon secretant/sângerând, retracție cutanată sau mamelonară, adenopatie axilară. ... 265. Managementul clinic și radioimagistic al patologiei mamare la bărbat, copil și adolescent și la femeia însărcinată sau în perioada de lactație. ... 266. Evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale, precum și a leziunilor mamare maligne concomitente (homosau contralaterale). Avantajele și dezavantajele examenului RM mamar preoperator. ... 267. Indicațiile și contraindicațiile manoperelor intervenționale ghidate imagistic (biopsia aspirativă cu ac fin, biopsia tru-cut, biopsia asistată cu vacuum, localizarea preoperatorie). ... 268. Indicațiile tratamentului chirurgical conservator și ale ganglionului santinelă și diagnosticul radioimagistic al modificărilor secundare chirurgiei (inclusiv reducție/augmentare mamară și reconstrucție). ... 269. Indicațiile tratamentului chimioterapic (neoadjuvant și adjuvant) cu evaluarea clinică și imagistică a pacientelor (răspuns la tratament sau urmărire); indicațiile tratamentului radioterapic și modificările radioimagistice secundare acestuia. ... 270. Noțiuni de bază referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablație prin radiofrecvență, crioablație, electroporeză etc.) în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare. ... 271. Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice, factori de risc, stratificarea riscului, indicațiile pentru consiliere genetică, riscuri și beneficii populaționale și individuale ale screeningului, inclusiv cele legate de vârstă sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening, perioadă de screening, definiția cancerului de interval, rate de supraviețuire și de mortalitate, prevalență versus incidență, supradiagnostic și supratratament

Capitolul XII Radiologie pediatrică

Partea 1 Generalități 272. Dezvoltarea anatomică în copilărie; diferențierea variantelor normalului de aspectele patologice; cunoștințe teoretice embriologice de bază cu aplicații în patologia pediatrică; stadiile de dezvoltare embrionară și fetală, precum și aspectul lor ultrasonografic și la examinarea prin IRM. ... 273. Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA ("As Low As Reasonably Achievable"), a cerințelor de radioprotecție și a dozelor de iradiere, precum și aplicarea acestora în pediatrie; vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiații ionizante. ... 274. Valoarea și indicațiile la copil ale ecografiei, CT și IRM; algoritmi și protocoale imagistice specifice pediatriei. ... 275. Indicațiile și contraindicațiile administrării substanțelor de contrast, precum și stabilirea dozajului acestora, la copii și nou-născuți

Partea 2 Creier și măduva spinării 276. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei la sugari, copii și adolescenți. ... 277. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare și intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară. ... 278. Diagnosticul radioimagistical hipertensiunii intracraniane la sugari, copii și adolescenți. ... 279. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari, copii și adolescenți. ... 280. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor craniene la sugari, copii și adolescenți. ... 281. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari, copii și adolescenți. ... 282. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor intracraniene (incluzând infecțiile antenatale) la sugari, copii și adolescenți. ... 283. Diagnosticul radioimagistic în ischemie/accidente vasculare la sugari, copii și adolescenți. ... 284. Diagnosticul radioimagistic al patologiei pituitare la sugari, copii și adolecenți. ... 285. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocel, sinus dermal, malformațiile măduvei spinării

Partea 3 Cap și gât 286. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale ale regiunii capului și gâtului, incluzând orbita, regiunea nazală, faringele, osul temporal la sugari, copii și adolescenți. ... 287. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți. ... 288. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți. ... 289. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți. ... 290. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor tiroidiene la sugari, copii și adolescenți. ... 291. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii

Partea 4 Torace 292. Diagnosticul radioimagistic al timusului normal și variantele acestuia la sugari, copii și adolescenți. ... 293. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui bronșic și toracelui (sechestrația pulmonară, displazia chistică adenomatoidă, emfizemul lobar, atrezia bronșică) la sugari, copii și adolescenți. ... 294. Diagnosticul radioimagistic al detresei neonatale a prematurului, la nou-născuți și sugari. ... 295. Diagnosticul radioimagistic în aspirația de corp străin la sugari, copii și adolescenți. ... 296. Diagnosticul radioimagistic al bronșiolitei la sugari, copii și adolescenți. ... 297. Diagnosticul radioimagistic în fibroza chistică la sugari, copii și adolescenți. ... 298. Diagnosticul radioimagistic în condensările pulmonare, pneumonii și complicațiile pneumoniilor la sugari, copii și adolescenți. ... 299. Diagnosticul radioimagistic în revărsatele pleurale la sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în pneumotorax la sugari, copii și adolescenți. ... 300. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative pulmonare la sugari, copii și adolescenți. ... 301. Diagnosticul radioimagistic în complicațiile afecțiunilor metastatice ale plămânului la sugari, copii și adolescenți. ... 302. Diagnosticul radioimagistic în masele mediastinale (tumori cu celule embrionare, masele mediastinale chistice, limfadenopatii, limfom, tumori neurogene) la sugari, copii și adolescenți. ... 303. Diagnosticul radioimagistic în hernia diafragmatică congenitală, paralizia/pareza diafragmatică și eventrația ("relaxarea") diafragmatică, la sugari, copii și adolescenți

Partea 5 Cardiovascular 304. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale cardiovasculare, inclusiv anomaliile de arc aortic la sugari, copii și adolescenți. ... 305. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii și adolescenți. ... 306. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile inflamatorii/infecțioase ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți. ... 307. Diagnosticul radioimagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți. ... 308. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile vasculare și tumorile vasculare la sugari, copii și adolescenți

Partea 6 Abdomen 309. Diagnosticul radioimagistic al atreziei de esofag la nou-născut. ... 310. Diagnosticul radioimagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut și în pneumoperitoneu la nou-născut. ... 311. Diagnosticul radioimagistic în stenoza hipertrofică de pilor la nou-născuți și sugari. ... 312. Diagnosticul radioimagistic în: malformațiile ano-rectale la nou-născuți; boala Hirschprung la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți. ... 313. Diagnosticul radioimagistic în refluxul gastroesofagian la sugari, copii și adolescenți. ... 314. Diagnosticul radioimagistic în: malrotația intestinală la sugari, copii și adolescenți; ocluzia gastrointestinală (obstrucția mecanică și ileusul dinamic), obstrucția intestinală acută, invaginația intestinală și volvulusul la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți. ... 315. Diagnosticul radioimagistic în apendicita la sugari, copii și adolescenți. ... 316. Diagnosticul radioimagistic în peritonite la sugari, copii și adolescenți. ... 317. Diagnosticul radioimagistic în: hernia inghinală la sugari, copii și adolescenți; bolile inflamatorii intestinale, precum și în complicațiile acestora la sugari, copii și adolescenți; contuziile abdominale ale sugarilor, copiilor și adolescenților; corpii străini ai tractului digestiv la sugari, copii și adolescenți. ... 318. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hepatobiliare (icterul sugarului, atrezia biliară, chistul de coledoc, tumorile hepatice benigne) și ale circulației portale la sugari, copii și adolescenți. ... 319. Evaluarea afecțiunilor căilor biliare la colangipancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) la sugari, copii și adolescenți. ... 320. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile pancreatice la sugari, copii și adolescenți. ... 321. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile splenice la sugari, copii și adolescenți. ... 322. Diagnosticul radioimagistic în: malformații renale, cum sunt rinichiul în potcoavă, duplicațiile, ectopia sau fuziunile; malformațiile congenitale ale tractului urinar (incluzând vezica și uretra) la sugari, copii și adolescenți. ... 323. Diagnosticul radioimagistic în: uretero-hidronefroză la sugari, copii și adolescenți; bolile chistice renale la sugari, copii și adolescenți; litiaza urinară și nefrocalcinoza la sugari, copii și adolescenți. ... 324. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral și anomaliile de uretră la examinarea prin uretrocistografie micțională. ... 325. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile oncologice abdominale la sugari, copii și adolescenți incluzând neuroblastomul, nefroblastomul, hepatoblastomul, limfomul Burkitt, precum și diagnosticele diferențiale. ... 326. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hematologice la sugari, copii și adolescenți. ... 327. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile glandelor suprarenale la sugari, copii și adolescenți. ... 328. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile ginecologice specifice vârstei pediatrice

Partea 7 Aparat locomotor (musculoscheletal) 329. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile congenitale ale coloanei vertebrale, incluzând scolioza congenitală și idiopatică și disrafismul la sugari, copii și adolescenți ... 330. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor congenitale ale umărului, incluzând deformitatea Sprengel. ... 331. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale mâinii și încheieturii pumnului, incluzând deformarea Madelung (idiopatică și din alte cauze). ... 332. Diagnosticul radioimagistic în displazia de dezvoltare a soldului la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți. ... 333. Diagnosticul radioimagistic în epifizioliza/alunecarea capului femural la copii; soldul iritabil; sindromul de conflict acetabulo-femural. ... 334. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei și piciorului; diagnosticul radioimagistic al coaliției tarsale. ... 335. Diagnosticul radioimagistic în displaziile osoase (displaziile epifizare congenitale, acondroplazia, osteogeneza imperfectă, afecțiuni congenitale metabolice) la copii și adolescenți. ... 336. Diagnosticul radioimagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic și aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari, copii și adolescenți. ... 337. Diagnosticul radioimagistic în rahitism; evaluarea radioimagistică a vârstei osoase. ... 338. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari, copii și adolescenți. ... 339. Diagnosticul radioimagistic în artrita idiopatică juvenilă, la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în revărsatul articular la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în sinovita tranzitorie la copii și adolescenți

Partea 8 Diverse 340. Diagnosticul radioimagistic în sindroamele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I și scleroza tuberoasă) la sugari și copii; diagnosticul radioimagistic în histiocitoza cu celule Langerhans

Capitolul XIII Radiologie intervențională

Partea 1 Angiografia/flebografia diagnostică 341. Anatomia descriptivă și radioimagistică a zonei inghinale (inclusiv poziția ligamentului inghinal, a nervului femural, arterei și venei femurale); anatomia arterială și venoasă, precum și variațiile anatomice ale arterelor periferice. ... 342. Tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă; tehnicile de inserție în zona inghinală a ghidului, tecii și cateterului; hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și dispozitivele mecanice de închidere; ghidurile, tecile și cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncție arteriala, cum ar fi cea brahială, axilară sau radială. ... 343. Tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, de poziționare și recunoașterea locației și tehnicile de pixel-shift pentru îmbunătățirea calității imaginii. ... 344. Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioare/inferioare, carotide, vertebrale și subclavie. ... 345. Principiile angiografiei viscerale: mezenterice, celiace (hepatice, splenice, gastro-duodenala) și renale. ... 346. Principiile aortografiei globale toracice, abdominale. ... 347. Principiile flebografiei membrului superior/inferior. ... 348. Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei. ... 349. Tipurile/rata de complicații pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale, precum și tratarea lor; modalitățile de îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard și tratamentul medicamentos asociat

Partea 2 Intervenții vasculare 350. Indicațiile pentru tratamentul endovascular al bolii aterosclerotice; evaluarea coagulării pre-procedurale și modul de corectare al anomaliilor; tehnica angioplastiei transluminale percutane cu balon (PTA) și mecanismul de acțiune al angioplastiei percutane; tehnica angioplastiei transluminale cu balon farmacologic activ (DEB-PTA) și mecanismul de acțiune al acesteia; abordarea intervențională a stenozelor arteriale intracraniene. ... 351. Complicațiile și rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamentele/dozele folosite în timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană periferică (membre superioare/inferioare, carotidiene, subclavie, renale, trunchi celiac, mezenterica superioară/inferioară). ... 352. Tehnica implantării stentului și materialele utilizate pentru fabricarea stentului; indicațiile pentru implantarea de stent comparativ cu angioplastia percutană; indicațiile stentării per-primam și ale stentării după predilatare; îngrijirile post-procedurale după stentare arterială; complicațiile uzuale și rezultatele stentării arteriale periferice. ... 353. Cateterele centrale introduse periferic (PICC), cateterele Hickman, cateterele și porturile pentru dializă; indicațiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară și subclavie; tehnica pentru intervențiile de hemodializă; tehnicile de venoplastie și stentare venoasă; indicațiile, posibilele riscuri și complicațiile venoplastilor și stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie și stentare. ... 354. Indicațiile și tehnica pentru introducerea filtrului de venă cavă; tipurile de filtre temporare/permanente de venă cavă; procentele de succes și complicațiile introducerii filtrului de venă cavă; îngrijirile post-procedurale după introducerea filtrului de venă cavă. ... 355. Indicațiile pentru embolizarea (supra-) selectivă: hemoragiile acute, tratamentul tumoral local, tratamentul MAV; noțiuni elementare de Oncologie Intervențională (chemoembolizarea convențională/cu microparticule, chemoinfuzia locală, implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală intraarterială de citostatice); tehnica de angiografie și embolizare (supra-) selectivă; materialele pentru embolizare (temporare/definitive) și tehnica (catetere, microcatetere, ghiduri); riscurile, posibilele complicații/reacții adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee intervenționale în leiomiomatoza uterină și aspecte radioimagistice post procedură. ... 356. Indicațiile pentru efectuarea șuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS); tehnica și complicațiile TIPS

Partea 3 Biopsie și termoablație 357. Diferențele existente între tehnicile imagistice folosite pentru ghidajul biopsiei, inclusiv CT și ecografie; acele folosite pentru procedurile de biopsie, inclusiv acele fine/acele cu calibru mare; căile de abord sigure pentru diferitele leziuni ce urmează să fie biopsiate; complicațiile asociate cu biopsia individuală de organ; indicațiile pentru biopsia cu ac fin comparativ cu acele cu calibru larg sau biopsia cu pistol ("core biopsy"); îngrijirile post-procedurale după puncțiile-bioptice toracice/abdominale; etapele pentru tratamentul complicațiilor mai frecvente, cum arfi pneumotoraxul și hemoragia. ... 358. Tehnicile de ablație termică ale diferitelor organe

Partea 4 Aspirație de fluide și drenajul abceselor pe cale percutană 359. Tuburi de dren toracice și cateterele de drenaj percutan pentru abcese; indicațiile pentru drenajul toracic, aspirația lichidiana și drenajul abceselor pe cale percutană; tehnicile imagistice folosite pentru ghidaj în aspirația lichidiană și drenajul abceselor. ... 360. Metodele de plasare ale drenului/sistemele de drenaj; agenții fibrinolitici utilizați la pacienții cu empiem localizat sau complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit înaintea drenajului abceselor pe cale percutană și îngrijirea postprocedurală. ... 361. Tehnica trocarului și tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situațiile în care este necesar mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului, momentul scoaterii cateterului și urmărirea pacientului

Partea 5 Intervenții hepato-biliare 362. Coroborarea ecografiei cu CT și MRCP pentru a planifica o procedură de drenaj cât mai corectă; procedura de trans-hepato-colangiografie percutană; sistemele de ac "one-stick" precum și ghidul pentru drenajul biliar percutan. ... 363. Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană, precum și tehnica intervenției; complicațiile procedurilor biliare percutane; îngrijirile post-intervenții hepato-biliare percutane, inclusiv cele cu privire la complicații, toaleta cateterului și urmărirea pacientului

Partea 7 Intervenții genito-urinare 364. Indicațiile de nefrostomie percutană; coroborarea ecografiei cu CT și studiile urografice, pentru o planificare adecvată a procedurii de nefrostomie; pregătirea pre-procedurală, inclusiv evaluarea coagulării și tratamentele antibiotice. ... 365. Procedurile de ghidaj ecografic/fluoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia percutană; plasarea tuburilor de nefrostomie percutană; complicațiile nefrostomiei percutane; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului și îndepărtarea acestuia

Partea 8 Intervenții diverse 366. Biopsia de aspirație cu ac fin, ghidată ecografic sau CT, a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroidieni

Bibliografie: 1. Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România - (sub red) Dudea Sorin M. - Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate -Vol I, Vol II, Ed. Medicală București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8 ... - Revizie 2 iulie 2016 - PROIECT Îndrumător de abilități practice, competențe și aptitudini urmând a fi dezvoltate în cursul pregătirii pentru specialitatea radiologie - imagistică medicală, în conformitate cu programa analitică Europeană de pregătire în specialitate. I. Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție (6 luni) I.A. Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, 1. Abilități practice – Alegerea substanței de contrast optime pentru indicațiile clinice uzuale în toate tipurile de imagistică ... – Efectuarea tratamentului de urgență pentru reacțiile adverse la substanțele de contrast ... – Identificarea pacienților cu risc de nefrotoxicitate ... – Luarea de măsuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast ... – Cunoașterea precauțiunilor la diabeticii tratați cu Metformin ce necesită administrarea de contrast iv ... – Cunoașterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate ... – Identificarea pacienților cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene ... – Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologică ... – Alegerea parametrilor optimali pentru aplicațiile comune CT ... – Alegerea secvențelor optimale RM pentru indicațiile comune de RM ... – Alegerea traductorului corespunzător pentru organul examinat ... – Alegerea parametrilor optimali în ecografie și evaluare Doppler ... – Obținerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului ... ... 2. Competențe și aptitudini – Alegerea parametrilor optimali pentru toate tehnicile imagistice ... – Oferirea de decizii informate la achiziționarea de echipament imagistic pentru departamentul de radiologie, respectând tehnologia imagistică, protecția radiației, respectiv restricțiile bugetare ... – Oferirea de strategii de reducerea artefactelor în radiologia convențională, radioscopie, CT, RM, ecografie ... – Aprecierea efectelor proprietăților aparatelor asupra calității imaginii și optimizarea calității imaginii pentru aparatură, în toate indicațiile obișnuite de examinare ... – Aprecierea efectului proprietăților înregistrării și afișării imaginii și optimizare calității imaginii pentru toate indicațiile obișnuite de imagistică ... – Aprecierea impactului calității imaginii asupra performantei clinice și îmbunătățirea calității imaginii la nivelul maxim posibil ... – Conducere și consiliere pentru alcătuirea de programe de asigurarea calității ... ... ... I.B. Radioprotecție 1. Abilități practice – Să aleagă metoda imagistică optimă, cu cea mai mare cantitate de informație posibil a fi obținută conform principiilor fizicii radiațiilor. ... – Să aplice principiile fizicii radiațiilor pentru optimizarea protocoalelor și/sau să aleagă protocolul optim de examinare pentru a obține o imagine de calitate cu o doză de expunere minimă ... – Să cunoască și să folosească metode de optimizare a contrastului și de reducere a radiațiilor împrăștiate. ... – Să utilizeze termenii corecți de caracterizare a expunerii în fluoroscopie și CT, să definească riscul de organ, riscul genetic și riscul de cancer. ... – Să folosească opțiunile disponibile ale echipamentelor pentru îmbunătățirea calității imaginii și minimizarea expunerii la radiații a pacientului, dar să cunoască și limitele echipamentelor. ... – Să explice riscul de iradiere pacientului, la un nivel pe care acesta să îl înțeleagă, de fiecare dată când există un risc sau când pacientul are întrebări. ... – Să comunice cu medicul care a făcut indicația privitor la justificarea examenului radioimagistic și dacă este necesar să sugereze o altă investigație. ... – Să optimizeze protocoalele imagistice prin folosirea procedurilor standard de operare și prin adaptarea acestora la caracteristicile fizice individuale ale pacientului, dacă este cazul. ... – Să folosească protocoale specifice în radiopediatrie, ținând cont de vârsta mică, riscul ridicat, vulnerabilitatea și patologia specifică. ... – Să aleagă cel mai bun compromis între raportul risc-beneficiu, calitatea imaginii și expunerea individuală la radiații. ... – Să supervizeze utilizarea echipamentului de radioprotecție de către personal. ... – Să ajute la monitorizarea locului de muncă și a personalului. ... – Să ajute la evaluarea, investigarea și urmărirea expunerilor la radiații, a studiilor privind supravegherea sănătății și la realizarea înregistrărilor. ... – Să recomande și să folosească metodele de radioprotecție în radiodiagnostic (radiografie, fluoroscopie, radiologie intervențională, CT, mamografie, radiopediatrie). ... – Să se încadreze în nivelele de referință în practica zilnică. ... – Să aplice standardele de calitate acceptabilă a imaginii. ... – Să efectueze analize ale investigațiilor care au necesitat repetarea acestora ... ... 2. Competențe și aptitudini – Să verifice permanent calitatea imaginii, pentru a recunoaște și corectă defectele tehnice ... – Să evite expunerea nenecesară la pacientele gravide. ... – Să comunice pacientului riscurile și beneficiile iradierii în cazul investigațiilor programate. ... – Să-și asume responsabilitatea pentru alegerea și efectuarea investigației care să iradieze cel mai puțin pacientul pentru obținerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicația. ... – Să-și asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici și protocolul de investigare în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului. ... – Să-și asume responsabilitatea adoptării unui protocol individualizat optim în procedurile înalt iradiante (CT, radiologie intervenționala). ... – Să supervizeze procedurile de control al calității echipamentelor. ... – Să aplice regulamentele organizaționale, locale, naționale și internaționale privind radioprotecția. ... ... ... PRACTIC - în cele 6 luni aferente modulului I, rezidentul asistă la efectuarea și interpretarea a cel puțin: – 350 examinări de radiologie convențională diverse ... – 200 examinări ecografice diverse ... – 150 examinări CT diverse ... – 100 examinări IRM diverse ... ... II. Radiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine (9 luni) II.A. Radiologia toracelui 1. Abilități practice – Să aleagă și să efectueze subsupraveghere tehnică de examinare cea mai potrivită în funcție de problematica clinică și indicația clinicianului. ... – Să realizeze examinarea ecografică a pacienților cu pleurezii. ... – Să efectueze sub supraveghere toate postprocesările imaginilor din examinările CT/RM din patologia toracică (indicații particulare). ... – Să optimizeze și să adapteze protocolul CT în patologia toracică în vederea unui management corect al expunerii medicale a pacientului. ... – Să recunoască și să indice modificările de plasament în cazul dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică. ... ... 2. Competențe și atitudini – Să aibă responsabilitatea justificării examenelor radioimagistice. ... – Să aleagă cea mai bună metodă pentru a evalua o anumită patologie toracică. ... – Să comunice cu pacientul cu scopul de a obține acordul informat al acestuia în vederea efectuării examenului radioimagistic. ... – Să aleagă protocolul imagistic optim pentru radiografii, ecografii, CT și să cunoască indicațiile RM în evaluarea patologiei toracelui. ... – Să aleagă protocoalele și procedurile standard de operare pentru a reduce doza încasată pentru examinarea radiologică a toracelui și pentru a asigura obținerea imaginilor de calitate optimă. ... – Să conceapă un diagnostic specific de boală pulmonară. ... – Să interpreteze și redacteze un rezultat în examinările radiologice convenționale, CT și RM ale toracelui. ... – Identificarea cazurilor când este necesară intervenția urgentă în cazul descoperirii unor elemente patologice toracice și comunicarea acestora la timp și corespunzător. ... ... ... II.B. Radiologia cordului și vaselor sanguine 1. Abilități practice – Să poziționeze corect pacienții în vederea realizării examinărilor radio-imagistice ale aparatului cardiovascular ... – Să pregătească pacientul pentru realizarea unei evaluări de cardio-CT și accesul venos, în condițiile premedicației realizate de cardiolog ... – Să aleagă parametrii optimi de achiziție în cardio-CT/coronarografie-CT ... – Să aleagă instrumentele optime de post-procesare în cardio-CT/coronarografie-CT ... – Să pregătească pacientul pentru realizarea unei evaluări cardio-RM, incluzând accesul venos; bradicardizarea/studiile de stres realizate cu suportul medicul cardiolog ... – Să aleagă parametrii optimi de achiziție în IRM-ul cardiac (sincronizarea cu EKG; optimizarea sincronizării bolusului de contrast cu achiziția propriu-zisă); ... – Să aleagă instrumentele optime de post-procesare în IRM-ul cardiac ... – Să cunoască modalitatea de calculare a "scorului" de calciu în calcificările coronariene ... – Să efectueze post-procesarea în imagistica cardio-vasculară: reformatare multiplanară (MPR), MIP, MinIP, VRT în evaluarea cardio-vasculară și utilizarea instrumentelor de analiză a vaselor ... – Să realizeze examinări ultrasonografice ale vaselor mari ... ... 2. Competente și atitudini – Să justifice examinările imagistice diagnostice în evaluarea cardio-vasculară ... – Să aleagă metoda optimă în evaluarea bolilor cardio-vasculare ... – Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înainte de a efectua procedurile imagistice diagnostice ... – Să aleagă protocoalelor imagistice optime în evaluarea cardio-vasculară: radiografica standard, ecografică, CT și IRM ... – Să aplice protocoalelor și procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere în examenele radioimagistice cardio-vasculare ... – Să supravegheze personalul tehnic în vederea obținerii unor imagini adecvate diagnosticului în toate metodele radio-imagistice utilizate în evaluarea cardiovasculară ... – Să formuleze rezultatele evaluărilor radiografice în patologia cardiovasculară în corelație cu indicațile clinice comune și rare ... – Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-CT și angio-CT în corelație cu indicațiile clinice curente ... – Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" ale examinărilor de cardio-CT și ACT în cazurile clinice rare ... – Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-RM și angio-RM în corelație cu indicațiile clinice curente ... – Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" a examinărilor de cardio-RM ai ARM în cazurile clinice rare ... – Să-și cunoască limitele personale și să obțină atunci când este necesară a ajutorului unui expert (medic specialist radiolog) în interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculară ... – Să identifice rezultatele urgente și/sau a unor "descoperiri" neașteptate la examenile imagistice cardiace și vasculare și comunicarea acestor rezultate în timp util și în mod corect ... – Să comunice cu pacienții și rudele lor, în scopul de a explica concluziile examinărilor imagistice cardiace și vasculare ... – Să comunice cu medicii clinicieni "trimițători" pentru a discuta rezultatele evaluărilor radio-imagistice cardiace și vasculare ... – Să participe la conferințe multi-disciplinare, inclusiv oncologice în patologia cardiacă și vasculară ... ... ... PRACTIC - în cele 9 luni aferente modulului II, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin: – 400 examinări radiografice pentru patologie toracică, mediastinală, evaluarea circulației pulmonare ... – 120 examinări CT efectuate pentru explorarea patologiei toracice (plămân, pleură, mediastin) ... – 50 examinări angio-CT de vase mari (protocoale pentru disecție/anevrism aortică, embolie pulmonară, sdr de VCS, angioCT periferic) ... – 20 examinări cardio-CT/coronaro-CT ... – 40 examinări ecografice pentru patologie pleurală/detectarea lichidului în pericard/evaluarea dimensiunilor cavităților cardiace ... – 40 examinări ecografice vasculare periferice (artere/vene) ... – 20 examinări IRM pentru afecțiuni cardio-RM ... – 10 examinări IRM pentru afecțiuni toraco-pleuro-mediastinale ... ... III. Radiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie (12 luni) III.A. Radiologia gastrointestinală și abdominală 1. Abilități practice – Capacitatea de a alege examinarea imagistică adecvată în imagistica abdominală în funcție de contextul clinic dat ... – Capacitatea de a alege materialul de contrast optim și utilizarea acestuia în funcție de tehnica imagistică și contextul clinic ... – Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior, cu substanță de contrast (pozitivă, dublu contrast) ... – Capacitatea de a efectua examinări ale intestinului subțire și enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere și distensie al anselor intestinului subțire ... – Capacitatea de a efectua o clismă baritată, cu contrast simplu, în dublu contrast ... – Capacitatea de a cateteriza o stomă cu opacifierea colonului, și de a efectua examenul radiologic a derivatiei ileale sau sacului ileal ... – Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominală și de a adapta în funcție de caz, tipul de contrast injectat i.v., doza și rata de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, cu o doză cât mai mică posibil ... – Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominală și de a adapta în funcție de caz (protocol specific pentru ficat, căi biliare, pancreas, splina, retroperitoneu median etc.) eventuala utilizare a tipului de contrast injectat i.v., a dozei și ratei de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, coloangiopancreatografia-RM, și cuantificarea încărcării cu grăsime/fier a ficatului ... – Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subțire, rectului și canalului anal și de a o adapta la individ/context clinic, inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal ... – Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale tractului gastrointestinal și să identifice diferite porțiuni (stomac, duoden, intestin subțire, apendice și colon) ... – Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale abdomenului la pacienți cu suspiciune de boală inflamatorie intestinală ... – Capacitatea de a efectua sub supraveghere, examinări ecografice cu contrast ale ficatului ... – Să asiste și să efectueze colonografie-CT și enterografie-CT ... – Să efectueze post-procesarea de bază și avansata pentru studii imagistice abdominale, reconstrucții MIP, MinIP, VRT, 3D instrumente de analiză a vaselor, reconstrucții endolumenale și imagini de fuziune ... – Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere, biopsii ale tumorilor abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic ... – Să asiste și/sau sadreneze, sub supraveghere, abcese abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic ... – Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanată ... – Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere intervenții biliare percutanate ... – Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar ... – Să asiste la procedurile de ablație ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic și/sau CT ... – Să asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice și mezenterice superioare ... – Să asiste la procedurile de chemoembolizare transarterială în tumorile hepatice ... – Să asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale ... – Să asiste și/sau să efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic ... ... 2. Competente și atitudini – Să justifice, examinările imagistice de diagnostic și/sau proceduri intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal ... – Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea diferitelor procese patologice abdominale și/sau ale sistemului gastrointestinal ... – Să comunice cu pacientul pentru obținerea consimțământului informat anterior procedurilor de diagnostic imagistic sau intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal ... – Să aleagă parametrii optimi pentru examinări radiografice, ultrasonografice, CT și IRM ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal ... – Să aplice tehnici de reducere a dozei de expunere pentru examinări radiografice și CT ale abdomenului ... – Să supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor adecvate ... – Să evalueze calitatea examinărilor imagistice în imagistica abdominală în scopul îmbunătățirii calității imaginilor ... – Să formuleze rezultatul radiografiilor abdominale în cazurile de abdomen acut ... – Să interpreteze și să formuleze rezultatul radiografiilor abdominale, examinărilor ecografice, și sub supraveghere a studiilor CT abdominale și examinărilor IRM ale abdomenului superior, intestinului subțire, rectului și canalului anal ... – Să formuleze sub supraveghere rezultatele studiilor oncologice ale abdomenului conform standardelor internaționale (RECIST, WHO), aplicabile situației specifice ... – Să-și aprecieze propriile limite și să identifice situațiile în care are nevoie de asistență în interpretarea și formularea rezultatului în imagistica abdomenului și sistemului gastrointestinal ... – Să identifice aspectele imagistice de tip urgențe și/sau "descoperiri" imagistice neașteptate în evaluările imagistice abdominale și gastrointestinale și să le comunice la timp și corect ... – Să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a explica rezultatele/aspectele imagistice ale evaluării abdominale sau ale tractului gastrointestinal ... – Să participe la conferințe multidisciplinare și ședințe oncologice în patologia abdomenului și tractului gastrointestinal ... ... ... III.B. Radiologia aparatului urinar și genital masculin 1. Abilități practice – Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică în imagistica urogenitală ... – Să aleagă mediul de contrast cel mai potrivit și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică, problema clinică și vârsta pacientului ... – Să identifice pacienții cu risc de nefrotoxicitate și/sau reacții adverse la contrast ... – Să ia măsuri pentru a reduce riscul de nefrotoxicitate și/sau reacții adverse la contrast; Să aplice profilaxie la diabeticii cu metformin și contrast i.v. ... – Să identifice pacienții cu risc pentru fibroza sistemica nefrogenă ... – Să realizeze examinarea ecografică a rinichiului, căilor urinare și pelvisului masculin, inclusiv scrot ... – Să obțină analiza Doppler spectral a vaselor intrarenale pentru indicii de impedanta și pe întregul traiect al arterelor renale proximale pentru calculul vitezei ... – Să realizeze UIV ... – Să efectueze sub supraveghere uretero-pielografii retrograde, uretrografii ascendente, cisto-uretrografii ... – Să stabilească planul unei examinări CT și uro-CT la pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanței de contrast iodate și să adapteze protocolul examinării pentru a obține imagine diagnostică folosind cea mai mică doză de iradiere ... – Să stabilească planul unei examinări IRM și uro-RM la pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanței de contrast paramagnetice, să o adapteze situației individuale în ceea ce privește rezoluția spațială ... – Să realizeze postprocesari adecvate de radiologie urogenitală incluzând: MPR, MIP, MinIP, fuziune ... ... 2. Competențe și atitudini – Să justifice examinările imagistice urogenitale ... – Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea patologiei în imagistica urogenitală ... – Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat ... – Să aleagă parametrii optimi pentru radiografie, UIV, US inclusiv Doppler, CT și RM ... – Să aplice protocoalele de examinare care asigură reducerea dozelor ... – Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea CT uroradiologică, inclusiv aplicarea contrastului, poziționare, rezoluție spațială și temporală, cu atenție sporită pentru reducerea dozei ... – Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea RM uroradiologică, incluzând aplicarea contrastului i.v., rezoluției spațiale și temporale ... – Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să fie obținute imagini optime ale sistemului urogenital ... – Să analizeze calitatea examinărilor uroradiologice și să elaboreze strategii pentru ameliorarea calității imaginilor ... – Să interpreteze și să formuleze rezultate pentru radiografii, UIV, US inclusiv Doppler, și sub supraveghere pentru CT și RM în patologia urogenitală ... – Să formuleze sub supraveghere rezultate a unor studii oncologice în radiologia urogenitală, în acord cu standarde internaționale aplicabile la situația specifică (RECIST, WHO) ... – Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretare și formularea rezultatelor în uroradiologie ... – Să identifice modificări neașteptate sau care indică urgență în imagistica urogenitală și să comunice acestea în mod adecvat și la timp ... – Să comunice cu pacienții și cu familiile acestora în mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii urogenitale ... – Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenital ... ... ... III.C. Radiologia în obstetrică și ginecologie 1. Abilități practice – Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistică a fiecărei patologii ginecologice și obstetricale ... – Alegerea substanței de contrast funcție de tehnica imagistică, elementele de semiologie clinică și vârsta pacientei ... – Efectuarea ecografiei transabdominale și/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale în patologia ginecologică și la gravide ... – Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei ... – Planificarea examinării CT pentru patologia ginecologică și obstetricală cu o doză de iradiere cât mai mică ... – Planificarea examinării IRM pentru patologia ginecologică și obstetricală, să decidă injectarea sau nu a substanței de contrast și să efectueze pelvimetrie la pacienta gravidă ... – Să observe și/sau să efectueze sub supraveghere biopsii și drenaje ghidate imagistic în patologia tractului urogenital ... ... 2. Competențe și atitudini – Justificarea examinărilor imagistice și/sau procedurilor intervenționale ale organelor de reproducere feminine ... – Alegerea celei mai potrivite metode pentru explorarea bolilor organelor de reproducere feminină, cu cei mai mici parametri de iradiere ... – Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțămîntul informat ... – Alegerea metodei de elecție pentru explorarea radiologica a pacientei gravide ... – Interpretarea și raportarea radiografiilor, și sub supraveghere a rezultatelor CT și IRM la paciente cu patologie a organelor de reproducere ... – Întocmirea sub supraveghere a rapoartelor la pacientele cu patologie oncologică în concordanță cu standardele internaționale (FIGO, RECIST, WHO) ... – Identificarea urgențelor urogenitale și comunicarea lor în timp optim ... ... ... PRACTIC - în cele 12 luni aferente modulului III, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin: – 40 examinări baritate ale tubului digestiv (esofag, TEGD, entero, irigo) ... – 50 radiografii abdominale pt. abdomen acut ... – 20 UIV ... – 5 HSG ... – 250 examinări ecografice abdominale ... – 100 examinări ecografice dedicate aparatului uro-genital (căi urinare, Doppler renal, scrot, endocavitar, patologie ginecologică, sarcină) ... – 300 examinări CT pentru patologie abdominală, retroperitoneală, pelviană ... – 100 examinări RM pentru patologie abdomino-pelviană ... ... IV. Neuroradiologie, radioimagistica capului și gâtului (9 luni) IV.A. Neuroradiologie 1. Abilități practice – Alegerea celei mai potrivite examinări imagistice în concordanță cu datele clinice, în neuroradiologie ... – Alegerea celei mai potrivite substanțe de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu metoda tehnică imagistică și datele clinice, în neuroradiologie ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, ecografii cerebrale la copii ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, ecografii Doppler ale vaselor intracraniene ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, diagnosticul neuroangiografic ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, tromboliza intraarterială la pacienții cu AVC ischemic ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, recanalizarea mecanică la pacienții cu AVC ischemic ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, terapia intervențională la pacienții cu ocluzie acută de arteră bazilară ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene ... – A asista/a efectua, sub supraveghere, angiografie spinală ... – Alegerea și adaptarea protocolului de CT cerebral/spinal corespunzător fiecărei situații clinice cu o doză de iradiere cat mai mică posibil ... – Planificarea unor studii de perfuzie CT și IRM cerebral (aprecierea volumul de substanta de contrast/numărul de achiziții efectuate) ... – Planificarea unui examen IRM cerebral și spinal (ținând cont de situația clinică/necesitatea folosirii substanței de contrast i.v./rezoluția spațială) ... – Planificarea și efectuarea unor examene amănunțite CT și IRM (utilizând inclusiv perfuzia CT și IRM, DTI, imaginile IRM funcționale și spectroscopia IRM) ... – Realizarea adecvată a achizițiilor post-procesare în studiile neuroradiologice, inclusiv reformatările multiplanare (MPR), MIP, MinIP, DTI, IRM funcțional și imagini de fuziune ... ... 2. Competențe și atitudini – Justificarea examenelor de diagnostic imagistic și/sau proceduri intervenționale cerebrale și spinale ... – Alegerea celei mai potrivite metode în evaluarea anomaliilor cerebrale și spinale ... – Comunicarea cu pacientul în vederea obținerii consimțământului prealabil informat pentru diagnosticul imagistic și al procedurilor intervenționale cerebrale și spinale ... – Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinările radiologice, ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale ... – Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiații pentru examinările radiologice și CT cerebrale și spinale ... – Schitarea unui algoritm imagistic rapid (în scop de "time saving") și definirea procedurilor imagistice standard la pacienții cu AVC ... – Schitarea protocoalelor imagistice și procedurilor standard de operare pentru examinările CT cerebrale și spinale, inclusiv administrarea optimă a contrastului i.v., poziționarea, rezoluția spațială și temporală ... – Supravegherea și instruirea personalului tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor optime cerebrale și spinale ... – Aprecierea calității examenelor imagistice în neuroradiologie și elaborarea strategiilor pentru a îmbunătăți calitatea imaginii ... – Interpretarea radiografiilor, examenelor ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale ... – Descrierea examenelor cerebrale oncologice în concordanță cu standardele internaționale (ex. Criteriile RANO) aplicabile fiecărei situații în parte ... – Aprecierea limitelor proprii și solicitarea unei asistente în interpretarea și elaborarea rezultatului imagistic cerebral și spinal ... – Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgență în examinările cerebrale și spinale și comunicarea acestora în timp util ... – Comunicarea cu pacienții și rudele acestora în vederea explicării descoperirilor imagistice cerebrale și spinale ... – Participarea și/sau managerierea unor conferințe multidisciplinare/comisii oncologice/conferințe neurovasculare pentru boli ale SNC și măduvei spinării ... ... ... IV.B. Radioimagistica capului și gâtului 1. Abilități practice – Să aleagă examinarea imagistică optimă în funcție de situația clinică în imagistica capului și gâtului ... – Să aleagă mediul de contrast cel mai adecvat și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică și situația clinică ... – Să efectueze studiile funcționale dinamice, inclusiv video fluoroscopie și a mecanismului de deglutiție ... – Poziționarea corectă în investigarea imagistică ale craniului, ale sinusurilor, baza craniului, și oasele faciale, inclusiv secvențe speciale ... – Să efectueze explorarea ecografică inclusiv ecografie Doppler a gâtului, limbii, tiroidei, paratiroidelor, ganglionilor limfatici și glandelor salivare ... – Planificarea unei examinări CT a capului și gâtului cu adaptarea protocolului la situația individuală în ceea ce privește mediul de contrast intravenos, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast, cu o doză de iradiere cât mai scăzută posibil ... – Planificarea unei examinări CT a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică individuală în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială ... – Planificarea unei examinări IRM a regiunii capului și gâtului și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențialului de mediu intravenoasă de contrast, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast și rezoluția spațială ... – Planificarea unei examinări IRM a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială ... – Să aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului și gâtului, folosind ecografia, CT și IRM, în conformitate cu rolul lor clinic și limitele metodei ... – Să realizeze post-procesări adecvate a imaginilor în explorarea capului și gâtului (MPR, MIP, MinIP, 3D, analiza vasculară, endoscopie virtuală și de fuziune) ... – Să efectueze radiografii dentare intra și extra-orale ... ... 2. Competențe și atitudini – Recomandarea justificată a examinărilor imagistice de diagnostic și/sau a procedurilor intervenționale din regiunea capului și gâtului; ... – Alegerea metodei optime pentru evaluarea leziunilor din regiunea capului și gâtului ... – Abilitatea de comunicare cu pacientul, pentru obținerea consimțământului informat înainte de explorarea imagistică sau înainte de procedurile intervenționale din regiunea capului și gâtului ... – Alegerea parametrilor optimi pentru radiografie, explorare ecografică, CT și IRM din regiunea capului și gâtului ... – Aplicarea tehnicilor de reducere a dozelor de expunere pentru examinări radiografice și CT din regiunea capului și gâtului ... – Să elaboreze/să supervizeze protocoalele tehnice pentru examinările CT din regiunea capului și gâtului, inclusiv aplicarea corespunzătoare a contrastului intravenous, rezoluție spațială și temporală ... – Să elaboreze/să supervizeze protocoalele tehnice pentru examinările IRM din regiunea capului și gâtului, inclusiv aplicarea corespunzătoare a intravenoasă de contrast, rezoluție spațială și temporal ... – Supravegherea și educarea personalului tehnic pentru asigurarea calității imaginilor radiologice în examinările regiunii capului și a gâtului; ... – Evaluarea calității imaginilor radiologice și stabilirea de strategii pentru îmbunătățirea acestora ... – Interpretarea radiografiilor (inclusiv dentare intra și extra-orale) și formularea rezultatelor pentru a examinările ecografice și sub supraveghere a rezultatelor CT și IRM din patologia regiunii capului și gâtului ... – Emiterea sub supraveghere a rezultatelor radio-imagistice pentru studiile oncologice din regiunea capului și gâtului în conformitate cu standardele internaționale (TNM) ... – Să își aprecieze propriile limite și să identifice situațiile în care este necesară obținerea unei asistențe în interpretarea și descrierea imaginilor radiologice din regiunea capului și gâtului. ... – Identificarea unor situații de urgență sau a unor leziuni neașteptate care apar la examinările imagistice din regiunea capului și gâtului și abilitatea de a le comunica în timp util și în mod corespunzător ... – Abilități de comunicare cu pacienții pentru a le explica modificările găsite în cursul explorărilor imagistice la nivelul capului și gâtului. ... – Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia regiunii capului și gâtului ... ... ... PRACTIC - în cele 9 luni aferente modulului IV, rezidentul asistă și participa la efectuarea a cel puțin: – 100 examinări radiologice ale coloanei vertebrale ... – 100 examinări ecografice (ale circulației cerebrale - Doppler, ale glandelor salivare, tiroida, ganglioni) ... – 400 examinări CT ale extremității cranio-cerebrale și coloanei ... – 400 examinări IRM ale extremității cranio-cerebrale, gâtului și coloanei ... ... V. Radiologie intervențională (3 luni) 1. Abilități practice – Să efectueze, sub supraveghere, tehnici de cateterizare de bază ... – Să efectueze, sub supraveghere, arteriografii ale arterelor periferice ... – Să efectueze, sub supraveghere, drenaje ghidate imagistic ale abceselor ... – Să efectueze sub supraveghere, nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate ... – Să efectueze, sub supraveghere, biopsii eco-ghidate (cel puțin ale structurilor superficiale) ... – Să fie sigur în justificarea indicațiilor și să dețină cunoștințe aprofundate ale contraindicațiilor pentru procedurile de radiologie intervențională uzuale ... – Să poată trata reacțiile alergice, atât minore cât și majore la substanțele de contrast iodate ... – Să efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotecției în sala de radiologie intervențională ... – Să cunoască tehnicile de hemostaza în zona inghinală ... – Să trateze posibilele complicații post-angiografie din zona inghinală ... – Să efectueze îngrijirile preși post-procedurale corecte ... – Să interpreteze rezultatele de ecografie Doppler, incluzând atât examenele arteriale cât și venoase-uzuale, inclusiv Doppler carotidian, Doppler hepatic, renal și al vaselor membrelor inferioare ... – Să execute tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă prin abord retrograd/anterograd, introducerea ghidului, a tecii și cateterului în zona inghinală ... – Să facă hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și prin folosirea dispozitivelor uzuale de închidere ... – Să efectueze puncții arteriale cu abord alternativ brahial/axilar ... – Să poată folosi ghidurile, tecile și cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostică ... – Să execute tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, road-mapping și tehnici de pixel shift ... – Să efectueze angiografii periferice ale membrelor superioare/inferioare ... – Să efectueze angiografii viscerale: mezenterice, hepatice, splenice, gastrice, renale ... – Să efectueze aortografii globale toracice ... – Să efectueze aortografii globale abdominale ... – Să efectueze, sub supraveghere, angiografii ale arterelor carotide, vertebrale și subclavii ... – Să efectueze flebografii membre superioare/inferioare și vena cava inferioară ... – Să efectueze tratamentul de îngrijire post-procedural, pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular ... – Să interpreteze testele de coagulare pre-procedurale și să corecteze anomaliile ... – Să facă, sub supraveghere, procedurile uzuale de angioplastie percutana, cum ar fi angioplastia renală, angioplastii iliace și femuro-poplitee, prin abord anterograd și/sau retrograd ... – Să aleagă corect medicația și dozele în timpul angioplastiei ... – Să efectueze, sub supraveghere, stentări arteriale, prin abord anterograd și/sau retrograd ... – Să facă îngrijirea post-procedurală după stentarea arterială ... – Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, flebografii și stentări venoase ... – Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, implantarea filtrului de venă cava permanent/temporar ... – Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, embolizari selective, pentru indicații cum ar fi hemoragii acute, tratament tumoral local, tratamentul MAV ... – Să trateze în mod eficient sindromul post-embolizare ... – Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS) ... – Să execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane, inclusiv biopsii cu ac fin ... – Să identifice căi de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmează să fie biopsiate, drenajul abceselor ... – Să trateze complicațiile uzuale ale biopsiilor, cum ar fi pneumotoraxul și hemoragia ... – Să observe și/sau să execute sub supraveghere drenaj toracic, aspirarea de lichid și drenajul abceselor ... – Să prescrie tratamentul antibiotic înainte de drenajul abceselor ... – Să execute tehnicile cu trocar și Seldinger de introducere a cateterelor ... – Să execute, sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine ... – Să execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane ... – Să execute, sub supraveghere, drenaje/decompresii biliare percutane ... ... 2. Competențe și atitudini – Să poată să justifice indicațiile pentru procedurile de radiologie intervențională ... – Să aleagă abordul ideal pentru o procedura intervențională ... – Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înaintea unei proceduri intervenționale ... – Să aleagă parametrii imagistici optimi pentru procedurile intervenționale ghidate imagistic ... – Să cunoască tehnicile de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile intervenționale, atât pentru pacient cât și pentru radiolog și restul personalului (noțiuni de bază de radioprotecție) ... – Să supravegheze și să instruiască personalul din subordine, pentru a se asigura ca îi este acordat suportul adecvat în timpul procedurilor intervenționale ... – Să știe să folosească în condiții de siguranță anestezicele locale pentru managementul durerii la pacienții supuși unei proceduri de radiologie intervențională ... – Să-și cunoască propriile limite și să identifice momentul când este nevoie să fie asistat în procedurile intervenționale (să solicite supervizare!) ... – Să gestioneze și coordoneze cu calm situațiile de urgență în timpul procedurilor de radiologie intervențională ... – Să comunice eficient cu pacienții și rudele lor, în scopul de a le explica indicațiile, riscurile, reacțiile adverse, posibilele complicații, dar și beneficiile procedurii intervenționale ... – Să participe și fie activ, sub supraveghere, în cadrul conferințelor multi-disciplinare pentru pacienții cu posibile indicații pentru proceduri intervenționale ... – Să selecționeze adecvat pacienții pentru o procedura intervențională solicitată, prin analiza istoricului, a imagisticii, valorilor de laborator, precum și a rezultatele propuse sau așteptate în urma procedurii ... – Să identifice pacienții care ar avea nevoie de consult pre-procedural din partea altor discipline de specialitate, cum ar fi cardiologia, anestezia, chirurgia sau medicina internă ... – Să identifice factorii de risc din istoricul pacientului, examenele fizice sau de laborator care indica riscul unei potențiale sângerări, nefrotoxicitate, probleme cardiovasculare, tulburări de respirație, sau reacții adverse la medicamente în timpul sau dupa procedura ... – Să obțină consimțământul, dupa prezentarea procedurii către pacient, inclusiv o discuție legată de riscuri, beneficii și opțiuni terapeutice alternative ... – Să aleagă metoda cea mai potrivită pentru o procedură intervențională ... – Să aleagă parametrii imagistici optimi pentru procedurile intervenționale ghidate imagistic ... – Să folosească tehnici de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile intervenționale, atât pentru pacient cât și pentru radiolog și restul personalului ... – Să supravegheze și să învețe personalul tehnic pentru a se asigura de suportul adecvat în timpul procedurilor intervenționale ... – Să prescrie/indice în condiții de siguranță medicația pentru managementul durerii la pacienții supuși unei proceduri de radiologie intervențională (în colaborare cu medicul ATI) ... – Să gestioneze corect pregătirea pre-procedurală, inclusiv tratamentul antibiotic, evaluarea coagulării și rehidratarea intravenoasă pentru diferitele intervenții radiologice ... – Să gestioneze corect monitorizarea pacientului în timpul intervenției radiologice și să recunoască anomaliile și semnele fizice sau simptomele care au nevoie de atenție/tratament imediat în timpul procedurii ... – Să gestioneze corect îngrijirile ulterioare, după diferitele tipuri de intervenții radiologice vasculare/non-vasculare, inclusiv să cunoască complicațiile, toaleta cateterului și urmărirea pacientului ... – Să gestioneze sedarea și analgezia în timpul procedurilor intervenționale complexe ... – Să reducă expunerea accidentală la sânge și derivate în sala de radiologie intervențională ... – Să fie conștient de propriile limite și să indice momentul când este necesar să fie asistat în procedurile intervenționale ... – Să gestioneze eficient coordonarea situațiilor de urgență generate de și/sau în timpul procedurilor de radiologie intervențională ... – Să comunice eficient cu pacienții și rudele lor, cu scopul de a explica rezultatul procedurii intervenționale ... – Să fie activ la conferințele multi-disciplinare pentru pacienții cu posibile indicații pentru proceduri de radiologie intervențională ... ... PRACTIC - în cele 3 luni aferente modulului V, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin: – 100 proceduri intervenționale ghidate radioimagistic ... ... VI. Radiologia musculoscheletală (a aparatului locomotor) (6 luni) 1. Abilități practice – Să realizeze examinări ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afecțiuni comune ... – Să planifice examinarea CT a pacienților cu afecțiuni musculo-scheletale și să adapteze protocolul conform situației individuale, cu cea mai mică doză de iradiere rezonabilă, conform principiului ALARA ... – Să planifice examinarea IRM a pacienților cu afecțiuni musculoscheletale și să adapateze protocolul situației individuale ... – Să realizeze postprocesarea imaginilor achiziționate, incluzând reformatări multiplanare (MPR) și maximum intensity projections (MIP) ... – Să realizeze, sub supravegherea unui superior, injectarea intraarticulară sub ghidaj imagistic a contrastului IRM/CT pentru realizarea artrografiilor ... – Să aleagă cea mai utilă metodă imagistică de examinare în concordanță cu situația clinică dată ... – Să aleagă cel mai potrivit mediu de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu tehnica imagistică utilizată și cu problema musculoscheletală investigată ... – Să realizeze studii funcționale, dinamice ale articulațiilor și coloanei vertebrale ... – Să realizeze o poziționare corectă la radiografii pentru coloana vertebrală și extremități, inclusiv incidente speciale ... – Să realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal ... – Să realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal, în cazuri ușoare. ... – Să observe și/sau să realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal în cazuri mai complexe ... – Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, conform principiului ALARA ... – Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, în privința rezoluției spațiale și a utilizării potențiale a contrastului intravenos ... – Să realizeze injectarea intraarticulară de substanță de contrast, inclusiv în șold, umăr sau articulația pumnului, în vederea realizării artro-RM sau artro-CT ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere discografii, injecții interfatetare articulare și vertebroplastii ... – Să realizeze cu încredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale, incluzând reformatări multiplanare (MPR), maximum intensity projection (MIP), minimum intensity projections minIP) și imagini de fuziune ... ... 2. Competențe și atitudini – Să poată judeca/justifică examinările imagistice diagnostic ale sistemului musculoscheletal. ... – Să aleagă cea mai potrivită metoda pentru evaluarea afecțiunilor sistemului musculoscheletal ... – Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat al acestuia înaintea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal ... – Să aleagă parametrii optimi de examinare pentru radiografii, ecografii, CT și IRM ale sistemului musculoscheletal ... – Să aplice tehnicile de reducere a dozei pentru radiografii și CT în cazul examinărilor musculoscheletale ... – Să creeze protocoale imagistice pentru examinările CT ale sistemului musculoscheletal ... – Să creeze protocoale imagistice pentru examinările IRM ale sistemului musculoscheletal ... – Să supervizeze și să învețe presonalul tehnic pentru a obține imagini potrivite sistemului musculoscheletal ... – Să interpreteze și să raporteze radiografii, ecografii și sub supraveghere rezultatele examinărilor CT și IRM ale sistemului musculoscheletal ... – Să își cunoască propriile limite și să identifice situațiile în care are nevoie de ajutor în interpretarea și raportaterea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal. ... – Să identifice caracterele urgente/neobișnuite în examinările musculoscheletale și să le comunice la timp ... – Să comunice cu pacienții și rudele acestora pentru a explica concluziile studiilor imagistice ... – Să participe și să realizeze sub supraveghere ședințe multidisciplinare ce implică și afecțiunile sistemului musculoscheletal ... – să justifice cu încredere studiile imagistice și/sau procedurile pentru sistemul musculoscheletal ... – să aleagă cu încredere cea mai bună metodă pentru evaluarea afecțiunilor sistemului musculoscheletal ... – să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat înaintea examinărilor imagistice sau procedurilor intervenționale ale sistemului musculoscheletal. ... – să aleagă cu încredere parametrii optimi pentru radiografii, ecografii, CT și IRM ale sistemului musculoscheletal ... – să aplice cu încredere tehnicile de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și CT ... – să creeze protocoale și proceduri operative pentru examinările CT ale sistemului musculoscheletal, incluzând administrarea corespunzătoare a contrastului intravenos, poziționarea, rezoluția temporală și spațială ... – să supervizeze și să învețe personalul tehnic pentru asigurarea obținerii unor imagini corespunzătoare ale sistemului musculoscheletal ... – să judece cu încredere calitatea examinărilor imagistice ale sistemului musculoscheletal și să propună strategii pentru îmbunătățirea calității imaginii ... – să interpreteze cu încredere radiografii, ecografii, studii osteotomodensitometrice, examinări CT și IRM ale sistemului musculoscheletal ... – să interpreteze studiile oncologice ale sistemului muscular în concordanță cu standardele internaționale (RECIST, WHO) aplicabile situației particulare ... – să realizeze propriile limitări și să identifice când este potrivit să ceară asistența în intepretarea studiilor imagistice musculoscheletale ... – să identifice situațiile urgente și/sau descoperirile neașteptate din examinările musculoscheletale și să le comunice la timp și într-o manieră potrivită ... – să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a le explica rezultatele studiilor imagistice efectuate ... – să participe la conferințele multidisciplinare și ședințele oncologice privitoare la sistemul musculoscheletal ... ... PRACTIC - în cele 6 luni aferente modulului VI, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin: – 200 examinări radiologice ale aparatului locomotor ... – 50 examinări CT ale aparatului locomotor ... – 120 examinări ecografice ale aparatului locomotor ... – 120 examinări IRM pentru aparatul locomotor ... ... VII. Radioimagistica senologică (3 luni) 1. Abilități practice – Să facă o anamneză detaliată a pacienților referitor la patologia mamară și a factorilor de risc relevanți ... – Să facă un examen clinic corespunzător al sânului, axilei și structurilor asociate ... – Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică ... – Să efectueze examinări ecografice mamare sub supervizare ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă a chistelor care necesită evacuare ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic) și biopsie percutană (tru-cut) sub ghidaj ecografic ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic, ecografic sau RM ... – Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere localizări preoperatorii ghidate radio-imagistic ... – Să efectueze tratamente minim invazive (aspirație) în cazul abceselor mamare ... – Să efectueze corelații imagistico-patologice în afecțiunile mamare ... – Să evalueze radiologic calitatea piesei de sector și să comunice cu chirurgul în legătură cu aceasta ... – Să participe la interpretarea mamografiilor de screening, cu discutarea cazurilor și urmărirea acestora până la diagnosticul final după rechemare (dacă există program de screening) ... ... 2. Competențe și atitudini – Să aleagă metoda cea mai potrivită de evaluare a afecțiunilor mamare pentru diferite indicații clinice ... – Să justifice și să optimizeze metodele de diagnostic radio-imagistic și/sau procedurile intervenționale în patologia mamară, inclusiv minimizarea iradierii în mamografie și alegerea parametrilor optimi pentru mamografie, ecografie și RM mamară ... – Să realizeze postprocesari adecvate de radiologie incluzând curbe de încărcare cu contrast, imagini de substracție la RM ... – Să comunice și să explice pacientului indicațiile, modul de efectuare și riscurile manoperelor intervenționale, în vederea obținerii consimțământului informat ... – Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să se asigure obținerea unor imagini de calitate optimă ... – Să evalueze calitatea examinărilor radio-imagistice mamare și să aplice procedurile de control al calității ... – Să interpreteze și să formuleze rezultate de mamografie, ecografie mamară și RM mamară, conform unui lexicon standardizat (cum sunt ACR, BI-RADS(R)); această competență va fi obținută în urma efectuării și elaborării de rezultate sub supervizate (pe parcursul a doi ani), a cel puțin 800 mamografii, 500 ecografii mamare, 50 de examinări prin RM și a 50 de manopere intervenționale ... – Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretarea și formularea rezultatelor ... – Să comunice cu pacienții și cu rudele în drept ale acestora, să le comunice și să le explice rezultatele radio-imagistice în caz de patologie mamară ... – Să recunoască leziunile urgente sau neașteptate în toate tipurile de examinări mamare și să le comunice la timp și corespunzător ... – Să participe activ și să prezinte lucrări științifice, sub supervizare, la conferințe multidisciplinare și în comisii de specialitate pentru afecțiuni ale sânului ... – Să recunoască și să respecte rolul și reponsabilitățile celorlalți membri ai echipei de imagistică a sânului și ai echipei multidisciplinare de management al patologiei mamare, să fie membru integrat al echipei în planificarea investigațiilor, tratamentului și evaluării rezultatelor acestuia ... ... PRACTIC - în cele 3 luni aferente modulului VII, rezidentul asista și participa la efectuarea a cel puțin: – 300 mamografii ... – 300 ecografii mamare ... – 15 examinări IRM mamare ... – 15 proceduri intervenționale ... ... VIII. Radiologie pediatrică (6 luni) 1. Abilități practice – Organizarea și supervizarea realizării corecte a radiografiilor, explorărilor CT și IRM pentru nou-născuți, sugari și copii. ... – Realizarea poziționării corecte pentru radiografii la nou-născuți, sugari și copii. ... – Efectuarea de examinări ecografice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix ... – Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii și adolescenți pentru durere pelvină acută. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale. ... – Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie. ... – Urmărirea și/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari, copii și adolescenți ... – Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tubului digestiv, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Efectuarea corectă a reducereii invaginației intestinale ... – Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tractului urinar, inclusiv uretrocistografia micțională, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările CT pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și adaptarea examinării în funcție de situația individuală și de vârstă, utilizând adecvat dozele de iradiere, respectiv reducerea rezonabilă a dozei cu asigurarea obținerii informației necesare (principiul ALARA) ... – Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările IRM pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, cu adaptarea examinării în funcție de situațiile individuale și de vârsta pacientului, și luând de asemenea în considerare rezoluția spațială, eventualitatea necesității sedării și potențiala utilizare a substanțelor de contrast intravenoase ... – Realizarea corespunzătoare a post-procesărilor uzuale ale explorărilor imagistice pediatrice, incluzând: reformatări multiplanare (MPR), proiecție de intensitate maximă (MIP), proiecție de intensitate minimă (MinIP), fuziunea imaginilor și aplicații de analiză vasculară ... ... 2. Competențe și atitudini – Justificarea corectă a examinărilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Alegerea corectă a celei mai potrivite metode de evaluare a patologiilor la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Comunicarea cu pacientul și cu părinții/tutorii acestuia în vederea obținerii consimțământului informat, înainte de procedurile diagnostice și intervenționale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Stabilirea corectă a parametrilor imagistici optimi pentru radiografii, ecografii și Doppler, examinări CT și IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Aplicarea corectă a tehnicilor de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și examinări CT la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările CT la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, cu o atenție specială asupra reducerii dozei de iradiere ... – Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările IRM cerebrale și vertebrale, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, precum și a necesității sedării. Supervizarea și instruirea personalului pentru a asigura obținerea unor imagini corespunzătoare, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Aprecierea corectă a calității examinărilor imagistice la sugari, copii și adolescenți și elaborarea de strategii pentru a îmbunătăți calitatea imaginilor ... – Interpretarea corecta și elaborarea rapoartelor scrise pentru radiografii, ecografii, examinări CT și IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Interpretarea investigațiilor oncologice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți în acord cu standardele internaționale (RECIST, SIOPEN, OMS) aplicabile situațiilor specifice ... – Aprecierea propriilor limite și conștientizarea adecvată a momentului când este cazul să se solicite sprijin pentru interpretarea investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți ... – Recunoașterea corectă a unei situații de urgență și/sau a apariției unor aspecte neașteptate în cursul investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și comunicarea acestui fapt intr-un mod adecvat și în timp util ... – Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidențiate la copiii lor. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor. ... – Participarea la întâlniri multi-disciplinare pediatrice și de oncologie pediatrică, precum și realizarea de prezentări la aceste întâlniri. ... ... PRACTIC - în cele 6 luni aferente modulului VIII, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin: 100 de zile de activitate în serviciul de radiologie al unui spital/unor spitale cu servicii pediatrice (cel puțin: pediatrie, chirurgie pediatrică, ortopedie pediatrică, ATI, TINN, UPU; recomandabil și servicii pediatrice de ORL, oncologie și/sau hematologie, neurologie/neurochirurgie, cardiologie/chirurgie cardio-vasculară). Participarea la 20 de ședințe de discutări de cazuri cu prezentarea a cel puțin 10 cazuri. Efectuarea nemijlocită a 25 de radiografii și observare/participare la încă 75 de radiografii (incluzând radiografii de pulmon, cord, torace, abdomen, coloana vertebrală, craniu standard și în incidente speciale, bazin, articulații coxo-femurale și sacro-iliace, segmente de membre și articulații, radiografii la pat în ATI, TINN și UPU). Interpretarea a 300 de radiografii. Efectuarea nemijlocită a 10 examene radioscopice ai observarea/participarea la încă 40 de examinări radioscopice (incluzând examinări pentru deglutiție, esofag, stomac, reflux gastro-esofagian, pilor, duoden, anomalii de rotație intestinală și volvulus, ocluzie gastro-intestinală, invaginatie-inclusiv dezinvaginare). Efectuarea nemijlocită a 50 de ecografii și observarea/participarea la încă 200 (incluzând examinări abdominale, toracale, transfontanelare, scrotale, de părți moi, articulare, vasculare, în particular în caz de invaginație, volvulus, stenoza hipertrofică de pilor, stenoze duodenale, apendicită, displazie de șold, sinovita, patologie scrotală și testiculară, adenopatii, traumatisme, patologie neonatală cerebrală). Efectuarea nemijlocită a 25 de examinări CT și observarea/participarea la încă 75 (incluzând examinări abdominale, toracale, cranio-cerebrale, vertebrale, de membre, cardio-vasculare, în particular în caz de traumatisme, malformații și displazii, patologie tumorală). Efectuarea nemijlocită a 10 de examinări IRM și observarea/participarea la încă 40 (incluzând examinări cranio-cerebrale, vertebrale, pelvine, abdominale, de membre și articulații, cardio-vasculare, în particular în caz de patologie tumorală, patologie neurologică și neurochirurgicală, traumatisme articulare, osteonecroza aseptică). ... IX. Imagistică hibridă (2 luni) 1. Cunoștințe De a descrie principiile fizice de bază incluzând structura atomică, radioactivitatea și dezintegrări radioactive. De a fi familiar cu noțiuni de bază privind producerea radionuclizilor, și caracteristicile dorite precum și mecanismele fiziologice de eliminare din organism a radiofarmaceuticelor și a trasorilor PET De a explica principiile timpului de injumatire biologic și efectiv. De a înțelege principiile cuantificării studiilor PET inclusiv valoarea standardizată a captării (SUV) De a descrie principiile fizice de bază ale aparaturii utilizate în medicina nucleară, inclusiv gamma camera, camera SPECT (single photon emission computed tomography) și PET (positron emission tomography) De a înțelege principiile fizice de bază ale dispozitivelor hibride PET-CT, SPECT-CT, PET-IRM De a fi familiar cu parametrii de performanta ai imaginilor, inclusiv uniformitatea imaginii, sensibilitatea sistemului, rezoluția spațială, linearitate, rata de numărare și calitatea imaginii. De a înțelege aspectele legate de radioprotecția în medicina nucleară și imagistica hibridă, inclusiv dozimetria pacientului, dozimetria personalului, contaminare radioactivă, monitorizare, variante de echipamente, controlul calității și managementul securității/riscurilor. ... 2. Abilități De a efectua, sub supraveghere, administrarea radiofarmaceuticelor pentru următoarele tipuri de examinări scintigrafice: osoase, renale, pulmonare de ventilație și perfuzie (V/Q), tiroidiene, paratiroidiene, cu leucocite marcate, cardiace. De a observa studii scintigrafice efectuate cu gamma camera, studii SPECT, studii PET, preferabil cu tehnici imagistice hibride. De a aplica criteriile adecvate și indicațiile pentru procedurile de medicina nucleară și imagistică hibridă, sub supravegherea unui specialist de medicină nucleară De a asista medicii trimițători în solicitarea examinărilor de medicina nucleară sau imagistica hibridă pentru cele mai comune indicații. De a comunica cu pacienții în vederea informării acestora despre procedura care li se va efectua și de a obține acordul informal înaintea efectuării procedurilor de medicină nucleară sau imagistică hibridă De a alege, sub supraveghere, protocolul imagistic optim în vederea realizării unei examinări de medicină nucleară sau imagistică hibridă. De a aplica, sub supraveghere, metode de reducere a expunerii la doze pentru studiile de medicină nucleară sau imagistică hibridă. De a interpreta imaginile și a elabora rezultatele studiilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida, sub supraveghere. De a-și aprecia limitele și a identifica momentul adecvat când este necesar de a cere asistență în interpretarea și elaborarea rezultatelor examinărilor de medicina nucleară sau imagistică hibridă. De a identifica rapid descoperiri neașteptate în timpul examinărilor de medicină nucleară sau imagistică hibridă și de a le comunica cât mai repede și corect. De a comunica cu pacienții și aparținătorii acestora în vederea explicării rezultatelor examinărilor scintigrafice, sub supraveghere. De a participa la întruniri clinice multidisciplinare și "tumour boards", sub supraveghere Notă: Modulul IX "Imagistica hibridă": 1. Are caracter informativ și NU conferă competențe sau atestări. ... 2. Modulul se poate efectua numai în Centrele Universitare care fac dovada că dețin sau că pe raza teritorială există sisteme imagistice hibride (în sistemul public sau privat) ... 3. Coordonatorii acestui modul trebuie să facă dovada că lucrează pe sisteme hibride SPECT/CT sau PET/CT (în sistemul public sau privat) ... ... ... X. Modulul opțional (4 luni) – la alegere, oricare din modulele II - IX ... – se urmărește consolidarea competențelor și abilităților practice aferente modulului care este repetat ... – activitatea practică aferentă acestui modul reprezintă proporția pentru 4 luni a activității practice aferente modulului care este repetat. ... ... Program de desfășurare a stagiilor practice în cadrul pregătirii pentru specialitatea radiologie - imagistica medicală În acord cu programa de pregătire în specialitate - revizie 2 iulie 2016 Modul nr. Denumire modul Stagiu nr. Conținut Durată modul (luni) Durată stagiu (luni) Observații I Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție 1 Tema A. Radiologie convențională și CT radiologie convențională 6 1,5 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat * - modulul va conține cursuri de radioprotecție, management, comunicare 2 Tema A. Radiologie convențională și CT -CT 1,5 3 Tema B. Ecografie și IRM - ecografie 1,5 4 Tema B. Ecografie și IRM -IRM 1,5 Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 1 și 2, respectiv subiectele 1- 42. II Radiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine 5 Radiologie convențională și CT 9 5 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat 6 Ecografie și IRM 4 Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 5 și 6, respectiv subiectele 128-163. III Radiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie 7 Radiologie convențională 12 1 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat * ponderea în modul: abdomen 60%, retroperitoneu, genital 40% 8 Ecografie 4 9 CT 4 10 IRM 3 Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 7, 8 și 9, respectiv subiectele 164-212. IV Neuroradiologie, radioimagistică capului și gâtului 11 CT 9 3 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat 12 IRM 5 13 radiologie convențională și ecografie 1 Examen evaluarea cunoștințelor - tematica capitol 3 și 4, respectiv subiectele 43-127 V Radiologie intervențională 14 radiologie intervențională 3 3 Examen evaluarea cunoștințelor - tematica capitol 13, respectiv subiectele 341-366. VI Radiologie musculo-scheletală 15 Radiologie convențională și CT 6 3 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de către responsabilul local de pregătire in rezidențiat 16 Ecografie și IRM 3 Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 10, respectiv subiectele 213 - 254. VII Radioimagistică senologică 17 Mamografie, ecografie și IRM mamar 3 3 Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 11, respectiv subiectele 255-271. VIII. Radiologie pediatrica 18 Radioimagistică pediatrică 6 6 Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 12, respectiv subiectele 272-340. IX. Imagistica hibrida 19 Imagistică hibridă 2 2 X. Opțional 20 La alegere, oricare dintre modulele II -VIII 4 4 Defalcarea pe stagii și succesiunea acestora se face în funcție de modulul ales, proporțional fata de modului inițial. TOTAL 60 luni = 5 ani * - Având în vedere complexitatea patologiei examinate pe un aparat în practica clinică de rutină, NU trebuie înțeles că, în cursul stagiilor aferente unui modul, rezidentul va explora doar patologia specifică acelui modul. Pe parcursul unui modul se va acorda atenție particulară patologiei specifice modulului și se va organiza pregătirea teoretică specifică (cursuri, referate, prezentări de cazuri). ** - Cu excepția primului modul, succesiunea modulelor este stabilită de către responsabilul cu pregătirea în rezidențiat. PROIECT FIȘĂ POST REZIDENȚI RADIOLOGIE IMAGISTICĂ MEDICALĂ Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 1. În anul I de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a) Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. ... b) Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul. ... c) Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS). ... d) Învață modul de operare al aparatelor de radiologie imagistică medicală. ... e) Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS. ... f) Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. ... g) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. ... h) Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... i) Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... j) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. ... k) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... l) are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a) Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. ... b) Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... c) Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS. ... d) Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. ... e) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. ... f) Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... g) Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... h) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. ... i) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... j) are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a) Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. ... b) Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... c) Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS). ... d) Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. ... e) Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast. Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare. ... f) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. ... g) Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... h) Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.

Articolul 13

(3) Începând cu anul III de pregătire în specialitate, rezidenții pot fi incluși în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă care deține calitatea de îndrumător sau responsabil de formare, după caz. (4) Rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru aceasta activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale ... i) Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... j) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. ... k) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... l) are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a) Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. ... b) Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... c) Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS). ... d) Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. ... e) Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast. ... f) Formulează independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominală. Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare. ... g) În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare). ... h) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. ... i) Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... j) Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus. ... k) Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... l) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. ... m) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... n) are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 5. În anul V de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală: a) Asistă la efectuarea examinărilor radiologice. ... b) Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... c) Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS). ... d) Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice. ... e) Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast. ... f) Formulează independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominală. ... g) Formulează rezultate de computer tomografie și rezonanță magnetică. Are dreptul de a formula rezultate de CT/RM cranian, toracic, abdominal, pelvis, al coloanei vertebrale și extremităților. Rezultatele CT/RM formulate în acest mod vor fi supervizate de medicul titular/responsabilul de formare. ... h) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. ... i) Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat. ... j) Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus. ... k) Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... l) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. ... m) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare, ... n) are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... PROIECT

Tematica examenului de specialitate - radiologie - imagistică medicală – în corelație cu programa de pregătire 2016- ... 1. Principii fizice și tehnice ale radiologiei convenționale (subiectele 1-5) ... 2. Dozimetrie, radiobiologie, indicațiile tehnicilor radiologie (subiectele 6-7) ... 3. Principiile fizice și tehnice ale tomografiei computerizate (subiectele 8-12) ... 4. Principiile fizice și tehnice ale imagisticii prin rezonanta magnetică (subiectele 13-18) ... 5. Artefactele în IRM; substanțele de contrast în IRM; valoarea și indicațiile IRM (subiectele 19-21) ... 6. Principiile fizice și tehnice ale ecografiei (subiectele 22 - 28) ... 7. Substanțele de contrast radioimgistice: clasificare, mecanisme de acțiune, reacții adverse, profilaxie (subiectele 29 - 32) ... 8. Noțiuni de informatica imagistica (subiectele 33 - 35) ... 9. Noțiuni de imagistica moleculară (subiectele 36 - 38). ... 10. Radioprotecție: principii, metode și management (subiectele 39 - 42) ... 11. Anatomie radioimagistică neuroradiologică (subiectele 43 - 48) ... 12. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale și de dezvoltare a sistemului nervos central și manifestări extracraniene ale unor sindroame cu determinism congenital (subiectele 49-51) ... 13. Diagnosticul radioimagistic al patologiei neurologice vasculare (subiectele 52 - 59) ... 14. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor cranio-cerebrale (subiectele 60 - 63) ... 15. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene (subiectele 64 - 72) ... 16. Diagnosticul radioimagistic al bolilor neurinflamatorii, neuroinfecțioase și neurodegenerative (subiectele 73 - 83) ... 17. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei (subiectele 84 - 86) ... 18. Diagnosticul radioimagistic al patologiei coloanei vertebrale (subiectele 87 - 93) ... 19. Anatomia radioimagistica a capului și gâtului; diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale capului și gâtului (subiectele 94 - 100) ... 20. Diagnosticul radioimagistic al patologiei osului temporal, baza craniului, scheletului facial, nervilor cranieni și orbitei (subiectele 101 -112) ... 21. Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor tiroidă, paratiroide și spațiului visceral, nasului, nazofaringelui, sinusurilor paranazale, hipofaringelui, laringelui și ganglionilor limfatici cervicali, (subiectele 113 -118, 125 - 127) ... 22. Diagnosticul radioimagistic al patologiei spațiilor masticator, parotidian și carotidian, a cavității orale, orofaringelui și spațiului retrofaringian (subiectele 119 -124) ... 23. Anatomia radioimagistică a toracelui; tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale componentelor toracelui (subiectele 128 - 130) ... 24. Semiologia radioimagistică în patologia toracică; aspectului radioimagistic normal și complicațiile asociate dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică (subiectele 131, 132) ... 25. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice; afecțiunilor pleurale; afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat (subiectele 133 - 135) ... 26. Diagnosticul radioimagistic al tuberculozei pulmonare; afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși (subiectele 136, 137) ... 27. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare; bolilor obstructive pulmonare și de căi respiratorii (subiectele 138, 143) ... 28. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor cu localizare mediastinală; bolilor pulmonare congenitale (subiectele 139, 142) ... 29. Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare; diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari (subiectele 140, 141) ... 30. Anatomie radioimagistica și embriologie cardiovasculară; variante anatomice; tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă și a vaselor; tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale (subiectele 144 -147) ... 31. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă; patologia congenitală și dobândită valvulară; cardiomiopatii; miocardite; boli cardiace asociate diabetului zaharat și bolilor renale. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv, (subiectele 148 -151) ... 32. Diagnosticul radioimagistic în; masele cardiace; patologia pericardului; patologia arterelor coronare (subiectele 152-154) ... 33. Diagnosticul radioimagistic în: patologia aortei; arterei pulmonare; venei cave superioare și inferioare (subiectele 155 - 158) ... 34. Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice; diagnosticul vascular prin ecografie Doppler, angiografie CT, angiografie RM. Diagnosticul radioimagistic al grefelor și protezelor vasculare și al cordului operat (subiectele 159 -163). ... 35. Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale sistemului digestiv și glandelor sale anexe; Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice și de postprocesare utilizate în evaluarea sistemului digestiv și a glandelor sale anexe; indicații și contraidicații ale tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea sistemului digestiv, (subiectele 164 - 166). ... 36. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului, stomacului și duodenului (subiectele 168, 169) ... 37. Diagnosticul radioimagistic al patologiei intestinului subțire și gros (subiectele 170, 171) ... 38. Diagnosticul radioimagistic al patologiei ficatului și cailor biliare, inclusiv transplantul hepatic; criteriile RECIST (subiectele 172, 173, 176). ... 39. Diagnosticul radioimagistic al patologiei pancreasului, splinei, peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal (subiectele 167, 174, 175). ... 40. Anatomia radioimagistică a: aparatului excretor; retroperitoneului; prostatei; structurilor intrascrotale. Fiziologia excreției renale a substanțelor de contrast; fiziologia micțiunii. Urografia intravenoasă: indicații, tehnica, riscuri, precauții. Utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc; precauții, (subiectele 177, 179, 180). ... 41. Diagnosticul radioimagistic al: variantelor anatomice renale; malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor; litiazei urinare și obstrucției urinare (subiectele 178, 181, 182). ... 42. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor renale și ale căilor urinare; bolilor renale chistice (subiectele 183, 184). ... 43. Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar; nefropatiilor medicale și vasculare. Transplantul renal: apect radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor. (subiectele 185 - 187) ... 44. Diagnosticul radioimagistic al: traumatismelor aparatului excretor; patologiei vezicii urinare și uretrei masculine. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine (subiectele 188 -191). ... 45. Diagnosticul radioimagistic al patologiei: prostatei; testiculului și scrotului; patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală (subiectele 192 -194) ... 46. Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor suprarenale (subiectele 195, 196) ... 47. Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin și a organelor de reproducere feminine; diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine (subiectele 197, 198) ... 48. Diagnosticul radioimagistic al: patologiei tumorale miometriale și endometriale; afecțiunilor colului uterin. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat (subiectele 199 - 202) ... 49. Diagnosticul radioimagistic al: patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum; abdomenului acut la gravide. Pelvimetria IRM - principii și măsurători. IRM fetal - principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. (subiectele 203 - 206) ... 50. Histerosalpingografîa: indicații, tehnica, complicații; diagnosticul radioimagistic al: patologiei ovariene, inclusiv modificări asociate cu sarcina, postpartum, postchirurgical; patologiei trompelor uterine; prolapsului genital. Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității (subiectele 207 - 212). ... 51. Anatomia radioimagistica, variante anatomice și tehnici radioimagistice de examinare a aparatului locomotor (indicații, contraindicații, pericole); diagnosticul radioimagistic al traumatismelor acute și cronice ale aparatului locomotor (subiectele 213 - 226). ... 52. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor aparatului locomotor (subiectele 227 - 231) ... 53. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor și leziunilor pseudotumorale ale aparatului locomotor (subiectele 232 - 240). ... 54. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor hematologice, metabolice, endocrine și toxice ale aparatului locomotor; afecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice a aparatului locomotor (subiectele 241 - 244, 250 - 252). ... 55. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor articulare și al altor afecțiuni a aparatului locomotor (al bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calve-Perthes și boala Scheuermann; calcificărilor/osificărilor de țesut moale) (subiectele 245 - 249, 253, 254). ... 56. Noțiuni de embriologie, anatomie și fiziologie mamară și a structurilor asociate; tehnicile radio-imagistice în patologia mamară: principii, achiziția imaginilor, poziționări, avantaje, indicații, limite, utilizarea substanțelor de contrast (subiectele 255, 256) ... 57. Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, variantelor anatomice și induse fiziologic ale sânului; semiologie elementară imagistica senologică; lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar (BIRADS sau alte sisteme) (subiectele 257 - 259) ... 58. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne, de granița și maligne; al leziunilor mamare la bărbat (subiectele 260-263) ... 59. Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice; al patologiei mamare la grupe particulare de pacienți (bărbați, copii, adolescente, sarcina, lactație); evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale și a leziunilor mamare maligne concomitente (subiectele 264 -266). ... 60. Indicațiile și contraindicațiile: manoperelor intervenționale senologice ghidate imagistic; tratamentului chirurgical mamar; tratamentului chimioterapie și radioterapiei mamare. Evaluarea radioimagistica a sânului tratat. Noțiuni de bază privind tehnicile terapeutice senologice ghidate imagistic. Noțiuni privind screeningul cancerului mamar (subiectele 267 - 271) ... 61. Principii privind explorarea radioimagistica în patologia pediatrica; noțiuni de dezvoltare anatomică în copilărie; principiul ALARA, cerințe de radioprotecție și aplicarea lor practica; valoare, indicațiile și algoritmii de aplicare a tehnicilor imagistice la vârstă pediatrică; particularități ale administrării substanțelor de contrast la copii (subiectele 272 - 275) ... 62. Diagnosticul radioimagistic al patologiei creierului, măduvei spinării, capului și gâtului la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 276 - 291) ... 63. Diagnosticul radioimagistic al patologiei toracelui și a aparatului cardiovascular la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 292 - 308) ... 64. Diagnosticul radioimagistic al patologiei abdomenului la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 309 - 328) ... 65. Diagnosticul radioimagistic al patologiei aparatului locomotor și a sindroamelor neurocutanate la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 329 -340) ... 66. Principii și tehnici de angiografie/flebografie diagnostică (subiectele 341 - 349) ... 67. Principii și tehnici de radioimagistica intervențională vasculară (subiectele 350-356) ... 68. Principii și tehnici de radioimagistica intervențională nevasculară; biopsie, termoablatie, aspirație de fluide și drenaj al abceselor pe cale percutană (subiectele 357 - 361) ... 69. Principii și tehnici de radioimagistica intervențională nevasculară; intervenții hepato-biliare, intervenții genito-urinare, biopsia cu ac fin a nodulilor limfatici sau tiroidieni (subiectele 362 - 366). ...

Bibliografie: 1. Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România - (sub red) Dudea Sorin M. - Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate - Vol I, Vol II, Ed. Medicala București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8 ...

Anexa 2 LISTA curriculumurilor de pregătire în rezidențiat revizuite pentru specialitățile cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală a căror durată de pregătire a rămas nemodificată Nr. Crt. Denumirea specialității Durata de pregătire conform Ordinului MS nr. 1109/2016 DOMENIUL MEDICINĂ Specialități clinice - Grupa specialităților medicale 1 Genetică medicală 4 ani 2 Medicină fizică și de reabilitare 4 ani 3 Medicină internă 5 ani Specialități clinice - Grupa specialităților chirurgicale 4 Chirurgie pediatrică 5 ani 5 Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă 5 ani 6 Chirurgie vasculară 5 ani Specialități paraclinice 7 Medicină de laborator 4 ani 8 Medicină legală 4 ani 9 Medicină nucleară 4 ani 10 Sănătate publică și management 4 ani DOMENIUL MEDICINĂ DENTARĂ 11 Chirurgie dento-alveolară 3 ani 12 Chirurgie orală și maxilo-facială 5 ani 13 Ortodonție și ortopedie dento-facială 3 ani MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății GENETICĂ MEDICALĂ GENETICĂ MEDICALĂ 4 ani

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU) - 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către directorul de program și responsabilul de rezidențiat (îndrumător de stagiu). Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1. CONCEPȚIA CURRICULARĂ 1.1. Definiție Genetica Medicală este specialitatea care vizează: a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale; ... b) estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent. ... Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților și colegilor din alte specialități. Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor specialități. ... 1.2. Durata: 4 ani. ... 1.3. Locul de efectuare a stagiilor – Stagiile clinice în specialități complementare (Pediatrie, Medicină internă etc) se desfășoară în unități de profil din instituțiile de învățământ medical superior. ... – Stagiile de genetică fundamentală se desfășoară în Centrele Regionale de Genetică Medicală (CRGM) sau în centre de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ medical superior. ... – Stagiile de genetică medicală și genetică clinică se desfășoară în CRGM sau instituții de învățământ medical superior în care se derulează activități de genetică medicală sau clinică sub îndrumarea unui medic primar de specialitate genetică medicală. ... ... 1.4. Structura stagiilor 1.4.0. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea sanitară sau de învățământ superior medical unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni) ... 1.4.1. Stagiul de Genetică fundamentală - 1 an – Substagii de laborator de genetică a) Citogenetică - 4 luni; ... b) Genetică moleculară - 4 luni; ... c) Genetică biochimică - 2 luni; ... d) Informatică și biostatistică - 1 lună ... ... ... 1.4.2. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni ... 1.4.3. Stagiul de Genetică medicală - 1 an – Substagii clinice: a) Genetică medicală (ambulatoriu) - 6 luni; ... c) Pediatrie - 3 luni ... d) Chirurgie și ortopedie pediatrică - 1 lună ... b) Medicină internă - 2 luni; ... ... ... 1.4.3. Stagiul de Genetică clinică, aferent altor specialități) - 1 an – Substagii de genetică clinică a) Pediatrie - 4 luni; ... b) Neonatologie - 2 luni; ... c) Neurologie adulți - 1 lună; ... d) Neurologie pediatrică - 1 lună; ... e) Psihiatrie pediatrică - 1 lună; ... f) Endocrinologie - 1 lună și 2 săpt. ... g) Dermatologie - 1 lună și 2 săpt. ... ... ... 1.4.4. Stagiul de Genetică clinică - 1 an Genetică clinică - 12 luni. ... ... ... 2. CONȚINUTUL STAGIILOR 2.1. Stagiul de Genetică fundamentală 2.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore) – Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală. ... – Genomul uman: date generale, genotip și fenotip. ... – Structura și organizarea celulară a ADN. ... – Cromozomii umani. ... – Structura și funcția genelor ... – Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripția, translația, sinteza proteinelor; reglarea expresiei genelor. ... – Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/multifactorială), individualitatea genetică și biologică. ... – Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea ... – Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile). ... – Clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice. ... – Anomaliile cromozomiale și patologia asociată ... – Mutațiile genice - factor etiologic determinant al bolilor moleculare: bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii) ... – Ereditatea poligenică și multifactorială în patologia umană. ... – Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale ... – Dezvoltarea normală și patologică. Clasificarea anomaliilor congenitale; sexualizarea normală și patologică; retardul mental. ... – Imunogenetica și imunopatologia ... – Oncogenetica: gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene și gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice. ... – Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica ... – Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente. ... ... 2.1.2. Baremul activităților practice – Evidențierea aspectului interfazic al ADN - 20 teste FISH interfazic; 20 teste cromatină sexuală (test Barr). ... – Culturi celulare - 40 culturi de sânge periferic; 20 culturi amniocite/vilozități corionice; 10 culturi măduvă hematogenă ... – Analiza cromozomilor umani - 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G sau R; 5 cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic. ... – Diagnosticul citogenetic - 40 cariotipuri cu marcaj cromozomial de tip G sau R; 5 cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic. ... – Analiza acizilor nucleici - 20 extracții de ADN; 20 teste PCR (sau echivalent - RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice. ... – Diagnosticul genetic molecular - interpretare rezultate: 20 extracții de ADN; 20 teste PCR (sau echivalent - RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice. ... – Ereditatea mendeleană și analiza segregațională - întocmirea arborilor genealogici și identificare tipului de transmitere - 100 cazuri. ... – Caractere ereditare normale și patologice - identificare persoane - 20 cazuri; filiație - 20 cazuri; paternitate - 20 cazuri. ... – Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice. ... – Metodologia biostatisticii, utilitate și interpretare. ... ... 2.1.3. Evaluare teoretică și practică ... ... 2.2. Stagiul de Genetică medicală 2.2.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore) a) Substagiul de Genetică medicală – Bolile genetice: caractere generale, nomenclatură, clasificări, metode de studiu. ... – Abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice. ... – Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate, ... – Genetica populațiilor și sănătatea publică: legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic) ... – Epidemiologia genetică. ... – Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicații, beneficii, riscuri, aspecte etice). ... – Principii de tratament a bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice, terapia genică (somatică, germinală, terapia cu celule stem). ... – Bioetica și genetica medicală: bioetica programelor de screening, bioetica testării genetice, bioetica sfatului genetic. ... – Organizarea serviciilor de genetică medicală: rețeaua națională de genetică medicală (centre regionale, cabinete județene, laboratoare de genetică medicală). ... – Managementul și controlul calității din rețeaua de genetică din sistemul de sănătate. ... Evaluare teoretică ... b) Substagiul de Medicină internă – Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos și ale organelor de simț, convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale și reno-urinare; tulburări ale funcției reproductive și sexuale. ... – Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; ... – Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie. ... – Afecțiuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficiența renală acută și cronică; tumorile tractului urinar. ... – Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza.; maldigestia și malnutriția ... – Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă. ... – Afecțiuni hematologice și oncologice: anemii, coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice. ... – Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat. ... – Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică. ... Evaluare teoretică ... c) Substagiul de Pediatrie – Creșterea și dezvoltarea copilului; hipotrofia staturo-ponderală; retardul psiho-motor; disabilitatea intelectuală; ... – Principii de dietetică pediatrică; malnutriția; obezitatea ... – Febra la copil ... – Nou născutul normal și patologic: examenul clinic al nou-născutului la naștere; nou născutul cu risc; greutatea mică la naștere: prematuritatea și dismaturitatea; postmaturitatea; apneea la naștere; sindromul postasfixic; insuficiența respiratorie a nou născutului; fibroza pulmonară interstițială a prematurului; traumatismul obstetrical; infecțiile pielii, tulburări digestive: vărsături, constipația; icterul fiziologic și icterul patologic; boala hemolitică a nou născutului, encefalopatia bilirubinică; boala hemoragică primară și diateza hemoragică secundară; coagularea intravasculară diseminată; insuficiența renală acută, tulburări metabolice și endocrine; sepsisul neonatal. ... – Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; pneumoniile ... – Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor; malformații congenitale cianogene și necianogene; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; șocul; hipertensiunea arterială ... – Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică. ... – Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefrite; sindromul nefrotic; tubulopatii; infecția urinară ... Boli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală și patologică; tulburări vasculare; Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X. Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertară Bolile alergice: astmul bronșic, boli reumatice. Boli neurologice, musculare și ale organelor de simț: comele; convulsiile și epilepsia; malformații congenitale ale SNC; facomatoze; sindroame ataxice; paralizii cerebrale neprogresive, copilul hiperactiv și spectrul autist; cefaleea; enurezisul; copilul hipoacuzic; Evaluare teoretică ... ... 2.2.2. Baremul activităților practice a) Substagiul de Genetică medicală 1. Fișa de consult genetic - 100 fișe. ... 2. Examenul fizic al pacientului - 100 examene. ... 3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice - 30 planuri. ... 4. Sfatul genetic - 50 cazuri. ... 5. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale - 25 cazuri. ... 6. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale - 25 cazuri. ... 7. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice - 25 cazuri. ... 8. Evaluarea riscului în bolile comune - 15 cazuri. ... 9. Predispoziția genetică în cancer - 15 cazuri. ... 10. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente - 5 cazuri. ... 11. Sceeningul și diagnosticul prenatal - 15 cazuri. ... 12. Screeningul neonatal - 10 cazuri. ... 13. Screeningul familial - 5 cazuri. ... 14. Dileme și conflicte etice în genetica medicală - 10 probleme. ... 15. Registre de boli genetice. ... 16. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice - 10 planuri. ... Evaluare practică. ... b) Substagiul de Medicină internă 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 60; ... 2. Prezentare de cazuri - 4; ... 3. Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile din tematica dată - 25; ... 4. Interpretarea EKG - 20; ... 5. Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă - 5; ... 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 5; ... 7. Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - cate 5 buletine pentru fiecare tehnică; ... 8. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică - 10; ... 9. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică -5. ... Evaluare practică. ... c) Substagiul de Pediatrie 1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 40; ... 2. Prezentare de cazuri - 4; ... 3. Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică - 60; ... 4. Interpretarea EKG - 20; ... 5. Interpretarea ecocardiogramei - 20; ... 6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 20; ... 7. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă - 20; ... 8. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică -10; ... 9. Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării: 40 ... Evaluare practică ... ... ... 2.3. Stagiul de genetică clinică 2.3.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore) 1. Introducere în patologia genetică. Definiții, frecvența și importanța bolilor genetice. Clasificarea bolilor genetice ... 2. Consultul genetic: anamneza, examenul fizic, investigațiile paraclinice, investigațiile în anomaliile letale, examinările genetice (testele genetice) ... 3. Diagnosticul clinic al bolilor genetice. Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare. ... 4. Semiologie genetică: creșterea și dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma și mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele și spatele; abdomenul și orificiul anal; organele genitale externe; membrele și degetele (anomalii de formare, de diferențiere și de creștere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate); ... 5. Somatometria ... 6. Semne evocatoare de boli genetice ... 7. Markeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore) ... 8. Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale (factori teratogeni, boli monogenice, boli mitocondriale, anomalii cromozomiale, boli poligenice-multifactoriale) ... 9. Dismorfismul craniofacial ... 10. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului și membrelor ... 11. Boli hematologice ereditare și ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice și hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficiențe ereditare) ... 12. Boli genetice endocrine: bolile ereditare ale hipofizei, tiroidei, paratiroidelor; suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice. ... 13. Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism) ... 14. Bolile genetice musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, miotoniile și paraliziile periodice, miasteniile. ... 15. Bolile genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil, copilul cu deficit de atenție (ADHD) și autismul, boala Alzheimer, schizofrenia); afecțiuni neurologice (malformații ale sistemului nervos central, epilepsia, afecțiuni ale ganglionilor bazali, ataxiile ereditare, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatozele) ... 16. Boli genetice oftalmologice: malformații congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescența retiniană. ... 17. Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și ale aparatului respirator: surditatea, malformațiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii și ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronșic și alte boli alergice, deficiența de alfa-1-antitripsină. ... 18. Bolile genetice ale sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială. ... 19. Bolile genetice ale sistemului digestiv: malformațiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului și ale tractului gastrointestinal; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului; polipozele digestive; fibroza chistică ... 20. Bolile genetice ale sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinară ... 21. Bolile genetice ale aparatului reproductiv: malformațiile congenitale ale organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane. ... 22. Bolile genetice osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artrite și artropatii, anomalii congenitale ale membrelor, deformări scheletice. ... 23. Bolile genetice ale țesutului conjunctiv ... 24. Genodermatoze ... 25. Anomalii ale creșterii și dezvoltării ... 26. Bolile cromozomiale ... 27. Bolile mitrocondriale ... 28. Tumorile congenitale. Cancere ereditare și familiale. ... Evaluare teoretică și practică ... ... ... 3. PREGĂTIREA ÎN DOMENIUL GENETICII MEDICALE Învățământul de genetică medicală se va realiza în sistem modular și va fi inițiat din primul an de rezidențiat, desfășurându-se în paralel cu stagiile de pregătire generală. Lecțiile conferință ale primului modul vor fi expuse -săptămânal - pe parcursul stagiilor de medicină pentru adulți și pediatrie. Prezentarea lecțiilor conferință ale celorlalte module se va face în stagiul de specialitate. 3.1. Modulul 1 - Principii de Genetică fundamentală Obiective 1. Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane: – se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practica geneticii medicale; ... – problemele vor fi prezentate în contextul unor exemple clinice specifice ... ... 2. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului: – Înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală; ... – dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor; ... – recunoașterea importanței studiului individual continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor. ... ... ... 3.2. Modulul 2 - Principii de Genetică medicală Obiective 1. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică. ... 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului: * Realizarea unei anamneze materno-fetale și familiale și constituirea unui arbore genealogic. * Realizarea unui bilanț corect și complet al anomaliilor structurale (majore și minore) și funcționale ale bolnavului (cu accent pe "anatomia de suprafață", semiologia malformativă și obiectivarea semnelor prin măsurători antropometrice, fotografiere etc.). * Formularea unui plan logistic de investigații (biochimice, citogenetice, moleculare) necesare diagnosticului. * Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie. * Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural. ** Conștientizarea limitelor propriilor aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, ori de câte ori este necesar. ** Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită. ** Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri. ... Evaluare teoretică ... 3.3. Modulul 3 - Genetică clinică Obiective 1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare. ... 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului: * Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică; * Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul "divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor"). * Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor. * Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste. ** Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu disabilitate fizică sau intelectuală ** Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști. ... ... ... 4. BAREM DE TEHNICI și ACTIVITĂȚI PRACTICE 4.1. Modulul 1 - Principii de genetică fundamentală Activitățile practice și tehnicile prevăzute în barem se vor realiza în laboratoarele de genetică umană din centrele regionale de genetică medicală, în cadrul spitalelor universitare și în centre de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ superior medical, 1. Evidențierea aspectului interfazic al ADN-ului - testul cromatinei sexuale - 40 teste. ... 2. Metode de analiză a cromozomilor umani: tehnici de evidențiere a cromozomilor, heteromorfismul cromozomilor - 10 analize cromozomiale. ... 3. Diagnosticul citogenetic: nomenclatura anomaliilor cromozomiale, indicațiile analizei cromozomiale, cariotipul - valoare diagnostică, prognostică și profilactică - 40 interpretări de cazuri. ... 4. Metode de analiză a acizilor nucleici: extracția și amplificarea ADN; reacția polimerizării în lanț (PCR), hibridizarea acizilor nucleici: hibridizarea în situ, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție; separarea și identificarea fragmentelor de restricție (Tehnica Southern blotting), polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, MLPA (Multiplex ligand probe amplification) hibridarea genomică comparată - CGH (comparative genomic hybridization) hibridarea genomică comparată în rețea - array-CGH (array -comparative genomic hybridization). Secvențierea ADN - observare a minimum 20 proceduri diferite. ... 5. Diagnosticul genetic molecular: nomenclatura mutațiilor genice, definiția și obiectivele genotipării, tehnicile de bază ale diagnosticului molecular, valoarea profilactică, diagnostică și prognostică a testelor genetice moleculare - 20 interpretări de cazuri. ... 6. Ereditatea mendeliană și analiza segregațională: arborele genealogic (simboluri, construcție, interpretare); ereditatea monogenică autozomal-dominantă, autozomal-recesivă, X-dominantă, X-recesivă, holandrică); analiza segregațională (principii, indicații, interpretare, aplicabilitate medicală) -realizarea a 50 de arbori genealogici și identificarea tipului de transmitere monogenică la câte 20 de cazuri pentru fiecare tip de transmitere. ... 7. Caractere ereditare normale și patologice: caractere fenotipice pur ereditare (caracterele de specie, caracterele ereditare normale, caracterele ereditare anormale), caractere determinate de interacțiunea ereditate-mediu (caracterele multifactoriale normale, caracterele multifactoriale anormale) -interpretarea rezultatelor în teste de paternitate și filiație - 40 de cazuri. ... 8. Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice - observarea a 20 determinări diferite și interpretarea buletinului de analiză - 20 cazuri. ... 9. Metodologia biosatisticii, utilitate și interpretare. Aplicații ale informaticii în biologie și medicină. Utilizarea bazelor de date. ... Evaluare practică ... 4.2. Modulul 2 - Principii de genetică medicală Activitățile practice prevăzute în modulul 2 se vor realiza în centrele regionale de genetică medicală, și în laboratoare/unități de ecografie și screening prenatal, sub îndrumarea unor medici de specialitate clinică și de laborator. 1. Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic - 20 cazuri. ... 2. Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente și măsurători antropometrice; fotografierea pacientului - 20 cazuri. ... 3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice - 20 cazuri. ... 4. Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; evaluarea riscului genetic în bolile cromozomiale, monogenice și multifactoriale - câte 10 cazuri din fiecare categorie. ... 5. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale - 20 cazuri. ... 6. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice - 20 cazuri ... 7. Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple, (sindroame plurimalformative); ... 8. Evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mintal - 20 cazuri. ... 9. Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul - 10 cazuri. ... 10. Predispoziția genetică în cancer: evaluarea riscului - 10 cazuri. ... 11. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente - evaluarea riscului în 5 cazuri simulate. ... 12. Screeningul și diagnosticul prenatal. Indicații, proceduri; ecografia fetală: principii, realizare, semne ecografice de alarmă; teste biochimice de screening (dublu test, triplu teste, cvadruplu test); teste de screening al ADN-ului fetal din circulația maternă, obținerea de celule fetale; conduita practică în cazul unor sarcini anormale; probleme etice - evaluarea riscului în 20 cazuri. ... 13. Screeningul neonatal. Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice; - evaluarea riscului în 20 cazuri. ... 14. Screeningul familial. Depistarea heterozigotilor; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardivă - evaluarea riscului în 20 cazuri. ... 15. Dileme și conflicte etice în genetica medicală: probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic - monitorizarea a 5 cazuri. ... 16. Registre genetice. Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul "de registru". Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (hipercolesterolemie familială, cancere familiale etc.) ... 17. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice. ... Evaluare practică ... 4.3. Modulul 3 - Genetică clinică – Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulului ... – Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulului ... Evaluare practică (prin prezentări de cazuri clinice) ... ... 5. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni 5.1. Tematica de curs 1. Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii și metode în bioetică. ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.). ... 3. Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relației medic-pacient; dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate; consimțământul informat; confidențialitatea în relația medic-pacient; relația medic-pacient minor; acte normative care reglementează relația medic-pacient. ... 4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. ... 5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă. ... 6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practica medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative. ... 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant. ... 8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. ... 9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani; protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani; populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. ... ... 5.2. Tematica seminariilor 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică. ... 2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale; alternative ale jurământului lui Hipocrate; alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. ... 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă; valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă; rolul comunicării în relația medic-pacient. ... 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri; drepturile pacienților - reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale. ... 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis; greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. ... 6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete. ... 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. ... 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. ... 9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete. ... 10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. ... ... ... FIȘA POSTULUI DE MEDIC REZIDENT SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ Pe toată perioada de pregătire, medicul rezident participă activ la toate activitățile care se desfășoară în secția clinică, cabinetul ambulatoriu, laboratorul sau orice altă formă de asistență medicală în care își desfășoară stagiul conform repartizării, cu respectarea normelor generale de organizare și funcționare prevăzute în Regulamentul fiecărei unități sanitare. Medicul rezident anul I – Își însușește modul de organizare și funcționare a laboratorului ... – Recoltează, sub îndrumarea medicului specialist, probe biologice pentru analize genetice sau biochimice (sânge, salivă, urină, țesuturi ș.a.) ... – Asigură transportul și depozitarea probelor biologice ... – Pregătește, sub îndrumarea medicului sau biologului specialist, probele biologice pentru analize ... – Efectuează punerea în lucru a probelor pentru analize genetice ... – Execută, alături de medicul sau biologul specialist, toate etapele unor analize genetice (culturi de celule, colorații celulare, introducerea probelor în aparate de analiză genetică, etalarea pe lame de microscopie etc.) ... – Participă la citirea probelor (microscopie optică sau de epifluorescență, cariotipare, electroforeză ș.a.) ... – Participă la redactarea și interpretarea rezultatelor de laborator ... – Participă la dezbaterile pe marginea unor cazuri de bioetică ... Medicul rezident anul II (stagiul de genetică medicală) – Participă la consultațiile din ambulatoriul de genetică medicală ... – Întocmește, împreună cu medicul specialist, fișa de consult genetic ... – Formulează, sub îndrumarea medicului specialist, planul de investigații clinice și paraclinice pentru pacientul cu boală genetică ... – Verifică sub îndrumarea medicului specialist rezultatele investigațiilor paraclinice și le coroborează cu datele clinice ... – Participă sub îndrumarea medicului specialist la stabilirea diagnosticului final ... – Redactează, sub îndrumarea medicului specialist, planul de tratament, recuperare și dispensarizare a pacientului cu boală genetică ... – Participă la redactarea și acordarea sfatului genetic ... Medicul rezident anul II și III (în cadrul stagiilor aferente altor specialități) – Participă la vizita zilnică a bolnavului ... – Întocmește foaia de observație a bolnavilor nou internați ... – Înscrie în foaia de observație evoluția zilnică a pacientului și, după caz, efectuează epicrize de etapă ... – Formulează, împreună cu medicul specialist, planul de investigații clinice și paraclinice ... – Interpretează rezultatele investigațiilor paraclinice ... – Prescrie zilnic tratamentul stabilit conform planului terapeutic ... – Întocmește epicriza la externare ... – Prezintă în cadrul colectivului secției cazuri clinice sau participă la prezentarea de cazuri clinice ... Medicul rezident anul IV Se adaugă la competențele stabilite pentru medicul rezident de anul II și III: – Întocmește "Fișa tip de malformații congenitale și boli genetice" ... – Stabilește planul de investigații clinice și paraclinice pentru pacientul cu boală genetică ... – Stabilește, împreună cu medicul specialist, planul de testări genetice ... – Consemnează în "Fișa de consult genetic" rezultatele testelor genetice și le interpretează în context clinic ... – Redactează, planul de tratament, recuperare și dispensarizare a pacientului cu boală genetică ... – Întocmește și înregistrează "Fișa tip de declarare a bolilor genetice' în vederea raportării pentru Registru național de boli genetice ... – Calculează riscul de recurență al bolilor genetice și redactează sfatul genetic ... TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea

GENETICĂ MEDICALĂ I. PROBA SCRISĂ ... II - III. DOUĂ PROBE PRACTICE ... IV. PROBA CLINICĂ ... I. PROBA SCRISĂ 1. Determinismul caracterelor; genotip și fenotip ... 2. Genomul uman ... 3. Structura și organizarea celulară a ADN ... 4. Cromozomii umani ... 5. Structura și funcția genelor ... 6. Mecanismele moleculare ale expresiei genelor ... 7. Transmiterea informației ereditare; replicarea ADN; mitoza și meioza; fecundarea ... 8. Ereditatea monogenică ... 9. Ereditatea poligenică și multifactorială ... 10. Ereditatea mitocondrială ... 11. Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile ... 12. Mutațiile genetice ... 13. Polimorfismele genetice ... 14. Clasificarea bolilor genetice ... 15. Dezvoltarea normală și patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza ... 16. Anomalii ale creșterii și dezvoltării ... 17. Sexualizarea normală și patologică ... 18. Dizabilitatea intelectuală ... 19. Imunogenetica și imunopatologia ... 20. Oncogenetica. Cancere ereditare și familiale ... 21. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă ... 22. Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica ... 23. Genetica populațiilor ... 24. Epidemiologie genetică ... 25. Bolile genetice: definiții, clasificări, frecvență, importanță ... 26. Consultul genetic; anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; indicațiile investigațiilor paraclinice și a testelor genetice ... 27. Semiologia genetică. Markeri somatici genetici ... 28. Somatometria ... 29. Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale ... 30. Dismorfismul cranio-facial ... 31. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului și membrelor ... 32. Boli hematologice ereditare ... 33. Boli genetice endocrine ... 34. Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism) ... 35. Boli genetice musculare și neuromusculare ... 36. Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament, afecțiuni neurologice (malformații ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze ș.a.) ... 37. Boli genetice oftalmologice ... 38. Surditatea ... 39. Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și aparatului respirator ... 40. Fibroza chistică (mucoviscidoza) ... 41. Boli genetice ale aparatului cardio-vascular ... 42. Boli genetice ale sistemului digestiv ... 43. Boli genetice ale sistemului renourinar ... 44. Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale ... 45. Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă) ... 46. Boli genetice osteoarticulare ... 47. Boli genetice ale țesutului conjunctiv ... 48. Genodermatoze ... 49. Anomalii cromozomiale și boli cromozomiale ... 50. Bolile mitocondriale ... 51. Sindroame plurimalformative ... 52. Bolile comune - cu predispoziție genetica - ale adultului ... 53. Cancere ereditare și familiale ... 54. Farmacogenetica ... 55. Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal și presimptomatic; ... 56. Screeningul neonatal, populațional, familial; registre de boli genetice ... 57. Tratamentul bolilor genetice; terapia genică ... 58. Probleme etice și medico-legale în abordarea patologiei genetice ... ... II. PROBA PRACTICĂ (a) 1. Cariotipul și cariotiparea. Testul Barr ... 2. Testul FISH ... 3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH) ... 4. Genotiparea. ... 5. Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (RT-PCR; MLPA) ... 6. Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR ... 7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs) ... 8. Secventierea ADN ... 9. Tehnici de secvențiere de generație următoare ... 10. Tehnici de analiză a metilării ... 11. Grupele sanguine; polimorfismul proteic; teste de paternitate ... ... III. PROBA PRACTICĂ (b) 1. Fișa de consult genetic ... 2. Examenul fizic al pacientului ... 3. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic ... 4. Somatometria ... 5. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice ... 6. Sfatul genetic ... 7. Diagnosticul prenatal ... 8. Screeningul prenatal ... 9. Screeningul neonatal ... 10. Screeningul familial ... 11. Dispensarizarea și integrarea socioprofesionala a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice ... ... IV. PROBA CLINICĂ Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice. ...

BIBLIOGRAFIE 1. Covic M., Ștefănescu D. T., Sandovici I. și col. - Genetică Medicală. Ediția II/III; Editura Polirom, 2011/2017. ... 2. Bembea M. și col. - Genetica în Pediatrie - Compendiu Clinic. Editura Risoprint, 2016. ... 3. Hinescu M. și col. - Tehnologii de diagnostic genetic în practica medicală. Editura Viața Medicală Românească, 2013. ... 4. Emery's Elements OfMedical Genetics, 14th Edition, Peter Turnpenny, Sîan Ellard, Editura. ELSEVIER, 2012 ... TEMATICA pentru examenul de medic primar specialitatea GENETICĂ MEDICALĂ I - II. DOUĂ PROBE PRACTICE ... III. PROBA CLINICĂ ... II. PROBA PRACTICĂ (a) 1. Cariotipul și cariotiparea. Testul Barr ... 2. Testul FISH ... 3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH) ... 4. Genotiparea. ... 5. Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (RT-PCR; MLPA) ... 6. Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR ... 7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs) ... 8. Secventierea ADN ... 9. Tehnici de secvențiere de generație următoare ... 10. Tehnici de analiză a metilării ... 11. Grupele sanguine; polimorfismul proteic; teste de paternitate ... ... III. PROBA PRACTICĂ (b) 1. Fișa de consult genetic ... 2. Examenul fizic al pacientului ... 3. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic ... 4. Somatometria ... 5. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice ... 6. Sfatul genetic ... 7. Diagnosticul prenatal ... 8. Screeningul prenatal ... 9. Screeningul neonatal ... 10. Screeningul familial ... 11. Dispensarizarea și integrarea socioprofesionala a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice ... ... IV. PROBA CLINICĂ Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice. ... BIBLIOGRAFIE NESELECTIVĂ MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE Definiția specialității: Medicina Fizică și de Reabilitare (MFR) este o specialitate medicală clinică ce se ocupă cu prevenția, diagnosticul, tratamentul și managementul reabilitării persoanelor de toate vârstele care prezintă condiții de sănătate dizabilitante și comorbiditățile acestora, adresându-se în special afectărilor (impairment) și limitărilor de activitate ale acestora cu scopul de a facilita funcționarea fizică și cognitivă (incluzând comportamentul), participarea (incluzând calitatea vieții) cât și modificarea factorilor personali și de mediu. Medicina Fizică și de Reabilitare este considerată specialitatea medicală a funcționării, prin urmare, Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF-OMS) constituie referința principală ca instrument și ca taxonomie. Interacțiunile dintre componentele CIF conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF)-OMS 2001, sunt prezentate în schema subiacentă. Cu toate că partea de "Medicină Fizică" a specialității se menține, cele două părți care mai înainte se considerau a fi separate, "Medicina Fizică" și "Medicina de Reabilitare" evoluează într-un model integrat ce este inspirat de către Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF), motiv pentru care, în limbajul curent, se va utiliza denumirea prescurtată de Reabilitare Medicală. Dizabilitatea este un termen generic ce cuprinde afectări, limitări de activitate și restricții de participare: ● Afectarea (Impairment) reprezintă o problemă a funcției și/sau structurii corpului; ● Limitarea de activitate reprezintă o dificultate pe care individul o are în efectuarea unei acțiuni sau sarcini; ● Restricția de participare reprezintă o problemă resimțită de către individ în timpul implicării acestuia în situații de viață. Astfel, dizabilitatea este un fenomen complex reflectând interacțiunea dintre caracteristicile corpului unei persoane și cele ale societății în care el sau ea trăiește. Depășirea dificultăților întâlnite de către persoanele cu dizabilitate, necesită intervenții pentru a îndepărta barierele sociale și de mediu. Definiția dizabilității în CIF-OMS face o distincție clară dintre problemele care rezultă în principal din condiția de sănătate (capacitate) și problemele ce apar la interacțiunea dintre capacitate și factorii de mediu și personali (performanța). În conformitate cu Raportul Mondial privind Dizabilitatea, reabilitarea reprezintă "un set de măsuri ce asistă indivizii care au sau ar putea dezvolta o dizabilitate, să obțină și să mențină o funcționare optimă în cadrul interacțiunii cu mediul lor înconjurător" (Organizația Mondială a Sănătății, 2011). Specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare caută să optimizeze funcționarea sub toate aspectele încercând să elimine sau să amelioreze consecințele dizabilității. Funcționarea reprezintă conceptul central al CIF-OMS și cuprinde totalitatea funcțiior și structurilor corpului uman și totodată toate acțiunile umane de la simple la complexe. Balneoterapia utilizează Factorii Naturali Terapeutici existenți într-o stațiune Balneară în scop terapeutic în cadrul Curei Balneare, și este parte componentă a specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare. Asistența de Reabilitare Medicală reprezintă un tip particular de asistență medicală/strategie de sănătate alături de cea profilactică, curativă și paliativă. Medicul specialist de MFR își desfășoară activitatea în diferite unități medicale incluzând secții de acuți și cronici din spitale, ambulatorii și cabinete de specialitatea MFR. Acesta folosește instrumente specifice de diagnostic și evaluare, recomandă și efectuează tratamente farmacologice și non-farmacologice, și intervenții educaționale și profesionale și coordonează activitatea echipei multi-profesionale. Echipa multi-profesională de Reabilitare Medicală este formată din: medicul specialist de MFR, asistent medical, fizioterapeut și asimilați, psiholog, logoped, terapeut ocupațional, asistent social, bioinginer, precum și alți profesioniști abilitați să desfășoare activități de îngrijire în domeniul de reabilitare medicală. Servicii de Reabilitare Medicală - sunt efectuate de medicul specialist de MFR și includ: consultație, evaluare funcțională specifică, consultații de control, manevre, investigații și intervenții și recomandarea și/sau aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală. Proceduri specifice de Reabilitare Medicală: fizioterapie, kinetoterapie, balneoterapie, biofeedback, tracțiuni, masaj, precum și alte proceduri necesare Reabilitării Medicale. Acestea se aplică numai la indicația sau de către medicul specialist de MFR. Serie de proceduri specifice de Reabilitare Medicală - aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală ca tip, parametrii, ritmicitate, număr de zile de aplicare. Baza de Reabilitare Medicală - spațiu destinat aplicării procedurilor specifice de Reabilitare Medicală, amenajat și dotat în acest scop, conform reglementărilor în vigoare, coordonat de către medicul specialist de MFR. Factori Naturali Terapeutici - ansamblul elementelor naturale fizico-chimice sanogene și terapeutice,. Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri, avizate de Ministerul Sănătății conform Legislației în vigoare. Aceștia sunt folosiți în balneoterapie, și împreună cu celelalte proceduri specifice de Reabilitare Medicală alcătuiesc Cura Balneară aplicată numai în Stațiuni Balneare. Stațiune Balneară (SB) - localitate sau areal cu Factori Naturali Terapeutici și bază de Reabilitare Medicală, avizate de Ministerul Sănătății în condițiile legii.

Referințe 1. World Health Organization Geneva, Internațional Clasification of Functioning, Disability and Healthtradus în limba română ... 2. Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol 42, No. 4, 2006. ... 3. World Report on Disabilitytradus în limba română, WHO 2011 ... 4. Meyer T, Gutenbrunner C, Bickenbach J, Ciesa A, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of rehabilitation as a health strategy. J Rehabil Med 2011 Sep;43 (9):765-9. (PMID: 21826389) ... 5. Stucki G, Zampolini M, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the system-wide implementation of the ICF in Physical and Rehabilitation Medicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J Phys Rehabil Med 2016. (Accepted for publication[ABW1]) ... 6. Gutenbrunner C, Meyer T, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of Physical and Rehabilitation Medicine. J Rehabil Med 2011 Sep;43 (9):760-4. (PMID: 21874211) ... 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 4 NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 12 MODULUL 1 Medicină Fizică și de Reabilitare NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 26 1/2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptamană MODULUL 2 Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptamană MODULUL 3 Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTAMANĂ 5 ore/săptămână MODULUL 4 Electromiografie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 5 Neurologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 5 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 6 Cardiologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 7 Reumatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 8 Ortopedie-Traumatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 9 Pneumologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 10 Geriatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 11 Neurochirurgie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână MODULUL 12 Bioetica NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 săptămâni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 5 ore/săptămână Total ore pregătire teoretică 900 Total ore pregătire practică 3920

Structura programului Modulul 1, anul I, III, IV: Medicina Fizică și de Reabilitare Nr. ore curs. 520 Nr. ore practică. 2500 I. Tematică. Curriculum de studii și cunoștințe teoretice pentru adulți și copii. Adaptat după UEMS-PRM - www.euro-prm.org Precizare: Modulul 1 de Medicină Fizică și de Reabilitare include o perioadă de pregătire de două săptămâni în anul III sau IV în Balneoterapie și se va desfășura într-o stațiune Balneară agreată de centrul universitar în care rezidentul se formează. A. Subiecte de interes general în Reabilitarea Medicală (MFR) A.1. Domeniul de competență în MFR ... A.2. Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale. ... A.3. Evaluarea în MFR ... A.4. Diagnosticul în MFR ... A.5. Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR) ... A.6. Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice. ... A.7. Evaluarea rezultatelor în MFR ... A.8. Evaluarea calității vieții QoL în MFR ... A.9. MFR și Electrodiagnosticul ... A.10. Stimularea Electrică Funcțională Neuromusculară (FES); Biofeedback ... A.11. Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc ... A.12. Orteze și proteze. ... A.13. Scaune rulante și tehnologia de asistare. ... A.14. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități. ... A.15. Tehnologii avansate de asistare în MFR. ... A.16. Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități. ... A.17. MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități ... A.18. Rolul Medicinei Alternative/Complementare în MFR (medicina manuală, managementul durerii etc.) ... A.19. Cercetarea în MFR. ... A.20. Considerente etice în MFR. ... A.21. Altele în Bioștiințe în Reabilitare, Științele Reabilitării Biomedicale și Ingineria, Științele Funcționării Umane. ... A.22. Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară). ... ... B. MFR în afecțiunile sistemului nervos B.1. MFR la persoanele cu stroke (Accident Vascular Cerebral) ... B.2. MFR la persoanele cu leziuni cerebrale dobândite ... B.3. MFR la persoanele cu alte afecțiuni cerebrale ... B.4. MFR la persoanele cu afecțiuni și traumatisme ale coloanei vertebrale (TVM) ... B.5. MFR la persoanele cu afecțiuni neurologice autoimune și inflamatorii (ex: scleroza multiplă) ... B.6. MFR la persoanele cu tulburări de mișcare, inclusiv cu spasticitate și afecțiuni neurodegenerative (ex: boala Parkinson) ... B.7. MFR la persoanele cu neuropatii, miopatii și leziuni de nerv periferic ... B.8. MFR la persoanele cu tulburări cognitive și comportamentale (inclusiv evaluarea neuropsihologică) ... B.9. MFR la persoanele cu tulburări de limbaj, vorbire și deglutiție ... B.10. MFR la copiii și adulții cu paralizie cerebrală ... B.11. MFR la copii și adulți cu deficite congenitale, inclusiv boli neuromusculare ... B.12. Altele ... ... C. MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletale C.1. MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică etc.) și cu boli profesionale musculoscheletale ... C.2. MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice) ... C.3. MFR la persoanele cu artroză, artrită cu microcristale și alte afecțiuni degenerative musculoscheletale ... C.4. MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN etc.) ... C.5. MFR la persoanele cu osteoporoză ... C.6. MFR la persoanele cu leziuni ale mâinii ... C.7. MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor (altele decât la C9 ) și cu fracturi ... C.8. MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive ... C.9. MFR la persoanele fără un membru de cauză congenitală sau prin amputație ... C.10. MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS) ... C.11. MFR la persoanele cu afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare ... C.12. Altele ... ... D. MFR în alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate D.1. MFR la persoanele cu boli cardiace și vasculare ... D.2. MFR la persoanele cu boli respiratorii ... D.3. MFR la persoanele cu cancer ... D.4. MFR la persoanele cu durere cronică ... D.5. MFR la persoanele vârstnice (inclusiv pacienți imobilizați) ... D.6. MFR la copiii cu dizabilități (alții decât la pct. B11 și B12 ) ... D.7. MFR la persoanele cu instabilitate posturală și căderi recurente ... D.8. MFR la persoanele care necesită îngrijirea rănilor (promovarea viabilității tisulare, prevenția și tratamentul leziunilor de decubit) ... D.9. MFR la persoanele cu afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului ... D.10. MFR, dizabilitatea și sexualitatea ... D.11. MFR la persoanele cu transplant de organ ... D.12. Altele (ex. Reabilitarea în arsuri întinse, afecțiuni metabolice, psihiatrice, afecțiuni ale auzului și văz) ... ... E. Științele integrative și clinice de Reabilitare Medicală E.1. Cercetarea în domeniul Serviciilor de MFR ... E.2. Cercetarea în Intervențiile Comprehensive de MFR. ... E.3. Administrație și Management în MFR. ... E.4. Cercetarea clinică în domeniul bunei practici, incluzând ghidurile, organizarea, coordonarea și educația. ... E.5. Standarde și ghiduri pentru buna practică medicală (inclusiv Medicina Bazată pe Dovezi) în MFR. ... E.6. Managementul calității în MFR ... E.7. Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFR ... E.8. Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare. ... E.9. Reabilitarea în comunitate. ... E.10. Rețele și protocoale în MFR. ... E.11. Altele. ... ... ... II. Obiective educaționalevezi pag. 14 ... III. Rezultate așteptatevezi pag. 15 ... Modulul 2, anul III: Medicina Fizică și de Reabilitare Pediatrică Nr. ore curs. 60 Nr. ore practică. 200 I. Tematică. 1. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare. ... 2. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor. ... 3. Neuropediatrie, paralizie cerebrală (IMC), spina bifida și mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecințele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament și monitorizare. ... 4. Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului). ... 5. Tulburări de creștere. ... 6. Inegalități ale membrelor inferioare. ... 7. Scolioze idiopatice, congenitale și secundare. ... 8. Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copii; amputații la copii. ... ... II. Obiective educaționalevezi pag. 14 ... III. Rezultate așteptatevezi pag. 15 ... Modulul 3, anul III: Ecodiagnostic Neuro-Musculo-Scheletal Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 80 I. Tematică. 1. Generalități despre ecografie și sonde ... 2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor ... 3. Indicații ale examinării ecografice în Medicina Fizică și de Reabilitare ... 4. Revărsate articulare, tenosinovite ... 5. Examinarea canalului carpian, tarsian ... 6. Examinarea ecografică a piciorului în încărcare ... 7. Examinarea ecografică a țesuturilor moimușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze ... 8. Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor ... 9. Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale ... 10. Rupturile tendoanelorachileean, rotulian, cvadricipital, bicipital ... 11. Hematoamele și revărsatele intra-articulare ... 12. Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale - localizare, măsurători, puncție ghidată ecografic, monitorizare. ... ... II. Obiective educaționalevezi pag. 14 ... III. Rezultate așteptatevezi pag. 15 ... Modulul 4, anul III: Electromiografie Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 80 I. Tematică. 1. Introducere. Investigația electronică neuromusculară. ... 2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase. ... 3. Inervația radiculară, tronculară, miotomală ... 4. Leziuni de nervi periferici ... 5. Tehnici clasice de electrodiagnostic. ... 6. Aparatura de electromiografie ... 7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică. ... 8. Electro-mio-neurografia - principii generale a) Studii de conducere nervoasă motorie ... b) Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromică și orto-romică ... c) Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire. ... d) Stimularea repetativă ... ... 9. Biofeed-back electromiografic ... 10. Metode cantitative în electromiografie- EMG kineziologică a) Stimularea magneto-electrică ... b) Patologia EMG ● Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii. ● Miopatii ● Tulburări ale transmiterii neuro-musculare ... ... ... II. Obiective educaționale - vezi pag. 14 ... III. Rezultate așteptate - vezi pag. 15 ... Modulul 5, anul II: Neurologie Nr. ore curs. 100 Nr. ore practică. 400 I. Tematică. 1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică ... 2. Patologia pericarionului neuronal ... 3. Patologia fibrei nervoase periferice ... 4. Sindromul de neuron motor periferic ... 5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central ... 6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale ... 7. Sindroamele de trunchi cerebral ... 8. Sindromul cerebelos ... 9. Sindroame diencefalice ... 10. Sindroame extrapiramidale ... 11. Sindromul piramidal ... 12. Sindroame corticale ... 13. Sindroame vegetative ... 14. Patologia substanței reticulare ... 15. Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncționale, ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală, insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral ... 16. Hemiplegia și paraplegia ... 17. Scleroza multiplă (în plăci) ... 18. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene ... 19. Epilepsia ... 20. Cefaleea și sindroamele migrenoase ... 21. Patologia neuro-musculară: distrofii musculare progresive, polimiozite, sindromul miastenic, diskaliemii ... 22. Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică ... 23. Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen și facial ... 24. Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern ... 25. Polineuropatii cu diferite etiologii: infecțioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenți fizici ... 26. Neuropatii senzitive ... 27. Tumori cerebrale și medulare ... 28. Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro-medulare ... ... II. Obiective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. ... III. Rezultate așteptate: ● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate ● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate ... Modulul 6, anul II: Cardiologie Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematică. 1. Aritmiile cardiace ... 2. Valvulopatiile ... 3. Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasă/dureroasă) ... 4. Hipertensiunea arterială ... 5. Hipertensiunea pulmonară ... 6. Cordul pulmonar cronic ... 7. Insuficiența cardiacă ... 8. Arteriopatiile periferice ... 9. Ateroscleroza ... 10. Bolile venoase periferice și bolile limfatice ale membrelor ... 11. Patologia cardiovasculară a vârstnicului ... 12. Patologia cardiovasculară în bolile țesutului conjunctiv ... 13. Patologia cardiovasculară în bolile hematologice, endocrine, de nutriție, în tulburări electrolitice ... 14. Interrelații în patologia cardiovasculară și neurologică ... 15. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor arteriale veno-limfatice ... 16. Explorări paraclinice în afecțiunile cardiovasculare ... 17. Recuperarea pacienților cardiovasculari ... 18. Terapia specifică conservatoare cardiovasculară ... ... II. Obiective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente. ... III. Rezultate așteptate: ● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate ● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate ... Modulul 7, anul I Reumatologie Nr. ore curs. 40 Nr. ore practică. 160 I. Tematică. 1. Bolile reumatice (nomenclatură și clasificări, conținutul nosologic) ... 2. Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie) ... 3. Inflamația și imunologia bolilor reumatice ... 4. Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară ... 5. Artritele reumatoide (diagnostic și tratament medicamentos) ... 6. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos) ... 7. Tulburări inflamatorii ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite și dermatomiozite, vasculite, polimialgia reumatică și artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren ... 8. Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine etc. ... 9. Afecțiunile reumatice degenerative articulare și abarticulareforme clinice și topografice (diagnostic și tratament medicamentos) ... 10. Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gutoasă, artropatii din ocronoză, hemocromatoză și boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos) ... 11. Boli reumatice ale copilului: RA, artrita cronică juvenilă. ... ... II. Obiective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraadiacente. ... III. Rezultate așteptate: ● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate ● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate ... Modulul 8, anul II: Ortopedie-Traumatologie Nr. ore curs. 20 Nr. ore practică. 80 I. Tematică. 1. Traumatismele umărului: luxații, rupturi musculotendinoase și capsulare, fracturi, semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice ortopedico-chirurgicale ... 2. Complicațiile imediate și tardive în traumatismele umărului ... 3. Traumatismele cotului: luxații, fracturi tablou clinic, semnificația funcțională a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicațiile imediate și tardive ... 4. Traumatisme la nivelul pumnului implicații terapeutice și funcționale ale tratamentului ortopedico-chirurgical ... 5. Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo nervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive ... 6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională ... 7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale ... 8. Traumatismele șoldului:luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare-aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice ... 9. Osteonecroza aseptică de cap femural ... 10. Soldul operatprotezat ... 11. Traumatismele de genunchi: luxații entorse, leziuni meniscale, fracturisemnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale ... 12. Genunchiul operat și protezat ... 13. Traumatismele de gleznă: entorse, luxații, rupturi de tendon achilean, fracturi-aspecte clinice, semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale ... 14. Intervenții ortopedice corective pentru deviații axiale de tipul: coxa vara, coxa valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară și deviații ale degetelor ... 15. Scolioze ... 16. Cifoze ... 17. Hernia de disc lombară operată ... 18. Traumatismele coloanei vertebrale: fără leziuni neurologice/cu leziuni neurologice ... 19. Algoneurodistrofia cu diferite topografii ... 20. Amputațiile ... 21. Protezarea ... ... II. Obiective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente ... III. Rezultate așteptate: ● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate ● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate ... Modulul 9, anul I: Pneumologie Nr. ore curs. 20 Nr. ore practică. 80 I. Tematică. 1. Astmul bronșic ... 2. BPOC ... 3. Bronșiectazia ... 4. Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC ... 5. Alergoze-pneumoconioze ... 6. Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vârstnici ... 7. Bolile peretelui toracic ... 8. Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii ... 9. Terapia respiratorie ... 10. Explorări în penumofitiziologie ... ... II. Obiective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente ... III. Rezultate așteptate: ● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate ● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate ... Modulul 10, anul II: Geriatrie Nr. ore curs. 20 Nr. ore practică. 80 I. Tematică. 1. Procesul de îmbătrânire: teorii și principii generale, îmbătrânirea țesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arteroscleroza și procesele metabolice lipidice ... 2. Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficiența cardiacă, arteriopatiile periferice ... 3. Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecții respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstițiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici ... 4. Patologia digestivă la vârstnici ... 5. Tulburările de nutriție la vârstnici ... 6. Patologia nefro-urologică și genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice, sexualitatea la vârstnici ... 7. Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor ... 8. Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget ... 9. Tulburările sanguine la vârstnici ... 10. Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice, Escarele ... 11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsoismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuro-musculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare ... 12. Tulburările psihice ale vârstnicului: vizuale, auditive ... 13. Afecțiunile tumorale la vârstnici ... 14. Aspecte de gerontologie socială ... ... II. Obiective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente ... III. Rezultate așteptate: ● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate ● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate ... Modulul 11, anul II: Neurochirurgie Nr. ore curs. 20 Nr. ore practică. 80 I. Tematică. 1. Traumatisme cranio-cerebrale ... 2. Traumatisme vertebro-medulare ... 3. Hernii discale ... 4. Procese expansive intracraniene ... 5. Procese expansive intrarahidiene ... 6. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară ... 7. Diagnosticul și tratamentul comelor ... ... II. Obiective educaționale. Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente ... III. Rezultate așteptate: ● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate ● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate ... Modulul 12, anul IV: Bioetica Nr. ore curs. 20 Nr. ore practică. 20 I. Tematică. A. Introducere în Bioetică- 2 ore 1. Morala, etica, etica medicalădefinire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... B. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... C. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... D. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. Consimțământul informat ... 1. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 2. Relația medic-pacient minor ... 3. Acte normative care reglementează relația medicpacient ... ... E. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... F. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... G. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... H. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... I. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... J. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicalădiscutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul stiințific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... ... II. Obiective educaționale. Înțelegerea principiilor de Bioetică ... III. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire) ● Clarificarea conceptelor cu care operează Bioetica ● Înțelegerea relației medicpacient ● Înțelegerea eticii cercetării ● Înțelegerea eticii în transplant ● Înțelegerea eticii paliației ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: ● Să acumuleze cunoștințele teoretice necesare practicării specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare (MFR) la pacienții de toate vârstele ● Să deosebească abilitățile necesare executării intervențiilor specifice: infiltrații, blocuri de nervi etc. ● Să învețe să coordoneze echipa multidisciplinară de reabilitare medicală ● Domeniul de competență în MFR ● Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale. ● Evaluarea în MFR ● Diagnosticul în MFR ● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR) ● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice. ● Evaluarea rezultatelor în MFR ● Evaluarea calității vieții QoL în MFR ● Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia. ● Orteze și proteze. ● Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități. ● Tehnologii avansate de asistare în MFR. ● Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități. ● Cercetarea în MFR. ● Considerente etice în MFR. ● Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară). ● Managementul calității în MFR ● Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFR ● Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare. ● Reabilitarea în comunitate.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Cunoașterea principiilor și a managementului reabilitării în: ● Afecțiunile sistemului nervos ● Afecțiunile ortopedice ● Afecțiunile musculoscheletale ● Alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate: boli cardiace și vasculare, boli respiratorii, cancer, durere cronică, afecțiuni ale persoanelor vârstnice, afecțiuni ale copiilor cu dizabilități, îngrijirea rănilor, afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului, transplantul de organe.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: ● Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare ● Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia.

Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: proba scrisă DA examen clinic DA probă de abilități/manualități DA probă pe casetă video probă operatorie dizertație

TEMATICA DE EXAMEN Pentru examenul scris de medic specialist de Medicina Fizică și de Reabilitare Medicală inclusiv pentru examenele de ocupare a posturilor de specialitate, atât la adulți cât și la copii. 1. Istoricul și Examenul Fizic la adulți și copii în Reabilitarea Medicală. ... 2. Tulburări Neurogene de Comunicare la Adulți și Copii și Evaluare și Intervenție Psihologică în Reabilitarea Medicală ... 3. Analiza Mersului; Tehnologie și Aplicații Clinice. ... 4. Evaluarea Gradelor de Incapacitate Dizabilitate, Dobândirea Independenței Funcționale. ... 5. Imagistica Neurologică și Musculo-Scheletică. ... 6. Electrodiagnosticul în Reabilitarea Medicală. ... 7. Reabilitarea și Protezarea Post-Amputație a Membrelor Superioare, și a Membrelor Inferioare. ... 8. Dispozitive Ortotice Pentru Membrele Superioare și Inferioare și Ortezele Spinale. ... 9. Fotolii Rulante și Tehnologii Avansate de Reabilitare. ... 10. Kinesiologie. ... 11. Exercițiul Terapeutic. ... 12. Manipulările, Tracțiunile, Masajul și Medicina Alternativă și Complementară în Reabilitare. ... 13. Proceduri cu Agenți Fizici joasă și medie frecvență și electrostimulare neuro-musculară (ESNM/FES). ... 14. Proceduri cu Agenți Fizici înaltă frecv: ultrasunete, unde scurte, Tekar, microunde, etc. ... 15. Proceduri cu Agenți Fizici fototerapie: Laser, ultraviolete, infraroșii, lumina polarizată, etc. ... 16. Proceduri cu diverși alți Agenți Fizici precum magnetoterapie: PEMF, RMS; unde de șoc extracorporeale (ESWT); vibrații etc. ... 17. Proceduri cu Agenți Fizici pentru hidroterapie și termoterapie. ... 18. Factori naturali de cură: Apele minerale, Nămolurile terapeutice, Factorii naturali de cură ai litoralului marin, Gazele naturale terapeutice, Clima. ... 19. Indicații pentru cure balneoclimatice profilactice, Indicațiile pentru cura balneoclimaterică pe grupe de afecțiuni. ... 20. Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Articulațiilor Periferice și a Țesuturilor Moi. ... 21. Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Coloanei Vertebrale. ... 22. Reabilitarea Pacienților cu Afecțiuni ale Deglutiției. ... 23. Managementul Disfuncțiilor Vezicii Urinare. ... 24. Intestinul Neurogen: Disfuncție și Reabilitare. ... 25. Controlul Spasticității. ... 26. Disfuncția și Dizabilitatea Sexuală. ... 27. Prevenția și Managementul Plăgilor Cronice. ... 28. Reabilitarea Cardiacă. ... 29. Reabilitarea Pulmonară. ... 30. Reabilitarea Ocupațională și încadrarea în Muncă a Persoanelor cu Dizabilități. ... 31. Bolile Reumatice Inflamatorii. PR, SA, AP. ... 32. Boli Reumatice Degenerative și Metabolice (Guta, Condrocalcinoza) ... 33. Afecțiunile Neuro- Musculo-Scheletice ale Regiunii Cervicale. ... 34. Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Superior. ... 35. Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Inferior. ... 36. Lombosacralgia. ... 37. Osteoporoza. ... 38. Durerea Cronică. ... 39. Durerea Musculară. ... 40. Medicina Sportivă. ... 41. Afecțiunile Neuronului Motor. ... 42. Reabilitarea Pacienților cu Neuropatii. ... 43. Afecțiunile Miopatice. ... 44. Leziunea Cerebrală Traumatică I.: Definiții, Epidemiologie, Fiziopatologia asociată cu leziunea cerebrală traumatică, Evaluarea și tratarea leziunii cerebrale traumatice, Măsurătorile comportamentale ale reacției și cogniției, Evaluarea și managementul reabilitării pacienților internați. ... 45. Leziunea Cerebrală Traumatic II.: Evaluarea funcțională și conceptele terapeutice în reabilitare, Aspectele comportamentale, emoționale și de dispoziție în reabilitare, Procedurile neuroimagistice în cercetarea leziunii cerebrale traumatice, Rezultate, integrarea în comunitate, resurse și prevenție ... 46. Accidentele Vasculare Cerebrale I.: Definiții, Epidemiologia accidentului vascular cerebral, Fiziopatologia accidentului vascular cerebral, Bazele anatomice ale sindroamelor din accidentul vascular cerebral, Managementul accidentului vascular cerebral acut. ... 47. Accidentele Vasculare Cerebrale II.: Reabilitarea deficitelor și dizabilității legate de accidentul vascular cerebral, Tranziția către comunitate, urmărirea evoluției și îngrijirile pe termen lung, Rezultatele reabilitării. ... 48. Tulburările Degenerative de Mișcare ale Sistemului Nervos Central. ... 49. Scleroza Multiplă. ... 50. Paralizia Cerebrală (*) Pediatrie. ... 51. Mielomeningocelul și alte Disrafisme Spinale (*) Pediatrie * Subiectele 51 și 52 sunt obligatorii pentru posturile de Reabilitare Pediatrică ... 52. Traumatismele Vertebro-Medulare I.: Epidemiologie, Anatomia, mecanică și sindroamele leziunilor traumatice, Clasificarea traumatismelor vertebro-medulare, Leziuni vertebro-medulare nontraumatice, Consecințele traumatismelor vertebro-medulare. ... 53. Traumatismele Vertebro-Medulare II.: Faza acută a traumatismului, Perioada de reabilitare a traumatismului, Faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare, Complicațiile secundare. ... 54. Boala Vasculară Periferică a Membrului Inferior. ... 55. Reabilitarea Persoanelor cu Cancer. ... 56. Reabilitarea în Arsuri. ... 57. Reabilitarea Pacienților Geriatrici. ... 58. Transplantul de Organe: Intervenții de Reabilitare pentru Maximizarea Rezultatelor. ... Bibliografie: 1. Braddom R. Medicină Fizică și de Reabilitare. Ed IV-a. Elsevier 2015 ... 2. Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book în Physical and Rehabilitation Medicine în EUROPE. Europa Medicophysica, vol42, No. 4, 2006. ... 3. Field of Competence of Physical and Rehabilitation Medicine Physicians UEM-PRM Ediția 2014 Partea I ... 4. Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății. Traducere în limba română a Internațional Classification of Functioning, Disability and Health. WHO 2001. ... 5. Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011. ... 6. Alexander M, Matthews D. Pediatric Rehabilitation. Principles and Practice. 4-th Edition, 2010. Demos Medical. ... 7. Rădulescu A, Burtan M. Electroterapie. Ediția a II-a. Editura Medicală. București 2014 ... 8. Teleki N. et al. Cura Balneoclimatică în România. Ed. Sport Turism. 1984 ... 9. Sbenghe T. Kinesiologie - Știința Mișcării. Ed. Medicală, 2002 ... 10. Ionescu R. Esențialul în Reumatologie. Ed. Amaltea 2007 ... Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) ● Bilanț articular- 200 ● Bilanț muscular- 200 ● Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular 200 ● Interpretare de Computer tomograf- 150 ● Interpretare de Rezonanță magnetică 100 ● Interpretare de Scintigrafie- 10 ● Interpretare de Osteodensiometrie- 100 ● Infiltrații periarticulare- 50 ● Infiltrații intraarticulare- 20 ● Analiza lichidului sinovialbuletine 20 ● Blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică- 60 ● Interpretare de ecografii neuro-musculo-scheletale- 60 ● Interpretare de Electromiografii- 60 ● Buletin de analize factori naturali terapeutici- 10 ● Prezentare de referate- 10 ● Prezentare de cazuri- 20 ● Examenul clinic, bilanțul muscular și articular al copilului ● Evaluarea mersului și a posturii la copil ● Interpretare de Radiografii ale sistemului articular- 40 la copil ● Interpretare de ecografii neuromusculoscheletale- 10 la copil ● Interpretarea de electromiografii- 10 la copil ... ... 2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE 2.1. Competența profesională intrinsecă specialității – Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional): ● Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare ● Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia. ... ... 2.2. Drepturi ● Să practice specialitatea în regim public sau privat, în spital, policlinici sau cabinet, în bazele de tratament din stațiuni balneare, sanatorii balneare etc. ● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare ● Să prescrie proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare ● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare ● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice etc. ● Să susțină examenul de Board European UEMS-PRM ● Să participe la cursuri/specializări europene și internaționale ● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare ● Să fie ales în structurile de conducere ale asociației profesionale "Societatea Română de Reabilitare Medicală" ... 2.3. Obligații – Să respecte principiile de etică în reabilitarea și îngrijirea persoanei cu dizabilitate ... – Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității ... – Să obțină acordul informat al pacientului ... ... 2.4. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist: ● Infiltrații periarticulare, intraarticulare, blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică ● Ecografie musculoscheletală ● Electromiografie ● Terapia Durerii ● Balneoterapie ● Pediatrie ... 2.5. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist: ● Managementul Serviciilor de Sănătate ● Managementul Medical al Dezastrelor ● Îngrijiri paliative ● Acupunctură ● Homeopatie ● Apifitoterapie ● Medicină Aerospațială ... ... PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Prof. Dr. Mihai Berteanu Președinte al Comisiei de Specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare Semnătura: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE Durata 4 ani STAGII PRACTICE ȘI CURSURI 1. MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE- 10 luni (anul I) + 16 1/2 luni (anul III și IV) ... 2. MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE PEDIATRICĂ- 3 luni ... 3. ECODIAGNOSTIC NEURO-MUSCULO-SCHELETAL- 2 luni ... 4. ELECTROMIOGRAFIE- 2 luni ... 5. NEUROLOGIE- 5 luni ... 6. CARDIOLOGIE- 2 luni ... 7. REUMATOLOGIE- 2 luni ... 8. ORTOPEDIE- TRAUMATOLOGIE- 2 luni ... 9. PNEUMOLOGIE- 1 lună ... 10. GERIATRIE- 1 lună ... 11. NEUROCHIRURGIE- 1 lună ... 12. BIOETICĂ- 2 săptămâni ... ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV 1 7 9 5 6 8 10 11 1 3 4 2 1 12 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ

Definiția specialității: Medicina internă este disciplină medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează rezultatele altor specialități medicale și le integrează în strategii de diagnostic, tratament și îngrijire pentru pacientul individual. Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează rezultatele altor specialități medicale și le integrează în strategii de diagnostic, tratament și îngrijire pentru pacientul individual. Medicul internist este un medic educat în bazele științifice ale medicinii, specializat în evaluarea, diagnosticul și tratamentul problemelor medicale generale, prezentărilor atipice ale bolilor, problemelor multiple la aceeași persoană și prin consecință problemelor medicale complexe și bolilor sistemice. Medicul internist este capabil să trateze urgențe medicale neselectate și să trateze pacienții holistic și etic luând în considerare toți factorii psihosociali și medicali pentru a crește calitatea vieții. El valorizează îngrijirea continuă a pacienților indiferent de natura suferințelor și este dedicat dezvoltării sale profesionale continue. Medicul internist practică medicina bazată pe dovezi a adultului. El poate îndeplini mai multe roluri, incluzând sfatul clinic medical, educația medicală, conducerea și tratamentul. Conform cerințelor UEMS European Board of Internal Medicine (octombrie 1995), medicul internist trebuie să aibă cunoștințe aprofundate privind diagnosticul și tratamentul bolilor medicale acute și să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor în vârstă. În atribuția medicului specialist în medicina internă intră și diagnosticul și tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecțiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecțiuni severe și probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticați sau tratați inițial de specialiștii de organ. 2. Durata pregătirii în medicină Internă: 5 ANI

ORGANIZAREA PROGRAMULUI Durata programului Număr total de ani 5 (cinci) Număr total de module 12 (douăsprezece) + 2 module teoretice (cursuri după amiaza) Modulul 1 Urgențe medicale Număr de luni/modul 6 Ore curs/săptămână 2 timp de 4 luni Modulul 2 Medicină internă Număr de luni/modul 18 Ore curs/săptămână 2 timp de 6 luni Modulul 3 Cardiologie Număr de luni/modul 4 Ore curs/săptămână 2 Modulul 4 Pneumologie Număr de luni/modul 4 Ore curs/săptămână 2 Modulul 5 Gastroenterologie Număr de luni/modul 4 Ore curs/săptămână 2 Modulul 6 Reumatoloqie Număr de luni/modul 4 Ore curs/săptămână 2 Modulul 7 Nefrologie Număr de luni/modul 3 Ore curs/săptămână 2 Modulul 8 Hematologie Număr de luni/modul 3 Ore curs/săptămână 2 Modulul 9 Diabetologie Număr de luni/modul 3 Ore curs/săptămână 2 Modulul 10 Neurologie Număr de luni/modul 3 Ore curs/săptămână 2 Modulul 11 Boli infecțioase Număr de luni/modul 4 Ore curs/săptămână 2 Modulul 12 Ecografie și imagistică medicală Număr de luni/modul 4 Ore curs/săptămână 2 Modulul 13 Etica medicală Ore curs/săptămână 2 ore/săpt timp de 5 săptămâni Modulul 14 Expertiza capacității de muncă Ore curs/săptămână 2 ore/sapt timp de 5 săptămâni Total ore pregătire teoretică 388 ore Total ore pregătire practică 24000 ore ... 3. Organizarea stagiilor Pregătirea rezidenților trebuie să se facă în Clinicile Universitare din țară și în Spitalele Județene și Municipale acreditate de către MS (Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară al Medicilor și Farmaciștilor) și de Universitățile de Medicina și Farmacie de Stat. Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicilor șefi de secție, medicilor primari recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă pentru aptitudinile didactice și pentru calitățile etice și morale. În fiecare stagiu rezidentul va avea un îndrumător care trebuie să certifice efectuarea activităților practice, inclusiv redactarea foilor de observație cu evoluția pacientului, a documentelor de externare și a stabilirii relației cu pacienții și familiile acestora. Cerințele minimale necesare unui centru de Medicină Internă de pregătire sunt: – Asigurarea unui raport de paturi/rezident de 5-7/1 ... – Șeful secției trebuie să fie medic primar de medicină internă sau specialitate medicală ... – Dotare minimă: laborator de explorări biologice, radiologice, ecocardiografie, laborator ECG, teste stress, explorări endoscopice (digestive, bronșice), eventual prelevare de biopsie hepatică și pleurală. ... – Forma de pregătire continuă care constau în: ședințe de referate științifice, prezentări de cazuri și confruntări anatomo-clinice, eventual conferințe științifice periodice. Stagiile se vor încheia cu o apreciere finală constând într-o prezentare de caz clinic după metodologia examenului de specialitate și dacă șeful serviciilor unde se efectuează stagiul consideră necesar și o testare a cunoștințelor teoretice. ... ... 4. Trunchiul comun Trunchiul comun reprezintă pregătirea de bază a oricărui medic specialist în specialități nechirurgicale. Trunchiul comun este identic pentru specialitatea Medicină Internă și celelalte specialități medicale. Pentru specialitatea de medicină internă și specialitățile medicale pregătirea de rezidențiat începe în primii 2 ani printr-un trunchi comun de medicină internă format din: – 6 luni într-un serviciu de urgență sau pacienți gravi (UPU al unui spital de urgență, ATI sau alt serviciu de îngrijiri pacienți gravi (USTAC, îngrijire pulmonară intensivă etc.) prin rotație. ... – 3 stagii de 4 luni la alegere în cardiologie, pneumologie, gastroenterologie, reumatologie (pentru rezidenții din aceste specialități stagiul respectiv va fi efectuat după terminarea trunchiului comun, cele 3 stagii ramase fiind obligatorii) ... – Un stagiu de 6 luni de medicina internă ... Următorii 3-4 ani vor fi dedicați pregătirii în specialitatea aleasă. Pentru specialitatea medicina internă se vor completa stagiile neefectuate cuprinse în baremul de pregătire. ... 5. Tematica și baremul activităților practice. Se recomandă ca expunerile teoretice să ia forma unei conferințe de sinteză, cu subiecte de activitate privind diagnosticul și terapia bolilor incluse în tematică. Exemple: – Atitudinea în fața unui bolnav cu durere toracică sau dispnee acută; ... – Locul și limitele examenului endoscopic în patologia colonului; ... – Tratamentul antiaritmic ... – Tulburări hidroelectrolitice și acidozele bazice în bolile renale: diagnostic și tratament; ... – Nefropatii tubulo-interstițiale medicamentoase; ... – Infecții urinare cu germeni multirezistenți: evaluare și tratament etc. ... ... 6. Conținutul stagiilor. Stagiul de medicina internă și cele de specialități vor cuprinde teoretic și practic următoarele entități patologice: 1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă ... 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasmă, chlamidia ... 3. Astmul bronșic ... 4. Abcesul pulmonar ... 5. Cancerul bronșic ... 6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze ... 7. Insuficiența respiratorie ac și cr ... 8. Pleureziile ... 9. Endocardita infecțioasă ... 10. Valvulopatiile mitrale și aortice ... 11. Tulburările de ritm ale inimii ... 12. Tulburările de conducere ale inimii ... 13. Pericarditele ... 14. Miocarditele și cardiomiopatii ... 15. Cardiopatia ischemică ... 16. Cordul pulmonar cronic ... 17. Insuficiența cardiacă acută și cronica ... 18. Tromboembolismul pulmonar ... 19. Hipertensiunea arterială esențială și secundară ... 20. Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice ... 21. Sindromul nefrotic ... 22. Nefropatii interstițiale acute și cronice ... 23. Insuficiența renală acută ... 24. Boala cronica de rinichi ... 25. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux ... 26. Cancerul gastric ... 27. Cancerul colo-rectal ... 28. Hepatita cronică ... 29. Cirozele hepatice ... 30. Pancreatite acute și cronice ... 31. Cancerul de pancreas ... 32. Hemoragiile digestive superioare ... 33. Anemiile feriprive ... 34. Anemiile megaloblastice ... 35. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice ... 36. Leucoza limfatică cronică ... 37. Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) ... 38. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice ... 39. Limfoame maligne ... 40. Reumatismul articular acut ... 41. Poliartrita reumatoidă ... 42. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boala mixtă de țesut conjunctiv) ... 43. Vasculite sistemice ... 44. Spondiloartropatiile ... 45. Tromboflebitele ... 46. Bolile aortei și arterelor periferice ... 47. Infecțiile urinare ... 48. Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică ... 49. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor ... ... 7. Baremul activităților practice Activitățile practice (Manevrele) pot fi efectuate pe parcursul întregii pregătiri de rezidențiat. Manevrele practice care trebuie efectuate și/sau interpretate vor fi consemnate în caietul de stagiu (Log-boock) sub semnătura și parafa celui care a asistat și răspunde de efectuare. Acesta ar putea fi realizat și în format electronic, dar trebuie să aibe obligatoriu confirmarea activităților sub semnătura și răspunderea îndrumătorului direct. Fiecare rezident primește acest caiet la intrarea în stagiu și trebuie (obligator) să îl predea completat la înscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a făcut stagiile (inclusiv în străinătate). 1. Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 200 ... 2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie 50 și determinarea gazelor sanguine 50): ... 3. Interpretarea electrocardiogramei: 250 ... 4. Efectuare electrocardiograme - 30 ... 5. Interpretare a ecocardiografiei: 100 ecocardiografii (cu efectuare a 25) ... 6. Interpretare a ecografiei abdominale: 100 ecografii (cu efectuare a 25) ... 7. Toracocenteza: 10 toracocenteze ... 8. Paracenteza: 10 paracenteze ... 9. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 10 de manevre pe manechin ... 10. Defibrilare și cardioversia: 10manevre- ... 11. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute, și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 60 buletine din sângele periferic, 30 buletine măduvă osoasă, 60 buletine probe de coagulare ... 12. Asistare la esogastroscopie: 20 manevre - ... 13. Asistare la colonoscopie:20 manevre - ... 14. Interpretarea tomografiei computerizate pentru patologia toracică și abdominală: 50 buletine ... 15. Interpretare scintigrafia osoasă -10 ... 16. Asistarea și interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea vaselor ... 17. Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă - braț - 50 ... 18. Efectuarea testului de mers 6 minute - 20 teste ... 19. Interpretarea a 30 CT și RMN toracice ... 20. Interpretarea a 30 CT și RMN abdominale ... ... 8. Repartiția și durata stagiilor pe ani de rezidențiat Anii 1 și 2 = 24 luni - Trunchiul comun pentru toate specialitățile medicale – Urgente medicale - 6 luni în servicii UPU, ATI ... – Cardiologie - 4 luni ... – Pneumologie - 4 luni ... – Gastroenterologie - 4 luni ... – Reumatologie - 4 luni ... – Medicina internă - 6 luni ... Ordinea de efectuare în cei 2 ani este indiferentă. Se vor efectua obligatoriu 3 din cele 4 stagii de 4 luni. Anii 3 și 4 = 24 luni – Nefrologie - 3 luni ... – Hematologie - 3 luni ... – Diabet - 3 luni ... – Neurologie - 3 luni ... – Boli infecțioase - 4 luni ... – Ecografie și imagistica medicală - 4 luni ... În acești 2 ani se va efectua și stagiul neefectuat din cele de 4 luni din trunchiul comun. Stagiul de ecografie/imagistica se va efectua în servicii de radiologie sau medicina internă în care lucrează minim 1 medic primar cu competență în ecografie și exista minim 2 ecografe. În cursul acestor 2 ani se vor susține în afara programului de spital (după amiaza) 10 cursuri de etica medicală și 10 cursuri de expertiza a capacității de muncă. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 10 și menționat în caietul de rezident. Anul 5 = 12 luni – Medicina internă ... ...

Structura programului Modulul 1, anul I: Urgențe medicale Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 1. Tematică. Principalele urgențe medicale. ... 2. Obiective educaționale. Examinarea pacientului în urgență. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigatii necesare în situații de urgență. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient în urgență. Diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul trebuie să obțină o anamneza minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători (în cazul pacientului inconștient); să poată efectua un examen fizic corect; să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărei situații de urgență. Rezidentul trebuie să poată intuba un pacient în urgență, să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală, să facă o puncție arterială. Modulul 2, anul I sau II și V (6 + 12 luni): Medicina internă Nr. ore curs. 48 Nr. ore practică. 600 1. Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din lista de mai jos: 1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă ... 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasmă, chlamidia ... 3. Astmul bronșic ... 4. Abcesul pulmonar ... 5. Cancerul bronșic ... 6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze ... 7. Insuficiența respiratorie ac și cr ... 8. Pleureziile ... 9. Endocardita infecțioasă ... 10. Valvulopatiile mitrale și aortice ... 11. Tulburările de ritm ale inimii ... 12. Tulburările de conducere ale inimii ... 13. Pericarditele ... 14. Miocarditele și cardiomiopatii ... 15. Cardiopatia ischemică ... 16. Cordul pulmonar cronic ... 17. Insuficiența cardiacă acută și cronica ... 18. Tromboembolismul pulmonar ... 19. Hipertensiunea arterială esențială și secundară ... 20. Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice ... 21. Sindromul nefrotic ... 22. Nefropatii interstițiale acute și cronice ... 23. Insuficiența renală acută ... 24. Boala cronica de rinichi ... 25. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux ... 26. Cancerul gastric ... 27. Cancerul colo-rectal ... 28. Hepatita cronică ... 29. Cirozele hepatice ... 30. Pancreatite acute și cronice ... 31. Cancerul de pancreas ... 32. Hemoragiile digestive superioare ... 33. Anemiile feriprive ... 34. Anemiile megaloblastice ... 35. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice ... 36. Leucoza limfatică cronică ... 37. Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) ... 38. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice ... 39. Limfoame maligne ... 40. Reumatismul articular acut ... 41. Poliartrita reumatoidă ... 42. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boala mixtă de țesut conjunctiv) ... 43. Vasculite sistemice ... 44. Spondiloartropatiile ... 45. Tromboflebitele ... 46. Bolile aortei și arterelor periferice ... 47. Infecțiile urinare ... 48. Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică ... 49. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor ... ... 1. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista). Recunoașterea bolilor care necesita investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient medical, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor enumerate și să poată stabili indicația de tratament de specialitate. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele biologice și imagistice privind patologia menționată. Modulul 3, anul I sau II: Cardiologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolilor cardiace frecvente. ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. HTA, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă, valvulopatiile, principalele aritmii etc.). Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cardiac, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în cardiopatiile comune, să stabilească planul terapeutic al cardiopatiilor frecvente și să stabilească indicația de investigație speciala a celorlalte cardiopatii. Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și să interpreteze o electrocardiograma. Să interpreteze rezultatul unei probe de efort. Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și interpreteze corect o proba de mers 6 minute și un indice gleznă-braț. Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze o ecocardiografie și o ecografie vasculară și să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică). Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze datele examenului radiologic clasic și prin tomografie computerizată a cordului și aortei. Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea. Modulul 4, anul I sau II: Pneumologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolile pulmonare frecvent întâlnite în practica medicală. ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii, BPCO, Astm bronșic etc.). Recunoașterea bolilor care necesita investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient pulmonar, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în pneumopatiile comune, să stabilească planul de terapeutic al pneumopatiilor frecvente și să stabilească indicația de investigație speciala a celorlalte pneumopatii. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul spirografic și al gazelor sanghine. Rezidentul trebuie să poată efectua puncția pleurală și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele de laborator privind lichidul pleural. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul radiologic clasic și tomografia computerizată pulmonară. Modulul 5, anul I sau II: Gastroenterologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolile digestive frecvent întâlnite în practica medicală. ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor digestive frecvente (ex. BRGE, Ulcer, Cancer digestiv, Ciroza hepatică, Hepatite cronice, Pancreatite, Intestin iritabil, Boli inflamatorii intestinale, Litiaza biliară etc.). Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient digestiv, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile digestive comune, să stabilească planul de terapeutic al bolilor frecvente și să stabilească indicația de investigație specială a celorlalte boli digestive. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul endoscopic digestiv superior și inferior. Rezidentul trebuie să poată efectua puncția abdominală și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele de laborator privind lichidul peritoneal. Rezidentul trebuie să poată efectua și interpreta o ecografie abdominală. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul radiologic clasic și tomografia computerizată abdominală. Modulul 6, anul I sau II: Reumatologie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Bolile articulare frecvent întâlnite în practica medicală. ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor articulare frecvente (ex. spondiloza, artrita reumatoidă, spondiloartropatii, artroze, colagenoze, guta etc.). Recunoașterea bolilor care necesita investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient reumatologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile comune, să stabilească planul de terapeutic al celor frecvente și să stabilească indicația de investigație speciala a celorlalte boli reumatice. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul radiologic și ecografic osteo-articular. Rezidentul trebuie să poată interpreta aspectul investigațiile imunologice din reumatologie. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul radiologic clasic și tomografia computerizată osteoarticulară. Modulul 7, anul II, III sau IV: Nefrologie Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300 3. Tematică. Bolile renale frecvent întâlnite în practica medicală. ... 4. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronică de rinichi cu stadializare, insuficiență renală acută, litiaza urinară, pielonefritele etc.). Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 5. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient renal, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în nefropatiile comune, să stabilească planul de terapeutic al nefropatiilor frecvente și să stabilească indicația de investigație specială a celorlalte nefropatii. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele biologice privind funcția renală. Rezidentul trebuie să poată interpreta ecografia, examenul radiologic clasic și tomografia computerizata renală. Modulul 8, anul II, III sau IV: Hematologie Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300 1. Tematică. Bolile de sânge frecvent întâlnite în practica medicală. ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor de sânge frecvente (ex. anemii, sindroame mieloproloferative, limfoame etc.). Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient hematologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în hemopatiile comune, să stabilească planul de terapeutic al hemopatiilor nemaligne și să stabilească indicația de investigație specială a celorlalte hemopatii. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene. Modulul 9, anul II, III sau IV: Diabetologie și boli de nutriție Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300 1. Tematică. Diabetul zaharat. Guta. ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat tip 2 și diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune. Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient diabetic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație, să stabilească planul de terapeutic al diabetului tip 2. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele biologice privind diabetul. Modulul 10, anul II, III sau IV: Neurologie Nr. ore curs. 24 Nr. ore practică. 300 1. Tematică. Bolile neurologice acute și manifestările neurologice în bolile interne. ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor neurologice frecvent întâlnite în practica de medicină internă (ex. accidente vasculare cerebrale, come, polinevite etc.). Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neurologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în urgențele neurologice și să stabilească indicația de investigație specială a celorlalte neuropatii. Rezidentul trebuie să poată interpreta rezultatul examinării lichidului cefalorahidian (și eventual face puncție lombară). Rezidentul trebuie să poată interpreta examenul radiologic clasic și tomografia computerizata craniocerebrală. Modulul 11, anul II, III sau IV: Boli infecțioase Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. infecțiile frecvente. ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul infecțiilor frecvente. Recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient medical, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație al unei infecții, să stabilească planul de terapeutic al infecțiilor frecvente și să stabilească indicația de investigație speciala a unei infecții. Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele biologice privind infecțiile. Modulul 12, anul II, III sau IV: Ecografie Nr. ore curs. 32 Nr. ore practică. 400 1. Tematică. Ecografia generală (cardiacă și abdominală) ... 2. Obiective educaționale. Efectuarea și interpretarea ecografiei cardiace generale și abdominale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va fi capabil să examineze ecografic cardiac primar și abdominal un pacient și să interpreteze rezultatele. Modulul 13, anul II, III sau IV: Etica medicală Nr. ore curs. 10 Nr. ore practică. 0 1. Tematică. Prezentarea principiilor eticii medicale ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor Modulul 14, anul II, III sau IV: Expertiza capacității de muncă Nr. ore curs. 10 Nr. ore practică. 0 1. Tematică. Cunoașterea principiilor de stabilire a capacității de muncă ... 2. Obiective educaționale. Cunoașterea normelor de stabilire a gradului de invaliditate și investigațiile necesare pentru aceasta. ... 3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). ... Rezidentul va cunoaște condițiile de stabilire a gradului de invaliditate.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: – Capacitatea preluării unei anamneze informative coerente ... – Capacitatea de a efectua un examen fizic complet ... – Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare ... – Capacitatea de a stabili un plan de investigație și tratament ... – Recunoașterea situațiilor care necesită investigații și tratament de specialitate ... – Cunoașterea și recomandarea masurilor profilactice ... – Capacitatea de a stabili o relație adecvată cu pacientul și familia ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: – Ierarhizarea priorităților diagnostice în patologiile multiple ... – Diagnosticul în caz de comorbidități ... – Tratamentul pacienților cu comorbidități ...

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: – Manevre pe care le va efectua independent: ● Puncții venoase ● Puncții arteriale ● Inserarea unei linii venoase periferice ● Toracenteza ● Paracenteza ● Puncția lombară ● Injecții intradermice, subcutane, intramusculare ● Inserția unui tub nasogastric ● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie ● Electrocardiograma (cu interpretare) ● Monitorizare Holter (interpretare) ● Test de efort ● Spirometrie ● Măsurarea tensiunii arteriale ● Indicele braț-gleznă ● Ecografie generală ● Test de mers 6 min. ... – Manevre care le poate efectua, eventual cu supraveghere ● Inserția de linie venoasă centrală ● Inserție de cateter arterial ● Puncție și aspirație articulară ● Puncție sternală ● Intubație ● Ecografie specializată ● Ventilație noninvazivă ...

Examenul de medic specialist: - probă scrisă Da - examen clinic Două probe clinice - probă de abilități/manualități Abilitățile se testeaza prin caietul de rezident (log-book) - probă pe casetă video Nu - probă operatorie Proba de interpretare investigații - dizertație Nu

TEMATICA DE EXAMEN 1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă ... 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasmă, chlamidia ... 3. Astmul bronșic ... 4. Abcesul pulmonar ... 5. Cancerul bronșic ... 6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze ... 7. Insuficiența respiratorie ac și cr ... 8. Pleureziile ... 9. Endocardita infecțioasă ... 10. Valvulopatiile mitrale și aortice ... 11. Tulburările de ritm ale inimii ... 12. Tulburările de conducere ale inimii ... 13. Pericarditele ... 14. Miocarditele și cardiomiopatii ... 15. Cardiopatia ischemică ... 16. Cordul pulmonar cronic ... 17. Insuficiența cardiacă acută și cronică ... 18. Tromboembolismul pulmonar ... 19. Hipertensiunea arterială esențială și secundară ... 20. Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice ... 21. Sindromul nefrotic ... 22. Nefropatii interstițiale acute și cronice ... 23. Insuficiența renală acută ... 24. Boala cronică de rinichi ... 25. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux ... 26. Cancerul gastric ... 27. Cancerul colo-rectal ... 28. Hepatita cronică ... 29. Cirozele hepatice ... 30. Pancreatite acute și cronice ... 31. Cancerul de pancreas ... 32. Hemoragiile digestive superioare ... 33. Anemiile feriprive ... 34. Anemiile megaloblastice ... 35. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice ... 36. Leucoza limfatică cronică ... 37. Sindroamele mieloproliferative (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză) ... 38. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice ... 39. Limfoame maligne ... 40. Reumatismul articular acut ... 41. Poliartrita reumatoidă ... 42. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boala mixtă de țesut conjunctiv) ... 43. Vasculite sistemice ... 44. Spondiloartropatiile ... 45. Tromboflebitele ... 46. Bolile aortei și arterelor periferice ... 47. Infecțiile urinare ... 48. Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică ... 49. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor ...

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) – Puncții venoase ... – Puncții arteriale ... – Inserarea unei linii venoase periferice ... – Toracenteza ... – Paracenteza ... – Puncția lombară ... – Injecții intradermice, subcutane, intramusculare ... – Inserția unui tub nasogastric ... – Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie ... – Electrocardiograma (cu interpretare) ... – Monitorizare Holter (interpretare) ... – Test de efort ... – Spirometrie ... – Măsurarea tensiunii arteriale ... – Indicele braț-gleznă ... – Ecografie generala ... – Test de mers 6 min. ... 1. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA INTERNĂ 1.1. Competența profesională intrinsecă specialității – EXAMINEAZĂ, DIAGNOSTICHEAZĂ, PRESCRIE ȘI INTERPRETEAZĂ INVESTIGAȚIILE ȘI TRATEAZĂ AFECȚIUNILE CUPRINSE ÎN TEMATICA ÎN AMBULATOR ȘI ÎN STAȚIONAR ... – COORDONEAZĂ INVESTIGAȚIA ȘI TRATAMENTUL PACIENȚILOR CU COMORBIDITĂȚI SAU CAZURI COMPLEXE ... – COLABOREAZĂ CU MEDICII SPECIALIȘTI ÎN ALTE SPECIALITĂȚI ... – PRESCRIE ORICE MEDICAMENT CU EXCEPȚIA CITOSTATICELOR, MEDICAMENTELOR BIOLOGICE, PSIHOTROPELOR MAJORE ... – ELIBEREAZA DOCUMENTE MEDICALE ȘI CERTIFICATE PENTRU PACIENȚII PE CARE ÎI ARE ÎN ÎNGRIJIRE ... – ACORDĂ CÎND ESTE CAZUL SUPORT VITAL AVANSAT ... – FACE RECOMANDĂRI PROFILACTICE (INCLUSIV DE VACCINARE) PACIENȚILOR PE CARE ÎI ARE ÎN ÎNGRIJIRE ... – RECOMANDĂ CÂND ESTE CAZUL TRATAMENTE NEMEDICAMENTOASE ... – STABILEȘTE CONTACTUL CU PACIENTUL ȘI APARȚINĂTORII ȘI ÎI INFORMEAZA ASUPRA BOLII, RISCURILOR, TRATAMENTULUI (POSIBILITĂȚI ȘI RISCURI) ȘI STABILEȘTE DE COMUN ACORD CU ACEȘTIA STRATEGIA DE INVESTIGAȚIE ȘI TRATAMENT ... – ARE COMPETENȚĂ DE ECOGRAFIE GENERALĂ ... ... 1.2. Obligații – INFORMEAZA PACIENTUL ȘI APARȚINĂTORII ASUPRA BOLII, RISCURILOR, TRATAMENTULUI (POSIBILITĂȚI ȘI RISCURI) ȘI STABILEȘTE DE COMUN ACORD CU ACEȘTIA STRATEGIA DE INVESTIGAȚIE ȘI TRATAMENT OBȚINÂND CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT ... – EXAMINEAZĂ ȘI TRATEAZĂ ORICE URGENȚĂ PENTRU CARE ESTE COMPETENT ... – RESPECTĂ INDICAȚIILE SCRISE ALE SUPERIORILOR ȘI APLICĂ ÎN MĂSURA POSIBILULUI RECOMANDĂRILE CONSULTURILOR MEDICALE ... ... ... 2.3. MEDICUL SPECIALIST MEDICINĂ INTERNĂ OBȚINE PRIN REZIDENȚIAT COMPETENȚA ÎN ECOGRAFIE GENERALĂ ... 2.4. Medicul specialist medicina internă poate obține în condițiile legii și regulamentelor în vigoare orice specialitate medicală. – Medicul specialist medicina internă poate căpăta prin formare specializată suplimentară competența în endoscopie digestivă, ecocardiografie. ... ... PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Ion I. Bruckner Semnătura: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2016

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ

Definiția specialității: Chirurgia pediatrică este specialitatea care cuprinde metode de diagnostic și tratament chirurgical ale copilului, al cărui organism se află în proces de creștere și dezvoltare, începând cu vârsta fetală, până la 18 ani. Practic, această specialitate, necesită cunoștințe și abilități specifice, pentru tratarea chirurgicală a afecțiunilor congenitale și dobândite, a urgențelor chirurgicale ale copilului incluzând și afecțiuni chirurgicale care la adult fac obiectul altor specialități chirurgicale: ortopedie, urologie, chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, chirurgie oncologică etc. Chirurgia pediatrică trebuie să facă față urgențelor chirurgicale ale copilului și să rezolve afecțiunile congenitale și câștigate. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14 MODULUL 1 - anul I Bioetică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1/2 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 3/3/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 3 MODULUL 2 - anul I Trunchi comun pentru specialitățile chirurgicale-urgențele chirurgicale ale copilului NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 11 1/2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 69/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 69 MODULUL 3 - anul II Ortopedie pediatrică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 72/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 72 MODULUL 4 - anul III Urologie Adulți NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 5 - anul III Chirurgie Generală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 6 - anul III Chirurgie Toracică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 7 - anul III Pediatrie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 8 - anul III ATI NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 12/6/1, 5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 9 - anul III Neonatologie NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 6/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 10- anul III Chirurgie Vasculară NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 6/6/1, 5 TOTAL ORE ACTIVITATE 6 MODULUL 11 - anul III Vezi structura detaliată a programului NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 lună ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 12/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 12 MODULUL 12 - anul IV Chirurgie Pediatrică Generală NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 9 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 54/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 54 MODULUL 13 - anul IV Tehnici de bază în chirurgia laparoscopică NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 18/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 18 MODULUL 14 - anul V Chirurgie Pediatrică specială NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 12 luni ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 72/6/1,5 TOTAL ORE ACTIVITATE 72 ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE La fiecare modul de pregătire, rezidentul va însuși cunoștințe teoretice din tematica modului de pregătire precum și abilități practice, pentru a putea efectua manevre specifice modulului. Evaluarea fiecărui modul va analiza: ● puterea de autoevaluare; ● relația de comunicare legată de copil, familie, echipa chirurgicală; ● spiritul de echipă, capacitatea de integrare; ● disponibilitate, responsabilitate, eficiență (evitarea gesturilor inutile, capacitatea de integrare); ● cunoștințele teoretice de specialitate, efortul de documentare, publicații, reviste de specialitate; ● cunoștințe practice, siguranță în diagnostic, utilizarea judicioasă a examenelor complementare, indicația chirurgicală corectă, abilitatea manuală ca ajutor sau operator; ● aptitudinile pentru predare, instruire. Structura detaliată a programului de pregătire.

OBIECTIVE TEORETICE SISTEMUL DE SĂNĂTATE Modulul 1 - BIOETICĂ ȘI LEGISLAȚIE. Durata: 2 săptămâni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 3 Obiective teoretice: Bioetică: ● reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică); ● valoarea și limitele consimțământului; ● genomul uman-probleme de etică; ● relația medic-pacient, familie; ● greșeli și erori în practica medicală, malpraxis; ● probleme de etică la începutul vieții (avort, reproducere umană, asistată); ● etica transplantului de organe și țesuturi (donator viu, cadavru); ● etica cercetării pe subiectul uman. Legislația sanitară: ● drepturile copilului la asistența medicală; ● organizarea serviciilor de asistență chirurgicală a copilului; ● discutarea problemelor de etică și legislație sanitară prin prezentarea unor cazuri concrete. Evaluare teoretică a cunoștințelor. Modulul 2 - TRUNCHI COMUN PENTRU SPECIALITĂȚILE CHIRURGICALE-URGENȚELE CHIRURGICALE ALE COPILULUI Durata: 11,5 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 69 Obiective teoretice: ● Asepsia și antisepsia-tehnicile aseptice, sterilizarea, profilaxia și terapia cu antibiotice în infecții; ● Sepsisul chirurgical și prevenirea acestuia; ● Precauțiile pentru evitarea infecțiilor transmise prin sânge, fluide de origine umană (HIV, hepatită virală); ● Tehnici chirurgicale: pregătirea tegumentelor, poziționarea bolnavului, incizii, suturi (metode de suturi, ligatură), principii și tehnici (biopsia, recoltări din produsele bacteriologice, interpretarea acestora), fiziopatologia vindecării plăgilor chirurgicale, principii de bază în anastomozele intestinale, vasculare, tract urinar.

NOȚIUNI GENERALE DESPRE PARTICULARITĂȚILE COPILULUI 1. Alimentația copilului, noțiuni de bază în funcție de vârstă, gestionarea perioperatorie. ... 2. Abordul venos, cunoașterea diferitelor căi de abord venos și indicațiile principale (puncția venoasă, cateterismul venos, cateterismul central). ... 3. Reanimarea ● recunoașterea unui șoc septic sau hipovolemic; ● cunoașterea principalelor tulburări hidro-electrolitice și tratamentul perioperator. ... 4. Combaterea durerii ● Evaluarea durerii la copil indiferent de vârstă sau la copilul cu handicap; ● Cunoașterea diferitelor clase de medicamente antialgice și modul de administrare. ... 5. Imobilizarea gipsată ● principii de imobilizare a membrului superior și a membrului inferior; ● supravegherea imobilizării și tratamentul eventualelor complicații (sindrom de compartiment, deplasarea secundară a unei fracturi). ...

VIAȚA EMBRIONARĂ ȘI FETALĂ, NAȘTEREA 1. Noțiuni de genetică - definiția termenilor uzuali în genetică. ● recunoașterea anomaliilor genetice frecvent întâlnite în chirurgia pediatrică (trisomia 21, osteogeneza imperfectă, maladia MARFAN etc.). ... 2. Diagnosticul antenatal ● Mijloace de diagnostic antenatal (ecografie, puncție amniotică etc.); ● Rolul chirurgului pediatru în consultația prenatală; ● Probleme de etică în chirurgia pediatrică înainte și după naștere. ...

COPILUL CU HANDICAP 1. Obiective generale ● principalele etiologii implicate; ● definirea gradului de handicap și posibilitățile de tratament. ... 2. Probleme digestive și urinare ● probleme de alimentație (tipuri de gastrostomă și îngrijirea lor); ● probleme de continență (fecale, urină) și posibilități terapeutice. ...

URGENȚE ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ 1. Durerile abdominale și ocluziile intestinale acute (fără ocluziile neonatale). ● dignostic clinic și paraclinic; ● diagnosticul diferențial al urgențelor chirurgicale adevărate și al urgențelor medicale; ● modalitățile terapeutice pentru diferite patologii. ... 2. Urgențe inghino-scrotale ● cunoașterea diferitelor patologii implicate; ● indicația terapeutică în urgență; ● tratamentul în funcție de patologie. ... 3. Sindromul copilului bătut ... 4. Plăgile înțepate ale piciorului ● riscurile de celulită, osteită; ● tratamentul inițial sau în caz de întârziere a diagnosticului. ... 5. Arsurile ● elemente de gravitate ale unei arsuri la copil; ● tratamentul în faza inițială; ● sechelele arsurilor și posibilitățile de tratament. ... 6. Plăgile cu pierderi de substanță (principii de închidere, grefe, lambouri, expansiune tisulară) ... 7. Mușcăturile și înțepăturile de insecte (epidemiologie, tratament chirurgical inițial și tratamentul veterinar). ... 8. Infecțiile mâinii și degetelor (panariții, flegmoane). ...

URGENȚELE ÎN TRAUMATOLOGIE 1. Traumatismele și plăgile toracice ● fiziopatologia urgențelor traumatice; ● gesturi de urgență în traumatismele toracice; ● principiile de tratament în funcție de diferitele patologii. ... 2. Traumatismele și plăgile abdominale ● fiziopatologia leziunilor produse de traumatismele abdominale; ● gesturi de urgență în trumatismele abdominale; ● principii de tratament în diferitele patologii. ... 3. Copilul politraumatizat și polifracturat ● strategia terapeutică și metoda de imagistică la copilul politraumatizat; ● indicațiile de fixare chirurgicală în fracturile copilului politraumatizat; ● metode de osteosineză, indicația imobilizărilor gipsate, atela; ● tratamentul în fractura deschisă; ● complicațiile posibile în evoluția copilului politraumatizat; ● complicații la distantă; ● traumatismele neurologice (medular, cranian), tratamentul inițial sau secundar. ... 4. Traumatologie osteoarticulară ● particularitățile epidemiologice și fiziopatologice în traumatologia copilului; ● fiziopatologia și biomecanica fracturilor și a decolărilor epifizare la copil; ● complicațiile acute și tardive, principii de tratament; ● tehnicile ortopedice și chirurgicale, indicația lor. ... 5. Decolările epifizare ● clasificarea SALTER HARRIS; ● riscurile de epifiziodeza; ● principii de tratament în epifiziodeza postraumatică. ... 6. Fractura de oboseală, leziunile de surmenaj la copil. ● tipuri de surmenaj ale aparatului locomotor la copil; ● patologia de inserție și osteocondrita posttraumatică. ...

MEMBRUL SUPERIOR 1. Paralizia obstetricală de plex brachial. ... 2. Luxația sternoclaviculară, acromioclaviculară, fracturile de claviculă. ... 3. Fracturile extremității superioare de humerus. ... 4. Fracturile diafizei humerale. ... 5. Fracturile supracondiliene de humerus. ... 6. Fracturile de condil lateral ale humerusului. ... 7. Fractura de condil medial ale humerusului. ... 8. Luxația de cot. ... 9. Fractura MONTEGGIA-STĂNCIULESCU. ... 10. Fractura de col și cap radial. ... 11. Fractura extremității inferioare a radiusului. ● frecvență, mecanism, tratament în fractura-decolare; ● fractura GALEAZZI. ... 12. Fractura ambelor oase de antebraț. ... 13. Leziunile recente de tendoane extensor sau flexor. ... 14. Plăgile nervilor colaterali. ... 15. Plăgile și traumatismele extremității degetelor. ...

MEMBRUL INFERIOR 1. Fracturile de bazin. ... 2. Luxația traumatică de șold. ... 3. Fractura de col femural. ... 4. Fracturile diafizei femurale. ... 5. Fracturile extremității distale a femurului. ... 6. Fracturile și avulsiile tuberozității anterioare de tibie. ● mecanismul fracturii, tratament. ... 7. Luxația posttraumatică de rotulă. ... 8. Fracturile metafizare proximale ale tibiei. ... 9. Fracturile gambei. ... 10. Fracturile decolare ale epifizei distale a tibiei. ... 11. Entorsele piciorului. ... 12. Fracturile de calcaneu. ... 13. Fracturile tarsului, metatarsienelor, luxațiile piciorului. ...

Barem activitate practică ● puncții venoase, montarea de perfuzii - 10 ● puncție pleurală - 5 ● pleurotomii - 2 ● pansamente arsuri - 5 ● tenorafie - 2 ● grefă piele liberă, pediculată - 2 ● descoperirea venei periferice - 3 ● cateterism venă centrală -2 ● anastomoză vasculară - 1 ● puncție articulară - 2 ● incizie, drenaj osteomielită acută - 1 ● reducere ortopedică oase lungi și imobilizare gipsată - 5 ● osteosinteză percutană fractură - 2 ● osteosinteză focar deschis - 2 ● puncție și spălătură peritoneală - 2 ● reducerea luxației - 2 ● montarea unei extensii întinse trans-scheletice - 1 ● atitudinea terapeutică în voletul costal - 1 ● aspirație și spălătură gastrică - 5 ● drenaj vezical - 3 ● puncție vezicală suprapubiană - 1 ● incizie, drenaj panarițiu flegmonos - 3 La sfârșitul modulului, rezidentul trebuie să fie capabil să cunoască principalele urgențe chirurgicale ale copilului și să poată efectua manevrele de urgență pentru stabilizarea copilului și eventual, îndrumarea acestuia către medicul specialist sau către un centru, unde poate fi tratată afecțiunea. Modulul 3 - ORTOPEDIE PEDIATRICĂ Durata: 12 luni Nr. ore curs/săptămână: 1, 5 Nr. total ore curs: 72 În cadrul acestui modul, medicul rezident trebuie să aprofundeze patologia de urgență osteoarticulară și să recunoască și să diagnosticheze afecțiunile ortopedice pediatrice, și să le îndrume la un specialist sau serviciu specializat. Obiective teoretice: 1. Osteocondropatii generalizate ● osteocondrita capului femural (Legg- Perthes-Calve); ● apofizita tibială anterioară (Osqood-Schlatter); ● osteonecroza de calcaneu; ● scafoidita tarsiană (Kohler); ● cifoza juvenilă (Scheuermann). ... 2. Displazii scheletice ● displazia spondilo-epifizară; ● displazia epifizară multiplă; ● acondroplazia; ● disostoza cleido-mastoidiană. ... 3. Afecțiuni ortopedice metastatice și endocrine ● rahitismul carențial; ● osteoporoza idiopatică juvenilă; ● osteogeneza imperfectă. ... 4. Infecții osoase ● osteoartrite, artrite spetice, TBC osteoarticular. ... 5. Artrita reumatoidă juvenilă. ... 6. Artrita idiopatică juvenilă. ... 7. Afecțiuni neuromusculare. ● paraliziile cerebrale, mielomeningocelul, distrofii musculare, retracția iatrogenă de cvadriceps femural. ... 8. Tumori osoase benigne ● chist osos, chist anevrismal, granulom eozinofil, tumoră mieloplaxă, displazia fibroasă. ... 9. Tumori osoase maligne ● osteosarcomul, sarcom Ewing, leucemia, metastaze osoase. ... 10. Cap și gât: torticolis muscular, sindrom Klippel-Feil ... 11. Tulburările de statică rahidiană: scolioza, cifoză, lordoza, atitudini ale acestora. ... 12. Torace: pectus excavatus, pectus carinatus, sindrom Polland. ... 13. Paralizia obstetricală de plex brahial. ... 14. Maladia Sprengel (omoplat supraridicat) ... 15. Malformații congenitale ale mâinii: polidactilia, sindactilia, amputațiile congenitale, maladia amniotică, clinodactilia. ... 16. Mers șchiopătat. ... 17. Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare. ... 18. Deformațiile genunchiului: genu valgum, genu varum. ... 19. Displazia luxantă de șold. ... 20. Epifizioliza șoldului. ... 21. Sinovita tranzitorie a șoldului. ... 22. Luxația congenitală de rotulă. ... 23. Chistul sinovial popliteu. ... 24. Încurbațiile tibiei. ... 25. Piciorul strâmb congenital. ... Barem activitate practică: ● Imobilizări gipsate - 30 ● Extensie - 3 ● Osteosinteza oaselor diafizare - 5 ● Alungirea tendonului Achilian percutan, deschis - 3 ● Cura sindactiliei - 5 ● Cura chistului sinovial popliteu - 3 ● Imobilizări Ponseti - 3 ● Osteosinteza pecutană - 3 ● Puncții articulare - 2 ● Evacuare abces subperiostic în osteomielită -1. Modulul 4 - UROLOGIE ADULȚI Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice: ● Radiologie-Imagistică în urologie; ● Tehnici moderne de urologie; ● Tehnici de litotriție; ● Uretroscopia. Barem activitate practică ● sondaj vezical - 5 ● puncție vezicală suprapubiană - 2 ● cistostomie - 2 ● uretrocistoscopie - 5 Modulul 5 - CHIRURGIE GENERALĂ Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 Obiective teoretice: ● Tehnici chirurgicale de bază, tehnici de sutură chirurgicală, utilizarea diatermiei în chirurgie. ● Sisteme de electrochirurgie: izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului, anastomozele intestinale, tehnici de chirurgie minim invazivă. Barem activitate practică: ● Participarea ca ajutor la intervențiile chirurgicale cu un câmp cât mai larg de tehnici operatorii. Modulul 6 - CHIRURGIE TORACICĂ Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice: ● Traumatismele toracice; ● Plăgile toracice; ● Politraumatisme; ● Pleureziile purulente; ● Infecțiile pulmonare chirurgicale; ● Tumori pulmonare; ● Chirurgie toracoscopică. Barem activitate practică: ● puncție pleurală - 3 ● drenaj pleural - 2 ● prim ajutor în plăgile toraco-pulmonare - 2 ● toracotomie - 1 ● toracoscopie - 1 Modulul 7 - PEDIATRIE Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 Obiective teoretice: ● Particularitățile copilului în perioada de creștere; ● Curbele de creștere în patologia copilului; ● Noțiuni de farmacologie pediatrică; ● Afecțiuni pediatrice care necesită evaluare interdisciplinară; ● Examinarea copilului. Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Modulul 8 - ATI Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1, 5 Nr. total ore curs: 12 Obiective teoretice: ● Tipuri de anestezie în chirurgia pediatrică; ● Reechilibrarea hidroelectrolitică; ● Reanimarea și terapia intensivă pediatrică. ● Posibilitățile de analgezie în chirurgia pediatrică. ● Homeostazia normală și tulburări ale acesteia. ● Hemoragia, hemostaza, transfuzia. ● Resuscitare cardio-respiratorie. Barem activitate practică: ● anestezie locală - 6 ● anestezie loco-regională - 3 ● resuscitare cardio-respiratorie - 2 ● puncție venoasă și cateterism periferic și central - 3 Modulul 9 - NEONATOLOGIE Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice: ● Nou-născutul - bilanțul la naștere, scorul Apgar; ● Examenele complementare de diagnostic în neonatologie; ● Diagnosticul antenatal în chirurgia pediatrică; ● Examenul de bilanț al nou-născutului pentru punerea în evidență a malformațiilor congenitale aparente și inaparente; ● Reanimarea și transportul nou-născutului către un centru specializat de chirurgie pediatrică cu suport de reanimare neonatală. Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Modulul 10 - CHIRURGIE VASCULARĂ Durata: 1 lună Nr. ore curs/săptămână: 1, 5 Nr. total ore curs: 6 Obiective teoretice: ● Politraumatisme cu componentă vasculară; ● Ischemia acută arterială; ● Boala tromboembolică; ● Limfedemul; ● Căi de abord în chirurgia vasculară periferică; ● Suturi vasculare - tehnici; ● Plastii vasculare. Barem activitate practică Suturi vasculare - 3 Modulul 11 - STAGIU OPȚIONAL (la alegere) Durata: 2 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 12 ● Endoscopie; ● Radioterapie; ● Oncologie; ● Neurochirurgie; ● Radiologie-Imagistică. Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist. Modulul 12 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ GENERALĂ Durata: 9 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 54 CAP ȘI GÂT ● Fantele labiopalatine: clasificare, tratament. ● Chiste și fistule congenitale: embriologia arcurilor branhiale, tratament. ● Patologia tiroidiană. TORACE ● Malformații pulmonare. ● Sechestrații, chiste adenomatoide congenitale, emfizemul, chistul bronhogen, riscul în evoluția bolii, tratament. ● Infecțiile pleurale și parenchimatoase: recunoașterea gravității infecțiilor pleuropulmonare, alternative terapeutice. ● Pneumotoraxul: etiologie, indicații și modalități terapeutice. ● Patologia traheobronșică (stenoze, tumori, corpi străini): manifestări clinice, examene pentru diagnostic, principii de tratament. ● Tumori mediastinale: manifestări clinice, etiologie, riscul evoluției, investigații pentru diagnosic și tratament. ● Herniile diafragmatice congenitale, eventrații, paralizii de nerv frenic: tipuri de hernii, tratament preși postnatal, reanimare, tratament chirurgical, prognostic. PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL ● Omfalocel, laparoschizis: tipuri de malformație, tratament pre-, peri-, și postnatal, prognostic. ● Herniile ombilicale și patologia ombilicului și a liniei albe: embriologia regiunii ombilicale. ● Tipuri de malformații (uracă, canal omfaloenteric): patologia câștigată (granulom ombilical), tratament. ● Patologia canalului peritoneovaginal: diferitele tipuri de patologie (hernie, hidrocel, chist de cordon), tratament. PATOLOGIA ABDOMINALĂ ● HDS și HDI: etiologie, examene complementare și tratament. ● Ocluzii neonatale: etiologie, diagnosticul de ocluzie înaltă și joasă, indicații terapeutice. ● Constipația: etiologie, diagnostic și terapie. 1. Esofag: ● Malformațiile esofagiene, tipuri de atrezie de esofag, malformații asociate. ● Principii de tratament, supraveghere pe termen scurt, mediu și lung, stenozele congenitale - tratament. ● Patologia esofagiană câștigată (megaesofag, ingestia caustică, corpii străini esofagieni etc.). ● Tratamentul în urgență, corpi străini, ingestia caustică, complicații și sechele în ingestia caustică. ... 2. Stomac și duoden ● Malformații. ● Reflux gastro-esofagian: fiziopatologie, clinică și alternative terapeutice. ● Patologie câștigată (stenoze de pilor, ulcer, tumori etc.). Fiziopatologia în stenoza de pilor, tratament, alte patologii. ● Gastrostomia: indicații terapeutice, tipuri, complicații și supraveghere. ... 3. Intestinul subțire ● Patologia canalului omfaloenteric, embriologie, persistența parțială sau completă, tratament. ● Alte malformații congenitale intestinale (atrezie, duplicații, diverticul MECKEL etc.). Patologia malformațiilor, diagnostic și tratament. ● Enterocolite: Mecanism, principii de tratament medico-chirurgical. ● Volvulus și anomalii de rotație intestinală: rotația normală a ansei intestinale și anomalii de rotație, posibilități de diagnostic și tratament. ● Invaginația intestinală acută: tipuri de invaginație, etiologie, posibilități de diagnostic și tratament. ● Tumori intestinale, limfom: locul chirurgiei în limfoamele abdominale. ● Patologia mezenterului (limfangioame). Chirurgia limfangioamelor abdominale. ● Sindromul de intestin scurt, transplant de intestin. ● Apendicita acută: clinic, examene actuale pentru stabilirea diagnosticului, tratament și complicații. ... 4. Colon ● Maladia Hirschprung și pseudoobstrucțiile intestinale cronice: fiziopatologia, aspecte genetice, tablou clinic, examene pentru diagnostic, terapie, complicații imediate și la distanță. ● Polipoze: tipuri, aspecte genetice, diagnostic și examene complementare, posibilități terapeutice. ● Boli inflamatorii: tablou clinic, examene actuale pentru diagnostic, modalități terapeutice. ... 4. Rect ● Malformații anorectale: clasificare, malformații asociate, tratament neonatal, sechele și tratamentul lor. ● Patologia câștigată (abcese, fistule, prolaps, traumatisme): diagnostic, tratamentul abceselor, fistulelor, tratamentul plăgilor de canal anal și rect. ... 5. Ficat și căi biliare ● Traumatisme: diagnostic, tratament chirurgical operator, nonoperator, sechele. ● Tumori primitive și metastaze: diagnostic, indicații terapeutice tumori benigne și maligne. ● Transplant: indicații și rezultate. ● Malformații: diagnosticul icterului neonatal prelungit, indicații chirurgicale în atrezia de căi biliare, dilatația de CBP. ● HTP: etiologie, circumstanțe de diagnostic, indicații terapeutice. ... 6. Splina ● Traumatisme: diagnostic și tratament în urgență, tratamentul complicațiilor secundare. ● Splenectomiile: indicații terapeutice în anemia hemolitică, PTI, tumori de splină, tehnici de splenectomie totală și parțială. ... 7. Pancreas ● Traumatisme: diagnostic, tratament în urgență, complicații și tratament. ● Pancreatitele: etiologia pancreatitelor nontraumatice, tratament chirurgical și indicații chirurgicale. ... Barem activitate practică conform curriculei europene: ● intervenții chirurgicale de urgență - 30 (operator), 60 (ajutor); ● chirurgia capului și gâtului - 10 (operator), 20 (ajutor); ● chirurgia toracelui - 15; ● chirurgia tubului digestiv și a glandelor anexe - 30 (operator), 60 (ajutor); ● chirurgie de zi - 100 (operator), 200 (ajutor); ● endoscopii - 20 (operator), 40 (ajutor); Modulul 13 - TEHNICI DE BAZĂ ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ Durata: 3 luni Nr. ore curs/săptămână: 1, 5 Nr. total ore curs: 18 Obiective teoretice: 1. Echipamentul pentru chirurgia laparoscopică. Sistemul de insuflare și tehnici alternative pentru crearea spațiului de lucru, preluarea și transmiterea imaginii, irigația și aspirația, electrochirurgie. ... 2. Pregătirea sălii de operație: instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentului (defecțiuni posibile, incidente și accidente). Instrumentarul în chirurgia laparoscopică, instrumentarul standard pentru tehnicile de bază, instrumentar pentru situații speciale. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului (defecțiuni posibile, incidente și accidente). ... 3. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice. Criterii generale de opțiune pentru abord laparoscopic, indicații și contraindicații. Evaluarea preoperatorie a pacientului. Particularitățile anesteziei, consecințele fiziopatologice ale insuflației peritoneale (incidente și accidente intraoperatorii specifice). Conduita postoperatorie specifică, evoluție și îngrijiri postoperatorii. ... 4. Tehnici laparoscopice de bază. Instituirea penumoperitoneului, dispozitivului operator și plasarea trocarelor, utilizarea lanțului imagistic, sistemului de electrochirurgie, irigație și aspirație. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale. Visceroliza, tehnici de biopsie, ligatura și sutura laparoscopică. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopic. ... Barem activitate practică: ● asistarea la operații laparoscopice în direct - 10 ● activitate ca instrumentare în echipa operatorie - 5 ● mânuirea telescopului - 5 ● ajutor în echipa operatorie - 5 ● intervenții chirurgicale ca prim ajutor - 1 Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist. Modulul 14 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ SPECIALĂ (NEONATALĂ, ONCOLOGICĂ, UROLOGICĂ) Durata: 12 luni Nr. ore curs/săptămână: 1,5 Nr. total ore curs: 72 1. ONCOLOGIE VISCERALĂ ● Neuroblastoame. ● Tumori renale. ● Rabdomiosarcoame. ● Tumori germinale maligne. Obiective: factori epidemiologici și de prognostic, circumstanțe de descoperire în fața unei tumori abdominale, posibilități de diagnostic. Bazele chirurgiei oncologice și diferitele indicații chirurgicale în funcție de tumoră. ... 2. ANOMALII DE DIFERENȚIERE SEXUALĂ Obiective: mecanismul diferențierii, diagnosticul la nou-născut, elemente ce orientează sexul, posibilități chirurgicale, supraveghere pe termen lung. ... 3. PATOLOGIA SÂNULUI ȘI ORGANELOR GENITALE FEMININE ● Sânul: evoluția glandei mamare din copilărie până la pubertate, tipuri de patologie și tratament. ● Ovarul, obiective: torsiunea de ovar, tumori chistice și solide, tratament. ● Malformații ale organelor genitale interne și externe feminine: embriologia organelor genitale interne și externe, tipuri, diagnostic, tratament, sechele la distanță. ● Tumorile organelor genitale interne și externe: tipuri, circumstanțe de apariție, modalități și indicații terapeutice. ● Patologia câștigată a organelor genitale interne și externe (viol, altele): recunoașterea unei tentative de viol și examene complementare, elemente medico-legale și tratamentul global al copilului, tratamentul chirurgical al traumatismelor. ... 4. PATOLOGIA ORGANELOR GENITALE MASCULINE ● Malformațiile penisului: anatomie, tehnici și indicații operatorii, supraveghere. ● Patologia prepuțului: evoluția naturală a prepuțului la copil, tehnici chirurgicale în fimoză, tratamentul parafimozei. ● Anomalii de migrare testiculară: etapele și factorii migrării testiculare, anomalii de migrare, tehnici chirurgicale, examene complementare pentru stabilirea diagnosticului. ● Tumorile testiculului: diagnostic și strategia operatorie. ... 5. SIMPTOME ÎN UROLOGIA PEDIATRICĂ ● Infecții urinare: criterii de diagnostic ce permit diferențierea de infecție înaltă sau joasă; factori favorizanți, bilanț etiologic, posibilități de tratament. ● Tulburări micționale și anomalii de eliminare a urinii: etapele maturării vezicale, tipuri de tulburări micționale, legătura dintre constipație și infecțiile urinare, indicația examenelor complementare pentru stabilirea diagnosticului, posibilități terapeutice. ● Hematuria și uretroragia, posibilități de diagnostic. ● Retenția acută de urină: posibilități de diagnostic și tratament. ● Colica nefretică: posibilități de diagnostic și modalități terapeutice. ... 6. PATOLOGIA RENALĂ ● Traumatismele aparatului urinar: diagnostic și modalități terapeutice. ● Malformații (formă, poziție, nefromegalie, polichistoze), embriologia aparatului urinar, tipuri de malformații și indicațiile operatorii. ● Transplantul renal: modalități și rezultatul tranplantului renal. ... 7. ANOMALII DE EVACUARE A URINEI ● Dilatațiile bazinetului - conceptul de anomalie antenatală, circumstanțe de diagnostic, examene complementare și analiza lor, modalități și indicații terapeutice. ● Megaureterul: tipuri, circumstanțe de diagnostic, interpretarea rezultatelor examenelor complementare și modalități de indicație terapeutică. ● Valvele de uretră: principalele malformații uretrale, consecințele înainte și după naștere a valvelor de uretră posterioară; tratamentul după naștere, supraveghere medie și pe termen lung. ● Sistemul urinar dublu sau duplicația: particularități anatomice ale duplicațiilor, diagnostic și tratament. ● Reflux vezico-ureteral: diagnostic și tratament. ● Vezica urinară și uretră: – malformații: extrofia vezicală, epispadias, hipospadias, consecințele malformațiilor și principii de tratament. ... – vezica neurogenă: etiologie și consecințele acesteia, modalități de diagnostic, supraveghere și posibilități terapeutice. ... ... Barem activitate practică conform curriculei europene: ● chirurgie neonatală - 10 (operator), 20 (ajutor); ● chirurgie oncologică - 25; ● chirurgie urogenitală - 20 (operator), 40 (ajutor).

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ Medicul specialist în chirurgie pediatrică are competență pentru practicarea specialității atât în situații de urgență cât și în regim de cronici, conform pregătirii profesionale. Medicul specialist are obligația să își continue pregătirea, să obțină atestate de competență profesională prin specializări suplimentare, să recunoască cazurile complexe care-l depășesc din punct de vedere profesional precum și al competenței, pe care să le trimită altui coleg capabil să rezolve patologia respectivă, sau într-un centru de specialitate.

TEMATICA DE EXAMEN 1. Despicături labiovelopalatine ... 2. Adenopatii acute și cronice ... 3. Fistule și chiste congenitale ale gâtului ... 4. Limfangioamele feței, gâtului și alte localizări ... 5. Hemangioamele feței, gâtului și alte localizări ... 6. Torticolis muscular congenital ... 7. Malformații bronhopulmonare ... 8. Chistul hidatic pulmonar ... 9. Supurațiile pleuro-pulmonare ... 10. Pericarditele chirurgicale ... 11. Infecțiile mediastinale ... 12. Arsurile și stenozele cicatriciale ale esofagului ... 13. Herniile diafragmatice congenitale ... 14. Tumorile mediastinale și pleuropulmonare ... 15. Malformațiile esofagului ... 16. Cardiospasmul ... 17. Stenoza hipertrofică de pilor ... 18. Malformațiile duodenului, intestinului subțire și ale colonului ... 19. Anomalii de rotație și acolare ale intestinului ... 20. Patologia diverticului Meckel ... 21. Invaginația intestinală ... 22. Apendicita acută ... 23. Peritonitele acute ... 24. Peritonita și ileusul meconial ... 25. Corpii străini ai tubului digestiv ... 26. Megacolonul congenital ... 27. Malformațiile anorectale ... 28. Duplicațiile digestive ... 29. Constipația și encomprezisul ... 30. Hemoragii digestive inferioare ... 31. Hemoragii digestive superioare. Hipertensiunea portală ... 32. Chistul hidatic hepatic ... 33. Icterele neonatale de cauză chirurgicală ... 34. Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominale ... 35. Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale ... 36. Tumori abdominale intra și retroperitoneale ... 37. Omfalocel și gastroschizis ... 38. Patologia regiunii ombilicale ... 39. Patologia canalului peritoneovaginal ... 40. Prolapsul anorectal ... 41. Polipul rectal și polipoza rectocolică ... 42. Malformațiile aparatului urinar superior ... 43. Megaureterul și refluxul vezicoureteral ... 44. Extrofia de vezică ... 45. Valvele congenitale ale uretrei posterioare ... 46. Litiaza urinară ... 47. Tumorile renale ... 48. Rupturile de rinichi ... 49. Rupturile de uretră ... 50. Epispadias ... 51. Hipospadias ... 52. Intersexualitatea ... 53. Testicul necoborât ... 54. Sindromul de scrot acut ... 55. Fimoza și parafimoza ... 56. Imperforațiile de himen și atrezia de vagin ... 57. Tumorile organelor genitale ... 58. Varicocelul ... 59. Enurezis și incontinența urinară ... 60. Celulita necrozantă a nou-născutului ... 61. Teratomul sacrococcigian ... 62. Traumatismele toracelui ... 63. Traumatismele craniene ...

Barem practic pentru examenul de medic specialist 1. Traheostomia ... 2. Excizia hemangioamelor ... 3. Cura chistului de canal tireoglos ... 4. Excizia fistulelor și a chistelor laterocervicale ... 5. Corectarea torticolisului congenital ... 6. Pleurotomia ... 7. Gastrostomia ... 8. Pilorotomia extramucoasă ... 9. Rezecția intestinală și anastomozele intestinale ... 10. Ileostomia ... 11. Colostomia ... 12. Apendicectomia ... 13. Proctoplastia pentru malformațiile anorectale joase ... 14. Corectarea prolapsului anal ... 15. Hepatorafia ... 16. Splenectomia ... 17. Cura herniei ombilicale ... 18. Cura herniei inghinale ... 19. Cura varicocelului ... 20. Nefrostomia ... 21. Ureterostomia ... 22. Cistostomia ... 23. Reconstrucția uretrei în hipospadias ... 24. Corectarea fimozei, parafimozei ... 25. Orhidopexia ... 26. Neurorafia ... 27. Arteriorafia ... 28. Cateterismul venos ... 29. Extirparea teratomului sacrococcigian ... 30. Esofagostomia cervicală ... 31. Drenajul toracic ... 32. Artrotomia de drenaj ... 33. Instalarea tracțiunii ortopedice ... 34. Reducerea deschisă și osteosinteza fracturii diafizare ... 35. Osteosinteza elastică a fracturilor diafizare ... 36. Reducerea și îmbroșarea cu focar deschis a fracturilor supracondiliene de humerus ... 37. Tenorafiile ... 38. Grefele de piele ... 39. Hematocolpos ...

Barem practic medic primar 1. Corecția chirurgicală a despicăturii labiovelopalatine ... 2. Rezecțiile pulmonare ... 3. Decorticarea pleurală ... 4. Cura chistului hidatic pulmonar ... 5. Rezecțiile gastrice ... 6. Hepatectomiile ... 7. Corecția chirurgicală a herniei diafragmatice ... 8. Fundoplicatura gastrică ... 9. Nefrectomia polară ... 10. Chirurgia atreziei de esofag ... 11. Pieloplastia ... 12. Chirurgia megaureterului ... 13. Reconstrucția esofagului cu tub gastric sau colon ... 14. Chirurgia oncologică ... 15. Chirurgia malformațiilor anorectale înalte ... 16. Chirurgia DDS (defecte de dezvoltare sexuală) ... 17. Chirurgia epispadiasului și a extrofiei de vezică urinară ... 18. Chirurgia hipertensiunii portale ... 19. Chirurgia atreziei de căi biliare, pseudochistului de coledoc ... 20. Chirurgia oncologică ... 21. Cura chistului hidatic hepatic ... 22. Chirurgia megacolonului congenital ... 23. Chirurgia transplantului ...

BIBLIOGRAFIE 1. Ashcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J. P. - Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010. ... 2. O'Neill J. ș. a. - Pediatric Surgery, 5th ed., Mosby, 1998. ... 3. Pellerin D. - Techniques de chirugie pediatrique, Masson, Paris, 1978. ... 4. Tratat de Chirurgie / sub red. Irinel Popescu, Constantin Ciuce - Ed. a 2-a - București: Editura Academiei Române, 2013. Vol. 3: Chirurgie Pediatrică /coord. Corneliu Sabetay, 2013, ... 5. Zachariou Z. Pediatric Surgery Digest, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2009. ... 6. Zamfir T., Bâscâ I., Jianu M. - Chirurgie viscerală, urologie și ortopedie pediatria, Ed. Științifică, București, 1996. ... ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ Acest document a fost întocmit în conformitate cu Requirements for the Speciality of Plastic, Reconstructive and Aesthetic Surgery Chapter 6, Charter on Training of Medical Specialists în the EU

DEFINIȚIE: Chirurgia Plastică, Reconstructivă și Estetică este specialitatea care se ocupă cu îngrijirea pacienților cu defecte sau diformități congenitale sau dobândite. Defectele dobândite pot fi datorate bolilor, traumatismelor, tumorilor, degenerării sau îmbătrânirii. Scopul specialității este acela de a restaura sau îmbunătății funcția și forma prin proceduri corective și/sau reconstructive. Este definiția UEMS/EBOPRAAS

Componentele curriculei Curricula ar trebui să conțină 4 componente principale 1. Silabusul (conținutul programului de pregătire) - ceea ce rezidenții se așteaptă să cunoască și să fie capabili să facă în diferite etape ale perioadei de rezidențiat ... 2. Predare și învățare - cum este transmis conținutul curriculei, incluzând și metodele cu care rezidenții sunt supervizați ... 3. Evaluare și feedback - cum sunt măsurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea ... 4. Sistemul de pregătirea și resursele - cum este organizat programul educațional, cum este înregistrata și asigurată calitatea pregătirii ...

SCOPUL CURRICULUMULUI 1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery - EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS ... 2. De a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia plastică. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia plastică urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastică (ambalator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastică studenților, rezidenților sau pacienților. ... 3. De a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi plasticieni și de centre de chirurgie plastică pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților. ... 4. De a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei plastică în Europa și în lume ... 1.2. DURATA: 5 ani ... 1.3. STRUCTURA STAGIILOR Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire și cel puțin o dată pe an în timpul modulului de chirurgie plastică, are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni) 1.3.1. Chirurgie Generală 6 luni 1.3.2. Ortopedie și traumatologie 2 luni 1.3.3. O. R. L. 1 lună 1.3.4. Chirurgie OMF 1 lună 1.3.5. Chirurgie vasculară periferică 1 lună 1.3.6. Anestezie și terapie intensivă 1 lună 1.3.7. Oftalmologie 1 lună 1.3.8. Bioetică 1/2 lună 1.3.9. Chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă 46 luni si jumătate (3 ani, 10 luni și jumătate) Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic, radioterapie, urologie, ginecologie, dermatologie, medicină legală relevante pentru capitolul corespunzător de patologie. ...

CONȚINUTUL STAGIILOR (Silabusul) 1.4.1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 6 luni 1.4.1.1. Tematica teoretică (130 ore) 1. Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale ... 2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic ... 3. Principii de asepsie și antisepsie ... 4. Principii de sterilizare ... 5. Principii de antibioprofilaxie ... 6. Principii de tratament medicamentos în infecții ... 7. Principii de electrochirurgie ... 8. Principii generale de incizie și sutură ... 9. Materiale de sutură și ligatură ... 10. Fiziopatologia vindecării plăgilor ... 11. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor ... 12. Cicatricea retractilă ... 13. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator ... 14. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale ... 15. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament ... 16. Traumatismele toraco-abdominale ... 17. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul. ... 18. Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucția sfincterului anal ... 19. Defecte parietale abdominale ... 20. Traumatismele cranio-cerebrale ... 21. Politraumatismele ... ... 1.4.1.2. Baremul activităților practice Număr de proceduri 1. Incizie tegumentară 10 2. Debridări, sutura plăgilor: 20 3. Laparotomie 5 4. Sutura plăgii operatorii 10 5. Montarea drenajelor prin contraincizie 10 6. Drenajul abceselor superficiale 5 7. Tușeu vaginal, tușeu rectal: 10 8. Cateterism venos (humerală, subclaviculară, jugulară, safian): 5 9. Montarea unei perfuzii: 20 10. Procedee de drenaj toracic 3 ... ... 1.4.2. STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - 2 luni Tematica teoretică (30 ore) /25 ore 1. Politraumatismele - șocul traumatic ... 2. Traumatismele părților moi ale membrelor ... 3. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare ... 4. Fracturile deschise ale membrelor ... 5. Amputațiile coapsei ... 6. Amputațiile gambei ... 7. Tratamentul întârzietor de consolidare și al pseudartrozelor ... 8. Malformațiile congenitale ale membrelor ... Baremul activităților practice: 1. Tratamentul ortopedic al fracturilor 10 2. Tratamentul ortopedic al luxațiilor 10 3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise 3 4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise 3 5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare 3 6. Principii de imobilizare și realizarea de atele termoplastice sau de ghips 20 ... 1.4.3. STAGIUL DE ORL - 1 lună Tematica teoretică (20 ore) 1. Traumatismele nasului ... 2. Traumatismele pavilionului auricular ... 3. Fracturile oaselor nazale ... 4. Tratamentul disfuncțiilor funcționale ale nasului ... Baremul activităților practice 1. Tratamentul epistaxisului: 5 2. Anestezii pentru intervenții chirurgicale pe nas: 5 3. Reducerea fracturilor oaselor nasului: 3 4. Traheostomii: 2 5. Tratamentul deviațiilor de sept 5 6. Tratamentul hipertrofiei cornetelor inferioare și a rinitei 5 ... 1.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE ORO-MAXILO FACIALĂ - 1 lună Tematica teoretică (20 ore) 1. Traumatismele scheletului facial ... 2. Tumorile de mandibula și maxilar ... 3. Tumorile de parotida ... 1.4.4.2. Baremul activităților practice: 1. Reducerea și imobilizarea fracturilor de mandibulă: 2 2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigomă: 2 3. Cateterizarea canalului Stenon: 1 4. Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo - facială: 5 5. Parotidectomiile superficiale 3 ... ... 1.4.5. STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ - 1 lună (20 ore) Tematica teoretică (20 ore) 1. Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor: ● Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară ● Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare ● Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie ● Expunerea venelor membrului inferior: safian internă, safian externă, poplitee, femurale ● Expunerea vaselor limfatice. ... 2. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară. ... 3. Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală. ... 4. Grefe vasculare biologice și sintetice. ... 5. Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment ... 6. Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase; ● hemodinamica circulației venoase ● incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară ● tromboza venoasă profundă ● insuficiența venoasă cronică ● tromboflebita. ... 7. Fiziologia sistemului limfatic: ● anatomia funcțională a sistemului limfatic ● fiziologia ● fiziopatologie. ... 8. Coagularea și dereglările hemostazei: ● coagularea normală ● terapia anticoagulantă ● agenți trombolitici ● coagulopatiile și hemoragia ● stări hipercoagulante. ... 9. Sindromul Raynaud. ... 10. Anomaliile arterio-venoase: ● Malformațiile vasculare congenitale ● Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic ● Fistulele arterio-venoase dobândite. ... 11. Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 12. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular): ● Tromboza venoasă profundă ● Sindromul posttrombotic ● Tromboza venoasă superficială ● Insuficiența venoasă cronică ... 13. Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 14. Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis. ... Baremul de activități practice 1. Expunerea arterelor: - poplitee 1 - tibială anterioară 1 - tibială posterioară 1 - peronieră 1 - axilară 1 - brahială 1 - radială/ulnară 3 2. Expunerea venelor: - recoltarea venei safene interne 1 - vena femurală comună 1 - vena femurală superficială 1 - vena cefalică 1 - vena bazilică 1 3. Anastomoză termino-laterală 1 4. Anastomoză termino-terminală 1 5. Fasciotomii pentru sindromul de compartiment 1 ... 1.4.6. STAGIUL DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ - 1 lună (20 ore) Tematica teoretică (20 ore): 1. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă ... 2. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării) ... 3. Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații. ... 4. Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituenți, complicațiile transfuziei) ... 5. Suportul nutrițional (energetic - caloric) ... Baremul activităților practice: 1. Montare perfuzie 10 2. Montare cateter venos 5 3. Sondaj vezical 5 4. Sonda de aspirație nazogastrică 2 5. Anestezie axilară 5 6. Rahianestezia: 5 7. Resuscitarea cardiorespiratorie: 2 8. Defibrilare externă 1 ... 1.4.7. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE - 1 lună Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Arsurile corneo-conjunctivale ... 2. Arsurile palpebrale ... 3. Traumatismele pleoapelor ... 4. Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale ... 5. Identificarea și tratamentul leziunilor corneene ... 6. Principii de reconstrucție după excizie tumori la pleoape ... Baremul activităților practice 1. Tarsorafii: 2 2. Cateterizarea canalelor lacrimale: 2 3. Enuclearea globului ocular: 1 4. Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării: 1 ... 1.4.8. MODULUL DE BIOETICĂ - 1/2 lună TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic - pacient I-2 ore 1. Valori ale relației medic - pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic - pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic - pacient II-2 ore 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient ... 3. Relația medic - pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și geonomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... 4. Proprietatea intelectuală ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic - pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genonomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... ... 1.4.9. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ - 3 ani, 9 luni și jumătate Tematica de curs I. PRINCIPII ȘI TEHNICI GENERALE a. Istoria chirurgiei plastice ... b. Științe fundamentale în chirurgia plastică (inclusive anatomia și fiziologia pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor) ... c. Principii de bază i. Șocul și Resuscitarea cardiorespiratorie ... ii. Arsuri ... iii. Managementul în traumatologie ... iv. Managementul oncologic ... v. Malformații congenitale ... vi. Plăgi ... ... d. Cicatrizarea plăgilor i. Sutura plăgilor ... ii. Debridarea plăgilor (hematom, sero, infecție) ... iii. Managementul fasciatei necrozate ... iv. Plăgi cornice (incluzând escare, ulcere cronice) ... ... e. Transplantul de țesuturi ... f. Expandarea tisulară ... g. Lambouri ... h. Microchirurgie i. Transferul liber microchirurgical ... ii. Replantări și Revascularizări ... iii. Nervi periferici ... ... i. Lasere în chirurgia plastică ... j. Biomateriale - implante ... k. Managementul arsurilor a. Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiere ... b. Resuscitarea arsului ... c. Chirurgia arsurilor ... ... l. Managementul degerăturilor ... Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice ... II. CAP ȘI GÂT a. Malformații congenitale i. Despicături labiale și palatine ... ii. Urechi decolate ... iii. Microtia ... iv. Sindroame craniofaciale ... v. Altele ... ... b. Accidente traumatice i. Leziuni ale țesuturi moi 1. Amputații (ureche, pleoapă, nas, buza, scalp) ... 2. Leziuni și defecte ale nervilor periferici ... 3. Defecte compozite (ureche, pleoapă, nas, buza, scalp) ... 4. Defecte ale scalpului ... ... ii. Leziuni osoase ... ... c. Afecțiuni neoplazice i. Tumori ale țesuturilor moi ... ii. Tumori osoase ... iii. Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superior ... iv. Evadarea ganglionare laterocervicală și submentoniera ... ... d. Paralizia facială ... e. Hemiatrofia facială ... ... III. PERETE TORACIC ȘI SÂN a. Malformații congenitale ● Asimetria mamară (inclusiv sindromul Foland) ● Sâni tuberoși ● Fectus Excavatum/Carinatum ... b. Accidente traumatice ... c. Diagnosticul și tratamentul tumorilor benigne de sân ... d. Afecțiuni neoplazice ● Tratament chirurgical al cancerului de sân ● Reconstrucția mamară ● Limfodisecția/nodulul santinelă ● Tumori ale țesuturilor moi ● Reconstrucția de perete toracic ... e. Altele ● Hipertrofia mamară ● Ginecomastia ... ... IV. TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALE a. Malformații congenitale ● Hipospadias și epispadias ● Malformații ale organelor genitale feminine ● Spina bifida ● Altele ... b. Accidente traumatice ● Perete abdominal ● Organe genitale externe ... c. Afecțiuni neoplazice ● Tumori vaginale și vulvare ● Tumori ale penisului ● Tumori ale țesutului subcutanat ... d. Altele ● Transsexualismul ● Boala Peyronie ● Corecția diastazei drepților abdominali, a eventrațiilor anterioare ● Acoperirea defectelor abdominale cu lambouri ... ... V. MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MÂNĂ a. Malformații congenitalesindactilie, polidactilie ... b. Accidente traumatice ● Tendoane ● Osoase ● Articulații și ligament ● Țesut subcutanat ● Nervi periferici incluzând plexul brahial și sindroamele de compresie ● Transfer funcțional tendinos și muscular ● Amputații și replantări ● Reconstrucția de police ● Sindromul de compartiment, incluzând și boala Volkmann ● Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismală ● Instabilitatea articulară ● Fasciotomii la membrul superior ● Leziuni vasculare la nivelul antebrațului și mâinii ... c. Afecțiuni neoplazice ● Osoase ● Țesut subcutanat ... d. Altele ● Boala Dupuytren ● Limfedem ● Mâna spastică ... ... VI. MEMBRU INFERIOR a. Malformații congenitale ● Sindactilie, polidactilie ● Bride congenital ... b. Accidente traumatice ● Țesut subcutanat ● Reconstrucție osoasă ● Nervi ● Fasciotomii la membrul inferior ● Leziuni vasculare la nivelul gambei ... c. Afecțiuni neoplazice ● Osoase ● Țesut subcutanat ... d. Altele ● Limfedem ... ... VII. PIELEA ȘI ANEXELE EI a. Anatomie și fiziologie ... b. Malformații congenitale ● Anomalii vasculare ● Malformații vasculare ● Hemangioame ● Limfangioame ● Bride congenital ... c. Accidente traumatice ● Plăgi acute și cronice ● Chirurgia cicatricilor ... d. Afecțiuni neoplazie ● Tumori piele ● Carcinom bazocelular ● Melanom ● Carcinom scuamos ● Alte tumori ale pielii ● Limfodisecția și ganglionul santinelă ... ... VIII. CHIRURGIE ESTETICA a. Cap și gât ● Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinică, acid hialuronic etc. ● Tratamente laser ● Blefaroplastia ● Lifting facial ● Lifting de sprâncene ● Rinoplastia ● Septoplastia și corecția hipertrofiei cornetelor inferioare ● Otoplastia ● Tratamentul alopeciei-transplantul de păr ● Reconturare facială ● Cu implant ● Lipoplastie, inclusive transferul de grăsime ● Genioplastie ... b. Membrul superior ● Liposucția ● Brahioplastia ... c. Sân ● Mamoplastia de augmentare ● Ftoza mamară ● Mameloane invaginate ... d. Abdomen ● Liposucția ● Abdominoplastia ● Body Lifting ... e. Membru inferior ● Liposucția ● Lifting de coapse ● Lifting de fese ● Implante ... ... Baremul activităților practice 1. T. C. P în arsuri; 10 2. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției: 10 3. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate; 10 4. Incizii de decompresiune, incizii de circumvolare; 10 5. Grefarea plăgilor granulare; 10 6. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale; 5 7. T. C. P a plăgilor la mână; 50 8. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele; 25 9. Acoperirea bonturilor de amputație digitale cu lambouri; 10 10. Flastii pediculate; 10 11. Osteosinteza oaselor fracturate la mână; 25 12. Tenorafii (tendoane extensoare, tendoane flexoare): 25 13. Suturi de magistrale vasculare; 10 14. Neurorafii; 10 15. Anestezii regionale 10 16. Rezecții artroplastice ale articulațiilor degetelor; 2 17. Transferuri tendinoase; 2 18. Tenoplastii 5 19. Tenoliza; 5 20. Neuroliza; 5 21. Intervenții paliative în paralizia de nerv ulnar; 2 22. Intervenții paliative în paralizia de nerv radial; 3 23. Cura chirurgicală a maladiei Dupuytren; 3 24. Cura chirurgicală a maladiei Volkmann; 1 25. Cura chirurgicală a sindactiliei; 2 26. Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate; 10 27. Lambouri cutanogrăsoase de la distanță; 10 28. Lambouri libere; 3 29. Lambouri musculare și miocutane; 2 30. Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului; 2 31. Cel puțin cate una din celelalte proceduri prezente in Logbook (vezi Logbook-ul atașat). Note: ● Toate procedurile efectuate trebuie introduse în caietul de operații (Logbook); ● Operația poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură operație; ● Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii ● Medicul rezident și îndrumătorii lui trebuie să acopere o proporție cât mai mare din baremul de activități și din lista procedurilor prezente în Logbook. În acest sens este obligatorie realizarea de rotații între diverse centre de instruire în chirurgia plastică. ... CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ 5 ani

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 6 LUNI ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (I.2) 2 LUNI O. R. L. (I.3) 1 LUNĂ CHIRURGIE OMF (I.4) 1 LUNĂ CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (I.5) 1 LUNĂ ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ (I.6) 1 LUNĂ OFTALMOLOGIE (I.7) 1 LUNĂ BIOETICĂ (I.8) ½ LUNĂ CHIRURGIE PLASTICĂ (II.1) 3 ani, 10 luni și jumătate (46 luni și jumătate) Fișa postului

Rezidentului în Specialitatea Chirurgie Plastică (limitele competențelor profesionale) – Medicul rezident de Chirurgie Plastică are obligația ca pe durata perioadei de rezidențiat să observe și să efectueze sub supraveghere toate procedurile prezente în Curricula de pregătire și în Logbook. În operațiile la care medicul rezident asistă sau le efectuează sub supravegherea îndrumătorului, responsabilitatea este asumată de către medicul îndrumător prin parafarea protocolului operator. ... – După ce medicul rezident a realizat și are deja trecut în Logbook (parafat și semnat de medicul îndrumător) cel puțin un tip de procedură efectuată sub supraveghere, poate să efectueze acea procedură singur, nesupravegheat, asumându-și responsabilitatea prin parafarea protocolului operator. Ulterior, aceasta operație trebuie inclusă în Logbook, parafată și semnată de îndrumător. ... – Efectuarea unor proceduri chirurgicale de către medicul rezident nu este condiționată de anul de studiu, ci de efectuarea în prealabil (susținută de Logbookul completat, parafat și semnat) a acelui tip de procedura. Medicul rezident nu poate efectua singur o procedură chirurgicală fără să o fi executat-o sub supraveghere și fără să fie documentată în Logbook. ... – Medicul rezident are obligativitatea de a chema medicul în cazuri pe care le-a mai efectuat, dar prezintă dificultăți speciale chirurgicale sau complicații intraoperatorii. ... – Pe perioada rezidențiatului, medicul rezident nu poate efectua singur proceduri complexe, de genul: transferuri libere, replantări de segmente amputate care pun viața pacientului în pericol, proceduri de chirurgie estetică. ...

Alte propuneri ACPR: ● Durata de pregătire în rezidențiatul în specialitatea Chirurgie Plastică să fie de 6 ani și nu de 5 ani. ● Obligativitatea realizării de rotații între diverse centre de pregătire pentru acoperirea cât mai corectă a întregii patologii (se cunoaște că în anumite centre nu se acoperă toată patologia). ● Trebuie găsită și o soluție pentru asigurarea stagiului și completarea baremului de activități practice de chirurgie estetică, ținând cont de realitatea actuală - nu se mai fac operații estetice în spitalele de stat/centre de pregătire în rezidențiat, iar pe de altă parte nu există o formă legală de a face stagii în clinicile particulare unde se efectuează aceste operații. ● Parcurgerea stagiilor trebuie să fie efectivă și nu o formalitate cum este acum. În acest sens propunem ca activitatea îndrumătorilor și coordonatorilor să fie evaluată de către rezidenți. Trebuie să existe formulare de apreciere pe baza cărora să se mențină sau înlocuiască îndrumătorii de rezidențiat în funcție de activitatea acestora. ● Introducerea obligativității verificării Logbookului și a efectuării stagiilor la intrarea în examenul de specialitate. ● Multe dintre aceste propuneri țin de regulamentul de pregătirea al rezidenților care este întocmit de fiecare UMF din țară. Din păcate, multe dintre prevederile principale ale acestor regulamente nu se respecta și astfel nivelul pregătirii rezidenților este suboptimal. Ar trebui totuși ca Ministerul Sănătății să aibă pârghii prin care să influențeze respectarea prevederilor regulamentelor de pregătire pentru că are tot interesul ca după ce finanțează pregătirea rezidentului pe perioada a 5 ani, la final rezidentul să fie bine pregătit pentru a oferi servicii de calitate pacienților. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății 2017

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ

Definiția specialității: Chirurgia vasculară este disciplina clinică și științifică referitoare la diagnosticul, tratamentul și prevenția patologiei care afectează arterele, venele și limfaticele. Această definiție stă la baza curriculei elaborată la nivel european de către Comitetul de Chirurgie Vasculară al UEMS (European Union of Medical Specialists), pentru a fi aliniată cu cele din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia și Asia (http://www. gmc-uk.org/Vascular Surgery Curriculum Approved October 2012. pdf 50892038. pdf). De asemenea, definiția include cuprinsul monospecialității de chirurgie vasculară și reprezintă baza pentru curriculumul specialității de chirurgie vasculară. 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului Numărul total de ani 5 ani NUMĂRUL total de module 10 Modulul 1 Stagiul de chirurgie generală NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 10 luni Ore de curs/modul 170 ore Modulul 2 Stagiul de chirurgie toracică NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 1 lună Ore de curs/modul 20 ore Modulul 3 Stagiul de ortopedie traumatologie NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 2 luni Ore de curs/modul 25 ore Modulul 4 Stagiul de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 2 luni Ore de curs/modul 25 ore Modulul 5 Stagiul de recuperare vasculară NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 1 lună Ore de curs/modul 20 ore Modulul 6 Stagiul de anestezie și terapie intensivă în chirurgia vasculară NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 4 luni Ore de curs/modul 70 ore Modulul 7 Stagiul de laborator vascular și imagistică vasculară NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 6 luni Ore de curs/modul 100 ore Modulul 8 Modulul de bioetică NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 2 săptămâni Ore de curs/modul 20 ore Modulul 9 Stagiul de chirurgie vasculară deschisă NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 23 luni Ore de curs/modul 380 ore Modul 10 Stagiul de chirurgie endovasculară* NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul 10 luni 1/2 luni Ore de curs/modul 170 ore Total ore pregătire teoretică 1000 ore Total ore pregătire practică Programul legal de lucru * Tehnicile endovasculare au devenit o componentă importantă în arsenalul chirurgului vascular și pe viitor probabil că vor reprezenta metoda de elecție în tratamentul bolii arteriale periferice. La ora actuală acestea au depășit ca pondere intervențiile chirurgicale clasice, iar trendul este crescător ("Național trends în lower extremity bypass surgery, endovascular interventions and major amputations" - http://www.ivascsurg.org/article/S0741-5214(08 02374-4/abstracti Vasc Surg, 50, 1, pp 54-60, 2009; The Swedish Național Registry for Vascular Surgery, Swedvasc - April 2011). Mai mult, în Syllabusul European Board of Vascular Surgery din cadrul UEMS chirurgia vasculară este menționată ca Vascular and Endovascular Surgery, iar specialistul ca Vascular and Endovascular Surgeon. ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V STAGIUL I.1 I.2 I.3 I.3 I.4 I.6 I.7 I.7 I.8 I.9 I.9 I.5 I.9 I.10 ... 1.2. Structura programului 1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ Tematica teoretică (170 ore) 1. Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale ... 2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic ... 3. Principii de asepsie și antisepsie ... 4. Principii de sterilizare ... 5. Principii de antibioprofilaxie ... 6. Principii de tratament medicamentos în infecții ... 7. Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului ... 8. Pregătirea locală a câmpului operator - antisepsia, iluminarea, poziționarea instrumentelor de electrochirurgie și a sondelor de aspirație ... 9. Poziționarea și izolarea pacientului ... 10. Principii de electrochirurgie, chirurgie cu laser și ultrasunete ... 11. Instrumente chirurgicale în chirurgia generală ... 12. Principii generale de incizie și sutură ... 13. Materiale de sutură și ligatură ... 14. Fiziopatologia vindecării plăgilor ... 15. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor ... 16. Cicatricea retractilă ... 17. Plăgile dehiscente ... 18. Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale pielii și țesutului adipos subcutanat ... 19. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator ... 20. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale ... 21. Principii de anastomoză la nivelul tubului digestiv ... 22. Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament ... 23. Defecte parietale abdominale postoperatorii ... 24. Traumatismele toraco-abdominale ... 25. Traumatismele abdominale ... 26. Tumorile retroperitoneale ... 27. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul. ... Baremul activităților practice 1. Incizie tegumentară 10 2. Laparotomie 5 3. Sutura plăgii operatorii 10 4. Laparorafie 5 5. Montarea drenajelor prin contraincizie 10 6. Debridare 10 7. Drenajul abceselor superficiale 5 8. Enterorafie 5 ... 2. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ Tematica teoretică: (20 ore) 1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei. ... 2. Anatomia chirurgicală a mediastinului. ... 3. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân. ... 4. Metode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară. ... 5. Factori de risc ai complicațiilor pulmonare postoperatorii. ... 6. Legătura dintre tipul anesteziei/operației și complicațiile pulmonare intra/postoperatorii. ... 7. Tratamentul medicamentos preoperator al bolilor pulmonare preexistente ... Baremul activităților practice 1. Fleurotomie minimă 5 2. Traheostomia 3 3. Toracofrenolaparotomia* 2 4. Procedee de drenaj toracic 5 În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor) ... 3. STAGIUL DE ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE Tematica teoretică (25 ore): 1. Politraumatismele - șocul traumatic ... 2. Traumatismele părților moi ale membrelor ... 3. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare ... 4. Fracturile deschise ale membrelor ... Baremul activităților practice: 1. Tratamentul ortopedic al fracturilor -10 ... 2. Tratamentul ortopedic al luxațiilor -10 ... 3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise - 3 ... 4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise - 3 ... 5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare - 3 ... Baremul de activități practice al rotației de ortopedie-traumatologie se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor) ... 4. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ Tematica teoretică (25 ore): 1. Principii și tehnici de chirurgie plastică ... 2. Cicatrizarea normală și patologică ... 3. Grefele de piele ... 4. Lambourile locale: plate, triunghiulare încrucișate etc. ... 5. Lambouri axiale; lambouri pe perforante ... 6. Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoase ... Baremul activităților practice: 1. Grefarea plăgilor - 5 ... 2. Plastie cu lambouri triunghiulare simetrice încrucișate - 3 ... 3. Lambouri cutaneogrăsoase de vecinătate - 3 ... 4. Lambouri musculare* - 3 ... 5. Intervenții microchirurgicale vasculare* - 3 ... În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca prim ajutor) ... 5. STAGIUL DE RECUPERARE Tematica teoretică (20 ore): 1. Reabilitarea vasculară la pacienții claudicativi ... 2. Reabilitarea pacienților după intervenția chirurgicală de revascularizare ... 3. Reabilitarea pacienților amputați de membru inferior ... 4. Exercițiul fizic la pacienții cu insuficiență venoasă cronică ... 5. Exercițiul fizic la pacienții diabetici ... 6. Terapia compresivă și masajul pacienților cu limfedem ... Baremul activității practice 1. Mobilizarea post-operatorie precoce - 5 ... 2. Bandajarea bontului la pacientul amputat de membru inferior - 5 ... 3. Testul de mers pe bandă - 3 ... 4. Bandajarea pacientului cu limfedem -3 ... ... 6. ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ ÎN CHIRURGIA VASCULARĂ Tematica teoretică (70 ore): 1. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă ... 2. Monitorizarea bolnavului vascular (EKG, presiune arterială sângerândă/nesângerândă, presiune venoasă centrală, pulsoximetria, diureza etc. ... 3. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată) ... 4. Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații. ... 5. Hemodinamica postoperatorie – evaluarea statusului hemodinamic ... – monitorizarea hemodinamică de bază ... – debitul cardiac ... – sindromul de debit cardiac scăzut - tratament ... – insuficiența ventriculară dreaptă - tratament ... – ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament ... – hipertensiunea postoperatorie - tratament ... – hipotensiunea postoperatorie - cauză, tratament ... ... 6. Hemoragia postoperatorie: – tratament: considerații chirurgicale, tratamentul medical cu sânge, substituienți ... – complicațiile hemoragiei: infecția, complicațiile transfuziei ... ... 8. Suportul nutrițional (energetic - caloric) în chirurgia vasculară – indicații ... – mod de administrare ... – evaluare - complicații potențiale ... – necesitățile nutriționale ... – considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară) ... – nutriția enterală - indicații, formele de admnistrare, complicații ... – nutriția parenterală - indicații, mod de administrare, complicații ... – monitorizarea metabolică și terapeutică ... ... 9. Suferința multiorganică și sistemică – disfuncții neurologice ... – disfuncții gastrointestinale ... – disfuncții renale ... – disfuncții hepatice ... ... Baremul activităților practice; 1. Sondaj vezical 25 2. Cateter venos central cu abord subclavicular,jugular, femural 25 3. Canulare arteră radială, cubitală, brahială pentru presiune invazivă 10 5. Defibrilare externă 5 6. Resuscitare cardiorespiratorie 5 7. Sonda de aspirație nazogastrică 10 ... 7. STAGIUL DE LABORATOR VASCULAR ȘI IMAGISTICĂ VASCULARĂ Tematica teoretică (100 ore) 1. Ultrasunete - proprietăți. ... 2. Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină. ... 3. Principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă. ... 4. Circulația arterială. a) Formarea undei de puls. ... b) Aspecte Doppler normale ... c) Rolul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler. ... d) Criterii pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor și anevrismelor arteriale. ... ... 5. Circulația venoasă. a) Caracteristicile circulației venoase. ... b) Aspecte Doppler normale. ... ... 6. Noțiuni despre aparatura folosită. a) Tipuri de sonde ... b) Parametrii folosiți în examinarea vaselor. ... c) Surse de eroare legate de reglaje defectuoase. ... ... 7. Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor. a) Ecografia bidimensională ... b) Examinarea Doppler color ... c) Angiografia Doppler ... ... 8. Placa de aterom - aspecte ecografice. ... 9. Examinarea ultrasonografică a axelor carotidiene extracraniene. a) Tehnica examinării ... b) Rezultate normale ... c) Rezultate patologice ... ... 10. Examinarea ultrasonografică a arterelor vertebrale și ale membrului superior. a) Tehnica examinării ... b) Rezultate normale ... c) Rezultate patologice ... ... 11. Examinarea ultrasonografică a aortei abdominale și a arterelor membrelor inferioare. a) Tehnica examinării ... b) Rezultate normale ... c) Patologia stenozantă ... d) Anevrismele arteriale ... ... 12. Examinarea ultrasonografică a arterelor viscerale a) Artera mezenterică superioară și trunchiul celiac ... b) Arterele renale ... ... 13. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă degenerativă ... 14. Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă inflamatorie ... 16. Examinarea ultrasonografică a venelor membrelor superioare ... 17. Examinarea ultrasonografică a sistemului venos profund al membrelor inferioare: a) Tehnica de examinare ... b) Aspecte normale ... c) Diagnosticul trombozelor acute ... d) Sindroamele posttrombotice ... ... 18. Examinarea ultrasonografică a fistulelor arterio-venoase pentru dializă: a) Noțiuni anatomice ... b) Aspecte normale ... c) Calculul debitelor ... d) Principalele aspecte patologice ... ... 19. Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice ... 20. Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic. ... 21. Aportul investigației hemodinamice și angiografice în tratamentul chirurgical. ... 22. Tratamentul endovascular față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical. ... 23. Noțiuni teoretice de chirurgie endovascular: a) structura unei săli de cateterism și angiografie ... b) principiul cinematografiei, imagistică digitală și substracție, stocarea imaginii radiologice ... c) sondele de cateterism ... d) tehnica Seldinger ... e) tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară ... ... 24. Principii de hemodinamică: a) presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologice ... b) debite sangvine pulmonare, aortice și de șunt ... c) rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice ... ... 25. Principii de angiografie periferică: a) aortografia toraco - abdominală ... b) arteriografia membrelor inferioare și superioare ... c) arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac ... d) arteriografia mezenterică superioară și inferioară. ... e) arteriografia vertebro - carotidiană ... ... 26. Investigația angiografică în sindromul de ischemie periferică. ... 27. Investigația angiografică în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă. ... 28. Principalele tehnici terapeutice ale chirurgiei endovasculare: a) angioplastia ... b) embolizarea arterială ... c) extragerea de corpi străini din circulația sangvină ... d) filtru cav ... e) stentarea ... ... 29. Angiografia prin computer tomografie a) Perspectiva istorică ... b) Principiile angiografiei prin computer tomografie ... c) Achiziția imaginilor ... d) Prelucrarea imaginilor ... e) Strategii pentru administrarea substanței de contrast ... f) Indicații și contraindicații de examinare ... g) Incidente și accidente în timpul și după examinare ... h) Aplicații clinice; I. Angiografia carotidiană ... II. Angiografia pulmonară ... III. Angiografia aortică, simplă sau ECG sincronizată ... IV. Angiografia abdominală ... V. Angiografia periferică ... VI. Angiografia membrelor superioare ... VII. Angiografia cu evidențierea timpului venos ... VIII. Angiografia cerebrală ... IX. Angiografia coronariană. ... ... ... 30. Angiografia prin rezonanță magnetică a) Principiile angiografiei prin rezonanță magnetică ... b) Angiografia fără substanța de contrast ... c) Angiografia cu substanța de contrast ... d) Indicații și contraindicații ... e) Tipuri de artefacte în investigarea prin rezonanță magnetică a vaselor ... f) Aplicații clinice; I. Angiografia carotidiană ... II. Angiografia aorto-pulmonară ... III. Angiografia abdominală ... IV. Angiografia periferică ... V. Angiografia membrelor superioare ... VI. Angiografia venoasă ... VII. Angiografia cerebrală ... ... ... Baremul de activități practice 1. Explorarea ecografică a axelor carotidiene extracraniene 10 2. Explorarea ecografică a arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. 10 3. Explorarea aortei abdominale 10 4. Explorarea arterelor renale 10 5. Explorarea arterelor membrului inferior 10 6. Explorarea sistemului venos jugular, cav superior și inferior 10 7. Explorarea venelor membrelor superioare și inferioare 10 8. Investigarea fistulelor de dializă 10 9. Întocmirea unui buletin 10 10. Calcularea debitului arterial 10 11. Diagnosticarea ecografică a trombozei venoase profunde a membrelor 10 12. Funcția Seldinger arterială și venoasă femurale 20 13. Funcția Seldinger arterială și venoasă axilare 5 14. Functia Seldinger arterială și venoasă brahială 5 15. Arteriografia membrelor inferioare 2 16. Arteriografie celiaco-mezenterice 2 17. Arteriografie carotidiană 2 18. Flebografie 5 19. Cavografie 2 20. Limfografie ... 21. Interpretarea imaginilor computer tomografice; a) Aspecte normale și variante anatomice ... b) Aspectul plăcilor de aterom și clasificarea acestora ... c) Evaluarea gradului de stenoza ... d) Tromboza acută și tromboza cronică ... e) Anevrismele simple și complicate ... f) Disecția acută sau cronică ... g) Malformații arterio-venoase ... h) Evaluarea grafturilor post-intervenții de by-pass ... i) Fistulele arterio-venoase ... j) Ruptura vasculară. ... ... 22. Interpretarea imaginilor de rezonanță magnetică a) Aspecte normale și variante patologice ... b) Aspectul peretelui vascular ... c) Evaluarea fluxului intravascular ... d) Evaluarea gradului de stenoza ... e) Anevrismele simple și complicate ... f) Evidențierea și caracterizarea trombozelor vasculare ... g) Disecțiile acute și cronice ... h) Malformațiile arterio-venoase ... i) Fistulele arterio-venoase ... j) Evaluarea permeabilității grafturilor venoase sau sintetice. ... ... ... 8. MODULUL DE BIOETICĂ Tematica teoretică (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... VIII. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... IX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete -2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... ... 9. STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ DESCHISĂ Tematica teoretică (380 ore) 1. Istoricul chirurgiei vasculare. ... 2. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc. ... 3. Noțiuni de anatomie: a) Sistemul osos al membrului superior și inferior ... b) Aparatul muscular al membrului superior și inferior, cervical, toraco-abdominal ... c) Sistemul vascular aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfatic ... d) Nervii membrului superior și inferior, sistemul nervos simpatic lombar. ... ... 4. Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor: a) Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară ... b) Expunerea arterelor membrului inferior: iliacă comună, externă, hipogastrică, femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare ... c) Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie ... d) Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale ... e) Expunerea vaselor limfatice. ... ... 5. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară. ... 6. Căile de acces asupra vaselor intraabdominale și simpaticului lombar. ... 7. Căile de acces asupra vaselor intratoracice. ... 8. Instrumente chirurgicale vasculare. ... 9. Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală. ... 10. Grefe vasculare biologice și sintetice. ... 11. Noțiuni fundamentale: a) Epidemiologie ... b) Embriologie ... c) Ateroscleroza ... d) Hiperplazia intimală ... e) Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment ... f) Angiogeneza. ... ... 12. Fiziologia și fiziopatologia circulației arteriale: a) hemodinamica arterială ... b) modele de curgere în circulația arterială ... c) aspecte fiziologice în intervențiile arteriale ... d) sindromul de furt arterial. ... ... 13. Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase; a) hemodinamica circulației venoase ... b) incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară ... c) tromboza venoasă profundă ... d) insuficiența venoasă cronică ... e) tromboflebita. ... ... 14. Fiziologia sistemului limfatic: a) anatomia funcțională a sistemului limfatic ... b) fiziologia ... c) fiziopatologie. ... ... 15. Factori de risc aterosclerotici a) Fumatul ... b) Diabetul ... c) Hiperlipidemia ... d) Hipertensiunea. ... ... 16. Coagularea și dereglările hemostazei: a) coagularea normală ... b) terapia anticoagulantă ... c) agenți trombolitici ... d) coagulopatiile și hemoragia ... e) stări hipercoagulante. ... ... 17. Programe de screening vascular ... 18. Boala arterială periferică cu localizare carotidiană - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 19. Alte boli ale arterei carotide - displazia fibromusculară, dilatarea anevrismală, disecția, tumorile glomice. ... 20. Boala arterială periferică cu localizare aortoiliacă - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 21. Boala arterială periferică cu localizare infrainghinală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 22. Boala arterială periferică a membrului superior - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 23. Boala arterială periferică cu localizare renală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 24. Boala arterială periferică cu localizare mezenterică - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 25. Boala anevrismală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 26. Disecția aortei - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 27. Sindromul Raynaud. ... 28. Sindromul de apertură toracică-neurogen, arterial, venos. ... 29. Anomaliile arterio-venoase: a) Malformațiile vasculare congenitale ... b) Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic ... c) Fistulele arterio-venoase dobândite. ... ... 30. Trombangeita obliterantă. ... 31. Boala Takayasu. ... 32. Alte vasculite - arterita cu celule gigantice, poliarterita nodoasă, boala Kawasaki, granulomatoza Wegener, poliangeita microscopică, sindromul Churg-Strauss. ... 33. Tumorile arteriale. ... 34. Ischemia viscerală acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 35. Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 36. Traumatismele vasculare - cervicale, toraco-abdominale, ale extremităților. ... 37. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular): a) Tromboza venoasă profundă ... b) Sindromul posttrombotic ... c) Tromboza venoasă superficială ... d) Insuficiența venoasă cronică ... e) Ocluzia ilio-cavă ... f) Ocluzia venei cave superioare ... g) Tumorile venoase. ... ... 38. Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis. ... 39. Chirurgia canalului toracic. ... 40. Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular. ... 41. Chirurgia de acces vascular pentru hemodializă. ... 42. Complicațiile chirurgiei vasculare sistemice - cardiace, respiratorii, renale. ... 43. Complicațiile chirurgiei vasculare locale - infecțiile grefoanelor, fistulele aorto-enterice, anevrismele anastomotice, tromboza grefoanelor, leziunile nervoase. ... 44. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat. ... 45. Reconstrucțiile tisulare în chirurgia vasculară. ... 46. Amputațiile. ... Baremul de activități practice Pentru a armoniza baremul de operații cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări: Definiții A. Termenul de procedură de chirurgie vasculară deschisă definește procedură care necesită expunerea uneia sau mai multor artere sau vene pentru: 1. tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor ... 2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase ... 3. tratamentul oricăror alte boli care necesită reconstrucția arterială sau venoasă ... Note: – toate procedurile vasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook); ... – o operație vasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură operație; ... – operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă". ... ... B. Etapele esențiale ale unei proceduri vasculare deschise sunt: 1. expunerea ... 2. controlul ... 3. diagnosticul final ... 4. intervenția vasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc) ... 5. confirmarea rezultatului planificat ... 6. Închiderea ... ... C. Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii 1. Expunerea arterelor - aortă abdominală infrarenală 10 - aortă supraceliacă 3 - iliacă comună 10 - iliacă externă 10 - renală 1 - trunchi celiac 1 - mezenterică superioară 1 - trepied femural 30 - poplitee proximală 30 - poplitee medie 5 - poplitee distală 20 - tibială anterioară 5 - tibială posterioară 5 - peronieră 5 - trepied carotidian 10 - subclavie 3 - axilară 3 - brahială 10 - radială/ulnară 3 2. Expunerea venelor - recoltarea venei safene interne 50 - recoltarea venei safene externe 5 - vena femurală comună 10 - vena femurală superficială 5 - vena cefalică 5 - vena bazilică 5 3. Embolectomia 25 4. Endaterectomie 20 5. Arteriorafie directă 25 6. Angioplastia de lărgire cu petec 10 7. Anastomoză termino-laterală 50 8. Anastomoză termino-terminală 2 9. Anastomoză latero-laterală 2 10. Restabiliri de flux arterial: - aorto-iliace 10 - aorto-femural 10 - femuro-femural 3 - femuro-popliteu 20 - extra - anatomice 3 11. Ligatura subfascială a venelor comunicante 10 2. Cura chirurgicală a varicelor 30 13. Amputații: - deget 30 - transmetatarsiană/tarsometatarsiană 15 - gambă 15 - coapsă 20 - dezarticulație de coapsă 2 14. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă 25 ... ... 10. STAGIUL DE CHIRURGIE ENDOVASCULARĂ Tematica teoretică (170 ore) 1. Istoricul procedurilor endovasculare. ... 2. Registrul electronic endovascular. ... 3. Protocoale de management al radiațiilor - medicul și pacientul. ... 4. Structura sălii de intervenții endovasculare. ... 5. Echipamentul de bază în intervențiile endovasculare: ace de puncție, teci de acces, ghiduri, catetere, injectoare de contrast. ... 6. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă carotidiană. Dispozitive de protecție cerebrală. ... 7. Tratamentul endovascular în accidentul vascular cerebral acut. ... 8. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă vertebrală. ... 9. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă a membrului superior. ... 10. Tratamentul endovascular al arcului aortic. ... 11. Tratamentul endovascular al aortei descendente - anevrismele toracice, traumatismele și disecția aortică. ... 12. Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă infrarenală. ... 13. Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă juxta și pararenale - stentgrafturile fenestrate. ... 14. Tratamentul endovascular al anevrismelor toraco-abdominale - stentgrafturile ramificate. ... 15. Endoleak - tipuri și management. ... 15. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă renală. ... 16. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă mezenterică. ... 17. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă iliacă. ... 18. Tratamentul endovascular în boala ocluzivă infrainghinală ... 19. Tratamentul endovascular al sindromului de venă cavă superioară. ... 20. Tratamentul endovascular al trombozei venelor iliace și cavă inferioară. ... 20. Tratamentul endovascular în tromboza venoasă profundă a membrelor. ... 21. Ablația endovenoasă în insuficiența venoasă cronică. ... 22. Tratamentul endovascular al complicațiilor fistulelor arterio-venoase pentru dializă - stenoză, ocluzie, dilatare anevrismală. ... 23. Tehnici de embolizare ale anevrismelor cerebrale și fibromului uterin. ... 24. Tehnici de trombectomie endovasculară. ... Baremul de activități practice Pentru a armoniza baremul de intervenții cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări: Definiții A. Termenul de procedură de chirurgie endovasculară definește procedură care necesită utilizarea de ghiduri, catetere în interiorul arterelor sau venelor și controlul fluoroscopic pentru: 1. tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor ... 2. tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase ... 3. tratamentul oricăror alte boli care necesită utilizarea ghidurilor/cateterelor în artere sau vene ... Note: – toate procedurile endovasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook); ... – o operație endovasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură intervenție endovasculară; ... – operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă". ... ... B. Etapele esențiale ale unei proceduri endovasculare sunt: 1. obținerea accesului ... 2. controlul/menținerea accesului ... 3. diagnosticul final ... 4. intervenția endovasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc.) ... 5. confirmarearezultatuluiplanificat ... 6. Închiderea ... ... C. Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii 1. Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare: 1. Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare: - aortică - 2 - iliacă -10 - femurală -10 - poplitee - 5 - pedală -10 - carotidiană - 2 2. Montare de stent-grafturi: - EVAR - 1 - arteră iliacă - 1 - arteră femurală superficială - 1 6. Embolizare 1 7. Ablația endovenoasă a venei safene interne 10 8. Trombectomie endovasculară/tromboliză pe cateter 5 ... ... ... ... ...

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE: 1. de a armoniza programul de pregătire în chirurgia vasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS) ... 2. de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia vasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de de chirurgie vasculară (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie vasculară studenților, rezidenților sau pacienților. ... 3. de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi vasculari și de centre de chirurgie vasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli vasculare. ... 4. de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei vasculare în Europa și în lume ... Acest document a fost întocmit și aprobat în septembrie 2014 de către Societatea Română de Chirurgie Vasculară în conformitate cu syllabusul European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS), care are la bază criteriile cuprinse în Charter on Training of Medical Specialists în the EU - cerințele pentru specialitatea de Chirurgie Vasculară (UEMS, Brusels, 1994).

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE: Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie vasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia vasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități: ● cabinet ambulator de chirurgie vasculară ● chirurgie vasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată ● educație vasculară la studenți, rezidenți și pacienți.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: Chirurgul vascular și endovascular trebuie să aibă cunoștințe și să înțeleagă: 1. Științele fundamentale Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practica chirurgiei vasculare și endovasculare; Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală; Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților vasculari; Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practica chirurgiei vasculare; Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților vasculari critici; Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit. ... 2. Aptitudini și atitudine profesională 2.1. Comunicare și comportament Contactul clinic cu pacientul Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului vascular. Aptitudini de consiliere și comunicare Abilitate de consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund. Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor vasculare Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului vascular este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer. ... 2.2. Management Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie vasculară și endovasculară Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile. Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților vasculari Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților vasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților vasculari. ... 2.3. Învățământul și cercetarea Însușirea experienței didactice Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice. Dezvoltarea experienței în cercetare Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review. ... 2.4. Controlul calității Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia vasculară. ... ...

EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST: Probe de evaluare, specifice programului: Probă Da/Nu Examen teoretic scris Da Examen clinic 1 Da Examen clinic 2 Da Probă operatorie Da

TEMATICA DE EXAMEN 1. Valentine JR, Wind GG - Anatomic Exposures în Vascular Surgery 2nd Edition, LWW, 2003. ... 2. Rutherford's Vascular Surgery, 8th Edition, Elsevier Saunders, 2010. ... 3. Inter-Society Consensus for the Management of Peripheral Artery Disease (TASC II). Eur J Vasc Endovasc Surg 2007;33 Suppl 1;S1-S75 ... 4. Haimovici's Vascular Surgery, 6th Edition, Wiley, 2012 ... 5. Management of patients with peripheral artery disease (Lower Extremity, Renal, Mesenteric and Abdominal Aortic). ACCF/AHA Guidelines November 2011. ... 6. ESVS Guidelines. Invasive treatment for carotid stenosis; indication, technique. Eur J Vasc Endovasc Surg 2009 ... 7. NICE Guidelines for peripheral lower limb arterial disease, 2012. ... 8. Atlas of Vascular Surgery; Operative procedures. Ouriel K., Rutherford R. B. (Eds.) W. B. Saunders, 1998 ... 9. Atlas of Vascular Anatomy; An angiographic approach. Uflacker R. (Ed.) Lippincott Williams & Wilkins, 2006 ... 10. Chirurgie vasculară. Bolile arterelor. Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 2001 ... 11. Chirurgie vasculară. Bolile venelor și limfaticelor, Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 2002 ... 12. Tratat de patologie chirurgie cardiovasculară, Ioan Socoteanu, 2 vol., Ed. Medicală, 2007 ... Baremul de manevre, tehnici și activități practice (vezi la capitolul de Structură a programului) Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU - credite formative universitare, 1 credit CFU = 1 credit ECTS - European Credit Transfer System); 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Modulele de pregătire similare unor atestate de studii complementare: nu este cazul PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, Nume, prenume: Col. Dr. Ionel Droc Semnătura: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR (BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE) Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Hematologie, Genetică, Biologie moleculară, Imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, noțiuni elementare de microbiologie și epidemiologie etc.). Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie și de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase 2. DURATA STAGIILOR - 4 ANI (48 LUNI) Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Modulul Durata Organizarea și Managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie I.1-3 luni Biochimie I.2 - 9 luni Biologie moleculară și Genetică I.3-3 luni Imunologie I.4 - 6 luni Hematologie I.5- 12 luni Bacteriologie I.6.1 - 2 luni Parazitologie I.6.2 - 0, 5 luni Virusologie I.6.3 - 0, 5 luni Epidemiologie I.7 -1,5 luni Biostatistica Medicală I.8-1 lună Bioetică Medicală I.9 - 0,5 luni Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program I.10-9 luni I.1. ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE de BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - 3 LUNI Tematica lecțiilor conferință - 120 ore 1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe) a. planificarea activităților; ... b. amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente; ... c. managementul personalului, evaluarea personalului; ... d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. Întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.; ... e. Întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului; ... ... 2. Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință). ... 3. Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferință). ... 4. Sistemul de management al calității: a. Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință) ... b. Cerințe de management (2 conferințe) ... c. Cerințe tehnice (1 conferință) ... d. Auditul intern (1 conferință) ... e. Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferințe) ... f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință) ... g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință. (1 conferință) ... h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferință) ... ... 5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferință) ... Baremul activităților practice Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări. 2 lp Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp ... I.2. STAGIUL DE BIOCHIMIE - 9 LUNI Tematica lecțiilor conferință - 360 ore (1) METABOLISMUL PROTEIC – Peptide biologic active. ... – Nivele de organizare a macromoleculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor). ... – Biosinteza proteică ... – Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon. ... – Biosinteza ureei. ... (2) ENZIME – Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. ... – Izoenzime. ... – Noțiuni de cinetică enzimatică. ... (3) METABOLISMUL GLUCIDIC – Glicoliza. ... – Gluconeogeneza. ... – Ciclul acizilor carboxilici. ... (4) METABOLISMUL LIPIDIC – Biosinteza acizilor grași. ... – Degradarea acizilor grași. ... – Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie. ... – Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene. ... – Biosinteza colesterolului. ... – Acizii biliari. ... – Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare). ... (5) VITAMINE și HORMONI (6) APA și ELECTROLIȚI (7) MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN: – Patologia renală. ... – Patologia hepatică. ... – Patologia cardiacă și vasculară. ... – Maladii metabolice și endocrine. ... (8) MARKERI TUMORALI (9) BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ (10) BIOCHIMIA INFLAMAȚIEI (11) BIOCHIMIE GERIATRICĂ (12) BIOCHIMIE PEDIATRICĂ (13) TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT (14) ORGANIZAREA și MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂȚII ANALIZELOR (15) METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE Stagiul practic În cadrul acestui stagiul se vor desfășura 2 tipuri principale de activități: – prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate; ... – efectuarea practică a testului respectiv. ... 1. Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în Laboratorul Clinic de Biochimie. – metode de măsură (spectrometrice, optice, etc.) ... – tehnici de separare (cromatografice, electroforetice) ... – tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare ... – sisteme analitice automatizate, mono și multiparametrice ... – tehnici de bază în Biologia Moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray ... ... 2. Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretarea rezultatelor; baremul activităților practice EXAMENUL DE URINĂ 1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari. - barem 100 determinări ... 2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. - barem 50 determinări ... 3. Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinări ... 4. Examenul chimic al calculilor urinari -barem 25 determinări ... B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI 1. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu - barem 100 determinări ... 2. Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologice - barem 100 determinări ... 3. Compuși azotați non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări ... 4. Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări ... 5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări. ... 6. Corpii cetonici: metode de dozare; variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări. ... 7. Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări. ... 8. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice - 50 determinări. ... 9. Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări – transaminazele (TGP, TGO), ... – creatinkinaza (CK), izoenzime; ... – lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime; ... – fosfataza acidă și alcalină; ... – gamma glutamil transpeptidaza (GGT) ... – amilaza; ... – lipaza. ... ... ... C. EXAMENUL BIOCHIMIC L. C. R. metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 25 determinări. ... D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 50 determinări. ... ... ... I.3. MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luni Tematica lecțiilor conferință - 120 ore OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ● Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical. ● Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului. ● Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli. ● În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să-și însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii. ● De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare. A. PARTEA TEORETICĂ I. Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic și esența replicării ADN-ului. Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului. Esența transcrierii și aplicații medicale. Esența traducerii și aplicații medicale. Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare. ... II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracția ADN-ului. Extracția ARN-ului. Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului. Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor. Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile "dot-blot", "Southern-blot", "Northern-blot", hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray" ("DNA chips"). Aplicații clinice ale hibridizării: a) În diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (ex. anemia drepanocitară etc.); ... b) tehnicile FISH ("fluorescence în situ hybridization") - cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii; ... c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale etc. ... Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; "restriction fragment length polymorphism") cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ș. a.). Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă. Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, "single ștrand conformation polymorphysm"), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, "denaturing gradient gel electrophoresis") cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ș. a.). Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie. Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray" ("DNA chips") aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice. ... ... B. PARTEA PRACTICĂ 1. Extracția ADN din diferite probe biologice (sânge, țesut, urină, LCR etc.) ... 2. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale. ... 3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. ... 4. Tehnica hibridizării ... 5. Tehnica real time PCR ... 6. Tehnica de secvențiere ... EXAMEN 1. Test scris din tematica teoretică. ... 2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară). ... ...

MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ A. PARTEA TEORETICĂ 1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor. a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor. ... b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica. ... c. Mutațiile: cauza majoră de boală. ... d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe). ... e. Abordarea genetică în relația medic-pacient. ... ... 2. Bolile cromozomiale. ... 3. Bolile monogenice. ... 4. Bolile multifactoriale. a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare. ... b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea. ... ... 5. Retardul mental. ... 6. Patologia genetică a sistemului imun. ... 7. Genetica bolii canceroase. ... 8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate. ... 9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. ... 10. Probleme și dileme etice în genetica medicală. ... ... B. PARTEA PRACTICĂ 1. Consultul genetic. ... 2. Explorările genetice. ● Cromozomiale. ● Moleculare. ... 3. Sfatul genetic. ... 4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional). ... 5. Diagnosticul prenatal. ... ... EXAMEN 1. Test scris din tematica teoretică. ... 2. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic). ... ... I.4. Modulul de Imunologie - 6 luni Tematica lecțiilor conferință - 240 de ore A. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar 1. Organele limfoide: anatomie și funcție. ... 2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei. ... ... B. Mecanismele imunologice 1. Imunitatea înnăscută și dobândită. ... 2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția. ... 3. Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare. ... 4. Alergenele - structură, epitopi. ... 5. Imunogenetica. ... 6. Imunitatea mediată prin celulele T. a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului. ... b) Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T. ... c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante. ... ... 7. Imunitatea mediată prin celule B. a) Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului. ... b) Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor. ... c) Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral. ... d) Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă. ... e) IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori. ... f) Reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă. ... g) Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance. ... ... 8. Alte mecanisme imunologice, care implică: a) Celulele "natural killer". ... b) Celulele killer activate de limfokine. ... c) Bazofile activate. ... ... 9. Interacțiuni receptor - ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică. ... ... C. Modularea răspunsului imun. 1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere. ... 2. Inflamația și modularea ei. a) Mediatori - preformați și neoformați. ... b) Celule efectoare în inflamație (alergică și altele). ... c) Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF. ... d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori. ... ... ... D. Imunitatea mucoaselor. 1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală. ... 2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing". ... 3. Imunosupresia post transplant ... ... E. Imunologia transplantului. 1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule. Semnificația clinică a tiparii alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLA. ... 2. Mecanismele de rejet. ... 3. Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut și cronic. ... 4. Imunosupresie - tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare. ... 5. Controlul de calitate intern și extern în imunologia transplantului. ... ... F. Imunologia tumorală. 1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate. ... 2. Markeri tumorali. Implicare în diagnostic și monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru. ... 3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale. Metodologia de lucru. ... 4. Mecanismele imunosupravegherii. ... ... G. Mecanisme imunoreglatoare. 1. Mecanismele de toleranță. ... 2. Rețele idiotipice. ... ... II. Tematica activităților practice Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici: 1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice. ... 2. Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice. ... 3. Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor. ... 4. Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor. ... 5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline. ... 6. Măsurarea proteinelor de fază acută. ... 7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă. ... 8. Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului. ... 9. Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA etc.). ... 10. Măsurarea IgE total și specific. ... 11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice. ... 12. Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate). ... 13. Teste de funcționalitate ale limfocâtelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene. ... 14. Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen). ... 15. Măsurarea producției de citokine și cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2. ... 16. PCR (Reacția de amplificare genică) ... 17. Tipizarea HLA prin metode moleculare ... 18. Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare. ... 19. Citometrie în flux. ... 20. Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice). ... ... IV. Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare 1. Referate generale - cel puțin 1 prezentare. ... 2. Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare. ... Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei - la latitudinea îndrumătorului de stagiu. ... ... I.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE 12 luni I.5.1. Tematica lecțiilor conferință - 480 de ore (1) Hematopoeza – generalități ... – celula stem ... (2) Structura măduvei osoase - (noțiuni de embriologie) (3) Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) (4) Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) (5) Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) (6) Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcții) (7) Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica) (8) Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome. (9) Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12. (10) Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator) (11) Anemii hemolitice - generalități, clasificare (12) Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator). (13) Imunoserologia unei anemii hemolitice. (14) Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii. (15) Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale. (16) Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale). (17) Sindromul mielodisplazic. (18) Sindromul mieloproliferativ cronic. (19) Sindromul limfoproliferativ cronic. – Leucemie limfatică cronică. ... – Boli proliferative limfatice de graniță. ... – Generalități limfoame. ... (20) Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare). (21) Boala Hodgkin - (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator). (22) Gamopatii monoclonale maligne. (23) Gamopatii monoclonale benigne. (24) Hemostaza (generalități). (25) Exploatarea unui sindrom hemoragipar. (26) Purpura trombocitopenică. (27) Coagulare intravasculară diseminată. (28) Boala tromboembolică și fibrinoliza. (29) Porfirii - clasificare, diagnostic. ... I.5.2. Baremul activităților practice 1. Recoltare: 20 ... 2. Colonare: 20 ... 3. V. S. H.; Hematocrit: 20 ... 4. Indici eritrocitari: 20 ... 5. Reticulocite: 30 ... 6. Citochimie - F. A. L.; P. A. S.; Sideroblaști; peroxidaze: 20 ... 7. Test Hamm: 10 ... 8. Test Coombs - anti Ig G, - anti C:10 ... 9. Celule lupice: 10 ... 10. Determinări F. A. N.: 10 ... 11. Imunograma: 10 ... 12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10 ... 13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10 ... 14. Grupe sanguine și RH: 10 ... 15. Electroforeza-imunoelectroforeza: 10 ... 16. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25 ... 17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100 ... 18. Examinare frotiu medular: 50 ... 19. Imunofenotipare ... ... ... I.6.1. MODULUL BACTERIOLOGIE - 2 luni Tematica lecțiilor conferință - 80 ore Bacteriologie generală Microbiologia medicală - importantă în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase. Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanță în patologia umană Morfologia celulei bacteriene Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici Antibiotice: clasificare, mecanisme de acțiune Rezistența la acțiunea antibioticelor Interacțiunea bacterie-gazda Bacteriologie specială * Bacterii cu importanță în patologia umană – Coci gram pozitivi - Genurile Staphylococcus, Streptococcus ... – Coci gram negativi - Genul Neisseria ... – Enterobacteriaceae - Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia ... – Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile Pseudomonas, Acinetobacter ... – Bacterii Gram negative incurbate - Genurile Vibrio, Campylobacter ... – Bacili gram negativi aerobi - Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella ... – Bacterii spiralate - Genurile Treponema, Borellia, Leptospira ... – Bacterii sporulate - Genurile Clostridium, Bacillus ... – Bacili gram pozitivi - Genul Corynebacterium ... – Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - Genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma, ... – Mycobacterium tuberculosis ... * Vor fi prezentate noțiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea și diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menționate Activități practice (lp - lucrare practică, d = demonstrație) 1. Microscopia – optica: directă, contrast de fază (lp) ... – În imunofluorescență (d) ... ... 2. Coloranții în microbiologie – gram (lp) ... – albastru de metilen (lp) ... – Ziehl-Neelsen (lp) ... – Giemsa (lp) ... ... 3. Medii de cultură – nutritive, de conservare și transport (lp) ... – de izolare - îmbogățire, selective (lp) ... ... 4. Izolarea bacteriilor din: ● Materii fecale - Coprocultura (lp) ● Sânge - Hemocultura (d) ● Urină - Urocultura (lp) ● L.c.r. (d) ● Exsudate (lp) ● Secreții (lp) ● Spută (lp) ... 5. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor ... ... I.6.2. MODULUL PARAZITOLOGIE - 0,5 luni Tematica lecțiilor conferința - 20 de ore I. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivă A. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza, ... B. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms) ... ... II. Examenul parazitologic al sângelui Diagnosticul hematologic al malariei. Tehnici de diagnostic: 1. Tehnica frotiului. ... 2. Tehnica picăturii groase. ... Tehnici de diagnostic: 1. Colorația Giemsa. ... 2. Colorația cu albastru de toluidină. ... 3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare. ... ... III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară: A. Diagnosticul cisticercozei. ... B. Diagnosticul hidatidozei. ... C. Diagnosticul trichinelozei. ... ... IV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii: Diagnosticul toxoplasmozei congenitale. ... V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital: Diagnosticul trichomonozei urogenitale Tehnici de diagnostic: Examenul secreției vaginale, uretrale, prostatice ... ... I.6.3. MODULUL VIRUSOLOGIE - 0,5 luni Tematica lecțiilor conferință Virusologie - 20 ore 1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic. ... 2. Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente. ... 3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere materno-fetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze. ... 4. Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor ... 5. Terapie antivirală. Rezistența la antivirale ... ... I.7. MODUL EPIDEMIOLOGIE - 1,5 LUNI Tematica lecțiilor conferință 60 de ore Cursuri 1. Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare. ... 2. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - transmisibile și netransmisibile - (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional ... 3. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional ... 4. Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile și netransmisibile ... 5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet ... 6. Intervenții în controlul și reducerea bolilor netransmisibile ... 7. Profilaxia primara, secundara și terțiară în bolile netransmisibile ... 8. Comunicarea în boala netransmisibilă ... Aplicații practice 1. Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate). a. Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile. ... b. Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici - i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalentă, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. ... ii. Rate (brute,. specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. ... iii. Comparații pe baza ratelor brute. ... ... c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă. ... ... 2. Studii epidemiologice. a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat. . ... b. Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. ... c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu. ... d. Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu ... ... 3. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective, Aplicare în boli netransmisibile. ... 4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala netransmisibilă ... 5. Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening. ... 6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de design-ul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale ... ... I.8. MODUL INFORMATICA ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 LUNĂ Tematica lecțiilor conferință - 40 de ore 1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină. ... 2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte ... 3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor. ... 4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT. ... 5. Aplicații de wordprocessing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word. ... 6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor. ... 7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor. ... 8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagina și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat,...) ... 9. Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer. ... 10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web. ... 11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare ... 12. computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor ... 13. selectate. ... 14. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice intr- - foaie de calcul. ... 15. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel ... 16. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul ... 17. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame. ... 18. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel. ... 19. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint. ... 20. Meniul aplicației Powerpoint. ... 21. Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări. ... 22. Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări. ... 23. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor ... 24. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access. ... 25. Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor. ... 26. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport. ... 27. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări. ... 28. Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare. ... 29. Elemente de biostatistică. Programul Epilnfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS ... 30. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge. ... ... I.9. MODULUL DE BIOETICĂ - 0, 5 LUNI Tematica lecțiilor conferința - 20 ore I. Introducere în Bioetică - 2 ore 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. ... 2. Contextul apariției bioeticii. ... 3. Definirea bioeticii. ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. ... 5. Teorii și metode în bioetică. ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.). ... ... III. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient. ... 2. Paternalism versus autonomie. ... 3. Modele ale relației medic-pacient. ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate. ... ... IV. Relația medic-pacient II-2 ore 1. Consimțământul informat. ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient. ... 3. Relația medic-pacient minor. ... 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient. ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală. ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 1. Libertatea procreației. ... 2. Dileme etice în avort. ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical. ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă. ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. ... 2. Probleme etice în stările terminale. ... 3. Tratamente inutile în practica medicală. ... 4. Eutanasia și suicidul asistat. ... 5. Îngrijirile paliative. ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru. ... 2. Donarea de organe de la persoana vie. ... 3. Etica alocării de resurse în transplant. ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. ... 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. ... 5. Terapia genică. ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice. ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. ... 5. Comitetele de etică a cercetării. ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică. ... ... TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă. ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient. ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale. ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ... ... I.10. PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 LUNI Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 luni) 1. Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, Conf. Dr. Anda Baicus ... 2. Biochimie Medicală, 9 luni, Inst. Clinic Fundeni Prof. Dr. Liliana Pâslaru, S. L. Popa Delia Codruța ... 3. Biologie Moleculară și Genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, Prof. Dr. Ileana Constantinescu ... 4. Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, Prof. Dr. Ileana Constantinescu ... 5. Hematologie, 12 luni, Inst. Clinic Fundeni, Conf. Dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, Prof. Dr. Anca Lupu, SUUB, Prof. Dr. Ana Maria Vladareanu ... 6.1. Bacteriologie, 2 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Irina Codiță ... 6.2. Parazitologie, 0, 5 luni, Spit. Clinic Colentina, Conf. Dr. Lidia Lazar ... 6.3. Virusologie, 0, 5 luni, Inst. Ștefan S. Nicolau, Prof. Dr. Simona Ruță ... 7. Epidemiologie, 1, 5 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Adrian Băncescu ... 8. Biostatistica Medicală, 1 lună, Inst. de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu (Platforma Inst. Fundeni), Dr. Luminița Iliuță. ... 9. Bioetica Medicală, 0, 5 luni, Inst. de Medicină Legala, Mina Minovici, Conf. Dr. George Cristian Curcă ... 10. Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie, sau imunologie/biologie moleculară) 9 luni. ... Stagiul opțional* poate fi ales, dintre următoarele discipline: * Se desfășoară în centrul de pregătire ales de rezident Biochimie, Hematologie, Imunologie/Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat. ... ... MEDICINĂ DE LABORATOR 4 ANI Modulul Durata Organizarea și Managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie I.1-3 luni Biochimie I.2 - 9 luni Biologie moleculară și Genetica I.3-3 luni Imunologie I.4 - 6 luni Hematologie I.5- 12 luni Bacteriologie I.6.1 - 2 luni Parazitologie I.6.2 - 0, 5 luni Virusologie I.6.3 - 0, 5 luni Epidemiologie I.7 -1, 5 luni Biostatistica Medicală I.8 - 1 lună Bioetică Medicală I.9 - 0, 5 luni Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie, imunologie) cu acordul coordonatorului de program I.10-9 luni ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV STAGIUL I.1, I.2 I.3, I.4, I.5 I.5, I.6.1, I.6.2, I.6.3 I.7, I.8, I.9, I.10 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM MEDICINĂ LEGALĂ

DEFINIȚIA MEDICINII LEGALE CA ȘTIINȚĂ MEDICALĂ Medicina legală este o știință medicală care determină și evaluează cauzele medicale ale morții precum și aspectele medicale pe care le implică soluționarea cauzelor juridice în justiție

DEFINIȚIA MEDICINII LEGALE DIN PERSPECTIVA JURIDICA ȘI SOCIALA 1. După valoarea generală în justiție și în societate Aplicarea cunoștințelor medicale în scopul aflării adevărului și spre împlinirea necesităților actului de justiție ... 2. După nevoia de proceduralitate juridica Știința medicală a cărei cunoaștere este procedural necesară în orice speță juridică cu implicații medicale precum și în orice caz medical cu implicații juridice pentru împlinirea actului de justiție ... 3. După conținutul și caracterul expertal Știința medicală care urmărește pentru necesitățile împlinirii actului de justiție să obiectiveze și să evalueze cu caracter probatoriu, expertal, aspectele medicale ale unei spețe juridice ... 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT 1.1. DURATA: 4 ANI Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. ... 1.2. PERIOADA DE DESFĂȘURARE: ritmată de concursurile de intrare în rezidențiat în raport cu necesarul de locuri stabilit de Consiliul Superior de Medicină Legală. ... 1.3. LOCUL DE DESFĂȘURARE: Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" și Institutele de Medicină Legală din centrele universitare: Iași, Timișoara, Craiova, Cluj, Tg. Mureș ... 1.4. RESPONSABILI DE PROGRAM: Prof. univ./Conf. univ., șefii catedrelor de Medicină Legală din Centrele universitare. Șef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență), îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar). ... 1.5. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT 1.5.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni) ... 1.5.2. Desfășurarea stagiilor și durata lor este următoarea: MODUL 1 Tanatologie. Aspecte legale ale înregistrării decesului 6 luni ANUL I MODUL 2 Patologie medico-legală traumatică 6 luni MODUL 3 Anatomie patologică 6 luni ANUL II MODUL 4 Patologie medico-legală netraumatică 6 luni MODUL 5 Tehnica necroptică și tanatopraxie, TNT 2 sapt. ANUL III MODUL 6 Laborator medico-legal 3 luni MODUL 7 Drept medical, legislatie și noțiuni expertale DMLRE 2 luni MODUL 8 Bioetica 2 săpt. MODUL 9 Expertiza capacității de muncă. ECM 1 lună MODUL 10 Psihiatrie și psihopatologie medico-legală 3 luni MODUL 11 A Medicina legală clinică: propedeutica 2 luni MODUL 11 B Medicina legală clinică: evaluarea vătămarii corporale 12 luni ANUL IV ... 1.5.3. CURRICULA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ LEGALĂ este următoarea: Stagiul principal/durată Stagiul secundar/durată Anul 1 Tanatologie și patologie medico-legală I 1 an Tanatologie medico-legală 6 luni Patologia medico-legală traumatică 6 luni Anul 2 Anatomie patologică și patologie medico-legală II 1 an Anatomie patologică 6 luni Patologie medico-legală netraumatică 6 luni Anul 3 Tehnica necroptica și tanatopraxie, TNT 2 sapt Tehnica necroptică Tanatosociologie, conservarea cadavrului și tanatopraxie 1 sapt 1 sapt Laborator medico-legal 3 luni Toxicologie medico-legală 1 lună Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală 1 lună Laborator criminalistic și medico-legal 2 săpt Filiatie și hemogenetica medico-legala 2 săpt Drept medical, legislatie și noțiuni expertale DMLRE 2 luni Notiuni de drept medical 2 sapt Responsabilitate medicala și răspundere a medicului 2 sapt Legislatie medico-legală și proceduri medico-legale 2 sapt Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională 2 sapt Bioetică 2 săpt. Bioetică 2 sapt Expertiza capacității de munca, ECM 1 lună Expertiza capacității de muncă 1 lună Psihiatrie și psihopatologie medico-legală, PML 3 luni Psihiatrie și psihopatologie medico-legală 3 luni Medicina legală clinica I: propedeutica, ML I 2 luni Propedeutica și semiologia medico-legală a examinării pe persoană 2 luni Anul 4 Medicină legală clinică II: evaluarea vătămarii coroporale, ML II 1 an Evaluarea gravității leziunilor traumatice în raport cu prevederile legale 12 luni ... ... 1.6. Metodologia desfășurării stagiilor Programul de învățământ se va desfășura conform: Curriculei generale de medicină legală mai sus prezentată cât și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire inclusiv baremul de manevre, execuții tehnice și activități practice pentru fiecare stagiu ( ANEXA 1 ) ... 1.7. Evaluarea cunoștințelor teoretice și practice se va face: 1.7.1. La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. tanatologie, toxicologie medico-legală, identificare și serologie medico-legală, genetică medico-legală etc.). Examen scris și oral, nota minimă: 7 ... 1.7.2. La sfârșitul fiecărui an de pregătire. Examen scris și oral, nota minimă: 7 Eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire. ... 1.7.3. Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau a unei comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat ... 1.7.4. Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziție prin care candidatul va înfățișa cunoștințele sale teoretice despre o temă anume cât și aptitudinile sale de cercetare cât și practice. ... ... ... 2. ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Ministerul Sănătății ... 3. ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST: Ministerul Sănătății ...

Anexa I Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiat în specialitatea medicină legală și baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu 1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luni Cursuri predare conform programei analitice (100 ore). 1.1. DEFINIȚIE Definiție: știința care se ocupă cu studiul asupra morții și semnelor morții precum și a modificărilor care survin în organismul uman după încetarea vieții. ... 1.2. DURATA: 6 luni ... 1.3. STRUCTURA STAGIULUI 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinică repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate ... 1.3.2. Stagiul de Tanatologie Medico-Legală propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). ... 1.3.3. Stagiul de Diagnostic Tanatologie medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem ... ... 1.4. CONȚINUTUL STAGIULUI 1.4.1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ Și SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. Declararea și înregistrarea decesului Tematica lecțiilor conferință 1. Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medico-legale. ... 2. Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală. ... 3. Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte europene. ... 4. Moartea: definiție, clasificare. ... 5. Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moarte cerebrală, moartea somatică, moartea biologică) semnele morții reale ... 6. Modificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare. ... 7. Manifestări postvitale. ... 8. Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale) ... 9. Descrierea normală și patologică morfopatologică a țesuturilor și organelor. ... 10. Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de deces/certificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe ... 11. Aspecte etice, legale și sociale legate de moarte și autopsie ... 12. Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale ... ... 1.4.2. DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM Tematica lecțiilor conferință 1. Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente. ... 2. Tanatocronologia ... 3. Transplantul de țesuturi și organe ... 4. Diagnosticul cauzelor morții. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză. ... Baremul lucrărilor practice 1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului. semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. Manopere: 100 execuții ... 2. Redactarea raportului de autopsie Manopere: 50 execuții ... 3. Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Manopere: 5 examinări ... 4. Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a orei decesului. Manopere: 100 execuții ... 5. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică. Manopere: 10 examinări ... 6. Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe. Manopere: 5 execuții ... 7. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri ... ... ... ... 2. PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ Cursuri predare conform programei analitice 2.1. DEFINIȚIE Patologia medico-legală este știința medico-legală care se ocupă cu studiul și diagnosticul morfologic și fiziopatologic al bolilor traumatice și netraumatice și care făcând uz de tehnicile clasice (necropsie și histopatologie) evidențiază mecanismele morții (tanatogeneză), cauzele morții și felul morții (violentă/neviolentă). ... 2.2. DURATA: 6 luni ... 2.3. STRUCTURA STAGIILOR Stagiul de Patologie medico-legală traumatică (6 luni) ... 2.4. CONȚINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ 2.4.1. Tematica lecțiilor conferință 1. Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei contemporane, clasificarea agenților traumatici, leziunile traumatice primare (semiologia medico-legală), mecanismul lor de producere și anatomia patologică, caracterul vital al leziunilor. ... 2. Traumatologie medico-legală sistemică. ... 3. Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgențe traumatologice. Șocul traumatic. ... 4. Traumatisme mecanice prin hetero și autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere și precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice. ... 5. Agenți traumatici fizici: leziuni și moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acțiunea curentului electric, radiații, raze X, ultrasunete. ... 6. Agenți traumatici biologici. ... 7. Problemele expertizei medico-legale ale gravidității, nașterii, avortului. ... 8. Pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei. ... 9. Violul. Expertiza aberațiilor sexuale, capacitatea sexuală la procreere. ... 10. Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică și medico-legală a comorientilor. ... 11. Criterii de individualizare a efectelor traumatice de fondul patologic preexistent. Particularitățile de evoluție, complicații, sechele. ... 12. Cauzalitatea medico-legală în traumatisme letale. Tanatogeneza. ... 13. Cercetarea la fața locului. Etapa dinamică. – Metodologia cercetării la fața locului ... – Proceduri legale ... – Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator ... – Delimitarea și securizarea zonelor cercetate și stabilirea importanței zonelor desemnate ... – Prezentarea truselor de cercetare la fața locului ... – Delimitarea răspunderilor și a lanțului de comandă ... – Mijloace de investigație criminalistică ... – Metode de documentare ... – Documentarea la fața locului ... – Situațiile în care se solicita investigația criminalistică și a serviciului omoruri ... ... ... 2.4.2. Baremul lucrărilor practice 1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor. Manopere: 50 execuții ... 2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuții ... 3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fractura vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicație etc.) Manopere: cel puțin câte una în fiecare caz ... 4. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării etc. Manopere: 50 execuții ... 5. Tehnica examenului la fața locului și cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor, Folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor Documentarea Manopere: 5 examinări ... 6. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia Manopere: 1 participare ... 7. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, strangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldura, curent electric, radiații, variații de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentrație ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală) Manopere: 50 execuții ... 8. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicații (supradoză stupefiante, gaze toxice - CO, cianizi, pesticide etc. -) Manopere: 20 examinări ... 9. Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori chirurgicale Manopere: 2 cazuri ... ... ... ... 3. ANATOMO-PATOLOGIE 6 luni Cursuri predare conform programei analitice (100 ore) 3.1. DEFINIȚIE Anatomia patologică este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul morfologic (macro și microscopic) al bolilor, utilizând atât tehnicile clasice (necropsie și histopatologie), cât și tehnicile moderne (microscopie electronică, histochimie și enzimologie etc.). ... 3.2. DURATA: 6 luni ... 3.3. CONȚINUTUL STAGIULUI DE ANATOMIE PATOLOGICĂ 3.3.1. Tematica lecțiilor conferință 1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia. Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. ischemia. Infarctul. Hemoragia ... 2. Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale-diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii proteice -distrofie hialină, amiloidoză. ... 3. Distrofii lipidice-steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice-glicogenoze, mucoviscidoza ... 4. Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali. ... 5. Morfopatologia inflamației tuberculoase ... 6. Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală ... 7. Morfopatologia tumorilor benigne ... 8. Morfopatologia tumorilor maligne ... 9. Morfopatologia reumatismului ... 10. Endocarditele ... 11. Cardiopatia ischemică ... 12. Boala aterosclerotică ... 13. Arterite și flebite ... 14. Pneumopatii acute ... 15. Diagnosticul diferențial al plămânului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic ... 16. Pneumopatii ... 17. Tuberculoza pulmonară ... 18. Gastritele ... 19. Ulcerul gastric ... 20. Enterocolitele acute și cronice ... 21. Hepatitele acute și cronice ... 22. Cirozele hepatice ... 23. Colecistitele ... 24. Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale ... 25. Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului ... 26. Tiroidite ... 27. Meningite ... 28. Leziuni vasculare ale S. N. C ... ... 3.3.2. Baremul activităților practice 1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri) ... 2. Orientarea materialului biopsie: 20 (cazuri) ... 3. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri) ... 4. Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri) ... 5. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 10 (cazuri) ... 6. Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri) ... 7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 20 (cazuri) ... 8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20 (cazuri) ... 9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 20 (cazuri) ... 10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20 (cazuri) ... 11. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 20 (cazuri) ... 12. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: 20 (cazuri) ... 13. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: 20 (cazuri) ... 14. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20 (cazuri) ... 15. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20 (cazuri) ... 16. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10 (cazuri) ... 17. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 10 (cazuri) ... 18. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10 (cazuri) ... 19. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 10 (cazuri) ... 20. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50 (cazuri) ... ... ... ... 4. PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ 6 LUNI (100 ORE) Cursuri predare conform programei analitice 4.1. DEFINIȚIE Patologia medico-legală este știința medico-legală care se ocupă cu studiul și diagnosticul morfologic și fiziopatologic al bolilor traumatice și netraumatice și care făcând uz de tehnicile clasice (necropsie și histopatologie) evidențiază mecanismele morții (tanatogeneză), cauzele morții și felul morții (violența/neviolența). ... 4.2. DURATA: 6 luni ... 4.3. STRUCTURA STAGIILOR Stagiul de Patologie medico-legală netraumatică (6 luni) ... 4.4. CONȚINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ 4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatoiogice ... 2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme, – sistemul cardiovascular ... – aparatul respirator ... – aparatul digestiv ... – aparatul urinar ... – aparatul genital ... – sistemul endocrin și metabolic ... – alte cauze ... ... 3. Moartea subită versus moarte suspectă ... 4. Embolia între moarte neviolentă și moarte violentă ... 5. Investigații tanatochimice, bacteriologice ... 6. Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie ... 7. Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă. ... 8. Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive ... 9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză. ... ... 4.4.2. Baremul lucrărilor practice 1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice. Manopere: 50 execuții ... 2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuții ... 3. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice. Manopere: 50 execuții ... 4. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia Manopere: 1 participare ... 5. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale) Manopere: 50 examinări ... 6. Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale Manopere: 2 cazuri ... ... ... ... 5. TEHNICA NECROPTICĂ ȘI TANATOPRAXIE 2 săptămâni Cursuri predare conform programei analitice 5.1. Definiție: cercetarea cadavrului prin tehnici specifice pentru elucidarea decesului, a felului și a cauzei morții, studierea modificărilor patologice în scop medical, juridic și științific. ... 5.2. Durata: 2 săptămâni ... 5.3. Structura stagiilor 5.3.1. Tehnica necroptică- 1 săptămână ... 5.3.2. Îngrijiri acordate persoanei decedate- 1 săptămână ... ... 5.4. CONȚINUTUL STAGIULUI DE TEHNICĂ NECROPTICĂ 5.4.1. Necropsia medico-legală și necropsia anatomo-patologică: particularități și succesiunea timpilor – Necropsia nou născutului ... – Tehnica necropsiei în cazul cadavrelor cu modificări cadaverice tardive ... – Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morții și cauzei acesteia ... ... 5.4.2. Instrumentar ... 5.4.3. Tehnici și manopere de disecție și microdisecție ... 5.4.4. Tehnici de autopsie: examenul intern al cadavrului – autopsia extremității cefalice ... – autopsia trunchiului și a organelor buco-cervico-toracale ... – autopsia organelor abdominale și pelvin ... – autopsia coloanei vertebrale și a membrelor ... ... 5.4.5. Tehnici speciale de autopsie: – autopsia feței ... – metoda eviscerării totale și a eviscerării segmentare ... – tehnici pentru evidențierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneu ... ... ... 5.5. CONȚINUTUL STAGIULUI DE ÎNGRIJIRI ACORDATE PERSOANEI DECEDATE 5.5.1. Metode de conservare a corpului defunctului: conservare temporară și conservarea permanentă – îmbălsămarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular ... – aspecte anatomice, localizarea, proiecția tegumentară și selecția vaselor pentru îmbălsămarea cadavrelor ... – îmbălsămarea cadavrului prin injectarea cavităților anatomice ... ... 5.5.2. Metode de reconstrucție și restaurare a corpului defunctului: tanatopraxia – etapele restaurării cadavrelor, cosmetica mortuară ... ... 5.5.3. Soluții chimice folosite pentru îmbălsămare, tehnici de injecție și drenaj ... 5.5.4. Legislația privind manipularea cadavrelor, etica funerară ... 5.5.5. Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat. ... ... ... 6. LABORATOR MEDICO-LEGAL Cursuri predare conform programei analitice 6.1. DEFINIȚIE Laboratorul medico-legal vine în sprijinul identificării și determinării cauzelor decesului în complementaritate cu examenul necroptic și în contextul unei investigații moderne. ... 6.2. DURATA: 3 luni ... 6.3. STRUCTURA STAGIILOR 6.3.1 Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 luni ... 6.3.2 Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună ... 6.3.3. Stagiul de Laborator criminalistic și medico-legal: 2 săpt ... 6.3.4. Stagiul de Filiație și hemogenetică medico-legală: 2 săpt ... ... 6.4. CONȚINUTUL STAGIULUI DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) Programa analitică 1. Noțiuni de toxicitate; toxic ... 2. Investigația la fața locului în intoxicații ... 3. Clasificarea toxicelor ... 4. Toxice la poarta de intrare ... 5. Toxice la poarta de ieșire ... 6. Toxice cu toxicitate viscerală și celulară ... 7. Toxice care se depozitează în organism ... 8. Farmacodinamia principalelor toxice ... 9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante ... 10. Clasificarea drogurilor stupefiante ... 11. Morfopatologia drogurilor stupefiante ... 12. Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională ... 13. Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație ... 14. Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților ... 15. Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medico-legale în raport cu toxicologia clinică. ... 16. intoxicația cu alcool ... 17. Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici ... 18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice întâlnite în practica curentă medico-legală și de laborator medico-legal ... 19. Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală ... 20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice. ... ... 6.4.2. Baremul lucrărilor practice 1. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic Tehnici și metode de înregistrare a probelor. Manopere: 10 ... 3. Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală; pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Manopere: 5 ... 4. Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme. Manopere: 5 ... 5. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space. Manopere: 5 ... ... ... 6.5. CONȚINUTUL STAGIULUI DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO-STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) Programa analitică 1. Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare 1. Odontostomatotogie medico-legală a. Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe, pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării, etc. ... b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă. ... ... 2. Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare. ... 3. Entomologie medico-legală a. Metode de conservare și de distrugere a cadavrului Studiul general al insectelor necrofage. Ciclu de viață al insectelor ... b. Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legală ... c. Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor ... d. Metode și tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologică ... e. Valoarea studiului entomologie în stabilirea datei probabile a morți, locului Înhumării, identificării, diagnosticului toxicologic ... ... ... ... 6.5.2. Baremul lucrărilor practice 1. Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Manopere: 20 ... 2. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). Manopere: 20 ... 3. Identificarea odontostomatologică. Manopere: 5 ... 4. Expertoza corpurilor delicte. Manopere 5 ... 5. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem 1. Manopere: 5 ... ... ... ... 6.6. CONȚINUTUL STAGIULUI DE LABORATOR CRIMINALISTIC ȘI MEDICO-LEGAL 6.6.1. Tematica lecțiilor conferință (10 ore) Programa analitică ● Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului Constituirea echipei de cercetare ● Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice Efectuarea cercetării la fața locului – cercetarea la fața locului în faza statică ... – cercetarea la fața locului în faza dinamică ... ● Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni dispunerea expertizelor medico-legale dispunerea expertizelor criminalistice – expertiza dactiloscopică ... – expertiza urmelor obiectelor vulnerante ... – expertiza urmelor de picioare ... – expertiza urmelor de dinți și buze ... – expertiza urmelor de vopsea, sticla ... – expertiza balistică ... ● Expertiza criminalistică a urmelor biologice – expertiza urmelor de sânge ... – Expertiza a urmelor de salivă și spermă-expertiza criminalistică a firului de păr ... ... 6.6.2. Baremul lucrărilor practice 1. Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă, Manopere: 20 ... 2. utilizarea truselor și echipamentelor de bază: Manopere 20 ... ... ... 6.7. CONȚINUTUL STAGIULUI DE SEROLOGIE Și HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ Cursuri predare conform programei analitice 6.7.1. Tematica lecțiilor conferință (10 ore) Programa analitică 1. Bazele genetice ... 2. Sisteme serologice folosite în filiație – Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme genetice ... – examinarea antropologică în filiație ... ... 3. Sistemul HLA în filiație ... 4. Profilul ADN în filiație – Istoricul investigației ADN ... – Identificarea medico-legală ... – Noțiuni generale de genetică ... – Tehnica și metodologia investigației ADN ... – Interpretarea rezultatelor ... – Markeri ... – Cazuri de studiu ... – Documentarea rezultatului ... – Formularea concluziilor ... ... ... 6.7.2. Baremul lucrărilor practice 1. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri ... 2. HLA (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri ... 3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri ... 4. Tehnica și metodologie în recoltarea și conservarea probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă etc.) Manopere: 20 cazuri ... 5. Documentarea cazurilor și formularea concluziilor Manopere: 20 cazuri ... ... ... ... 7. DREPT MEDICAL, LEGISLAȚIE ȘI NOȚIUNI EXPERTALE DML DE 2 luni Cursuri predare conform programei analitice 7.1. DEFINIȚIE - Elementele juridice împletesc practica medico-legală. Nu este posibilă practica medico-legală fără minime cunoștințe juridice și judiciare. Răspunderea profesională medicală și malpraxis-ul susțin de asemenea aprofundarea cunoștințelor juridice cât și logice, deontologice etc. ... 7.2. DURATA: 2 luni ... 7.3. STRUCTURA STAGIILOR – Noțiuni de drept medical 2 săpt ... – Responsabilitate medicală 2 săpt ... – Legislație și proceduri medico-legale 2 săpt ... – Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etică profesională 2 săpt ... ... 7.4. CONȚINUTUL STAGIILOR 7.4.1. STAGIUL DE NOȚIUNI DE DREPT MEDICAL 2 săptămâni A. Tematica lecțiilor conferință ● Interferențe între medicină și drept. – Justiția în actul medical. ... – Nevoile sociale în medicină și justiție. ... – Respectul față de demnitatea omului ca principiu etic și juridic fundamental al practicii medicinii. ... – Cazuri. Discuții ... ● Natura și exercițiul drepturilor în practica medicală. – Drepturile omului și drepturile pacientului: dreptul la sănătate, dreptul la îngrijire medicală, dreptul la libera alegere a furnizorului de îngrijire medicală, dreptul la autodeterminare și autonomie, dreptul la informare, dreptul la confidențialitate și respect al intimității, dreptul la asistență religioasă, alte drepturi. ... – Elemente de legislație internațională. ... – Cazuri. Discuții. ... ● Persoanele vulnerabile și non-discriminarea în practica medicală. – Îngrijirea medicală în cazul prizonierilor, minorilor, vârstnicilor, persoanelor cu deficiențe, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiecților umani în cercetarea științifică. ... – Cazuri. Discuții ... ● Elemente definitorii de drept medical. – Izvoarele dreptului medical. ... – Asistența medicală, profesiunea medicală, datoria de îngrijire. ... – Contractul de asistență medicală. ... – Consimțământul informat și secretul profesional în practica medicală. ... – Cazuri. Discuții ... ● Raportul juridic de drept medical. – Elementele raportului juridic de drept medical. ... – Statutul juridic al corpului uman. ... – Asistența medicală curativă vs. profilactică. ... – Cazuri cu implicații juridice în practica medicală. ... ... B. Baremul lucrărilor practice 1. Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale Manopere: 2 cazuri ... 2. Studiu pe dosar în cazul de omor: Manopere: 2 cazuri ... 3. Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri ... 4. Studiu pe dosar în cazul infrațiunilor din domeniul vieții sexuale ... Manopere: 2 cazuri ... ... 7.4.2. STAGIUL DE Responsabilitate medicală și răspundere a medicului 2 săptămâni A. Tematica lecțiilor conferință 1) Raționamentul medical și decizia medicală profesională: raționamentul analogic bazat pe cazuistică, raționamentul bazat pe tratamentul de probă farmacologic sau fiziopatologic, raționamentul bazat pe dovezi medicale. Mecanismele deciziei profesionale medicale. ... 2) Riscurile în practica medicală: riscuri cu privire la diagnostic și tratament ce privesc indicația de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical și consecințelor lui, criterii de apreciere corecta a riscului, managementul riscurilor ... 3) Eroarea și greșeala: eroarea de fapt și eroarea de normă. Alea terapeutică. ... 4) Tipuri de răspundere: răspunderea profesională, răspunderea legală a medicului: răspunderea disciplinară, civilă, penală, administrativă ... 5) Răspunderea civilă: de drept comun (delictuală și contractuala, contractul de asistență medicală, elementele probatorii ale răspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de îngrijire, evaluarea prejudiciului) ... 6) Răspunderea penală: latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii, intenția și culpa, formele și conținutul culpei, elementele probatorii ale răspunderii penale, cauze exoneratoare de răspundere ... 7) Întocmirea corecta a documentației medicale ... ... B. Baremul lucrărilor practice 1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale Manopere: 2 cazuri ... 2) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri penale Manopere: 2 cazuri ... 3) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri civile Manopere: 2 cazuri ... ... ... 7.4.3. STAGIUL DE LEGISLAȚIE ȘI PROCEDURI MEDICO-LEGALE 2 săptămâni A. Tematica lecțiilor conferință 1) Aspecte legislative specifice domeniului de activitate medico-legal: a. ORDONANȚA nr. 1 (republicată) privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF) ... b. HOTĂRÂREA nr. 774 din 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF) ... c. ORDONANȚA nr. 57 din 2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF) ... d. LEGEA nr. 271 din 2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF) ... e. HOTĂRÂREA nr. 1204 din 2002 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF) ... f. ORDIN nr. 1134 din 25/05/2000 - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale ... g. ORDIN nr. 1976 din 07/11/2003 - stabilirea unor măsuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernământului minorului între 14 și 16 ani care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală ... h. ORDIN nr. 938 din 07/09/2005 - aprobarea criteriilor de atestare a calității de expert medico-legal și stabilirea condițiilor de suspendare sau de retragere a calității de expert medico-legal ... i. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1512/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legatură cu traficul rutier (PDF) ... j. NORMELE METODOLOGICE privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de Medicină legală) ... k. ORDIN nr. 1163 din 28/05/2007 privind înființarea, componența și atribuțiile Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății Publice de analiză a deceselor persoanelor private de libertate, survenite în sistemul penitenciar (PDF) ... l. HOTĂRÂREA nr. 1609 privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale" (Modificat de art. V pct. 1 din HG nr. 425/2014) (PDF) ... m. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 246 din 2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale (PDF) ... n. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1143 din 2003 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 246/2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale (PDF) ... o. LEGEA nr. 104 din 2003 (Republicată) privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului (PDF) ... p. ORDIN nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini ... q. Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine ... ... 2) Aspecte legislative specifice funcționării Colegiului medicilor din România ... 3) Aspecte legislative specifice domeniului sanitar: legea nr. 95/2006 cu modificări ... 4) Aspecte legislative specifice drepturilor pacientului (legea drepturilor pacientului) ... 5) Proceduri medico-legale: pe persoana în viața și pe persoana decedată ... ... B. Baremul lucrărilor practice 1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale Manopere: 6 cazuri ... ... ... 7.4.4. STAGIUL privind calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională 2 săpt A. Tematica lecțiilor conferință 1) noțiunea de expertiză ... 2) calitatea expertului ... 3) competența și profesionalism ... 4) expertul medico-legal (oficial și privat) ... 5) formarea expertului medico-legal: calitatea expertală a lucrărilor medico-legale (valoarea probatorie a documentelor medico-legale, opiniile expertale ale medicilor specialiști) ... 6) noțiuni de legislație privind expertul oficial și recomandat în medicina legală ... 7) noțiuni de etică profesională: deontologia, normarea etică și profesională a medicului legist ca medic ... 8) Codul deontologic al Colegiului medicilor din România ... 9) Codul etic și deontologic a medicului legist ... ... B. Baremul lucrărilor practice 1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale Manopere: 10 cazuri ... ... ... ... ... 8. BIOETICA 8.1. DEFINIȚIE Etica medicală cercetează etica relației medic-pacient, valorile morale profesionale în practica medicală. Bioetica este un demers multidisciplinar (etic, filozofic, medical, biologic, științific, psihologic, social, cultural, religios, ecologic, economic, etc.) prin care se crează o abordare menită să compatibilizeze valorile umaniste, morale, ale omului și societății cu dezvoltarea științei, punând în acord acțiunile omului (faptele lui) cu valorile sale morale. Efortul care a construit bioetica se axează pe constatarea că nu tot ceea ce este tehnic posibil este în același timp și moral. Bioetica în sens larg (gr. Bios = viață, ethos = comportament) este un câmp de studiu științific sistematic, pluralistic și interdisciplinar care abordează teoretic și practic problemele morale generate de medicină și științele vieții în raport cu omul și relațiile omului cu biosfera. Bioetica în sens restrâns este un câmp de studiu științific sistematic, interdisciplinar care abordează teoretic și practic problemele morale generate de medicină. Bioetica medicală (etica biomedicală) ca aplicație a bioeticii, în sens și mai restrâns abordează teoretic și practic problemele etice generate de tehnologiile medicale moderne și mijloacele moderne de investigație și tratament. Bioetica este o disciplină medicală de sine stătătoare începând cu decada anilor 1970. ... 8.2. DURATA: 2 săpt. ... 8.3. STRUCTURA STAGIILOR 8.3.1. Stagiul de bioetică: 2 săpt. ... ... 8.4. CONȚINUTUL STAGIULUI 8.4.1. Tematica lecțiilor conferință 1) Ce este etica medicală, bioetica: teorii și principii în etică medicală ... 2) Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative și legislative aplicate actului medical ... 3) Relația medic-pacient ... 4) Consimțământul informat ... 5) Confidențialitatea actului medical și a datelor medicale ... 6) Responsabilitatea sociala și alocarea de resurse ... 7) Etica cercetării pe subiecți umani ... 8) Aspecte particulare specialității rezidenților (bioetica începutului vieții, bioetica sfârșitului vieții, aspecte etice ale medicinii de laborator și imagistice, transplantul de țesuturi și organe, genetica și genomica etc.) ... ... 8.4.2. Tematica seminariilor 1) Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... 2) Valori morale profesionale în etica profesională medicală: etica normativă: codurile de etică; aspecte legale care reglementează drepturile pacientului ... 3) Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient. Rolul comunicării în relația medic-pacient. Încrederea, loialitatea, exercițiul datoriei, diligenta. Paternalism și autonomie. A trata și a nu trata. ... 4) Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă. ... 5) Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Dubla loialitate. ... 6) Accesul la îngrijirile de sănătatediscuție pe cazuri ... 7) Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. Rolul comitetelor de etică din spitale ... 8) Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete. Cazuri ... ... ... Baremul lucrărilor practice 1. Studii de caz cu implicații bioetice Manopera: 10 cazuri ... ... 9. EXPERTIZA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 1 LUNĂ 9.1. DEFINIȚIE Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea prestațiilor de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale) ... 9.2. DURATA - 1 lună ... 9.3. STRUCTURA STAGIILOR 1. Expertiza medicală a capacității de muncă- 2 săpt ... 2. Recuperare a capacității de muncă - 2 săpt ... ... 9.4. STRUCTURA STAGIULUI DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ – Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate ... – Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacității de muncă în bolile și sechelele invalidante ... – Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor ... – Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL ... – Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali ... – Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici ... Barem de activități practice – Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM ... – Interpretare rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinate ... ... 9.5. STRUCTURA STAGIULUI DE RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ – Recuperarea capacității de muncă (concepția recuperării, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii) ... – Mijloace și tehnici de recuperare. ... – Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare ... Barem de activități practice – Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM ... – Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat ... – Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz). ... – Întocmirea unui program individual de recuperare ... ... ... 10. PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 3 LUNI Cursuri predare conform programei analitice 10.1. DEFINIȚIE Psihopatologia medico-legală și elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-legală constituind o adevărată supraspecialitate medico-legală. De multe ori particularitatea cazurilor și implicațiile juridice implică individualizări ce necesită cunoștințe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înțelegere și documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală. ... 10.2. DURATA: 3 luni ... 10.3. STRUCTURA STAGIILOR ... 10.4. Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală și elemente de criminologie: 3 luni ... 10.5. CONȚINUTUL STAGIULUI 10.5.1. Tematica lecțiilor conferință (80 ore) 1. Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria ... 2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare ... 3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicațiile medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfășurarea. ... 4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică ... 5. Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale ... 6. Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea - iresponsabilitatea ... 7. Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medico-pedagogice. ... 8. Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției. ... 9. Obligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția. ... 10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. ... 11. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia. ... 12. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică. ... 13. Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică. ... 14. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune) ... 15. Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia. ... 16. Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică. ... 17. Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție. ... 18. Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice. ... 19. Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale. ... 20. Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice. ... 21. Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice. ... 22. Semiologia psihiatrică ... ... 10.5.2. Baremul lucrărilor practice 1. Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă. Manopere: 10 cazuri ... 2. Metodologia investigării clinice. Manopere: 20 cazuri ... 3. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică-părți componente metodologia redactării. Manopere: 10 cazuri ... 9. Investigările paraclinice și de specialitate-indicații. Manopere: 10 cazuri ... 10. Teste psihologice uzuale-indicații. Manopere: 10 cazuri ... 11. Ancheta socială. Manopere: 5 cazuri ... 12. Coroborarea rezultatelor investigărilor complementare. Manopere: 10 cazuri ... 13. Metodologia redactării concluziilor. Manopere: 20 cazuri ... 9. Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale Manopere: 10 cazuri ... ... ... ... 11. MEDICINA LEGALĂ CLINICĂ: PROPEDEUTICĂ 2 luni Cursuri predare conform programei analitice 11.1. DEFINIȚIE Medicina legală clinică reprezintă știința medico-legală care analizează și obiectivează la persoana în viață leziunile traumatice, consecințelor și implicațiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentând în sensul celor exprimate o opinie cu caracter expert științifică, obiectivă, imparțială și reproductibilă. Expertiza medico-legală la persoana în viață se efectuează în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice. ... 11.2. DURATA: 2 luni ... 11.3. STRUCTURA STAGIILOR 11.3.1. Stagiul de Medicină legală clinică Propedeutică și semiologia medico-legală a examinării pe persoană: 2 luni ... ... 11.4. CONȚINUTUL STAGIULUI DE MEDICINĂ LEGALA CLINICĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIA MEDICO-LEGALĂ A EXAMINĂRII PE PERSOANĂ 11.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. NOȚIUNI GENERALE Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale). Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare Organizarea rețelei de medicină legală. Medicina legală și medicul de familie ... 2. ACTELE MEDICO-LEGALE ● Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medico-legal, CML) ● Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de constatare/expertiză). ● Alte examinări ... 3. EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ ● Viol ● Abuzul sexual al minorului ● Minorul supus violențelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)". ... ... 11.4.2. Baremul lucrărilor practice 1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață: Manopere: 50 cazuri ... 2. Examen clinic medico-legală Manopere: 50 cazuri ... 3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice Manopere: 50 cazuri ... 4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață Manopere: 50 cazuri ... ... ... ... 12. MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ: EVALUAREA VĂTĂMĂRII CORPORALE Cursuri predare conform programei analitice 12.1. DEFINIȚIE Medicina legală clinică reprezintă știința medico-legală care analizează și obiectivează la persoana în viață leziunile traumatice, consecințelor și implicațiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentând în sensul celor exprimate o opinie cu caracter expertal! științifică, obiectivă, imparțială și reproductibilă. Expertiza medico-legală la persoana în viață se efectuează în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice. ... 12.2. DURATA: 1 2 luni ... 12.3. CONȚINUTUL STAGIULUI DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ CU EVALUAREA GRAVITĂȚII LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE CODULUI PENAL 12.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore) ● Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 193, 194, 196 Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale ● Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac. ● Instituția expertului medico-legal (oficial și parte) ● Evaluarea corectă a numărului de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală: cauze, metodologie. ... 11.3.2. Baremul lucrărilor practice 1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață: Manopere: 50 cazuri ... 2. Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri ... 3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice Manopere: 50 cazuri ... 4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață Manopere: 50 cazuri ... 5. Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale) Manopere: 50 cazuri

FIȘĂ POST REZIDENȚI- SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ I. ANUL 1 DE REZIDENȚIAT a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională ... b. Deprinde abilități de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legală ... c. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională ... d. Asistă și contribuie la întocmirea expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare ... e. Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de noua expertiza medico-legală ... f. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu ... g. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare ... h. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu ... i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane etc.) ... j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei, ... k. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire repartizat. ... l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral atribuțiile de serviciu. ... ... II. ANUL 2 DE REZIDENȚIAT a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională ... b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională ... c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiza medico-legală ... d. Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiza medico-legală și rapoartelor de noua expertiza medico-legală ... e. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu ... f. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare ... g. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu ... h. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză. ... i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane etc.) ... j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei, ... k. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. ... m. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu ... n. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef ... o. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI; ... p. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat; ... q. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern; ... r. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact; ... ... III. ANUL 3 DE REZIDENȚIAT a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională ... b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională ... c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată , care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală ... d. Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumari, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiza medico-legală și rapoartelor de noua expertiza medico-legală ... e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat) ... f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora. ... g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile de expertiză medico-legală superioară, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate ... h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională ... i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu ... j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare ... k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu ... l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză. ... m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane etc.) ... n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei, ... o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. ... q. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu ... r. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef ... s. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI; ... t. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat; ... u. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern; ... v. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact; ... ... IV. ANUL 4 DE REZIDENȚIAT a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională ... b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezentei de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională ... c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată , care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiza medico-legală ... d. Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumari, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiza medico-legală și rapoartelor de noua expertiza medico-legală ... e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat) ... f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora. ... g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile de expertiza medico-legală superioară, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate ... h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiza medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională ... i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu ... j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare ... k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu ... l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză. ... m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane etc.) ... n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei, ... o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat. ... p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. ... q. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu ... r. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef ... s. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI; ... t. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat; ... u. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern; ... v. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact; ... ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ 1. DEFINIȚIE Medicina nucleară este specialitatea medicală care utilizează proprietățile nucleare ale izotopilor radioactivi pentru a investiga tulburări ale metabolismului și funcției diverselor organe și sisteme, în condiții fiziologice și fiziopatologice, având scopul de a diagnostica și a trata diversele boli cu ajutorul surselor radioactive deschise. Gama de proceduri care sunt implicite acestei definiții include - proceduri in vitro, imagistica in vitro cu radiofarmaceutice, chirurgia radio-ghidată, alte modalități de imagistica corelativă cu scopul de a localiza și a cuantifica leziunile detectate. ... 2. DURATA: 4 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU): 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. ... 3. STRUCTURA STAGIILOR 3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat (2 săptămâni) ... 3.2. Stagiul de medicină nucleară - 33 luni: A. Substagiul de scintigrafie - 23 luni și 2 săpt. ... B. Substagiul de tomoscintigrafie pozitronică și imagistică de fuziune PET și PET-CT - 6 luni. ... C. Substagiul de terapie radionuclidica - 2 luni ... D. Substagiul de osteodensitometrie - 2 luni ... ... 3.3. Stagiul de ecografie generală - 3 luni ... 3.4. Stagiul de cardiologie - 2 luni ... 3.5. Stagiul de neurologie - 2 luni ... 3.6. Stagiul de endocrinologie - 2 luni ... 3.7. Stagiul de oncologie clinică - 2 luni ... 3.8. Stagiul de tomografie computerizată - 2 luni ... 3.9. Stagiul de rezonanță magnetică nucleară - 2 luni ... 3.10. Stagiul de bioetică - 1/2 lună. ... ... 4. CONȚINUTUL STAGIILOR 4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂ A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE A1. Tematica lecțiilor de conferință (380 ore) 1. Considerații istorice 1.1. Începuturile medicinei nucleare ... 1.2. Situația actuală (aparatura, radiofarmaceutice, aplicații clinice, perspective) ... ... 2. Bazele fizice ale medicinii nucleare 2.1. Structura atomului și nucleului ... 2.2. Legile radioactivității ... 2.3. Tipuri de dezintegrări radioactive ... 2.4. Interacțiunea radiației cu materia ... ... 3. Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară 3.1. Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilatie, semiconductori) ... 3.2. Camera de scintilatie Anger (gammacamera planară) 3.2.1. Tipuri de colimatoare, parametrii de performanță ... 3.2.2. Cristalul de scintilatie, tuburi fotomultiplicatoare ... 3.2.3. Procesarea semnalelor, analizorul de impulsuri, circuitele de corecție ... 3.2.3. Tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated) și sisteme de prelucrare, formare și redare a imaginilor ... ... 3.3. Camera de scintilatie cu sistem tomografic (SPECT) 3.3.1. Principii de funcționare ... 3.3.2. Tipuri de dispozitive SPECT ... 3.3.3. Formarea și procesarea imaginii ... ... 3.4. Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET) 3.4.1. Principii de funcționare ... 3.4.2. Cristale de scintilatie ... 3.4.3. Tipuri de dispozitive PET ... 3.4.4. Formarea și procesarea imaginii ... ... ... 4. Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție 4.1. Noțiuni fundamentale de dozimetrie (doza absorbita, doza echivalentă) ... 4.2. Noțiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor ... 4.3. Limite de doze pentru pacienți și personalul medical, evaluarea riscurilor de iradiere (stocastic, deterministic) ... 4.4. Măsuri generale de radioprotecție (designul laboratorului, echipament de radioprotecție) ... 4.5. Măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical ... 4.6. Transportul materialelor radioactive (intern și extern) ... 4.7. Gestiunea deșeurilor radioactive ... 4.8. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea izotopilor radioactivi în scop medical (Normele Fundamentale de Securitate Radiologică (NSR-01), Norme de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară. (NSR-14) ... ... 5. Radiofarmaceutice 5.1. Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor ... 5.2. Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate) ... 5.3. Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității) ... 5.4. Alte radiofarmaceutice (I-131, I-123, lndium-111, Thalium-201, Xenon-133) ... 5.5. Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare ... 5.6. Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim ... 5.6. Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice) ... ... 6. Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară 6.1. Gamma camera - parametri de performanță (rezoluția spațială, uniformitate, sensibilitate, distorsiuni spațiale, rata de numărare, rezoluția energetică) ... 6.2. SPECT - parametrii de performanță (Controlul gantry-ului, dimensiunea pixelullui, centrul de rotație, rezoluția spațială, uniformitatea) ... 6.3. PET - parametrii de performanță (calitatea imaginii, acuratețea corecțiilor de atenuare și împrăștiere, stabilitatea detectorilor, rezoluția temporală în coincidență, uniformitate, normalizare și calibrarea concentrației de radiactivitate 2D-3D) ... 6.4. Calibratorul de doză - parametrii de performanță (acuratețe, liniaritate și constantă) ... ... 7. Informatica imagistică 7.1. Infrastructura informaticii imagistice - sisteme PACS, RIS, și datele electronice ale pacientului, standarde informatice (DICOM, HL7, IHE), metode e-learning (învățământ electronic, aspecte relevante ale telemedicinei) ... 7.2. Principii elementare ale procesării și postprocesării de semnal, principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție) ... 7.3. Metode de analiză și procesarea imaginii (reconstrucția și analiza 2D și 3D, fiziunea de imagini, realitate virtuală, principiile afișării imaginii, calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării) ... 7.4. Principiile cuantificării - imagistica cantitativă - ROI, curbe de activitate-timp și analiza factorială) ... 7.5. Principii de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detector, netezire, segmentare reconstructive, fuziune, înregistrare și afișare) ... ... 8. Noțiuni de imagistică moleculară 8.1. Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare - activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptza și hipoxia, elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem ... 8.2. Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (micro PET, micro SPECT, microPET/CT/IRM) și de imagistică optică (fluorescent, bioluminiscenta) ... 8.3. Principiile contrastului țintit - noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular, ținte pentru imagistica moleculară, trasori utilizați în imagistica moleculară ... ... 9. Explorarea scintigrafică în endocrinologie 9.1. Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide 9.1.1. Radiofarmaceutice utilizate (^131I, ^99mTc, I^23I) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient ... 9.1.2. Radioiocaptarea/Technetocaptarea (tehnica, valori normale și patologice) ... 9.1.3. Scintigrafia tiroidiană - (tehnica examinării, imagini normale și patologice) ... 9.1.4. Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușa multinodulară, tiroidite, Boala Graves) ... 9.1.5. Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant) ... 9.1.6. Scintigrafia în cancerul tiroidian - Scintigrafia de corp întreg cu ^131I (Pregătirea pacientului după tiroidectomie, tehnica examinării, interpretarea imaginilor) ... 9.1.7. Follow-up pacienților cu cancer tiroidian ... 9.1.8. Indicații clinice la adulți și în pediatrie ... 9.1.9. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei tiroidiene ... ... 9.2. Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide 9.2.1. Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze ... 9.2.2. Scintigrafia paratiroidiană - tipuri de tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană (tehnica de sustracție folosind doi radiotrasori ^99mTc pertechnetat/^99mTc MIBI sau ^123 Iod/^99mTc MIBI versus tehnica în dublă fază utilizând ^99mTc-MIBI) ... 9.2.3. Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene ... 9.2.4. Indicații clinice ... 9.2.5. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandelor paratiroidiene ... ... 9.3. Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale 9.3.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice ... 9.3.2. Pregătire pacient, tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT) ... 9.3.3. Indicații clinice la adulți și în pediatrie ... 9.3.4. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei suprarenale. ... ... 9.4. Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine 9.4.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice ... 9.4.2. Tehnica examinării, pregătire pacient, achiziție imagini planare/Spect/SPECT/CT ... 9.4.3. Indicații clinice la adulți și în pediatrie ... 9.4.4. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tumorilor neuroendocrine. ... ... ... 10. Explorarea scintigrafică renală 10.1. Scintigrafia renală dinamică - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării 10.1.1. Renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR) ... 10.1.2. Imagini normale și patologice ... 10.1.3. Indicații clinice la adulți și în pediatrie ... ... 10.2. Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor ... 10.3. Scintigrafia renală dinamica modulată cu Captopril: principiu, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor Indicații clinice la adulți și în pediatrie ... 10.4. Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie ... 10.5. Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat ... 10.6. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei renale ... ... 11. Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular 11.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării ... 11.2. Tipuri de examinări - scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT ... 11.3. Imagini normale și patologice, artefacte ... 11.4. Indicații clinice la adulți și în pediatrie (afecțiuni osoase benigne și maligne, inflamatorii, infecțioase, boli metabolice, traumatisme și afecțiuni osteo-articulare) ... 11.5. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului osteo-articular ... ... 12. Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului 12.1. Scintigrafia glandelor salivare - radiofarmaceutice farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice ... 12.2. Scintigrafia esofagiană - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice ... 12.3. Scintigrafia gastrică - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice ... 12.4. Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice ... 12.5. Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării ... 12.6. Scintigrafia hepato splenica - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice 12.6.1. Angioscintigrafia hepatică - principiu, indicații clinice ... 12.6.2. Scintigrafia hepatică cu hematii marcate - principiu, tehnica examinării, indicații clinice ... ... 12.7. Scintigrafia hepato-biliară - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice la adulți și în pediatrie ... 12.8. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tubului digestiv și a ficatului ... ... 13. Explorarea scintigrafică a cordului 13.1. Scintigrafia miocardică de perfuzie - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze 13.1.1. Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT - prelucrare imagini, imagini normale, artefacte ... 13.1.2. Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus - pregătire pacient, tehnica examinării ... 13.1.3. Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort - pregătire pacient, tehnica examinării ... 13.1.4. Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic - tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării ... 13.1.5. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei cardiace ... 13.1.6. Indicații clinice - detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene ... ... 13.2. Angiocardiografia radioizotopica 13.2.1. Radiofarmaceutice - farmacocinetica, doze, fracție de ejecție ... 13.2.2. Tehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace ... 13.2.3. Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG - determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului sting, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort ... ... ... 14. Explorarea scintigrafică pulmonară 14.1. Scintigrafia pulmonară de perfuzie - radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT) 14.1.1. Imagini scintigrafice normale și patologice ... 14.1.2. Indicații clinice la adulți și în pediatrie (embolia pulmonară acută și cronică, cancerul pulmonar, BPCO, afecțiuni cardiace) ... ... 14.2. Scintigrafia pulmonară de ventilație 14.2.1. Radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT) ... 14.2.2. Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice ... ... 14.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei pulmonare ... ... 15. Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central 15.1. Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT) - radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinării 15.1.1. Imagini normale și patologice ... 15.1.2. Indicații clinice (Boala Alzheimer, demente vasculare, AVC ischemic, epilepsie, moarte cerebrală) ... ... 15.2. Scintigrafia receptorilor dopaminergici - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării 15.2.1. Imagini normale și patologice ... 15.2.2. Indicații clinice (Boala Parkinson, sindroame parkinsoniene) ... ... 15.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului nervos central ... ... 16. Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate 16.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării ... 16.2. Imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie ... 16.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei proceselor infecțioase și inflamatorii localizate ... ... 17. Limfoscintigrafia 17.1. Limfoscintigrafia extremităților 17.1.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării ... 17.1.2. Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice ... ... 17.2. Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice 17.2.1. Radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării ... 17.2.2. Imagini normale și patologice, indicații clinice ... ... 17.3. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului limfatic ... ... 18. Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral 18.1. Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (Taliu, MIBI, V-DMSA, Galiu, 131-Iod, 131-I-MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacocinetica, doze, tehnica examinării ... 18.2. Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT) ... 18.3. Indicații clinice la adulți și în pediatrie ... 18.4. Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei oncologice. ... ... ... A2. Baremul activităților practice Interpretarea: A.2.1. Tomoscintigrafii cerebrale - 60 ... A.2.2. Scintigrafii tiroidiene - 200 ... A.2.3. Scintigrafii de perfuzie pulmonară - 100 ... A.2.4. Scintigrafii miocardice de perfuzie repaus/efort -120 ... A.2.5. Angiocardiografii - 50 ... A.2.6. Scintigrafie hepato-biliară - 50 ... A.2.7. Scintigrafii renale statice și dinamice - 200 ... A.2.8. Scintigrafii osoase - 700 ... A.2.9. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru detecția hemangioamelor - 30 ... A.2.10. Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru depistarea unei sângerări digestive - 30 ... A.2.11. Scintigrama pentru detecția diverticulului Meckel - 10 ... A.2.12. Scintigrama pentru tranzitul esofagian - 30 ... A.2.13. Scintigrama de golire gastrică - 30 ... A.2.14. Scintigrama de reflux gastro-esofagian - 30 ... A.2.15. Limfoscintigrafii/ganglion santinelă - 50 ... A.2.16. Scintigrafie oncologică (radiotrasor metabolic) - 100 ... ... ... B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICA (PET) ȘI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT, PET-IRM) B.1. Tematica lecțiilor de conferință (100 ore) B.1.1. Sistem hibrid SPECT/CT B.1.1.1. Principiul de funcționare, tipuri de dispozitive ... B.1.1.2. Subsistemul SPECT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, controlul de calitate ... B.1.1.3. Subsistemul CT: descriere părți componente, CT "low dose", CT diagnostic - controlul de calitate ... B.1.1.4. Tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CT ... B.1.1.5. Indicații clinice ... ... B.1.2. Sistemul hibrid PET/CT B.1.2.1. Principiul de funcționare, tipuri de dispozitive ... B.1.2.2. Subsistemul PET: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitate ... B.1.2.3. Subsistemul CT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitate ... B.1.2.4. Tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CT ... B.1.2.5. Indicații clinice ... ... B.1.3. Sistemul hibrid PET/IRM B.1.3.1. Principiul de funcționare, provocări tehnice în combinarea PET/IRM, PET/IRM în cercetarea preclinical. Perspective ... ... ... B.2. Baremul activităților practice B.2.1. PET/CT în oncologie - 100 ... B.2.2. SPECT-CT în oncologie - 100 ... B.2.3. PET/CT în cardiologie - 50 ... B.2.4. SPECT-CT în cardiologie - 50 ... B.2.5. PET/CT în neurologie - 50 ... B.2.6. SPECT-CT în neurologie- 50 ... ... ... C. SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICĂ C.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore) C.1.1. Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice ... C.1.2. Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie ... C.1.3. Protocoale radioterapeutice generale ... C.1.4. Noi orientări în terapia radionuclidica: radioterapia țintită - anticorpi monoclonali, peptide radiomarcate ... C.1.4. Radioterapia in: C.1.5.1. Afecțiuni tiroidiene benigne și maligne ... C.1.5.2. Afecțiuni reumatismale, radioterapia sinovitelor cronice ... C.1.5.3. Afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligne ... C.1.5.4. Afecțiuni maligne hepatice - primare și secundare ... C.1.5.5. Tumori neuroendocrine ... C.1.5.6. Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate ... ... ... C.2. Baremul activităților practice C.2.1. Terapia cu iod radioactive - calculul dozei și stabilirea protocolului terapeutic în afecțiuni tiroidiene benigne (30 cazuri) și maligne (30 cazuri) ... C.2.2. Terapia paliativă a durerii din metastazele osoase (30 cazuri) ... ... ... D. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE D.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore) D.1.1. Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatură utilizată, noțiuni de radioprotecție ... D.1.2. Osteoporoza - definiție, clasificare, factori de risc, diagnostic, fractura de fragilitate, osteoporoză secundară ... D.1.3. Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS) și evaluarea riscului de fractură, clase de substanțe utilizate în tratamentul osteoporozei, monitorizarea post-terapeutică în osteoporoză ... D.1.4. Evaluarea artroplastiilor ... D.1.5. Examinarea osteodensitometrică în pediatrie ... ... D.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul) D.2.1. Interpretarea testului DXA - 100 examinări ... ... ... ... 4.2. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ (50 ore) 4.2.1. Tematica lecțiilor de conferință (este valabil curriculum pentru competența în ecografie generală) ... 4.2.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul) Participă la efectuarea de examene ecografice și la interpretarea rezultatelor: 4.2.2.1. Tiroidiene - 100 ... 4.2.2.2. Sân și părți moi - 100 ... 4.2.2.3. Cardiace - 100 ... 4.2.2.4. Abdominale - 400 ... 4.2.2.5. Pelvine - 400 ... ... ... 4.3. STAGIUL DE CARDIOLOGIE 4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore) 4.3.1.1. Cardiopatia ischemică ... 4.3.1.2. Infarct miocardic acut ... 4.3.1.3. Infarct miocardic cronic sechelar ... 4.3.1.4. Malformații congenitale de cord ... 4.3.1.5. Cardiomiopatii ... 4.3.1.6. Valvulopatii ... 4.3.1.7. Tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare ... ... 4.3.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul) Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor: 4.3.2.1. Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular - 100 ... 4.3.2.2. Interpretarea de EKG - 200 ... 4.3.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 100 ... ... ... 4.4. STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore) 4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință 4.4.1.1. Sindromul de neuron motor central ... 4.4.1.2. Sindromul de neuron motor periferic ... 4.4.1.3. Sindromul encefalic ... 4.4.1.4. Sindrom de trunchi cerebral ... 4.4.1.5. Sindroame extrapiramidale ... 4.4.1.6. Boli cerebro-vasculare 4.4.1.6.1. Accidente cerebro-vasculare ischemice și hemoragice ... 4.4.1.6.2. Tromboze venoase cerebrale ... ... 4.4.1.7. Sindrom de hipertensiune intracraniană ... 4.4.1.8. Malformații cerebrale vasculare (angiom, anevrisme, fistule arterio-venoase) ... 4.4.1.9. Traumatisme cranio-cerebrale ... 4.4.1.10. Tumori cerebrale primitive și secundare ... 4.4.1.11. Sindroame amiotrofice cerebrale ... 4.4.1.12. Demențe ... 4.4.1.13. Epilepsia ... 4.4.1.14. Sindroame Parkinsoniene ... ... 4.4.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul) Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor: 4.4.2.1. Examenul neurologic al bolnavului - 100 ... 4.4.2.2. EEG - interpretare orientativă - 20 ... 4.4.2.3. F.O. - interpretare orientativă - 20 ... 4.4.2.4. Interpretarea datelor biologice din LCR - 20 ... 4.4.2.5. Eco Doppler-interpretare - 30 ... ... ... 4.5. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore) 4.5.1. Tematica lecțiilor de conferință 4.5.1.1. Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională ... 4.5.1.2. Hipertiroidismul ... 4.5.1.3. Boala Graves Basedow ... 4.5.1.4. Hipotiroidismul ... 4.5.1.5. Tiroidite ... 4.5.1.6. Gușă endemică (prin carență de iod) ... 4.5.1.7. Nodulul tiroidian - diagnostic și strategie terapeutică ... 4.5.1.8. Cancerul tiroidian ... 4.5.1.9. Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională ... 4.5.1.10. Hiperparatiroidismul primar și secundar ... 4.5.1.11. Hipoparatiroidismul ... 4.5.1.12. Osteoporoza ... 4.5.1.13. Corticosuprarenală - morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională ... 4.5.1.14. Medulosuprarenală - morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională ... 4.5.1.15. Feocromocitomul ... 4.5.1.16. Neoplazii endocrine multiple ... ... 4.5.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul) Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor: 4.5.2.1. Examenul clinic al bolnavului endocrin - 50 ... 4.5.2.2. Interpretarea dozărilor hormonale - 50 ... 4.5.2.3. Interpretarea datelor ecografice - 50 ... ... ... 4.6. STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore) 4.6.1. Tematica lecțiilor de conferință 4.6.1.1. Tumorile sistemului nervos ... 4.6.1.2. Cancerul mamar ... 4.6.1.3. Cancerul bronho-pulmonar ... 4.6.1.4. Cancerul de prostată ... 4.6.1.5. Cancerul renal ... 4.6.1.6. Cancerele digestive ... 4.6.1.7. Cancerul uterin ... 4.6.1.8. Cancerul ovarian ... 4.6.1.9. Melanomul malign ... 4.6.1.10. Limfoame ... 4.6.1.11. Tumori osoase ... ... 4.6.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul) Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor: 4.6.2.1. Examenul clinic al bolnavului oncologic - 100 ... 4.6.2.2. Interpretarea markerilor tumorali - 50 ... 4.6.2.3. Interpretarea corelată a datelor imagistice (ecografie, CT, RMN, scintigrafie) - 100 ... ... ... 4.7. STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ 4.7.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore) 4.7.1.1. Principiul metodei, tehnica, tipuri de achiziție ... 4.7.1.2. Afecțiuni cerebrale ... 4.7.1.3. Afecțiuni digestive ... 4.7.1.4. Afecțiuni pulmonare ... 4.7.1.5. Afecțiuni renale ... 4.7.1.6. Afecțiuni endocrinologice ... 4.7.1.7. Afecțiuni osoase, articulare, musculare ... 4.7.1.8. Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obținute prin ecografie, IRM, scintigrafie, PET ... ... 4.7.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul) Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor: 4.7.2.1. Examenul cerebral - 100 ... 4.7.2.2. Examenul regiunii cervicale - 50 ... 4.7.2.3. Examenul coloanei vertebrale - 50 ... 4.7.2.4. Examenul toracic - 100 ... 4.7.2.5. Examenul abdominal - 100 ... 4.7.2.6. Examenul musculo-articular și scheletal - 50 ... ... ... 4.8. STAGIUL DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ 4.8.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore) 4.8.1.1. Principiul metodei, tehnica, tipuri de aparatură, aplicații clinice prioritare ... 4.8.1.2. Afecțiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice și hemoragice, malformații vasculare, tumori cerebrale, traumatisme, modificări degenerative) ... 4.8.1.3. Afecțiunile coloanei vertebrale și măduvei spinării ... 4.8.1.4. Afecțiuni digestive (patologia căilor biliare, patologia pancreasului, tumori vasculare hepatice) ... 4.8.1.5. Afecțiuni pulmonare (vasculare, tumorale) ... 4.8.1.6. Afecțiuni renale (vasculare, inflamatorii, obstructive, tumorale) ... 4.8.1.7. Afecțiuni endocrinologice (tiroidiene, suprarenaliene) ... 4.8.1.8. Afecțiuni osoase, articulare, musculare ... 4.8.1.9. Corelarea diagnosticului IRM cu datele obținute prin ecografie, CT, scintigrafie, PET ... ... 4.8.2. Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul) Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor: 4.8.2.1. Examenul cerebral - 100 ... 4.8.2.2. Examen regiune cervicală - 30 ... 4.8.2.3. Examen coloana vertebrală - 100 ... 4.8.2.4. Examen torace - 40 ... 4.8.2.5. Examen abdominal - 40 ... 4.8.2.6. Examen musculo-articular și scheletal - 100 ... ... ... 4.9. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni ... ...

MEDICINĂ NUCLEARĂ - 4 ani (MEDICINĂ NUCLEARĂ - 33 LUNI și 2 SĂPT.) A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE (I.1) - 23 LUNI și 2 SĂPTĂMÂNI ... B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2) - 6 LUNI ... C. SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDICĂ (I.3) - 2 LUNI ... D. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE (I.4) - 2 LUNI – CARDIOLOGIE (I.5) - 2 LUNI ... – NEUROLOGIE (I.6) - 2 LUNI ... – ENDOCRINOLOGIE (I.7) -2 LUNI ... – ONCOLOGIE CLINICĂ (I.8) - 2 LUNI ... – ECOGRAFIE GENERALĂ (I.9) - 3 LUNI ... – TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.10) - 2 LUNI ... – IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (I.11) - 2 LUNI ... – BIOETICA (I.12) - 1/2 lună ... ... FIȘA POST REZIDENT MEDICINĂ NUCLEARĂ 1. În anul I de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară: a) Învață noțiunile de bază ale fizicii în Medicină Nucleară și le transpune în practica clinică ... b) Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice. ... c) Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul ... d) Asistă la prepararea radiofarmaceuticelor și injectează sub supraveghere radiofarmaceutice ... e) Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nucleară ... f) Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS). ... g) Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice. ... h) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. ... i) Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... j) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului de Medicină Nucleară și al Spitalului în care activează. ... k) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... l) Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 2. În anul II de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară: a) Verifică documentele medicale ale pacientului înainte de investigație și alege protocolul de achiziție corespunzător ... b) Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice și de imagistica de fuziune (SPECT/CT și PET/CT) ... c) Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor Scintigrafice ... d) Participă la efectuarea testelor de stres fizic/farmacologic ... e) Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică mai simple (131 Iod pentru tireotoxicoza) ... f) Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nucleară ... g) Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS). ... h) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. ... i) Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... j) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. ... k) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... l) Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 3. În anul III de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară: a) Petrece perioade de detașare la alte departamente specializate, de exemplu pediatrie, radiologie, oncologie, cardiologie, endocrinologie, neurologie. ... b) Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... c) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. ... d) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... e) Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... 4. În anul IV de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară: a) Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică complexă, Iod 131 pentru carcinoma tiroidian, articulară, paleativă osoasă ... b) Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice clasice și de imagistică de fuziune (SPECT/CT și PET/CT) ... c) Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice Medicine Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS). ... d) Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice. ... e) În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare). ... f) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional. ... g) Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.). ... h) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează. ... i) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare. ... j) Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare. ... ... Tematica pentru examenul de Medic Specialist în specialitatea MEDICINA NUCLEARĂ I. PROBA SCRISĂ ... II. PROBA PRACTICĂ - TEHNICA EXAMINĂRII ... III. PROBA PRACTICĂ - INTERPRETARE DE IMAGINI ... I. PROBA SCRISĂ 1. Structura nucleului atomic (tipuri de dezintegrări radioactive, interacțiunea radiației cu materia) ... 2. Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilație, semiconductori) Camera de scintilație Anger (gammacamera planară): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea imaginii, tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated) Camera de scintilație cu sistem tomographic (SPECT): principiu de funcționare, achiziția SPECT, formarea și procesarea imaginii Camera de scintilație pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea și procesarea imaginii Sistem hibrid SPECT/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări SPECT/CT, fuziunea imaginilor Sistemul hibrid PET/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări PET/CT, fuziunea imaginilor ... 3. Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție Doza absorbită, doza echivalentă, efectele biologice ale radiațiilor, limite de doze pentru pacienți și personalul medical, măsuri generale de radioprotecție, designul laboratorului, echipament de radioprotecție, măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical, gestiunea deșeurilor radioactive, transportul materialelor radioactive (intern și extern) ... 4. Radiofarmaceutice Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate) Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității) Alte radiofarmaceutice (I-131, I- 123, indium-111, Thalium - 201, Xenon -133) Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice) ... 5. Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară Gammacamera, sistemul SPECT, sistemul PET, sisteme hibride SPECT/CT, PET/CT, calibratorul de doză ... 6. Informatica imagistică Infrastructura informaticii imagistice, metode de analiză și procesarea imaginii, calitatea imaginii, principiile cuantificării - imagistica cantitativă, principii de procesare a imaginii ... 7. Noțiuni de imagistică moleculară Principiile de baza ale biologiei și biochimiei celulare, principii elementare ale metodelor de imagistica molecular, principiile contrastului țintit ... 8. Explorarea scintigrafică în endocrinologie Evaluarea radioizotopica a glandei tiroide Radiofarmaceutice utilizate (I-131/Tc-99m, /I -123) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient Radioiocaptarea/Technetocaptarea: tehnică, valori normale și patologice Scintigrafia tiroidiană: tehnica examinării, imagini normale și patologice Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușă multinodulară, tiroidite, Boala Graves) Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant) Scintigrafia în cancerul tiroidian: scintigrafia de corp întreg cu I-131 Follow-up pacienților cu cancer tiroidian Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze Tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene Indicații clinice Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale Radiofarmaceutice, farmacocinetica, indicații clinice Tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT) Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine Radiofarmaceutice, farmacocinetica Tehnica examinării, planare/SPECT/SPECT/CT Indicații clinice ... 9. Explorarea scintigrafică renală Scintigrafia renală dinamică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR), indicații clinice, imagini normale și patologice Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor Scintigrafia renală dinamică modulată cu Captopril: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, indicații clinice, imagini normale și patologice Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat ... 10. Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării Tipuri de examinări: scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT, SPECT/CT Imagini normale și patologice, artefacte, indicații clinice ... 11. Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului Scintigrafia glandelor salivare: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice Scintigrafia esofagiană: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice Scintigrafia gastrică: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării Scintigrafia hepato splenica: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice Angioscintigrafia hepatică: principiu, indicații clinice, Scintigrafia hepatică cu hematii marcate: principiu, tehnica examinării, indicații clinice Scintigrafia hepato-biliară: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice ... 12. Explorarea scintigrafică a cordului Scintigrafia miocardică de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT- prelucrare imagini, imagini normale, artefacte Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus: pregătire pacient, tehnica examinării Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort: pregătire pacient, tehnica examinării Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic: tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării Indicații clinice: detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene Angiocardiografia radioizotopica: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, fracție de ejecție Tehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG: determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort ... 13. Explorarea scintigrafică pulmonară Scintigrafia pulmonară de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT), imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice Scintigrafia pulmonară de ventilație: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT) ... 14. Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT): radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice Scintigrafia receptorilor dopaminergici: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice ... 15. Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice ... 16. Limfoscintigrafia Limfoscintigrafia extremităților: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice: radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice ... 17. Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (thalim, MIBI, V-DMSA, galiu, 131-Iod, 131-I- MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacokinetica, doze, tehnica examinării Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT, PET/CT), indicații clinice ... 18. Sistemul hibrid SPECT/CT Principiul de funcționare, tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CT, indicații clinice ... 19. Sistemul hibrid PET/CT Principiul de funcționare, tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CT, indicații clinice ... 20. Radioterapia radionuclidică Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice; Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie Radioterapia în afecțiuni tiroidiene benigne și maligne Radioterapia în afecțiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor cronice Radioterapia în afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligne Radioterapia în afecțiuni maligne hepatice - primare și secundare Radioterapia în tumori neuroendocrine Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate ... 21. Osteodensitometrie Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatura utilizată, noțiuni de radioprotecție, indicații clinice ... ... II. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ Descrierea tehnicii de efectuare 1. Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide ... 2. Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide ... 3. Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale ... 4. Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine ... 5. Explorarea scintigrafică renală ... 6. Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular ... 7. Explorarea scintigrafică a cordului ... 8. Explorarea scintigrafică pulmonară ... 9. Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central ... 10. Limfoscintigrafia ... 11. Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului ... 12. Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral ... ... III. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ Interpretarea unor imagini de: 1. Scintigrafie tiroidiană ... 2. Scintigrafia glandelor paratiroide ... 3. Scintigrafia glandelor suprarenale ... 4. Scintigrafia tumorilor neuroendocrine ... 5. Scintigrafie a sistemului nervos central ... 6. Scintigrafie renală ... 7. Scintigrafie pulmonară ... 8. Scintigrafie miocardică ... 9. Scintigrafie osoasă ... 10. Limfoscintigrafia ... ... Îndrumător de abilități practice, competențe și atitudini urmând a fi dezvoltate în cursul pregătirii pentru specialitatea Medicină Nucleară A. NOȚIUNI DE BAZĂ Obiectiv: să ofere rezidentului cunoștințe de lucru fundamentale corespunzătoare domeniului Medicinii Nucleare SUBIECT 1: Fizică și matematică Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini A. Structură și modalități de dezintegrare a atomilor radioactivi B. Interacțiunea emisiilor radioactive ale atomilor cu materia C. Implicațiile biologice și pericolul de iradiere al radiațiilor ionizante. D. Biologie moleculară E. Statistica parametrică și non-parametrică F. Matematica și fizica corespunzătoare, aplicată teoriei trasorilor radionuclidici, modelarea cineticii trasorilor și imagistica cantitativă A. Integrarea principilor de bază în practica medicală A. Își recunoaște nevoia de a înțelege noțiunile de bază ale fizicii în Medicina Nucleară B. Își înțelege propriile limite și cere asistența de la personalul non-medical SUBIECT II: Instrumentație și computere Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini A. Teoria sistemelor utilizate pentru detecția și analizarea emisiilor provenite de la atomii radioactivi B. Înțelegerea principiului de utilizare, calibrare și testare a sistemelor de detecție în Medicina Nucleară C. Principiile colimarii și experiența practică a utilizării colimatoarelor D. Principiile tomoscintigrafiei de monoemisie și cuantificarea coincidențelor E. Principii de reconstrucție a imaginii A. Experiența practică cu utilizarea sistemelor de monitorizare, gamma probe-urilor, calibratoarelor de doza, gamma camerelor și sistemelor de tomoscintigrafie prin emisie pozitronică B. Utilizarea computerelor pentru vizualizarea și procesarea de imagini A. Dorința de a deprinde noi abilități și de a fi la curent cu evoluția tehnologiei Subiect III: Radiobiologie și radioprotecție Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini A. Teoria efectelor biologice ale radiațiilor de nivel înalt și scăzut provenind de la surse nesigilate B. Calcularea dozei de iradiere a radiofarmaceuticelor (Doza efectivă [ED]) C. Principii de baza ale terapiei radionuclidice D. Natura proceselor proliferative și bazele radiobiologice în terapia radionuclidica a neoplaziilor E. Managementul accidentelor radioactive în cadrul Medicinii Nucleare A. Manipularea în siguranță a radiofarmaceuticelor B. Implementarea de semne adecvate în Departamentele de Medicină Nucleară C. Redactează reguli locale pentru utilizarea surselor de radiații nesigilate D. Demonstrează abilitatea de a controla incidente radioactive (scurgeri sau contaminări) A. Apreciază importanța manipulării radiofarmaceuticelor în siguranța pentru sine și pentru alții Subiect IV: Radiochimie și radiofarmacie Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini A. Producerea radionuclizilor utilizând reactoare, ciclotroane sau generatoare B. Proprietăți fizice ale radionuclizilor, aplicații clinice C. Proprietăți biologice și fizico-chimice ale diferitelor radiofarmaceutice utilizate de rutina în practica clinică, trialuri clinice și în curs de dezvoltare D. Formule utilizate în Medicina Nucleară E. Tehnici de marcare celulară F. Principii de asigurare a calității (QA) în radiofarmacie G. Parametri de control al calității care determină calitatea radiofarmaceuticelor, Inclusiv puritatea radionuclidică și radiochimică H. Principiile preparării aseptice A. Efectuarea elutiei generatorului de technetiu B. Prepararea unui kit rece C. Efectuarea unei marcări celulare D. Efectuarea de teste simple de puritate radionuclidică și radiochimică E. Demonstrează tehnici de preparare aseptica A. Demonstrează atenție la detalii în manipularea radiofarmaceuticelor și în asigurarea purității radiochimice și radionuclidice și, de asemenea, a tehnicii aseptice Subiect V: Principiile și tehnicile trasorilor și studiile in vitro Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini A. Cinetica radiotrasorilor utilizați în Medicina Nucleară B. Utilizarea principiilor cineticii și adaptarea tehnicilor pentru calcularea de parametri precum rata filtrării glomerulare, etc. C. Principiile fiziologice ale tehnicilor trasorilor D. Erori asociate măsurătorilor cantitative E. Principiile de radioimunoanaliza (RIA) F. Principiile ELISA (proba imunoabsorbției enzimelor linkate) A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual Subiect VI: Cadru de reglementare în Medicina Nucleară Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Cerințe Naționale și Internaționale de reglementare în practica Medicinii Nucleare, B. Ghiduri medicale, licențe ale produselor și alte legislații corespunzătoare C. Cerințe de reglementare care se aplica în crearea și funcționarea radiofarmaciilor D. Reglementări de control al transportului materialelor radioactive în România E. Mecanismele prin care reglementările sunt aplicate și controlate în România F. Reglementările de siguranță și sănătate care legiferează practica în condiții de siguranță G. ALARA (nivelul cel mai scăzut ce poate fi atins în mod rezonabil) și ALARP (la un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil) H. Orice alte revizuiri sau completări aduse ulterior legislației menționate A. Demonstrează abilitatea de aplica reglementările în practica locală A. Arată dorința de a fi la curent cu evoluția reglementarilor în Medicina Nucleară B. Apreciază necesitatea de a lucra cu alte persoane pentru a se asigura ca reglementările sunt strict respectate ... B. DIAGNOSTIC IMAGISTIC SECȚIUNEA 1. SISTEMUL OSOS Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile osoase utilizând tehnici radionuclidice Subiectul I: Scintigrafia osoasă Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini A. Anatomia și fiziologia sistemului osos B. Prezentarea clinică și managementul tulburărilor ce afectează sistemul osos C. Noțiunile de bază ale scintigrafiei osoase cu ^99mTC-difosfonați D. Noțiunile de bază ale scintigrafiei de măduva osoasă cu ^99m TC-coloizi E. Indicații pentru scintigrafia scheletală și de măduva osoasă, inclusiv înțelegerea bazei de dovezi F. Utilizarea scintigrafiei osoase în corelație cu alte proceduri imagistice radionuclidice pentru a evalua infecțiile osoase sau periprotetice (vezi secțiunea infecție / inflamație) G. Cunoașterea protocoalelor de achiziție, incluzând achiziția în trei faze, baleiaj corp întreg sau statica segmentară planară, SPECT și SPECT/CT H. Rolul imagisticii comparative (radiografie simplă, CT și IRM) pentru evaluarea patologiei osoase I. Problemele legate de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înaintea și în timpul examinării B. Alegerea protocolului de achiziție corespunzător C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Efectuarea testului asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor E. Reconstrucție de imagini, vizualizare și interpretare a unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importantă tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul II: Osteodensitometria (DEXA) Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Factori de risc, prezentarea clinică și managementul osteoporozei. B. Bazele fiziologice și biochimice ale metabolismului osos. C. Noțiunile de bază ale osteodensitometriei și ale altor metode, de exemplu examinare ultrasonografică (USS), tomografie computerizată cantitativă (QCT), etc. D. Indicații pentru determinările osteodensitometrice, inclusiv cunoașterea bazei de dovezi E. Controlul calității F. Problemele legate de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru examinare. B. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor C. Analiza datelor și calculul rezultatelor scanării D. Interpretarea rezultatelor E. Capacitatea de a oferi consiliere cu privire la terapie A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 2: SISTEMUL ENDOCRIN Subiectul I: Imagistica glandelor suprarenale Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor suprarenale B. Sindroame clinice asociate patologiei suprarenale C. Principiile imagisticii suprarenalelor cu ^123I-MIBG și agenți de colesterol D. Indicațiile scintigrafiei glandelor suprarenale E. Sensibilitatea și specificitatea testelor F. Rolul testelor imagistice complementare G. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor cu ^123I-MIBG și agenți de colesterol A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Măsurarea și înregistrarea radiotrasorului C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiului E. Utilizarea tehnicii de substracție renală F. Procesarea și vizualizarea imaginilor G. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele H. Auditul rezultatului studiului efectuat A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul II: Scintigrafia tiroidiană și măsurarea captării tiroidiene Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandei tiroide utilizând tehnici radionuclidice Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandei tiroide B. Sindroame clinice asociate patologiei tiroidiene C. Principiile imagisticii folosind ^99m TcO4 and ^123 I D. Indicațiile scintigrafiei tiroidiene E. Rolul investigațiilor complementare: biochimie, imunologie, ecografie, CT, biopsie și aspirație cu ac fin (FNA) în evaluarea patologiilor tiroidiene F. Particularități de radioprotecție G. Măsuri de radioprotecție asociate radiofarmaceuticelor A. Pregătirea pacientului pentru examinare B. Evaluarea clinică a glandei tiroide C. Măsurarea și consemnarea trasorului D. Injectarea trasorului E. Alegerea colimatorului optim F. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiului G. Procesare de date și imagini, cuantificare și afișare de imagini H. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele I. Corelarea examinărilor cu datele clinice J. Auditul rezultatului A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul III: Scintigrafia paratiroidiană Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandelor paratiroide utilizând tehnici radionuclidice Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomia dezvoltării și fiziologia glandelor paratiroide B. Tabloul clinic al hiperparatiroidismului C. Noțiunile de bază ale scintigrafiei glandelor paratiroide folosind tehnicile de substracție ^201 TI/^99m Tc și ^99m Tc/ ^123 I și tehnica washout-ului ^99m Tc-MIBI, precum și acei trasori/protocoale aflate în dezvoltare. D. Indicațiile scintigrafiei paratiroidiene E. Rolul testelor comparative în evaluarea tulburărilor paratiroidiene, incluzând ultrasonografia, cateterizarea venoasă selectivă etc. F. Utilitatea detecției intraoperatorii cu ajutorul gamma probe-ului G. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor A. Pregătirea pacientului pentru examinare B. Alegerea protocolului de achiziție optim C. Măsurarea și consemnarea trasorului D. Administrarea radiofarmaceuticelor E. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiului F. Procesare și vizualizare de imagini G. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele H. Auditul rezultatului A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanta raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 3: SISTEMUL UROGENITAL Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua afecțiunile aparatului urogenital utilizând tehnici radionuclidice Subiect: Funcția renală și a vezicii urinare Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Cunoștințe de baza asociate cu patologia tractului urogenital B. Radiofarmaceutice utilizate în scintigrafia renală (de ex. DMSA, DTPA și MAG3). C. Principiul scintigrafiei renale dinamice D. Calcularea funcției renale diferențiale E. Calcularea tranzitului/ drenajului renal F. Utilizarea agenților intervenționali precum Captopril și Furosemid G. Studii urodinamice (reflux, cistografie) H. Evaluarea transplantului renal I. Evaluarea torsiunii testiculare și a varicocelului J. Rolul examinărilor comparative (precum ecografie, CT etc.) K. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achiziție C. Tehnici de injectare a radiofarmaceuticului pentru studiile renale D. Realizarea achiziției utilizând o tehnică bună, cunoscând posibilele capcane asociate studiului E. Procesare, afișare și cuantificare de date F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 4: SISTEMUL CARDIOVASCULAR Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua boala arterială coronariană utilizând tehnici radionuclidice Subiectul I: Imagistica de perfuzie a miocardului și a infarctului miocardic Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomia , fiziologia și fiziopatologia inimii și arterelor coronare B. Principiile perfuziei miocardului și imagistica SPECT inclusiv EKG-gated SPECT C. Radiofarmaceuticele utilizate curent pentru imagistica perfuziei miocardice și imagistica infarctului miocardic D. Principiile fiziologice și farmaceutice ale testelor de stres, adenozinei și dobutaminei E. Protocoalele utilizate pentru a evalua viabilitatea ischemiei și funcției miocardului F. Indicațiile imagisticii de perfuzie a miocardului și ale infarctului G. Rolul altor metode inclusiv testul de efort, ecocardiografie de stres și angiografie coronariană H. Particularități în radioprotecție I. Contraindicațiile examinării și alternative A. Pregătirea pacientului înainte de test B. Prepararea și măsurarea trasorului C. Execută testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice și farmaceutice D. Injectează trasori E. Pregătește instrumentele pentru EKG-gated și achiziția SPECT F. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori G. Tehnici de reconstrucție tomografică, analiza calitativă și cantitativă și tehnici de afișare cunoscând posibilele artefacte din imagini H. Interpretarea imaginilor I. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor J. Certificat de prim ajutor (ALS) K. Interpretează EKG-ul de repaus și decide dacă se poate face testul de efort L. Înțelege ce înseamnă un test de efort optim executat M. Capabilitatea de a informa pacientul despre posibilele efecte secundare, și durata acestora A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante G. Înțelege îngrijorările pacienților H. Dorește să explice pacienților de ce este nevoie de examinare I. Este deschis la discuții cu pacienții despre măsuri de reducere a riscului de ischemie cardiacă Subiectul II: Ventriculografia radionuclidică Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua funcția ventriculară utilizând tehnici radionuclidice Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Fiziologia și fiziopatologia cardiacă B. Principiile ventriculografiei radionuclidice C. Radiofarmaceutice utilizate în ventriculografia radionuclidică D. Indicațiile ventriculografiei radionuclidice E. Rolul tehnicilor complementare: ecocardiogradia și ventriculografia cu contrast A. Pregătirea pacientului înainte de test B. Prepararea și măsurarea trasorului C. Executarea testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice și farmaceutice D. Injectează trasori E. Pregătește instrumentele pentru EKG-gated și achiziția SPECT F. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori G. Tehnici de reconstrucție tomografică, analiza calitativă și cantitativă și tehnici de afișare cunoscând posibilele artefacte din imagini H. Interpretarea imaginilor I. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 5: SISTEMUL RESPIRATOR Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pulmonare utilizând tehnici radionuclidice Subiectul I: Embolia Pulmonară (EP) Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Factori de risc și prezentarea clinică a PE B. Cunoștințe de bază ale perfuziei și ventilației pulmonare C. Indicațiile și dovezile ce susțin scintigrafia de perfuzie (VQ) D. Principiile scintigrafie de perfuzie E. Radiotrasori folosiți pentru sccintigrafia pulmonară de ventilație, incluzând Krypton, ^99m tc-DTPA și Technegas F. Caracteristicile aerosolilor și sistemelor de furnizare a gazelor G. Rolul tehnicilor comparative angiografia pulmonară cu contrast și CTPA H. Contribuția dozării D-dimerilor, a ecografiei membrelor inferioare și a venografiei cu contrast pentru a facilita diagnosticul EP I. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achiziție optim C. Tehnici de administrare a radiofarmaceuticelor (injectabil/ inhalator) D. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiului E. Procesare și vizualizare de imagini F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 6: LIMFOSCINTIGRAFIA Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua drenajul limfatic regional utilizând tehnici radionuclidice Subiectul I: Evaluarea limfedemului și localizarea ganglionului santinelă Cunoștințe teoretice Competențe/ Abilități practice Atitudini A. Anatomia și fiziologia sistemului limfatic B. Mecanisme de diseminare a tumorii și conceptul de nodul santinelă C. Cunoștințe generale despre radiofarmaceuticele utilizate în indentificarea nodului limfatic D. Indicațiile limfoscintigrafiei E. Examinări complementare de localizare F. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înaintea examinării B. Alegerea radiotrasorului C. Tehnica injectării D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă și cunoscând posibilele erori E. Localizarea la piele a nodului santinelă F. Calibrarea și utilizarea gamma probe-ului G. Efectuarea și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 7: SISTEMUL NERVOS CENTRAL Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului nervos central (SNC) utilizând tehnici radionuclidice Subiect: Imagistica sistemului nervos central Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Cunoștințe de baza de neuroanatomie, neurofiziologie și neurochimie B. Radiofarmaceutice utilizate în mod curent în imagistica SNC și cele în curs de dezvoltare C. Indicații pentru scintigrafia de perfuzie cerebrală (rCBF) utilizând trasori precum HMPAO D. Indicații pentru imagistica funcției barierei hematoencefalice E. Indicații pentru imagistica neuroreceptorilor F. Rolul tehnicilor comparative: ecografia, CX IRM G. Particularități ale radioprotecției A. Pregătirea pacientului înainte de test B. Alegerea radiofarmaceuticului și protocolului optim C. Prepararea radiotrasorului și verificarea radiotrasorului D. Injectarea radiofarmaceuticului E. Pregătirea aparaturii pentru achiziția SPECT F. Procesarea datelor, reconstrucția și cuantificarea imaginilor G. Interpretarea imaginilor H. Auditul studiului efectuat I. Înțelege care tehnica trebuie aplicată într-o situație particulară A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 8: SISTEMUL GASTROINTESTINAL Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului gastrointestinal utilizând tehnici radionuclidice Subiectul I: Scintigrafia glandelor salivare Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor salivare B. Principiile imagisticii folosind ^9m TcO4 C. Indicațiile scintigrafiei de glande salivare D. Investigații complementare E. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru investigație B. Prepararea și măsurarea trasorului C. Injectarea trasorului și stimularea glandelor salivare D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori E. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificare F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul II: Tranzit esofagian și reflux gastroesofagian Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia tranzitului esofagian și a sfincterului esofagian inferior B. Principiile imagisticii motilitatiii esofagiene și a refluxului gastro-esofagian folosind ^99m Tc-coloid sau DTPA C. Indicațiile acestei examinări D. Examinări comparative complementare, incluzând imagistica esofagiană și manometria E. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului pentru investigație B. Prepararea și măsurarea trasorului C. Injectarea trasorului, instruirea și poziționarea pacientului D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele erori asociate studiului E. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificare F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Auditul rezultatelor scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul III: Hemoragii gastrointestinale și diverticulul Meckel Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomia și fiziopatologia hemoragiilor gastrointestinale și a diverticului Meckel B. Principiile de măsurare a sângerării gastrointestinale utilizând ^99m Tc-coloid sau legat de hematii C. Principiile de detecție a diverticului Meckel utilizând ^99m TcO4 D. Indicații pentru hemoragia gastrointestinală și diverticulul Meckel E. Examinări complementare comparative pentru detectarea surselor de hemoragie GI și diagnosticul diverticulului Meckel F. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacienților înainte de test B. Pregătirea și administrarea radiofarmaceuticului C. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori D. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele E. Auditului rezultatelor scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul IV: Evaluarea funcției hepatice și splenice Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomia și fiziopatologia vascularizației hepatice, celulelor Kupffer și a splinei B. Radiofarmaceuticele folosite pentru a evalua funcția reticulului endothelial (RES) și posibilelor hemangioame hepatice C. Măsurarea perfuziei hepatice, tehnica primei treceri, calcularea indicelui de perfuzie hepatică (HPI) și alegerea trasorului (^99m Tc-colloid sau ^99m TcO4) D. Evaluarea hipersplenismulul utilizând coloid sau hematii denaturate E. Examinări complementare comparative ale perfuziei hepatice, RES și funcției splenice F. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului corespunzător C. Administrarea radiofarmceuticului D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori E. Procesarea datelor, calcularea indicelui de perfuzie hepatică HPI și afișarea imaginii F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Auditul rezultatelor scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul V: Funcția hepatobiliara Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Spectrul clinic al afecțiunilor biliare, inclusiv cunoașterea procedurilor chirurgicale B. Fiziologia și fiziopatologia formării bilei, veziculei biliare și funcția sfincterului Odi C. Cunoștințe de bază despre derivații ^99m Tc-HIDA și farmacologia analogilor de colecistokinina D. patologia biliară inclusiv cunoștințe despre proceduri chirurgicale E. Utilizarea ^99m Tc-HIDA sau derivaților pentru a evalua: - obstrucția biliară, - colecistita acută, - fistula biliară, - diskinezia biliară, - disfuncția sfincterului Oddi, - refluxul biliar duodenogastric F. Metode alternative pentru evaluarea tractului biliar G. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Prepararea și măsurarea radiofarmaceuticului C. Alegerea protocolului de achiziție și administrarea radiofarmaceuticului D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori E. Sincronizarea administrării agentului de stimulare a contracției veziculei biliare F. Procesarea datelor și cuantificarea funcției veziculei biliare G. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele H. Auditul rezultatelor scanărilor A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 9: INFECȚIE/INFLAMAȚIE Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea focarelor de infecție/ inflamație utilizând tehnici radionuclidice Subiectul I: Scintigrafia focarelor de infecție sau inflamație Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Cunoștințe de baza despre infecție/inflamație inclusiv mecanisme celulare B. Manifestări clinice ale infecțiilor cu punct de plecare necunoscut C. Radiofarmaceutice utilizate pentru infecții/inflamații D. Indicațiile utilizării trasorilor radioactivi utilizați în infecțiile oculte sau a inflamațiilor E. Examinări complementare F. Particularități de radiprotecție A. Pregătirea pacientului B. Alegerea protocolului de achiziție și a radiofarmaceuticului corespunzător C. Prepararea (incluzând tehnici de marcare celulară) și administrarea radiotrasorului D. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiului E. Procesarea și vizualizarea imaginilor F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 10: ONCOLOGIE - IMAGISTICA TUMORILOR CU RADIONUCLIZI Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea neoplaziilor utilizând tehnici radionuclidice Subiect 1: Imagistica tumorală Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Cunoștințe de baza privind biologia, metabolismul și metastazarea tumorilor B. Caracteristicile tumorilor solide și a malignităților hematologice C. Principiile localizării tumorale D. Radiofarmaceutice folosite pentru detecția tumorilor E. Cunoștințe despre protocoalele de imagistica incluzând scintigrafia de corp întreg SPECT și SPECT/CT F. Rolul tehnicilor imagistice complementare: CT și IRM G. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înaintea examinării B. Pregătirea și măsurarea radiofarmaceuticului C. Injectarea radiofarmaceuticului D. Achiziția de imagini utilizând o tehnica optimă cunoscând posibilele erori E. Reconstrucția de imagini și vizualizarea acestora F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și comparația cu alte metode de evaluare A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 11: TEHNICI IMAGISTICE HIBRIDE CE INCLUD MEDICINA NUCLEARĂ ȘI TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru cu imagistica secțională utilizând scanarea CT în contextul PET-CT-ului și al SPECT-CT-ului. Subiect: Scanarea CT în contextul PET-CT -ului și al SPECT-CT -ului Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomia secțională și variantele normale evidențiate CT. B. Cunoștințe de bază de imagistică CT C. Aparatura CT, PET-CT și SPECT-CT D. Protocoale CT pentru PET-CT și SPECT-CT și modul în care acestea diferă de CT-ul diagnostic. E. Indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și principiile de utilizare a substanțelor de contrast CT cu administrare gastro-intestinală și intravenoasă. F. Principiile de co-înregistrare a imaginilor CT cu PET și SPECT și alte tehnici procesare post-achiziție de imagine CT. G. Indicații ale examinării CT pentru: creier, cap și gât, torace, abdomen și pelvis, sistem musculoscheletal și vascular. H. Aspecte legate de radioprotecție în imagistica CT I. Aspecte legale asociate cu imagistica CT A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Evaluarea necesității și/sau contraindicațiilor pentru substanțe de contrast CT și tratamentul complicațiilor. C. Evaluarea calității imaginii CT și identificarea de artefacte. D. Interpretarea achizițiilor unui număr suficient de studii SPECT-CT și / sau PET-CT pentru a evalua utilitatea, surse de eroare, variante normale și artefacte, inclusiv abilitatea (i) de a corela modificări detectate PET/SPECT cu anumite structuri anatomice, (ii) de a integra aspectul CT în evaluarea semnificației constatărilor PET sau SPECT, și (iii) de a recunoaște modificări CT care nu se asociază cu captarea radiotrasorului. E. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanta raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 12: EXAMINAREA PET Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru PET-CT Subiect I: Examinarea PET - noțiuni de bază Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Metode de producere și dezintegrare a radionuclizilor pozitronici utilizați în PET B. Metode de analiză compartimentale C. Matematica și fizica aplicată teoriei trasorilor utilizați în PET, modelarea cineticii trasorilor și tehnici imagistice cantitative D. Radiofarmacia trasorilor utilizați în PET E. Principii fiziologice ale tehnicilor F. Dozimetrie a diferiților trasori utilizați G. Aspecte legale asociate cu trasorii H. Metode de măsurare a activității trasorilor și aparatura de scanare I. Erori asociate cu măsurătorile cantitative J. Cunoștințe despre gamma camera și sistemul dedicat PET K. Metode de achiziție a imaginilor PET A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul II: PET-CT în oncologie Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Cunoștințele de bază - metabolism tumoral B. Trasori PET utilizați pentru detectarea tumorii, inclusiv FDG și metionină C. Variații fiziologice în distribuția trasorului în întregul corp sau în anumite localizări. D. PET-CT în diagnosticul tumorilor, de ex noduli pulmonari E. PET-CT în stadializarea tumorii, de ex cancer pulmonar, limfom, tumori cu cellule germinale, etc. F. PET-CT în detectarea bolii recurente, de ex cancer colorectal. G. Rolul PET-CT comparativ cu alte metode imagistice, inclusiv CT și IRM. H. Probleme legate de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Pregătirea și măsurarea radiotrasorului C. Injectarea radiotrasorului D. Metode de scanare și manipulare de date E. Reconstrucție de imagini și vizualizare F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul III: PET- CT în neuropsihiatrie Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Noțiuni de bază în neurofiziologie, neurochimie și neuroanatomie secțională B. Trasori PET utilizați în imagistica cerebrală C. Variații normale ale distribuției trasorului PET în imagistica cerebrală D. Rolul PET în diagnosticul bolilor neurologice frecvente, precum epilepsia și demența E. Examinarea PET în evaluarea tumorilor cerebrale F. Rolul PET comparativ cu alte tehnici imagistice, inclusiv CT și IRM G. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Pregătirea și măsurarea radiotrasorului C. Injectarea radiotrasorului D. Metode de scanare și manipulare de date E. Reconstrucție de imagini și vizualizare F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul IV: PET- CT în cardiologie Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomie coronariană și cardiac, fiziologie și fiziopatologie cardiacă B. Evaluarea ischemiei cardiace utilizând ^82 Rb, ^13 N-amoniu, ^15 O-apa C. FDG PET pentru evaluarea viabilității miocardului D. Controlul și monitorizarea metabolismului glucozei pentru injectarea FDG E. Principiul pentru testul de stres farmacologic F. Variațiile normale ale distribuției FDG la nivel cardiac G. Rolul PET în comparație cu celelalte teste imagistice, incluzând ecocardiografia de stres și angiografia coronariană H. Particularități de radioprotecție A. Pregătirea pacientului înainte de examinare B. Pregătirea și măsurarea radiotrasorului C. Realizarea testului de efort cardiologie utilizând tehnici farmacologice D. Injectarea de FDG, NH_3 și orice alți trasori noi E. Producerea de imagini de perfuzie cu parametri și calcularea rezultatelor numerice F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare. A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar. E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante SECȚIUNEA 13: PEDIATRIE Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pediatrice utilizând tehnicile radionuclidice Subiectul: Imagistica pediatrică utilizând radionuclizi Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Noțiuni de bază privind creșterea și dezvoltarea copiilor, cunoașterea particularităților captării radiotrasorului la nivelul organelor imature B. Indicațiile specifice ale examinărilor radionuclidice la copil, în special imagistica tractului renal, biliar și a sistemului osos C. Rolul tehnicilor comparative complementare: ecografia, CT, IRM D. Cunoștințe de legislație privind efectuarea examinărilor la pacienții pediatrici E. Principiile consimțământului informat la copil F. Particularități de radioprotecție adaptate la pacientul pediatric G. Cunoașterea de aspecte ale Protecției Copilului A. Pregătire generală a copilului pentru examinare. B. Pregătirea specifică a copilului pentru anumite examinări. C. Alegerea dozei de radiofarmaceutic și protocolul de achiziție a imaginii corespunzătoare pentru copil. D. Utilizarea de tehnici de injectare adecvate pentru copii. E. Realizarea fiecărei etape a scanării la copii. F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele examinărilor efectuate la copii G. Auditul rezultatelor scanărilor H. Menținerea unui mediu sigur A. Recunoaște importanța evaluării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante G. Arată interes în problemele de siguranță și sănătate H. Conștientizează problemele de Protecția Copilului ... C. TERAPIE Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a indica, administra și monitoriza utilizarea radiofarmaceuticelor pentru terapie Subiectul 1: Terapia cu ^131 I în tireotoxicoza Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Tabloul clinic și diagnosticul tireotoxicozei B. Cauze de tirotoxicoza incluzând boala tiroidiană autoimună, nodul tiroidian toxic unic, gușă multinodulară toxică, etc C. Tratamentul medicamentos în tireotoxicoza D. Selecția pacienților pentru terapia cu ^131pentru tirotoxicoza și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament E. Factori legali și de mediu care reglementează utilizarea terapiei cu ^131I în tireotoxicoza F. Particularități de radioprotecție A. Obține consimțământul informat pentru terapie B. Oferă instrucțiuni de radioprotecție corespunzătoare pentru pacient, îngrijitor și membrii familiei C. Abilitatea de a evalua prezența și de a trata boala oftalmica distiroidiană D. Instruiește pacientul când să își oprească medicația antitiroidiană E. Evaluează și administrează doza potrivită de ^131I F. Evaluează răspunsul la terapie G. Auditul rezultatului terapiei A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă și precisă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul II: Sinovectomia radionuclidică Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Anatomia articulațiilor și patogeneza artritei inflamatorii B. Principiile de sinovectomie radionuclidica folosind ^90 Y-colloid, ^186 Re-sulfid și ^160 Er-citrat. A. C. Selecția pacienților pentru sinovectomia radionuclidica și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament. C. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului. D. Problemele legate de radioprotecție A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacienților / însoțitorilor C. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticului D. Realizarea injectării intra-articulare de radiofarmaceutic E. Utilizarea intraarticulară a corticosteroizilor acolo unde este cazul F. Asigurarea imobilizării adecvate a membrului injectat pentru a preveni absorbția limfatică. G. Monitorizarea răspunsului și a toxicității. H. Auditul rezultatului tratamentului A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiect III: ^32 P în tratamentul policitemiei rubra vera și a trombocitemiei esențiale Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Caracteristicile clinice ale policitemia rubra vera (PRV) și trombocitemiei esențiale (ET) B. Principii de radiobiologie în terapia radionuclidica tintita C. Natura terapiei cu ^32 P D. Selecția pacientului pentru terapia ^32 P în PRV și ET, inclusiv conștientizarea opțiunilor alternative de tratament. E. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului. F. Problemele legate de radioprotecție A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacientului / însoțitorului C. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticului D. Injectarea de ^32 P. E. Monitorizarea răspunsului și toxicității. F. Auditul rezultatului tratamentului A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante Subiectul IV: Terapia sursă pentru tratamentul bolii maligne avansat local sau metastatic Cunoștințe teoretice Competențe/Abilități practice Atitudini A. Principii de radiobiologie în terapia oncologică B. Caracteristicile radionuclizilor terapeutici. C. Tumori care pot fi supuse unui tratament cu terapie radionuclidica tintita. D. Radiofarmaceuticele aprobate pentru terapie țintită, inclusiv ^131 I, ^89 Strontiu, ^131 I-MIBG și ^90 Y-Octreotid. E. Selectarea pacientului, incluzând caracterul adecvat al tratamentului și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament. F. Factori legislativi și factori de mediu, inclusiv fizica radioprotecției G. Sisteme de administrare terapeutică a radiofarmaceuticelor H. Principii de dozimetrie pre-și postterapeutică A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție a pacienților C. Pregătirea pacientului D. Măsurarea și elaborarea radiofarmaceuticului E. Injectarea radiofarmaceutic folosind sistemul de administrare adecvat. F. Monitorizarea semnelor vitale postterapie G. Răspunsul și monitorizarea toxicității. H. Auditul rezultatelor I. Calcule de doză, de pre și post tratament A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute E. Arată deschidere la feedback-ul critic F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT

DEFINIȚIE: Sănătatea Publică este ramura medicinei care se ocupă de evaluarea și de supravegherea sănătății populației, de identificarea nevoilor de sănătate ale acesteia, de definirea și de implementarea strategiilor și politicilor publice din domeniul sănătății și de evaluarea serviciilor de sănătate. Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate și organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populațional, incluzând astfel procesul de informare, în vederea caracterizării stării de sănătate a populației și mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esența sănătății publice este starea de sănătate a populației, aceasta include organizarea personalului și a unităților medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticare și tratamentul bolilor, precum și reabilitarea fizică, socială și profesională DURATA: 4 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate

STRUCTURA STAGIILOR Stagii de bază (modulele 1 - 5) 1. Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei - 3 luni ... 2. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate - 2 luni ... 3. Biostatistică și informatică - 2 luni ... 4. Epidemiologie generală - 3 luni ... 5. Managementul proiectelor în sănătate - 2 luni ... Stagii complementare (modulele 6 - 10) 6. Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională - 2 luni ... 7. Igiena mediului în relație cu sănătatea publică - 2 luni ... 8. Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană - 2 luni ... 9. Copiii și tinerii - particularități de dezvoltare și stil de viață - 2 luni ... 10. Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) - 4 luni ... Stagii de profil (11 - 15) 11. Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populații la risc. - 5 luni ... 12. Bioetică - 1/2 lună ... 13. Etica politicilor de sănătate la nivel populațional - 1/2 lună ... 14. Managementul serviciilor de sănătate și sociale - 6 luni 1. Stagii practice de Sănătate Publică și Management - se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate - 12 luni ... ...

CONȚINUTUL STAGIILOR 1. MĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A DETERMINANȚILOR EI - 3 luni

Tematica lecțiilor conferință - 70 ore didactice 1.1. Introducere în sănătatea publică: ● Sănătatea individului și sănătatea populațiilor ● Definirea domeniului sănătății publice ● Principiile metodei științifice ● Evoluția conceptelor în sănătate publică ● Măsurarea stării de sănătate a populației ... 1.2. Demografie: ● Statica populației ● Mișcarea mecanică și naturală: natalitatea, fertilitatea și mortalitatea ● Metode de standardizare ● Tabele de mortalitate, speranța de viață sănătoasă ... 1.3. Evaluarea poverii bolilor: ● ani de viață potențial pierduți ... 1.4. Morbiditate, incidența, prevalența ... 1.5. Calitatea vieții ... 1.6. Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: ● Factori biologici ● Factori de mediu ● Factori de stil de viață (comportamentali) ● Serviciile de sănătate ... 1.7. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează ● Criterii de alegere a metodelor de cercetare ● Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor ● Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative ...

Tematica activităților practice 1.8. Introducere în sănătatea publică ● Identificarea surselor de informare științifică și de date statistice relevante pentru sănătatea publică ● Citirea și evaluarea critică a rezultatelor din publicații științifice ● Prezentarea și diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea și susținerea unei comunicări, redactarea unui articol științific ... 1.9. Demografie ● Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației ● Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (natalitate, fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A. P. V. P. etc.) ● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate ... 1.10. Morbiditate ● Utilizarea sistemului informațional curent pentru raportarea și măsurarea morbidității ● Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli ● Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli ● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populației ... 1.11. Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații ● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații ● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății ● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației ... 1.12. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care influențează ● Realizarea și testarea unui chestionar ● Proiectarea și realizarea unei anchete de tip calitativ ... ... 2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) - 45 ore curs

Tematica lecțiilor conferință - 45 ore 2.1. Tipuri de servicii de sănătate și tipuri de furnizori de servicii de sănătate ... 2.2. Surse de date pentru analiza serviciilor de sănătate și tipuri de indicatori ... 2.3. Evaluarea nevoii de servicii de sănătate ... 2.4. Evaluarea calității serviciilor de sănătate. Dimensiunile calității serviciilor de sănătate. ... 2.5. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectarea datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. ... 2.6. Pretestarea metodologiei ... 2.7. Planul de lucru ... 2.8. Prezentarea rezultatelor cercetării serviciilor de sănătate ...

Tematica activităților practice 2.9. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor la nivelul unui furnizor de servicii de sănătate ... 2.10. Alegerea metodei de cercetare adecvate tipului de furnizor ... 2.11. Întocmirea listei de variabile ... 2.12. Întocmirea protocolului de cercetare - elemente de bază ... 2.13. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu) ... 2.14. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor ... 2.15. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate: ● Evaluarea utilizării unor tratamente sau proceduri diagnostice ● Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate ● Dezvoltarea unui cadru de evaluare a calității unor servicii de sănătate - indicatori de structură - proces - rezultat ● Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc. ● Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate ... ... 3. BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ - 2 LUNI

Tematica lecțiilor conferință - 45 ore 3.1. Informatică ● Prelucrarea automată a datelor ● Editarea de documente (text și grafică) ● Baze de date ● Documentarea asistată de calculator ● Programe de comunicații ● Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS etc. ... 3.2. Biostatistică ● Indicatori de tendință centrală și dispersie ● Eșantionaj și inferență statistică ● Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice) ● Regresia logistică ● Corelația și regresia liniară ● Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E. ● Statistică superioară ...

Tematica activităților practice 3.3. Introducere în informatică ● Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale ● Utilizarea unui editor de text, a unui program de grafică și a mijloacelor multimedia ● Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date ● Realizarea unui format de baze de date și a unui dicționar de date ● Utilizarea unui program de calcul tabelar ● Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator ... 3.4. Biostatistică ● Utilizarea de tehnici de statistică descriptivă și de teste de comparare statistică pentru analiza bazelor de date ● Realizarea de regresii și corelații statistice ● Analize de supraviețuire ● Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu ● Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor ● Proiectarea unui studiu pe eșantion ● Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice ... ... 4. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 3 luni (70 ore curs)

Tematica lecțiilor conferință 4.1. Introducere în Epidemiologie ● Definiție, scop, domenii de utilizare ● Istoric ● Concepte specifice utilizate în epidemiologie (expunere, efect, cauzalitate, risc, factor de risc, factor de protecție, epidemie, endemie, pandemie, boală etc.) ● Istoria naturala a bolii ● Nivele de prevenire (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) ● Conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii) ● Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică) ... 4.2. Noțiuni de morbiditate ● Definiție, tipuri, măsurare, surse de informații ... 4.3. Criterii de clasificare a studiilor epidemiologice ... 4.4. Epidemiologie descriptivă ● Caracteristici de persoană, loc, timp (definire variabile, utilizare) ● Tipuri de studii descriptive - scop, metodologie, utilizare, avantaje și limite ... 4.5. Studii analitice ● Ciclul studiilor epidemiologice ● Studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare) ● Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje) ● Studii analitice tip cohorta (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje) ● Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare) ● Studii experimentale - tipuri, scop, metodologie, utilizare, avantaje, limite, exemple ● Trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice) ● Fazele studiilor clinice în populațiile umane ... 4.6. Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică ● Istoric, definiție, utilizare ● Obiective ● Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator) ● Elementele unui sistem de supraveghere ● Analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere ● Evaluarea unui sistem de supraveghere ● Atributele supravegherii ...

Tematica activităților practice 4.7. Analiza morbidității într-o populație ... 4.8. Analiza datelor de morbiditate din sistemul informațional curent, pentru un furnizor de servicii sau pentru o populație ... 4.8. Proiectarea unui studiu epidemiologic de tip descriptiv (anchetă de prevalență, studiu ecologic), analitic observațional (cohortă, caz-control) sau într-un studiu experimental (studiu clinic, studiu clinic randomizat). Elaborarea protocolului de studiu ... 4.9. Coordonarea realizării unui studiu epidemiologic ... 4.10. Analiza datelor, elaborarea raportului de studiu pentru un studiu epidemiologic ... 4.11. Comunicarea rezultatelor unui studiu epidemiologic ... ... 5. MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN SĂNĂTATE - 2 luni

Tematica lecțiilor conferință - 45 ore 5.1. Cadrul conceptual privind proiectele și programele de sănătate ... 5.2. Ciclul de viață al unui proiect ... 5.3. Faza de identificare a proiectului - analiza de situație, tipuri de tehnici ... 5.4. Metode de identificare și de prioritizare în sănătate ... 5.5. Arborele de probleme ... 5.6. Scopul și obiectivele proiectului - definiții, tipuri de obiective, exemple, caracteristici, arborele de obiective ... 5.7. Planificarea operațională a proiectului - instrumente ... 5.8. Resursele umane în proiect ... 5.9. Bugetul proiectului - elemente, modalități de alcătuire, reguli generale ... 5.10. Evaluarea proiectelor - scop, caracteristici, tipuri de evaluare ... 5.11. Programele naționale de sănătate - cadru legislativ, tipuri, componente, indicatori, puncte tari și puncte slabe ...

Tematica activităților practice 5.12. Identificarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații utilizând diferite metode și tehnici ... 5.13. Utilizarea de tehnici de prioritizare pentru ierarhizarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații ... 5.14. Realizarea unui arbore de probleme ... 5.15. Realizarea unui arbore de obiective ... 5.16. Realizarea planificării operaționale a unui proiect și utilizarea de metode și tehnici în acest scop. Stabilirea cadrului de monitorizare pentru un proiect ... 5.17. Proiectarea și monitorizarea bugetului unui proiect ... 5.18. Organizarea și coordonarea unei echipe de proiect ... 5.19. Stabilirea metodologiei de evaluare a unui proiect ... 5.20. Elaborarea/completarea unui formular de proiect, cu respectarea cerințelor specifice ale finanțatorului ... ... 6. MEDICINA MUNCII, BOLI PROFESIONALE ȘI SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ - 2 luni

Tematica lecțiilor de conferință - 45 ore 6.1. Cadrul european de referință privind sănătatea și securitatea în muncă (sistem de drept, sistem informațional, indicatori, cerințe) ... 6.2. Legislația națională privind sănătatea și securitatea în muncă ... 6.3. Mediul ocupațional în relație cu sănătatea umană ... 6.4. Metodologia de cercetare în medicina muncii ... 6.5. Metodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale ... 6.6. Principalele boli profesionale: aspecte clinice, tratament, profilaxie, cerințe și obligații de raportare ...

Tematica activităților practice 6.7. Analiza cadrului european de indicatori privind sănătatea și securitatea în muncă ... 6.8. Analiza legislației naționale privind sănătatea și securitatea în muncă ... 6.9. Analiza sistemului informațional național privind medicina muncii, bolile profesionale și sănătatea ocupațională ... ... 7. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ - 2 luni

Tematica lecțiilor conferință - 45 ore 7.1. Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. ... 7.2. Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane. ... 7.3. Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive. ... 7.4. Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ... 7.5. Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor. ... 7.6. Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. ... 7.7. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei. Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. ... 7.8. Poluarea biologică și chimică a solului: efecte asupra sănătății, mijloace de prevenire și combatere. ... 7.9. Urbanizarea și efectele sale asupra sănătății publice și individuale. Conceptul de "oraș sănătos". Dezvoltarea socio-economică a mediului rural. ... 7.10. Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire și combatere. ... 7.11. Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare. ... 7.12. Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ... 7.13. Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize. ... 7.14. Poluarea transfrontaliere și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase. ...

Tematica activităților practice 7.15. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ... 7.16. Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect. ... 7.17. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic. ... 7.18. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ... 7.19. Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei. ... 7.20. Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă. ... 7.21. Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației. ... 7.22. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă. ... 7.23. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor. ... 7.24. Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară). ... 7.25. Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore. ... 7.26. Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante. ... 7.27. Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare. ... 7.28. Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe. ... ... 8. IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 2 luni

Tematica lecțiilor conferință - 45 ore 8.1. Cadrul de referință privind politicile de alimentație și nutriție în UE și în România. ... 8.2. Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate. ... 8.3. Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macroși micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat). ... 8.4. Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar. ... 8.5. Substanțe nutritive calorigene, rații, efectele consumului neadecvat. ... 8.6. Boli de nutriție (carențiale și prin hiperconsum alimentar) - etiopatologie, epidemiologie, profilaxie ... 8.7. Calitatea nutrițională a alimentelor, valoare nutritivă și condiții de igienă (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice) ... 8.8. Poluarea chimică a alimentelor - efecte asupra alimentelor și consumatorilor, măsuri de profilaxie. ... 8.9. Toxiinfecțiile alimentare. Profilaxie. ... 8.10. Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente. ... 8.11. Igiena unităților cu profil alimentar. ... 8.12. Legislația națională privind igiena alimentației ...

Tematica activităților practice 8.13. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. ... 8.14. Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). ... 8.15. Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici. ... 8.16. Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete. ... 8.17. Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv. ... 8.18. Principii generale de dietoterapie. ... 8.19. Analiza riscului legat de consumul de alimente. ... 8.20. Elaborarea unei intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriate public/privat). ... ... 9. COPIII ȘI TINERII - PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI STIL DE VIAȚĂ - 2 luni

Tematica lecțiilor conferință - 45 ore 9.1. Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară. ... 9.2. Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor cu vârsta. ... 9.3. Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația. ... 9.4. Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală: condiționare reciprocă; eșecul școlar: dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat. ... 9.5. Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți. ... 9.6. Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ de grupe de vârstă: la antepreșcolari (0 - 3 ani și preșcolari (4 - 7 ani), la elevi și studenți. ... 9.7. Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. ... 9.8. Cerințe normative de igienă privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități. ...

Tematica activităților practice 9.9. Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. ... 9.10. Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză. ... 9.11. Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare. ... 9.12. Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională. ... 9.13. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc. ... 9.14. Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție. ... 9.15. Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineri. ... 9.16. Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii și tineri. ... 9.17. Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară ... 9.18. Proiectarea unei intervenții de stil de viață sănătos la copii și tineri ... ... 10. EPIDEMIOLOGIE BOLILOR COMUNICABILE - 4 luni

Tematica lecțiilor conferință - 90 ore curs 10.1. Cadrul de referință UE pentru supravegherea bolilor comunicabile ... 10.2. Legislația și organizarea supravegherii bolilor comunicabile în plan național ... 10.3. Elementele unui sistem de supraveghere a bolilor transmisibile ... 10.4. Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare) ... 10.5. Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare) ... 10.6. Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare) ... 10.7. Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie) ... 10.8. Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea) ... 10.9. Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase ● Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B ● Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus ● Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina ● Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C ● Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială ● Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia ● Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza ● Parazitoze ... 10.10. Infecții nosocomiale - particularități, tendințe și politici europene, cadrul de referință național, modalități de identificare și de prevenire. Strategii de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical. ...

Tematica activităților practice 10.11. Sistemul informațional în bolile transmisibile ... 10.12. Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase ... 10.13. Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere ... 10.14. Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni ... 10.15. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: – Tehnici de recoltare ... – Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere ... ... 10.16. Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: – Tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție: activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării) ... – Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor ... – Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor ... ... 10.17. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: – Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivă ... – Măsuri pentru îngrădirea și lichidare focarului epidemiologic declarat ... – Urmărirea focarului epidemic până la lichidare ... ... 10.18. Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației - imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă ... 10.19. Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje) ... 10.20. Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase ... 10.21. Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism ... 10.22. Plan de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical într-o organizație furnizoare de servicii medicale ... 10.23. Proiectarea unui sistem de supraveghere pentru o boală comunicabilă ... ... 11. ABORDĂRI POPULAȚIONALE PENTRU PREVENIREA BOLILOR NECOMUNICABILE. POPULAȚII LA RISC - 5 luni

Tematica lecțiilor de conferință - 110 ore Cadrul general privind promovarea sănătății, educația pentru sănătate și strategiile preventive 11.1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. ... 11.2. Politici și documente internaționale de promovarea sănătății (OMS; UE) ... 11.3. Niveluri de prevenție și strategii de prevenție ... 11.4. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății. ... 11.5. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. ... 11.6. Strategii preventive. Tipuri de intervenții pentru modificarea stilului de viață ... 11.7. Politici și strategii internaționale pentru modificarea stilului de viață ... 11.8. Elemente de marketing social. ... 11.9. Alfabetizarea în sănătate ... Prevenirea bolilor necomunicabile 11.10. Bolile necomunicabile: caracteristici generale, bolile care reprezintă probleme de sănătate publică la nivel internațional, caracteristici epidemiologice, morbiditate, mortalitate, implicații pentru sănătatea publică și pentru bunăstarea individuală. ● Boli cardiovasculare și cerebrovasculare ● Tumori maligne ● Accidente ● Boli respiratorii cronice ● Boli digestive cronice ● Boli reumatismale ● Boli de nutriție ● Boli psihice ... 11.11. Cadrul internațional de referință privind prevenirea și controlul bolilor necomunicabile - OMS, UE. ... 11.12. Profilaxie, educație pentru sănătate, strategii de prevenire și control - pe niveluri de prevenire ... 11.13. Surse de date pentru bolile necomunicabile. Registre de boli cronice ... 11.14. Calitatea vieții ca dimensiune a stării de bine ... 11.15. Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare) ... 11.16. Documente, politici și recomandări internaționale privind programele de screening ... 11.17. Programe de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România ... 11.18. Organizarea și funcționarea serviciilor de supraveghere și control pentru bolile necomunicabile ... Populații la risc 11.19. Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea ... 11.20. Copiii și tinerii. Determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și protecția sănătății copilului. ... 11.21. Servicii de sănătate prietenoase pentru tineri ... 11.22. Sănătatea reproducerii și educația sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei ... 11.23. Problematica medico-socială a populației vârstnice. ... 11.24. Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilități etc ... 11.25. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. ... 11.26. Nutriția și activitatea fizică. ... 11.27. Stresul ca determinant al stilului de viață ... 11.28. Violența ca determinant al stării de sănătate ...

Tematica activităților practice 11.1. Dezvoltarea de strategii preventive – Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică ... – Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată ... ... 11.2. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății – Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală ... ... 11.3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate – Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate ... – Dezvoltarea unui intervenții privind stilul de viață sănătos la adolescenți ... – Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat ... ... 11.4. Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție) ... 11.5. Elaborarea unui plan național pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România ... 11.6. Evaluarea unui program național de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România ... 11.7. Proiectarea, coordonarea implementării și evaluarea unui program de screening ... 11.8. Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile/sub 5 ani ... 11.9. Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile/sub 5 ani ... 11.10. Proiectarea unui serviciu de sănătate prietenos pentru adolescenți ... 11.11. Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații ... 11.12. Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video) ... 11.13. Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu ... 11.14. Proiectarea unui studiu de analiză a calității vieții persoanelor vârstnice ... 11.15. Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați ... 11.16. Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri ... 11.17. Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor ... 11.18. Proiectarea unui program de intervenție pentru combaterea violenței (orice formă de violență) ... 11.19. Proiectarea unui sistem informațional pentru colectarea de rutină de date privind violența ... ... 12. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

Tematica lecțiilor de conferință - 20 ore 12.1. Introducere în Bioetică 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... 12.2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... 12.3. Relația medic-pacient 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate 1. Drepturile pacienților (Consimțământul informat, Confidențialitatea în relația medic-pacient) ... 2. Relația medic-pacient minor ... 3. Acte normative care reglementează relația medic-pacient ... ... ... 12.3. Greșeli și erori în practica medicală 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... 12.4. Probleme etice la începutul vieții 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... 12.5. Probleme etice la finalul vieții 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... 12.6. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică, genomicp 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... 4. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 5. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman genetică ... 6. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 7. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 1. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... ...

Tematica activităților practice 12.7. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... 12.8. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... 4. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 5. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 6. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... 12.9. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis, Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis, Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale) ... 12.10. Discutarea problemelor etice la începutul și la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete ... 12.11. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete ... ... 13. MODULUL DE ETICA POLITICILOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL POPULAȚIONAL - 2 SĂPTĂMÂNI

Tematica lecțiilor de conferință - 20 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... 7. Accesul la servicii și acoperirea universală cu servicii ... 8. Politici internaționale privind acoperirea universală ... 9. Politici privind accesul la servicii în România ...

Tematica activităților practice 13.10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete ... 13.11. Analiza dimensiunilor etice ale politicilor de sănătate din România ... ... 14. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE - 6 luni

Tematica lecțiilor conferință - 130 ore 14.1. Noțiuni generale de management, principii, funcții și roluri manageriale ... 14.2. Planificare și programare, organizare, funcția de resurse umane, conducere și control în organizațiile din sănătate ... 14.3. Stiluri manageriale ... 14.4. Procesul de luare a deciziei ... 14.5. Conflict și negociere ... 14.6. Caracteristici particulare ale organizațiilor din sănătate ... 14.7. Sisteme de sănătate: definiție, scopuri și funcții după OMS ... 14.8. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate. Asigurări de sănătate publice și private ... 14.9. Pârghii de influență a sistemelor de sănătate: reglementarea, finanțarea, organizarea (macro și microstructură, finanțarea) ... 14.10. Reglementarea sistemului de sănătate din România - cadru de referință, acte normative de bază ... 14.11. Finanțarea sistemului de sănătate în România ... 14.12. Organizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc. ... 14.13. Metode de plată a serviciilor de sănătate ... 14.14. Management organizațional - structură, cultură, managementul schimbării ... 14.15. Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, costuri, metode și tehnici de evaluare economică) ... 14.16. Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente) ... 14.17. Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor) ... 14.18. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar ... 14.19. Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate ... 14.20. Integrarea în Uniunea Europeană (instituții, sistem de drept, strategii, politici și programe în domeniul sănătății publice) ... 14.21. Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare ... 14.22. Comunicare (în organizație, cu pacientul) ... 14.23. Sisteme informaționale și indicatori în sănătate ... 14.24. Sistemul informațional de sănătate din România ...

Tematica activităților practice 1. Analiza și interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate ... 2. Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate ... 3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate ... 4. Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor ... 5. Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate ... 6. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu ... 7. Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate ... 8. Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate ... 9. Măsurarea inflației specifice sectorului de sănătate ... 10. Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate ... 11. Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății ... 12. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății ... 13. Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital ... 14. Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană, Casa de Asigurări de Sănătate ... 15. Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții ... 16. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație ... 17. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului ... 18. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal ... 19. Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă ... 20. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile ... 21. Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație ... 22. Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate ... 23. Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă ... 24. Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire a calității serviciilor într-o unitate sanitară ... 25. Proiecta de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup ... 26. Compararea unor instituții de sănătate publice și private din punct de vedere al strategiei instituționale, managementului financiar și al resurselor umane ... 27. Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ ... 28. Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor și reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate ... 29. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări ... 30. Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor ... ... 15. STAGII PRACTICE - 12 luni Stagii practice de Sănătate Publică și Management (12 luni): se vor efectua activități metodologice, de evaluare și de conducere în organizații furnizoare de servicii de sănătate, instituții administrative centrale din domeniul sănătății (Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate), Direcții de Sănătate Publică Județene, Case de Asigurări de Sănătate Județeană, Institutul Național de Sănătate Publică. Notă: * În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat și prezentat un referat personal sau un proiect pe o temă aleasă (din tematica abordată în stagiul respectiv) în urma consultării îndrumătorului de stagiu. Examenul final pentru obținerea specialității, va consta din trei (3) probe: 1. probă scrisă ... 2. probă practică ... 3. susținerea unei lucrări personale (de disertație) ... ** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susținerea examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor în elaborarea listelor de materiale bibliografice și publicarea manualelor unice pe specialități. ... SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT 4 ANI STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ 1. Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei - 3 luni ... 2. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate - 2 luni ... 3. Biostatistică și informatică - 2 luni ... 4. Epidemiologie generală - 3 luni ... 5. Managementul proiectelor în sănătate - 2 luni ... 6. Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională - 2 luni ... 7. Igiena mediului în relație cu sănătatea publică - 2 luni ... 8. Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană - 2 luni ... 9. Copiii și tinerii - particularități de dezvoltare și stil de viață - 2 luni ... 10. Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) - 4 luni ... 11. Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populații la risc. - 5 luni ... 12. Bioetică - 1/2 lună ... 13. Etica politicilor de sănătate la nivel populațional - 1/2 lună ... 14. Managementul serviciilor de sănătate și sociale - 6 luni ... 2. Stagii practice de Sănătate Publică și Management - se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate - 12 luni ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV STAGIUL I.1. I.2. I.3. I.4. I.5 II.1 II.1 II.3. II.4. II.5 III.l. III.2 III.3 III.4. IV.1 IV.2 IV.3 IV.4 DURATA (luni) 3 2 2 3 2 2 2 2 2 4 5 1/2 1/2 6 3 3 3 3 ... Comisia Consultativă de Sănătate Publică A Ministerului Sănătății Publice, Președinte Prof. dr. Petru Armean TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT I. PROBA SCRISĂ 1. Starea de sănătate a populației: factori care o influențează, modalități de măsurare, interpretarea rezultatelor. ... 2. Sănătatea publică bazată pe dovezi (EBPH). Definire, cadru, concepte, metode. ... 3. Anchete epidemiologice descriptive: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. ... 4. Anchete epidemiologice de cohortă: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. ... 5. Anchete epidemiologice de tip caz/control: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. ... 6. Anchete epidemiologice de intervenție: principii, metode, aplicații în sănătatea publică. ... 7. Ancheta medico-socială: principii, metode, avantaje, limite. ... 8. Metode de cercetare a calității vieții ... 9. Epidemiologie clinică (cadru, concepte, RTC). ... 10. Medicină bazată pe dovezi (EBM). Cadru, concepte metode. ... 11. Eșantionajul: principii, scheme de eșantionaj, avantaje, limite. ... 12. Natalitatea și fertilitatea: măsurare, descriere, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 13. Mortalitatea generală: măsurare, descriere, compararea mortalității, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 14. Mortalitatea feto-infantilă: măsurare, descriere, interpretare, măsuri de prevenire și combatere bazate pe noțiunea de risc, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 15. Morbiditatea și consecințele ei: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate, circuitul informațiilor. ... 16. Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare; evaluarea calității probelor de screening. ... 17. Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA). Cadru, concepte, metode. ... 18. Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate: metode. ... 19. Educația pentru sănătate: principii, metode, forme; atribuțiile serviciilor de sănătate. Marketingul social. ... 20. Teoria și practica comunicării în sănătate (individual, cu pacienții). ... 21. Strategiile preventive: abordări, avantajele și limitele diferitelor metode. ... 22. Sănătatea copiilor și tinerilor: conținut, probleme prioritare, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 23. Problematica medico-socială a populației vârstnice, grupuri vulnerabile (șomeri, vagabonzi, alcoolici, victime ale violențelor domestice, refugiați, romi etc.). ... 24. Alimentația rațională: conținut, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 25. Sănătatea mediului: probleme actuale, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 26. Sănătatea ocupațională: relațiile mediu de muncă - stare de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate. ... 27. Stilul de viață favorabil sănătății: componente, modalități de influențare. ... 28. Îngrijirile primare de sănătate: conținut, componente, unități medicale care contribuie la realizarea lor. ... 29. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată. ... 30. Modalități de finanțare a sistemelor de sănătate. ... 31. Politici și strategii de sănătate publică. ... 32. Structuri și culturi organizaționale. ... 33. Managementul calității în serviciile de sănătate (concepte, metode de evaluare, instrumente, risc clinic). ... 34. Managementul resurselor umane. ... 35. Principii, funcții, metode în managementul serviciilor de sănătate. ... 36. Leadership și stiluri de conducere. ... 37. Luarea deciziei, metode. ... 38. Planificarea sanitară (concepte, etapele elaborării, instrumente). ... 39. Managementul de proiecte (concepte, etapele elaborării, indicatori). ... 40. Economie sanitară (concepte, cererea și oferta, piețe în sănătate, evaluarea economică, tehnici de evaluare economică) ... 41. Managementul financiar în sănătate. ... 42. Bioetică (etica cercetării, aspecte etice ale practicii medicale). ... 43. Asigurări private de sănătate (aspecte tehnice). ... 44. Comunicarea organizațională. ... 45. Comunicarea în echipă. ... 46. Caracteristicile epidemiologice principale și conținutul programelor de intervenție în bolile cronice care reprezintă probleme de sănătate publică (boli cardiovasculare și AVC, tumori, tuberculoza și alte boli pulmonare, accidentele, bolile mintale, diabetul zaharat, bolile aparatului locomotor). ... 47. Drepturile omului, dreptul la sănătate și etica în sănătatea publică. ... ... II. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ 1. Descrierea statistică a unui ansamblu de date și sintetizarea acestuia. ... 2. * Alegerea și aplicarea unor teste de comparare statistică. ... 3. * Determinarea și interpretarea regresiei și corelației statistice. ... 4. * Măsurarea și analiza natalității și fertilității într-o populație definită. ... 5. * Măsurarea și analiza mortalității într-o populație definită. ... 6. * Metode de standardizare a datelor în sănătatea publică. ... 7. * Interpretarea funcțiilor unei tabele de mortalitate. ... 8. * Măsurarea și analiza mortalității infantile într-un teritoriu. ... 9. Proiectarea unei anchete epidemiologice pentru o boală cronică. ... 10. * Măsurarea riscului relativ și atribuibil unui factor în anchetele epidemiologice. ... 11. * Măsurarea validității și reproductibilității unor probe de screening. ... 12. Evaluarea economică a unei activități de sănătate publică. ... 13. * Evaluarea performanțelor unor servicii spitalicești. ... 14. * Evaluarea performanțelor unor servicii medicale ambulatorii. *) Subiectele notate cu * este preferabil să fie rezolvate asistat de calculator ... ... III. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ Susținerea în fața comisiei de examinare a unei lucrări personale în domeniul sănătății publice. ...

REFERINȚE bibliografice 1. Managementul serviciilor de sănătate - Abordare prin proiecte - ediția a II-a, F. Furtunescu, Dana Mincă, Universitară "Carol Davila", 2010, ISBN 978 973 708 446 0 ... 2. Mihail Gr. Marcu, Dana Galieta Mincă - Sănătate publică și management sanitar. Note de curs pentru învățământul postuniversitar - Ed. Universitară "Carol Davila", 2003 ... 3. Dana Galieta Mincă, Andreea Voinea, Griffin - Noțiuni de bază ale managementului organizațional în sănătate - Ed. Universitară "Carol Davila", 2003 ... 4. Bogdan Pana, Irina Duța și alții. - Ghid de comunicare și marketing social - Ed. Universitară "Carol Davila", 2003 ... 5. Enăchescu D, Marcu M. Gr. - Sănătate Publică și Management Sanitar, Ed. AII. 1997 ... 6. Beaglehole R., Bonita R., Kjellstrom T. - Bazele Epidemiologiei, Ed. AII, 1997 ... 7. Vlădescu C - Managementul Serviciilor de Sănătate - Editura Expert 2000 ... 8. Vlădescu C - coordonator - Sănătate Publică și Management Sanitar - Editura Cartea Universitară, București, 2004 ... MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01 Întocmit de Prof. Dr. Alexandru BUCUR, Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România: 1. Definiție Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul inclusiv chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale. Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate numai în ambulatoriu se referă la: 1. chirurgia endodontică ... 2. chirurgia preprotetică ... 3. chirurgia parodontală ... 4. accidentele de erupție ale dinților ... 5. incluziile dentare ... 6. traumatisme dento-parodontale ... 7. tratamentul edentații lor prin implanturi dentare ... ... 2. Durata rezidențiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Oro-maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicii de Chirurgie Oro-maxilo-facială. ... 3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat 3.A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat. ... 3.A.2. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni ... 3.A.3. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 18 luni ... 3.A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni ... 3.A.5. Stagiul de Endodonție: 3 luni ... 3.A.6. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună ... 3.A.7. Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială - 2 și 1/2 luni ... 3.A.8. Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie - 3 luni ... ... 3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat Anul I: Chirurgie Oro-maxilo-facială - 6 luni Chirurgie Dento-alveolară - 6 luni Anul II: Chirurgie Dento-alveolară - 12 luni Anul III: Parodontologie - 3 luni Endodonție - 3 luni Bioetică - 1/2 lună Ortodonție și Ortopedie dento-facială - 2 1/2 luni Protetică dentară și Implantologie - 3 luni ... 3.C. Barem de promovare: Anul I Examen scris Prezentare caz Examen practic din: a) Chirurgie Oro-maxilo-facială ... b) Chirurgie Dento-alveolară ... Anul II Examen scris Prezentare caz Examen practic din: Chirurgie Dento-alveolară Anul III Evaluarea cunoștințelor prin examen oral/sau examen scris Prezentare caz Examen practic din: a) Parodontologie ... b) Endodonție ... c) Bioetică ... d) Ortodonție și Ortopedie dento-facială ... e) Protetică dentară și Implantologie ... ... 4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire 4.1. Anul 1 4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 1. Anestezia în medicina dentară ... 2. Traumatologie oro-maxilo-facială ... 3. Infecții nespecifice periosoase ... 4. Infecții ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze ... 5. Adenitele specifice și nespecifice ... 6. Sinuzita maxilară de cauză dentară ... 7. Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale ... 8. Tumori benigne ale oaselor maxilare ... 9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale ... 10. Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și cervico-faciale. ... 11. Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare ... 12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale ... 13. Patologia glandelor salivare ... 14. Patologia articulației temporo-mandibulare ... 15. Anomalii cranio-maxilo-faciale ... 16. Despicături labio-maxilo-palatine ... Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... 4.1.1.2. Pregătire practică 1. Întocmirea foii de observație ... 2. Participarea/asistare la intervenții chirurgicale ... 3. Îngrijire postoperatorie ... 4. Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etc. ... ... ... 4.1.2. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni 4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.1.2.1.1. Cursuri 1. Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului ... 2. Extracția dentară ... 3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodonție ... 4. Metode chirurgicale preprotetice ... 5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... 4.1.2.1.2. Pregătire practică: 1. Efectuarea de anestezii loco-regionale ... 2. Extracții dentare ... 3. Extracții alveoloplastice ... 4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție ... 5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori ... 6. Odontectomii ale caninilor superiori ... 7. Odontectomii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor ... 8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont ... 9. Rezecția apicală, amputația radiculară. ... ... ... ... ... 4.2. Anul II 4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 12 luni 4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.2.2.1.1. Cursuri: 1. Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical ... 2. Inserția implantelor dentare ... 3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar ... 4. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale ... 5. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... 4.2.2.1.2. Pregătire practică: 1. Gingivectomie ... 2. Gingivoplastie ... 3. Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoase: a) mucoasa subțire ... b) creasta gingivală balanță ... c) fibromatoză tuberozitară ... d) hiperplazie epitelio-conjunctivă ... e) deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale ... f) bride vestibulare și paralinguale ... g) îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale) ... h) regularizări de creastă ... i) intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavității orale ... ... 4. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional) ... 5. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase ... 6. Inserția de implante dentare ... ... ... ... ... 4.3. Anul III 4.3.1. Stagiul de Parodontologie: 3 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.3.1.1.1. Cursuri: 1. Etiopatogenia bolilor parodontale ... 2. Metode de investigație în bolile parodontale ... 3. Forme clinice ale bolii parodontale ... 4. Tratamentul complex al bolilor parodontale ... 5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... 4.3.1.1.2. Pregătire practică ... ... ... 4.3.2. Stagiul de Endodonție: 3 luni 4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.3.2.1.1. Cursuri: 1. Metode de tratament în pulpita acută și cronică ... 2. Metode de tratament în gangrena pulpară ... 3. Extirparea vitală cu obturație de canal ... 4. Obturația de canal - metode și tehnici moderne ... 5. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... 4.3.2.1.2. Pregătire practică ... ... ... 4.3.3. Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni 4.3.3.1. Tematică curs I. Introducere în Bioetică 1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic-pacient I 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medic-pacient II 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient ... 3. Relația medic-pacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme elice în donarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme elice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... ... 4.3.3.2. Tematica seminariilor I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete ... ... ... 4.3.4. Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni 4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.3.4.1.1. Cursuri: 1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare ... 2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial ... 3. Dezvoltarea ocluziei ... 4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare ... 5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare ... 6. Diagnosticul în ortodonție ... 7. Principii de bază în tratamentul ortodontic ... 8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților ... 9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală ... 10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență ... 11. Caria complicată la dinții permanenți tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență ... 12. Patologia molarului de șase aniatitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară ... 13. Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgență ... 14. Periodontita juvenilă - diagnostic, principii de tratament ... 15. Metode de prevenire a cariei și bolii parodontale la copil și adolescent Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... 4.3.4.1.2. Pregătire practică ... ... ... 4.3.5. Stagiul de Protetică dentară și Implantologie: 3 luni 4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.3.5.1.1. Cursuri Protetică Dentară: 1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare ... 2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc.) ... 3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică ... 4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară ... 5. Tratamentul protetic al edentației unidentare ... 6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice ... 7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil ... 8. Variante de protezare a edentațiilor terminale ... 9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale ... 10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... 4.3.5.1.2. Pregătire practică ... ... 4.3.5.2. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii. 4.3.5.2.1. Cursuri Implantologie: 1. Rolul și locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare. ... 2. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora. ... 3. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații. ... 4. Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase. ... 5. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto-protetice. ... 6. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică. ... 7. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale. ... 8. Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase. ... 9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice. ... 10. Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament. ... 11. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi. ... ... 4.3.5.2.2. Pregătire practică ... ... ... ... ... Prof. Dr. Alexandru Bucur Șef Secție Clinică Universitară de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "CAROL DAVILA" Facultatea de Medicină Dentară CLINICA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Dento-Alveolară: ANUL I 1. Extracția dentară ... 2. Extracția alveoloplastică ... 3. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție ... 4. Odontectomie molar de minte inferior ... 5. Odontectomie molar de minte superior ... 6. Odontectomie canin superior ... 7. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică ... 8. Gingivectomie ... 9. Gingivoplastie ... 10. Tratamentul chirurgical al supurațiilor periosoase (abces vestibular, abces palatinal, abces parodontal). ... ANUL II 1. Rezecția apicală, osteotomie transmaxilară ... 2. Intervenții chirurgicale preprotetice ale părților moi: a) frenectomie, frenoplastie ... b) extirparea hiperplaziilor inflamatorii (hipoplazia de proteză, epulis fissuratum) ... c) fibromatoza tuberozitară ... d) extirparea hiperplaziei inflamatorii papilare/hiperplazie gingivală/creastă balantă ... e) plastia șanțurilor periosoase. ... ... 3. Intervenții chirurgicale preprotetice ale substratului osos: a) remodelarea procesului alveolar ... b) rezecția modelantă a crestei oblice interne/rezecția modelantă a apofizelor genii hipertrofice/tuberoplastia ... c) plastia modelantă a torusurilor ... d) plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare. ... ... 4. Tratamentul de urgență al plăgilor orale ... 5. Tratamentul de urgență în fracturile maxilo-mandibulare ... 6. Tratamentul chisturilor maxilare pe 1-2 dinți ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale) ... 7. Extirparea chirurgicală a tumorilor orale de tip: – epulis-like ... – papilom ... – fibrom ... – mucocel ... – sialochist. ... ... Prof. Dr. Alexandru Bucur Coordonator rezidențiat Chirurgie Dento-Alveolară MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01 Întocmit de Prof. Dr. Alexandru BUCUR, Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România: 1. (...) al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale. Specialitatea cuprinde 2 părți: a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale: ● chirurgia endodontică ● chirurgia preprotetică ● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare ● traumatisme dento-parodontale ● chirurgia parodontală ● inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase. ... b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială etc. ... ... 2. Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară) În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia oro-maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală. În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară). Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate. ... 3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat 3.A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate. ... 3.A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an ... 3.A.3. Stagiul de O. R. L.: 2 luni ... 3.A.4. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni ... 3.A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună ... 3.A.6. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni ... 3.A.7. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V). În secțiile clinice de Chirurgie Oro-maxilo-facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității. ... ... 3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat: Anul I: Chirurgie generală: 12 luni Anul II: 1) ORL.: 2 luni ... 2) Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni ... 3) Neurochirurgie: 1 lună ... 4) Bioetică: 1/2 lună ... 5) Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni ... Anul III: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Anul IV: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni Anul V: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni ... 4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I 4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 4.1.1.1.1. Cursuri: 1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală ... 2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui ... 3. Tehnici de drenaj ... 4. Tehnici de sutură ... 5. Tehnica pansamentului ... 6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice ... 7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul) ... 8. Tehnici de anestezie loco-regională ... 9. Resuscitarea cardiorespiratorie ... 10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală ... 11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge ... 12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic) ... 13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe) ... 14. Tehnica pleurotomiei ... 15. Tehnica gastrostomiei ... 16. Tubajul și spălătura gastrică ... 17. Sondajul vezical ... 18. Examenul unui bolnav politraumatizat ... 19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament) ... 20. Principii de tratament în politraumatisme ... 21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală ... 22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică) ... 23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale) ... 24. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică) ... 25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... 4.1.1.1.2. Pregătire practică: 1. Participare la: a) tiroidectomii subtotale ... b) tiroidectomii totale ... c) tratamentul chirurgical al megaesofagului ... d) gastrostomii ... e) pleurotornii ... f) apendicectomii ... g) colecistoctemii ... ... 2. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale: a) chirurgia reconstructivă vasculară ... b) urgențe (camera de gardă) ... c) politraumatizați ... d) traumatisme toracice ... e) traumatisme abdominale ... ... 3. Manopere: a) abord venos periferic ... b) aspirații și spălături gastrice ... c) cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă) ... d) tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor ... ... ... 4.1.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... ... ... ... ... 4.2. Anul II 4.2.1. Cuprinde stagii de: 4.2.1.1. O. R. L: 2 luni ... 4.2.1.2. Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni ... 4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună ... 4.2.1.4. Bioetică: 1/2 lună ... 4.2.1.5. Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni ... 4.2.1.1. Stagiul de O. R. L: 2 luni 4.2.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 1. Metode de explorare rino-sinuzală ... 2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale ... 3. Epistaxisul ... 4. Sinuzite acute și cronice ... 5. Complicațiile sinuzitelor ... 6. Alergia rino-sinuzală ... 7. Araigdalita și adenoidita acută ... 8. Tumorile benigne ale faringelui ... 9. Tumorile maligne laringiene ... 10. Tumorile parafaringiene ... 11. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană ... 12. Tumorile benigne laringiene ... 13. Tumorile maligne laringiene ... 14. Corpii străini traheo-bronșici ... 15. Metode de explorare traheo-bronșică ... 16. Afecțiunile urechii externe ... 17. Tumorile benigne și maligne ale urechii ... 18. Traumatismele urechii ... ... 4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare): 1. Tamponament nazal anterior; ... 2. Tamponament nazal posterior ... 3. Funcții sinuzale maxilare ... 4. Reducere fracturi piramidă nazală ... 5. Incizie flegmon periamigdalian ... 6. Chirurgia sinuzitei maxilare ... 7. Chirurgia sinuzitei etmoidale ... 8. Traheotomia ... 9. Traheotomii în condiții dificile ... 10. Asistență la intervenții cu laser în sfera ORT ... ... ... 4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni 4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament) ... 2. Chirurgia arsului ... 3. Arsuri asociate cu traumatisme ... 4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale) ... ... 4.2.1.2.2. Pregătire practică (participare): 1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției ... 2. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate ... 3. Incizii de decompresiune circumvolare ... 4. Grefarea plăgilor granulare ... 5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale ... 6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele ... 7. Plastii pediculate cu lambouri locale ... 8. Neurorafii ... 9. Plastia cu lambouri loco-regionale ... 10. Plastia cu lambouri de la distanță ... 11. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului ... 12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical ... ... ... 4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună 4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 1. Examen clinic neurochirurgical ... 2. Traumatisme craniocerebrale ... 3. Diagnosticul și tratamentul comelor ... 4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară ... ... 4.2.1.3.2. Pregătire practică: 1. Examene clinice neurochirurgicale ... 2. Puncții rahidiene lombare (participare) ... 3. Puncții rahidiene suboccipitale (participare) ... 4. Neurorafie (participare) ... ... ... 4.2.1.4. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună 4.2.1.4.1. Tematică curs I. Introducere în Bioetică 1. Morala, etica, etica medicalădefinire, delimitarea obiectului de studiu ... 2. Contextul apariției bioeticii ... 3. Definirea bioeticii ... 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... 5. Teorii și metode în bioetică ... ... II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.) ... ... III. Relația medic - pacient I 1. Valori ale relației medic-pacient ... 2. Paternalism versus autonomie ... 3. Modele ale relației medic-pacient ... 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... IV. Relația medicpacient II 1. Consimțământul informat ... 2. Confidențialitatea în relația medicpacient ... 3. Relația medicpacient minor ... 4. Acte normative care reglementează relația medicpacient ... ... V. Greșeli și erori în practica medicală 1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... 2. Culpa medicalădefinire, forme, implicații juridice și deontologice ... 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... VI. Probleme etice la începutul vieții 1. Libertatea procreației ... 2. Dileme etice în avort ... 3. Etica reproducerii umane asistate medical ... 4. Probleme etice în donarea reproductivă ... ... VII. Probleme etice la finalul vieții 1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... 2. Probleme etice în stările terminale ... 3. Tratamente inutile în practica medicală ... 4. Eutanasia și suicidul asistat ... 5. Îngrijirile paliative ... ... VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane 1. Donarea de organe de la cadavru ... 2. Donarea de organe de la persoana vie ... 3. Etica alocării de resurse în transplant ... ... IX. Probleme etice în genetică și genomică 1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... 2. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... 5. Terapia genică ... 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... X. Etica cercetării pe subiecți umani 1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicalădiscutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... 3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... 5. Comitetele de etică a cercetării ... 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... ... 4.2.1.4.2. Tematica seminariilor: I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică 1. Jurământul lui Hipocratecomentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient ... ... IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... 2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... 3. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete 1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete ... VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete ... VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete ... IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete ... X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete ... ... ... 4.2.1.5. Cuprinde stagiu de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni 4.2.1.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.2.1.5.1.1. Cursuri: 1. Anestezia în medicina dentară ... 2. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații ... 3. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice ... 4. Chirurgie endodontică ... 5. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice ... 6. Chirurgia preprotetică ... 7. Incluzia dentară și patologia erupției dentare ... 8. Infecțiile părților moi orale și maxilo-faciale a. generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică ... b. supurații periosoase ... ... 9. Implantologie orală ... 10. Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate ... 11. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... 4.2.1.5.1.2. Pregătire practică: Intervenții de mică dificultate: 1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice ... 2. Extracții dentare ... 3. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție ... 4. Odontectomii ... 5. Rezecții apicale ... 6. Gingivectomie ... 7. Intervenții chirurgicale preprotetice în: a. mucoasa subțire ... b. creasta gingivală balanță ... c. fibromatoză tuberozitară ... d. hiperplazie epitelio-conjunctivă ... e. deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale ... f. bride vestibulare și paralinguale ... g. îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale) ... h. regularizări de creastă ... i. plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare ... ... 8. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase ... 9. Inserția implantelor dentare ... 10. Mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv lifting sinus și transpoziția nervului alveolar inferior). ... ... ... 4.2.1.5.2. Barem de promovare a anului II de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... 6. Examen practic din baremul operator ... ... ... ... ... 4.3. Anul III 4.3.1. Cuprinde stagiu de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.3.1.1.1. Cursuri: 1. Traumatologie oro-maxilo-facială: a. plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitiv ... b. șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-faciale ... c. fracturile mandibulei ... d. fracturile maxilarului ... e. fracturile orbito-zigomatice ... f. fracturile asociate ... ... 2. Infecțiile orale și maxilo-faciale: a. supurațiile lojilor superficiale ... b. supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuze ... c. particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copii ... d. osteita și osteomielita maxilarului și mandibulei ... e. necroza maxilarelor ... f. infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza ... g. limfadenite acute și cronice ... ... 3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare ... 4. Chisturi și tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale ... 5. Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare. ... 6. Patologia glandelor salivare: a. infecțiile glandelor salivare ... b. traumatismele glandelor salivare ... c. litiaza salivară ... d. tumorile benigne și maligne ale glandelor salivare ... e. sialozele ... ... 7. Patologia articulației temporo-mandibulare: a. sindroame disfuncționale temporo-mandibulare ... b. artropatiile acute și cronice temporo-mandibulare ... c. traumatismele articulației temporo-mandibulare ... d. luxațiile articulației temporo-mandibulare ... e. construcția mandibulei ... f. anchiloza temporo-mandibulară ... ... 8. Durerea în teritoriul maxilo-facial Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... 4.3.1.1.2. Pregătire practică: Intervenții de mică dificultate: 1. Rezecții apicale ... 2. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase ... 3. Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare ... 4. Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă ... 5. Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului ... 6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare oro-maxilo-cervico-facială ... 7. Cura radicală a chisturilor de maxilar ... 8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei ... 9. Sialolitotomia ... 10. Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibulară ... Intervenții de dificultate medie: 1. Tratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice a feței și a gâtului ... 2. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare ... 3. Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC) ... 4. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară ... 5. Plastia comunicării oro-sinuzale ... 6. Sechestrectomia în ostcomielita sau radionecroza maxilarelor ... 7. Corticotomia în osteomielita maxilarelor ... 8. Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervico-faciale ... 9. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice ... 10. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale ... 11. Ligatura arterei carotide externe ... 12. Trahectomie ... 13. Submaxilectomie ... 14. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale părților moi orale și cervico-faciale ... 15. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo-mandibulare ... ... ... 4.3.1.2. Barem de promovare a anului III de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... 6. Examen practic din baremul operator ... ... ... ... 4.4. Anul IV 4.4.1. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 12 luni 4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.4.1.1.1. Cursuri: Tumori maligne orale și maxilo-faciale: a. Noțiuni de biologie a procesului neoplazic ... b. Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială ... c. Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale ... d. Adenopatia metastatică cervicală ... e. Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale ... f. Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale ... g. Tumorile maligne ale buzelor ... h. Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal ... i. Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatin ... j. Tumorile maligne ale maxilarului și mandibulei ... k. Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale ... l. Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială ... m. Tumorile maligne ale glandelor salivare ... n. Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT) ... Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate ... 4.4.1.1.2. Pregătire practică Intervenții de dificultate medie/mare: 1. Rezecție de platou palato-alveolar ... 2. Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator ... 3. Hemirezecții de mandibulă (participare) ... 4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată ... 5. Hemiglosectomie (participare) ... 6. Hemipelvectomie (participare) ... 7. Hemiglosopelvectomie (participare) ... 8. Evidare cervicală supraomohioidiană ... 9. Extirparea tumorilor laterocervicală ... ... ... 4.4.1.2. Barem de promovare a anului IV de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... 6. Examen practic din baremul operator. ... ... ... ... 4.5. Anul V 4.5.1. Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni 4.5.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii 4.5.1.1.1. Cursuri 1. Plastia reconstructivă în chirurgia oro-maxilo-facială: a) fiziopatologia lambourilor ... b) clasificarea metodelor de plastie reconstructivă ... c) tipuri de închidere primară ... d) grefe de piele ... e) lambouri locale ... f) lambouri loco-regionale pediculate ... g) lambouri liber vascularizate ... h) grefe osoase nevascularizate ... i) tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic ... ... 2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodonție-chirurgical al acestora: a) prognatismul și retrognatismul mandibular ... b) prognatismul și retrognatismul maxilar ... c) proalveolia și proalveolodenția ... d) ocluzia deschisă ... e) laterodeviațiile mandibulare ... f) anomalii asociate ... ... 3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale: a) despicăturile labio-maxilo-palatine ... b) malformații cranio-faciale ... ... 4. Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist ... ... 4.5.1.1.2. Pregătire practică Intervenții de dificultate mare: 1. Hemiglosopelvimandibulectomie (participare) ... 2. Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale ... 3. Evidare cervicală radicală ... 4. Evidare cervicală radicală modificată ... 5. Parotidectomia totală sau segmentară ... 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare) ... 7. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor ... 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale ... 9. Faringoplastii în insuficiențe velare ... 10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii ... 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție ... 12. Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenterația de orbită și rezecția piramidei nazale) ... 13. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare) ... 14. Managementul estetic al regiunii cervico-faciale: a) Rinoplastie ... b) Intervenții chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecții estetice, reconstrucție) ... c) Ritidectomie (face lift) ... d) Blefaroplastie ... e) Liftingul tegumentar al frunții ... f) Liftingul tegumentelor cervicale ... g) Tratamentul prin filiere intradermice și toxină botulinică ... h) Metode de revigorare a tegumentelor cervico-faciale. ... ... ... ... 4.5.1.2. Barem de promovare a anului V de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii ... 2. Participare la activitatea practică ... 3. Promovarea examenului scris ... 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice ... 5. Recenzie a minimum 3 articole ... 6. Examen practic din baremul operator ... ... ... ... ... Prof. Dr. Alexandru BUCUR Șeful Secției Clinice Universitare de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "CAROL DAVILA" Facultatea de Medicină Dentară CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ● Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială:

ANUL II 1. Extracții/extracții alveoloplastice ... 2. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție ... 3. Odontectomii dinți incluși ... 4. Rezecții apicale ... 5. Intervenții chirurgicale preprotetice asupra părților moi și structurilor osoase ... 6. Tratamentul chirurgical al supurațiilor periosoase ... 7. Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale ... 8. Tratamentul de urgență al fracturilor oro-maxilo-faciale ... 9. Reducerea luxațiilor temporo-mandibulare ... 10. Extirparea tumorilor benigne orale (epulis-like, papilom, fibrom, mucocel, sialochist) ... 11. Realizarea protezelor chirurgicale ... 12. Tratamentul chisturilor maxilare ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale) ...

Anul III 1. Imobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare ... 2. Prelevarea de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială ... 3. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților ... 4. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului și oaselor maxilare ... 5. Extirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon ... 6. Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor superficiale și adenitelor cervico-faciale ... 7. Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare ... 8. Cura radicală a sinusului maxilar și plastia comunicării oro-sinusale ... 9. Reducerea fracturilor orbito-sinusale ...

Anul IV 1. Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor profunde ale feței și gâtului ... 2. Osteosinteza în traumatologia oro-maxilo-facială ... 3. Submaxilectomia ... 4. Rezecția de platou palato-alveolar ... 5. Hemirezecție de maxilar, implicit realizarea protezei cu obturator ... 6. Hemirezecția de mandibulă ... 7. Extirparea tumorilor de buză cu plastie imediată ... 8. Hemiglosectomie/hemipelvectomie/hemiglosopelvectomie ... 9. Evidare cervicală supraomohioidiană ... 10. Extirparea tumorilor latero-cervicale ...

Anul V 1. Tratamentul chirurgical al supurațiilor difuze cervico-faciale ... 2. Extirparea tumorilor superficiale cervico-faciale cu plastie imediată cu lambouri locale ... 3. Hemiglosopelvimandibulectomie ... 4. Evidarea cervicală radicală modificată ... 5. Evidarea cervicală radicală ... 6. Parotidectomie segmentară/totală ... 7. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri ... Prof. Dr. Alexandru Bucur Coordonator rezidențiat Chirurgie Oro-Maxilo-Facială MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ

Obiectivele programului Obiectivul general al rezidențiatului este de a pregăti medicii stomatologi pentru a deveni specialiști în Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială (Ortodonție și ODF), cu o pregătire academică vastă și solidă și o experiență clinică adecvată în diferite metode de tratament. La finalizarea pregătirii prin rezidențiat, absolventul trebuie să dobândească următoarele abilități: 1. Recunoașterea modificărilor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar; ... 2. Stabilirea diagnosticului anomalilor dentare și dento-maxilare; ... 3. Evaluarea necesarului de tratament ortodontic la nivel individual și social ... 4. Conceperea planului de tratament și prognosticul acestuia; ... 5. Aplicarea de proceduri ortodontice interceptive; ... 6. Realizarea de tratamente pentru toate tipurile de anomalii; ... 7. Colaborarea în tratamentul interdisciplinar al pacienților, inclusiv în tratamentul chirurgical ortognatic și al tulburărilor cranio-mandibulare; ... 8. Practicarea specialității în conformitate cu standardele profesionale și etice; ... 9. Revizuirea, înțelegerea și evaluarea literaturii de specialitate dar și medicale de interes pentru specialitate; ... 10. Formularea unei ipoteze de cercetare, realizarea unui proiect/studiu de cercetare, efectuarea de cercetări și expunerea rezultatelor și concluziilor acestora; ... 11. Folosirea oportunităților disponibile pentru îmbunătățirea competențelor profesionale și de educație medicală continuă pe tot parcursul vieții. ... 1. CARACTERISTICI GENERALE 1.1. Ortodonția și Ortopedie Dento-Facială (Ortodonție și ODF), reprezintă specialitatea care studiază procesele de creștere și dezvoltare ale aparatului dento-maxilar, incluzând etiopatogenia, diagnosticul și tratamentul anomaliilor dentare și dento-maxilare precum și al malformațiilor congenitale; ... 1.2. Candidații pentru pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială trebuie să fie absolvenți ai programului de studii universitare de licență în medicină dentară; ... 1.3. Pregătirea în specialitatea Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății pentru pregătirea în rezidențiat; ... 1.4. Pregătirea teoretică și practică se va efectua sub îndrumarea cadrelor didactice de predare ale Facultăților de Medicină Dentară acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății (formatori/îndrumători în rezidențiat) și va fi condusă, supravegheată și controlată de șeful de disciplină, în calitate de coordonator de pregătire în rezidențiat; ... 1.5. Raportul îndrumător-rezidenți trebuie să fie de cel puțin 1:6; ... 1.6. Programul de pregătire în rezidențiat prevede încadrarea și prezența cu normă întreagă a rezidenților. Programul de bază presupune 75% din timpul disponibil și trebuie să fie completat (pentru restul de 25%) de activități suplimentare, care vor varia în funcție de de fiecare instituție în parte și de nevoile rezidenților. Astfel de activități includ: cursuri speciale, activitate clinică și de cercetare suplimentară, evaluarea tratamentelor ortodontice, participarea la cursuri susținute de profesori invitați, întâlniri științifice etc.; ... 1.7. Activitatea de pregătire teoretică și practică specifică se concretizează prin participarea efectivă la cursuri, seminarii și stagii clinice, activități practice în laborator (preclinice), prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, activități de cercetare, alte activități specifice. Din această pregătire, activitatea teoretică reprezintă 20-30%, restul fiind alocat activităților practice și studiului individual; ... 1.8. Curriculumul de pregătire prevede un număr minim de 200 de ore didactice pe an de studiu, la care se adaugă minim 40-50 de ore de studiu individual. Pentru studiul individual, rezidenții sunt obligați să aloce un număr considerabil de ore din timpul lor (de exemplu, pentru fiecare oră de curs, este necesară o medie de două ore de studiu individual); ... 1.9. Activitatea clinică presupune un număr minim de 16 de ore pe săptămână (care nu include seminariile clinice și discuțiile asupra planurilor de tratament). Numărul minim de ore dedicat practicii clinice (inclusiv ore de laborator, ca activități preclinice), pe perioada celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat, este de 2000 de ore; ... 1.10. Rezidenții trebuie să trateze pacienții sub supravegherea permanentă a îndrumătorilor/coordonatorilor; ... 1.11. Pe lângă instruirea teoretică și practică în ortodonția "clasică", rezidenții trebuie să dobândească experiență și în tratamentul pacienților care necesită o abordare multidisciplinară și/sau interdisciplinară; ... 1.12. Evaluarea cunoștințelor și deprinderilor practice, după caz, se realizează la finalul fiecărui modul de pregătire; ... 1.13. Examenul final (la încheierea celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat) se concretizează prin 4 probe, respectiv o probă scrisă, două probe clinice și o probă practică. Una dintre probele clinice poate fi prezentarea unui portofoliu de 10 cazuri clinice rezolvate, cu documentație completă, reprezentând diferite anomalii dento-maxilare și proceduri de tratament. Prezentarea la examenul final este condiționată de participarea la cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate științifice precum și de îndeplinirea integrală a baremului minimal al activității de pregătire practică; ... 1.14. Baremul minimal al activității de pregătire practică se regăsește în caietul de stagiu, care monitorizează pregătirea medicului rezident și, în care vor fi trecute evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestările științifice și de educație medicală continuă, alte activități; ... ... 2. DURATA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT Durata de pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială este de 3 ani. Programul de pregătire se bazează pe un minim de 48 de săptămâni pe an și 40 de ore pe săptămână, care totalizează 5760 ore programate pentru cei 3 ani. ... 3. STRUCTURA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT 3.1. Etapa administrativ-organizatorică: constituirea dosarului de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul și/sau clinica unde a fost repartizat, instructajul și repartizarea rezidenților de către coordonatorul de rezidențiat și stabilirea programului de activitate: 1 săptămână. ... 3.2. Pregătirea teoretică și practică în cadrul programului de rezidențiat de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială cuprinde următoarele stagii obligatorii a căror distribuție, pe ani de studiu, este: Stagii obligatorii Durata ANUL I. Ortodonție și ODF 11 luni Pedodonție 1 lună ANUL II. Ortodonție și ODF 11 luni Chirurgie OMF/Dento-alveolară ½ lună ANUL III. Ortodonție și ODF 11 luni Protetică Dentară ½ lună Parodontologie ½ lună Partea Nume Număr de ore A Discipline biologice și medicale generale 200 B Subiecte ortodontice de bază 330 C Subiecte ortodontice generale 400 D Tehnici ortodontice 290 E Proceduri de tratament interdisciplinare 100 F Aspecte particulare în terapia ortodontică 85 G Discipline conexe pentru pregătirea ortodontică 20 Totalul orelor de teorie 1425 ... ... 4. CONȚINUTUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIATUL DE ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ CU DURATA DE 3 ANI Pregătirea în cadrul rezidențiatului de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se realizează prin cursuri, seminarii, stagii clinice, prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, participare la manifestări științifice etc. Tematica acestora este următoarea: 4.1. CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂȘURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC: A. DISCIPLINE BIOLOGICE ȘI MEDICALE GENERALE; 5 luni (200 ore) 1. Anatomia și Embriologia Extremității Cefalice: 1 lună (40 ore) 1.1. Creșterea și dezvoltarea normală a feței și componentelor aparatului dento-maxilar; ... 1.2. Creșterea osoasă cranio-facială; modalități de creștere, centre de creștere osoasă; ... 1.3. Procesele de organo și morfogeneză - normal și patologic; ... 1.4. Etiopatogenia despicăturilor labio-maxilo-palatine și a altor malformații congenitale. ... ... 2. Genetică: 1/2 lună (20 ore) 2.1. Malformațiile cranio-faciale ... 2.2. Diagnosticul pre și postnatal al anomaliilor craniofaciale; ... 2.3. Etiopatogenia, clasificarea și prognosticul sindroamelor genetice ... 2.4. Consilierea genetică. ... ... 3. Patologie orală: 1/2 lună (20 de ore) 3.1. Leziuni orale premaligne și maligne; ... 3.2. Manifestări orale în diferite afecțiuni (stomatite, candidoze, boli sistemice etc.); ... 3.3. Fiziopatologia glandelor salivare; ... 3.4. Traumatisme faciale. ... ... 4. Biologie celulară și moleculară, imunologie și microbiologie: 1/2 lună (20 ore). 4.1. Metabolismul celular în condiții normale și patologice; ... 4.2. Formarea și proliferarea țesuturilor; ... 4.3. Dezvoltarea osoasă, cartilaginoasă, dentară și musculară; ... 4.4. Erupția dentară și răspunsurile structurilor parodontale; ... 4.5. Mecanisme de resorbție radiculară. ... ... 5. ORL și Logopedie: 1/2 lună (20 de ore) 5.1. Elementele anatomice din sfera ORL (nas și sinusuri paranazale; faringe, nazofaringe și laringe; ureche) ... 5.2. Fenomenologia funcției respiratorii (normal și patologic); ... 5.3. Tulburările de somn; sindromul apneic obstructiv; ... 5.4. Funcția fonatorie; normal și patologic ... ... 6. Psihologia copilului, adolescentului și adultului: 1/2 lună (20 ore) 6.1. Psihologia copilului, adolescentului și adultului ... 6.2. Particularitățile psiho-comportamentale ale copilului, adolescentului și adultului ... 6.3. Potențialul și limitele impuse de modificările de comportament ... 6.4. Aspectele legate de motivația pacientului și evaluarea cooperării acestuia ... 6.5. Impactul aspectului facial asupra stimei de sine ... 6.6. Aspectelor psihologice în raport cu tratamentul ortodontic și/sau multidisciplinar; relația medicpacient ... ... 7. Metodologia cercetării științifice și biostatistică: 1 lună (40 ore) 7.1. Principiile generale, teoretice și practice ale modelelor de cercetare ... 7.2. Designul cercetării: componența eșantionului și criterii pentru grupul de control ... 7.3. Studiul și analiza lucrărilor de cercetare ... 7.4. Metodele statistice utilizate în cercetare și proceduri/modalități de prelucrare a datelor ... 7.5. Evaluarea validității metodologiei statistice și a interpretării rezultatelor ... ... 8. Sănătate orală: 1/2 lună (20 ore) 8.1. Principiile de bază ale studiilor epidemiologice ... 8.2. Analiza datelor și interpretarea critică a rezultatelor ... 8.3. Prevalența și incidența anomaliilor dento-maxilare ... 8.4. Indicii de estimare a nevoii de tratament ortodontic; atitudinea ortodontului în raport cu necesitatea de tratament ... ... ... B. SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZĂ: 8 1/2 luni (330 ore) 1. Procesele de creștere și dezvoltare la nivelul extremității cefalice (normal și patologic) - (50 ore) 1.1. Formarea și dezvoltarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar ... 1.2. Tipuri și modalități de creștere la nivelul aparatului dento-maxilar; centre de creștere ale scheletului cranio-facial ... 1.3. Dinamica creșterii și dezvoltării postnatale cranio-faciale; etapele proceselor de creștere și dezvoltare; puseele de creștere și implicațiile acestora asupra tratamentului ortodontic; previziuni de creștere; ... 1.4. Aprecierea/evaluarea proceselor de creștere și dezvoltare; variația individuală; ... 1.5. Factorii care influențează procesele de creștere și dezvoltare la nivelul aparatului dento-maxilar (factori ereditari, endocrini, metabolici, de mediu, funcționali etc.) ... ... 2. Dezvoltarea sistemului dentar (normal și patologic) - (50 ore) 2.1. Formarea și dezvoltarea sistemului dentar (normal și patologic); ... 2.2. Factorii care influențează dezvoltarea dentiției ... 2.3. Anomalii de număr, mărime, formă și poziție a dinților ... 2.4. Dinamica dezvoltării arcadelor dentare ... 2.5. Modificări ale structurilor aparatului dento-maxilar și răspunsul acestora la tratamentul ortodontic (dinți, mișcări dentare, mecanisme de resorbție radiculară, țesuturi parodontale) ... ... 3. Investigația în Ortodonție și ODF (100 ore) 3.1. Anamneză ... 3.2. Examen clinic (extra și intraoral) ... 3.3. Examen complementare (examen radiologic, de model, fotografic, antropologic) ... 3.4. Alte examene (clinice și/sau complementare) Investigația radiologică – indicații și contraindicații, importanța și oportunitatea investigației radiologice, limite, riscuri ... – metode radiologice utilizate în ortodonție ... – modificările patologice care pot fi diagnosticate radiologic ... – cefalometrie (identificarea pe teleradiografie a structurilor anatomice relevante, trasarea principalelor contururi și planuri pe teleradiografie, analize cefalometrice), limitele și analiza lor. ... ... ... 4. Biomecanica ortodontică (80 ore) 4.1. Forțele ortodontice; tipuri, caracteristici ... 4.2. Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale ... 4.3. Efectele și consecințele forțelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar. ... 4.4. Relația dintre capacitatea de adaptare a țesuturilor și rezultatele măsurilor de ortopedie dentofacială ... 4.5. Evaluarea forțelor ortodontice produse de diferite aparate ortodontice ... 4.6. Modificări post-tratament ortodontic ... ... 5. Materiale folosite în Ortodonție (pentru amprentă, colaj, aparate ortodontice). (50 ore) 5.1. Proprietăți, compoziție și utilizări ale materialelor folosite în Ortodonție ... 5.2. Manipularea și folosirea materialelor ortodontice. ... 5.3. Reguli pentru alegerea corectă a materialelor ortodontice ... ... ... C. SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE: 10 luni (400 ore) 1. Etiologia și epidemiologia anomaliilor dento-maxilare (20 ore) 1.1. Factorii cauzali generali/loco-regionali/funcționali ai anomaliilor dentare și dento-alveolare ... 1.2. Influențele nefavorabile ale factorilor de mediu și interceptarea acestora ... ... 2. Anomaliile dentare și dento-maxilare (110 ore) 2.1. Etiopatogenia anomaliilor dentare și dento-maxilare: factori filogenetici, ontogenetici, ereditari, endocrini, metabolici, funcționali, loco-regionali, obiceiuri vicioase, patologia zonei de sprijin etc.) ... 2.2. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare ... 2.3. Compresiunea de maxilar (clasa II/1): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament ... 2.4. Ocluzia adâncă acoperită (clasa II/2): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament ... 2.5. Ocluzia deschisă: terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament. ... 2.6. Prognatismul mandibular (clasa III): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament ... 2.7. Dizarmonia dento-alveolară (DDA): forme clinice, clasificare, terminologie, etiopatogenie, semne clinice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament ... 2.8. Anomaliile dentare (de număr, de erupție, de poziție etc.): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament. ... ... 3. Diagnosticul în Ortodonție și ODF (115 ore) 3.1. Stabilirea unui diagnostic prezumtiv pe baza examinării sumare a pacientului ... 3.2. Consilierea, după o examinare sumară, cu privire la fezabilitatea tratamentului, necesitatea analizei mai detaliate și a planificării tratamentului precum și trimiterea către alte specialități pentru evaluare și tratament ... 3.3. Diagnosticul pozitiv pe baza datelor anamnestice, a examenului clinic, modelelor de studiu, fotografiilor, radiografiilor și altor date relevante ... 3.4. Principii de evaluare a diagnosticului ortodontic ... ... 4. Tratamentul ortodontic; Caracteristici (100 ore) 4.1. Principiile, obiectivele și particularitățile tratamentului ortodontic (în funcție de vârstă, anomalie, reactivitatea organismului etc.) ... 4.2. Tipurile de tratament ortodontic (profilactic, preventiv, interceptiv, curativ, interdisciplinar) ... 4.3. Evaluarea gravității și prognosticului anomaliilor dento-maxilare; Stabilirea strategiei de tratament, a măsurilor terapeutice, a momentului începerii tratamentului, a succesiunii etapelor de tratament și a prognosticului, precum și estimarea duratei tratamentului ... 4.4. Definirea obiectivelor de tratament cu luarea în considerare a alternativelor terapeutice ... 4.5. Realizarea planului de tratament pentru diferite tipuri de anomalii dentare și dento-maxilare ... 4.6. Parametrii/Coordonatele estetice și funcționale în contextul terapiei ortodontice ... 4.7. Variații individuale ale răspunsului organismului la terapia ortodontică ... 4.8. Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite ... 4.9. Efectele iatrogene ale tratamentului ortodontic; modificări dentare, parodontale, durere ... 4.10. Principiile igienei orale optime în cadrul tratamentului ortodontic. ... ... 5. Contenția și recidiva (40 ore) 5.4. Stabilitatea rezultatului ortodontic: echilibrarea finală și contenția ... 5.5. Tipuri și modalități/alternative de contenție ortodontică; durata contenției. ... 5.6. Recidiva în ortodonție și ortopedia dento-facială: cauze, modalități de prevenire ... ... 6. Literatura de specialitate (15 ore) 6.1. Informarea din diverse publicații de specialitate ... 6.2. Decelarea aspectelor esențiale pentru ortodonție în literatura de specialitate ... 6.3. Prezentarea concisă și analitică a articolelor din literatura de specialitate ... ... ... D. APARATE ORTODONTICE/TEHNICI ORTODONTICE: 7 1/2 luni (290 ore) 1. Aparatele ortodontice biomecanice mobilizabile: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații ... 2. Aparatele ortodontice funcționale: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații ... 3. Terapia prin exerciții, reeducarea funcțională, decondiționarea obiceiurilor vicioase ... 4. Aparatele ortodontice fixe (parțiale și poliagregate): părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații. ... 5. Aparatele ortodontice extraorale: caracteristici constructive, indicații, potențial și limite, tipuri de aparate (headgear, mască facială Delaire, bărbița și capelină) ... 6. Dispozitive de ancorare scheletală ... 7. Menținătoarele de spațiu: caracteristici, importanță, indicații și contraindicații. ... 8. Aparate de contenție: indicații și contraindicații, design, potențial și limite. ... 9. Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite. ... ... E. PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINARE: 2 1/2 luni (100 ore) 1. Tratamentul ortodontico-pedodontic: 1 lună (40 ore) 1.1. Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte ... 1.2. Abordarea terapeutică a leziunilor carioase la copii și tineri ... 1.3. Importanța tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus) ... 1.4. Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea destrucțiilor/pierderilor precoce ale dinților temporari ... 1.5. Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea și/sau intercepția anomaliilor dento-maxilare ... 1.6. Posibilități ortodontico-pedodontice pentru prevenirea și tratarea leziunilor carioase la copii și tinerii purtători de aparate ortodontice. ... ... 2. Tratamentul ortodontico-chirurgical: 1/2 lună (20 ore) 2.1. Indicațiile tratamentelor ortodontico-chirurgicale asupra dinților, proceselor alveolare și părților moi ... 2.2. Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită intervenții chirurgicale ortognate ... 2.3. Abordări multidisciplinare în tratamentul pacienților cu despicături labio-maxilo palatine (DLMP) ... 2.4. Indicația, momentul și aplicarea de tratament multidisciplinar al DLMP ... 2.5. Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu DLMP ... ... 3. Tratamentul ortodontico-protetic: 1/2 lună (20 ore) 3.1. Principiile tratamentului ortodontic-restaurativ ... 3.2. Indicații și limite ale tratamentului asociat ortodontico-protetic ... 3.3. Particularități ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită abordare terapeutică ortodontico-restaurativă ... ... 4. Tratamentul ortodontico-parodontal: 1/2 lună (20 ore) 4.1. Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu afecțiuni parodontale; indicații și contraindicații ... ... ... F. ASPECTE PARTICULARE ÎN TERAPIA ORTODONTICĂ: 2 luni (85 ore) 1. Intercepția în ortodonție (20 ore) 1.1. Supravegherea evoluției sistemului dentar și a permutării dentare (decelarea stărilor patologice) ... 1.2. Ghidarea dezvoltării ocluziei ... 1.3. Măsuri și modalități de intercepție ortodontică: indicații, particularități ... ... 2. Ortodonția adultului (40 ore) 2.1. Indicații și aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult ... 2.2. Tratamentul pacienților adulți în colaborare cu alte specialități ... ... 3. Disfuncția craniomandibulară (25 ore) 3.1. Etiologia disfuncției craniomandibulare ... 3.2. Măsuri generale și specifice de tratament a disfuncției craniomandibulare ... 3.3. Indicații și contraindicații pentru tratamentul ortodontic la pacienții cu disfuncție craniomandibulară ... 3.4. Posibilele implicații ale tratamentului ortodontic în cazul disfuncțiilor craniomandibulare ... ... ... G. DISCIPLINE CONEXE PENTRU PREGĂTIREA ORTODONTICĂ 1/2 lună (20 ore) 1. Etica profesională și legislație specific: 1 săpt. (10 ore) 1.1. Comportamentul și conduita ortodontului ca furnizor de servicii medicale ... 1.2. Standarde etice care se aplică în relațiile cu pacienții, personalul auxiliar și colegi ... 1.3. Reguli și legi care se aplică practicii ortodontice ... 1.4. Greșeli și erori în practica medicală ... 1.5. Responsabilitățile și vulnerabilitățile practicii ortodontice; procesul de malpraxis ... ... 2. Managementul sănătății și siguranței în practica ortodontică; managementul cabinetului; aspecte ergonomice ale practicii ortodontice: 1 săpt. (10 ore) 2.1. Prevenirea infecțiilor ... 2.2. Echipamente și instrumente necesare în practica ortodontică; Metode de sterilizare a instrumentelor ortodontice ... 2.3. Managementul pacienților cu risc ridicat ... 2.4. Controlul substanțelor periculoase pentru sănătatea pacienților și a personalului. ... 2.5. Principii de poziționare ergonomică a pacientului, medicului, asistentei și amplasamentul instrumentarului specific pentru a efectua sarcini clinice specifice ... ... ... ... 4.2. STAGIU CLINIC/PRACTIC (va fi adaptat nivelului de pregătire și în concordanță cu abilitățile dobândite): – Evaluarea pacienților prin investigații clinice și paraclinice ... – Diagnosticarea anomaliilor dentare și dento-maxilare ... – Analizarea și evaluarea oportunității terapiei ortodontice; monitorizarea cazurilor clinice ... – Stabilirea obiectivelor terapeutice și a planului de tratament; stabilirea priorităților terapeutice ... – Efectuarea de manopere clinice și tehnice la pacienții cu anomalii dento-maxilare inclusiv participarea în cadrul echipelor terapeutice interdisciplinare (tratamente asociate și interdisciplinare) ... – Aplicarea și repararea diverselor aparate ortodontice ... – Participarea la activități de cercetare științifică medicală ... – Participare la diverse manifestări științifice naționale și internaționale ... – Primirea/predarea cazurilor clinice aflate în tratament către rezidenții din anul I ... ... ... 5. BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE – 10 cazuri clinice tratate (cu documentația completă) certificate de formatorul de rezidențiat sau doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul Ortodonției și ODF ... – 20 de cazuri clinice cu foaie de observație completată integral: examen clinic, analiza de model, evaluare radiologică (inițială, intermediară, finală), diagnostic, obiective terapeutice, plan de tratament etc. - o parte din ele preluate de la rezidenții care termină pregătirea și o altă parte, începute de acesta și care la finalul rezidențiatului vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe pregătirea ... – Pacienți noi luați în evidență și tratament - minim 3 pacienți/an. ... – Pacienți preluați în tratament/pacienți în curs de tratament: (evaluare, reevaluare, soluții terapeutice.) - minim 5 pacienți ... – Prezentări de cazuri - minim 3 prezentări de cazuri/an. ... – Referate științifice: minim 2/an. ... – Prezență la cursuri și seminarii - minim 70%. ... – În plus, medicul rezident trebuie să prezinte periodic evoluția tratamentelor și a stadiului acestora, propuneri de planuri de tratament pentru cazurile selectate precum și reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul perioadei de pregătire prin rezidențiat ... ...

Anexa PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE Documentația celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 1. Cazuistica va cuprinde o varietate cât mai mare de anomalii dentare și dento-maxilare astfel încât prin diagnosticul, planificarea și supravegherea tratamentului, medicul rezident să poată dovedi: – cunoștințe de specialitate adecvate ... – însușirea metodelor și mijloacelor terapeutice necesare tratamentului ortodontic în măsura în care acesta se impune ... – capacitatea de individualizare a măsurilor terapeutice aplicate în raport cu situația specifică a fiecărui caz în parte ... ... 2. Documentația cazuisticii va trebui să cuprindă: – documentația începutului tratamentului: modele de studiu, status radiologic (ortopantomograma și teleradiografia de profil), fotografii (faciale și intraorale) ... – documentația finalului de tratament: aceeași cu cea inițială; datele finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepția examenelor radiologice). ... ... 3. Prezentarea de cazuri: Într-o prezentare concisă și clară, rezidentul trebuie să acorde o mare importanță diagnosticului și discuțiilor asupra cazurilor clinice, inclusiv asupra modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să-și exprime opinia, să prezinte planul de tratament și soluțiile terapeutice alternative, prioritizarea obiectivelor terapeutice, evaluarea prognosticului și aprecierea rezultatului obținut. Cazurile tratate multidisciplinar (chirurgie ortognată) vor trebui să conțină descrierea etapelor terapeutice; etapa chirurgicală va fi documentată prin suprapunerea teleradiografiilor preși postoperatorii. Medicul rezident poate furniza orice alte informații pe care le consideră necesare pentru notarea de către comisie. ... 6. PROGRAMUL DE STUDIU Programul academic se bazează pe un timp minim de 48 săptămâni/an și 40 ore/săptămână, în total 5760 ore în 3 ani. Împărțirea celor 5760 ore se face astfel: 6.1. Activități de îndrumare - Cursuri, seminarii (67%) 6.1.1 Activitatea practică clinică și preclinică 2000 ore 6.1.2 Planificarea tratamentului ortodontic 220 ore 6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentului ortodontic 6.1.3.1 Evaluarea cazurilor după tratament 6.1.3.2 Reevaluarea cazurilor în curs de tratament în momentul preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul stagiului 190 ore 6.1.4 Cursuri și seminarii pe grupe de lucru (pe subiecte obligatorii și teme opționale) 1080 ore 6.1.5 Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice 220 ore 6.1.6 Consultații individuale, îndrumarea cercetării, pregătirea documentației științifice etc. 100 ore 6.1.7 Materii facultative/conexe 50 ore Total 3860 ore ... 6.2. Studiu individual (33%) 6.2.1 Analiza datelor pacienților necesare tratamentului – pregătire cazuistică 870 ore 6.2.2 Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea realizării și susținerii referatelor științifice 250 ore 6.2.3 Activității facultative inclusiv timpii suplimentari pentru pregătirea teoretică individuală 780 ore Total 1900 ore TOTAL 5760 ore După încheierea studiilor și obținerea titlului de medic specialist medicii ortodonți vor acumula puncte de pregătire în cadrul programelor de educație medicală continuă (EMC), conform legislației aprobate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și de Colegiul Medicilor Dentiști din România. ... ... 7. REPARTIȚIA CURSURILOR ȘI STAGIULUI CLINIC PE ANI DE STUDII I. Stagiul clinic de ortodonție: 3 ani ... II. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic (36 luni) II.1. Discipline biologice și medicale generale: 5 luni ... II.2. Subiecte ortodontice de bază: 8 1/2 luni ... II.3. Subiecte ortodontice generale: 10 luni ... II.4. Aparate ortodontice/tehnici ortodontice: 7 1/2 luni ... II.5. Proceduri de tratament interdisciplinare: 2 1/2 luni ... II.6. Aspecte particulare în terapia ortodontică: 2 luni ... II.7. Discipline conexe pentru pregătirea ortodontică 1/2 lună ... ... ... Anul I Anul II Anul III I + II.1 + II.2 + II.5 I + II.1 + II.2 + II.3 + II.5 I. + II.5 + II.4 + II.6 + II.7 TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ I. PROBA SCRISĂ ... II - III. DOUĂ PROBE CLINICE ... IV. PROBA PRACTICĂ ... I. PROBA SCRISĂ 1. Evoluția filogenetică la nivelul extremității cefalice și consecințele sale asupra aparatului dento-maxilar; ... 2. Formarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar: mugurii faciali, septarea cavității nazo-bucale primitive, formarea palatului (primar și secundar), mandibulei, limbii, vestibulelor, musculaturii, formarea scheletului osos al aparatului dento-maxilar; ... 3. Creșterea și dezvoltarea osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar: criterii de apreciere a dezvoltării osoase, zone și tipuri de creștere osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar ... 4. Creșterea și dezvoltarea postnatală la nivelul neuro și viscerocraniului ... 5. Formarea sistemului dentar: formarea lamei dentare, formarea și evoluția mugurilor dentari, formarea osului alveolar ... 6. Fenomenologia dentiției: mecanismul erupției dentare, cronologia erupției dentare, permutarea dentară, particularități și implicații; ... 7. Dezvoltarea arcadelor dentare și ocluziei de la naștere la adult ... 8. Caracteristicile Ap. D. M. la naștere ... 9. Rolul factorilor generali asupra aparatului dento-maxilar (ereditari, endocrini, metabolici etc.) ... 10. Rolul factorilor funcționali, loco-regionali și al obiceiurilor vicioase asupra aparatului dento-maxilar ... 11. Anamneza și examenul clinic în ortodonție și ortopedia dento-facială; ... 12. Analiza de model ... 13. Examenul radiologic în ortodonție și ortopedia dento-facială ... 14. Examenul antropologic, antropometric și fotografic în ortodonție și ortopedia dento-facială ... 15. Investigații cu caracter previzional ... 16. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare ... 17. Diagnosticul în ortodonție și ortopedia dento-facială ... 18. Compresiunea de maxilar (Clasa II/1): forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 19. Ocluzia adâncă acoperită (Clasa II/2): etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 20. Sindromul progenic: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 21. Sindromul ocluziei deschise: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 22. Dizarmonia dento-alveolară: clasificare, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 23. Dinții supranumerari: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 24. Anodonțiile: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 25. Ectopia dentară: etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 26. Incluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 27. Reincluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 28. Transpoziția dentară: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 29. Diastema: etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament ... 30. Tratamentul ortodontic: principii, obiective, caracteristici, particularități, tipuri, metode și mijloace; ... 31. Forțele ortodontice; tipuri, caracteristici ... 32. Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale ... 33. Efectele și consecințele forțelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar ... 34. Materiale ortodontice ... 35. Clasificarea aparatelor ortodontice ... 36. Aparate biomecanice mobilizabile ... 37. Aparate funcționale ... 38. Aparate fixe parțiale ... 39. Aparate fixe poliagregate ... 40. Disjuncția intermaxilară: tipuri, aparate ... 41. Aparate extraorale ... 42. Menținătoarele de spațiu ... 43. Terapia prin exerciții, reeducarea funcțională, decondiționarea obiceiurilor vicioase ... 44. Contenția și echilibrarea finală ... 45. Recidiva în ortodonție și ortopedia dento-facială ... 46. Extracția dentară în ortodonție; ... 47. Tratamentul chirurgical-ortodontic asupra dinților, proceselor alveolare și părților moi ... 48. Tratamentul multidisciplinar al despicăturilor labio-maxilo-palatine ... 49. Tratamentul ortodontic (pre și postoperator) în chirurgia gnatologică ... 50. Tratamentul ortodontico-parodontal ... 51. Tratamentul ortodontico-protetic ... 52. Disfuncția cranio-mandibulară ... ... II-III. DOUĂ PROBE CLINICE Probele clinice se materializează prin prezentări de caz, respectiv prin examinarea clinică și a documentației (modele, radiografii etc.) în vederea stabilirii diagnosticului, a obiectivelor și a planului terapeutic. ... IV. PROBA PRACTICĂ Proba practică este reprezentată de efectuarea unei manopere terapeutice de ortodonție și ortopedie dento-facială, după examinarea și evaluarea obiectivelor terapeutice în momentul respectiv

Anexa 3 LISTA curriculumurilor de pregătire în rezidențiat pentru specialitățile nou introduse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală Nr. Crt. Denumirea specialității Durata de pregătire conform Ordinului MS nr. 1109/2016 DOMENIUL MEDICINĂ Specialități paraclinice 1 Microbiologie medicală 4 ani DOMENIUL MEDICINĂ DENTARĂ 2 Pedodonție 3 ani MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ

DEFINIȚIE: MICROBIOLOGIA MEDICALĂ se ocupă cu studiul microorganismelor implicate în patologia umană și interacțiunile dintre om și aceste microorganisme. Diagnosticul microbiologic, participarea la monitorizarea evoluției clinice a bolilor infecțioase și la activitățile de supraveghere și control al infecțiilor constituie principalele domenii de activitate ale Microbiologiei Medicale. Specializarea în specialitatea Microbiologie Medicală se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, Micologie, Imunologie și Biologie moleculară dedicate diagnosticului microbiologic al bolilor infecțioase, la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, igienă, noțiuni elementare de biochimie și hematologie etc.). De asemenea, medicul rezident în Microbiologie Medicală desfășoară stagiu clinic de boli infecțioase și de epidemiologie și control al infecțiilor. Acest document stabilește curricula de pregătire de specialitate care acoperă baza științifică a Microbiologiei medicale precum și aspectele aplicative, printre acestea bolile infecțioase și controlul bolilor transmisibile. Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de microbiologie și de imunologie/diagnostic molecular, dedicate diagnosticului bolilor infecțioase. 2. DURATA PREGĂTIRII - 4 ANI (48 LUNI) Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Modulul Durata Anul I Organizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală I.1 – 2 luni Bacteriologie generală I.2 – 4 luni Biologie moleculară și genetică I.3 – 3 luni Imunologie I.4 – 3 luni Anul II Bacteriologie specială I.5 – 9 luni Parazitologie I.6 – 2 luni Micologie I.7 – 1 lună Anul III Virusologie I.8 – 3 luni Hematologie I.9 – 1,5 luni Biochimie I.10 – 1,5 luni Boli infecțioase I.11 – 3 luni Epidemiologie I.12 – 3 luni Anul IV Igienă I.13 – 1,5 luni Informatică și Biostatistică medicală I.14 – 1 lună Bioetică medicală I.15 – 0,5 luni Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program I.16 – 9 luni I.1. MODULUL ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE MICROBIOLOGIE MEDICALĂ - 2 luni Lecții conferință/demonstrații - 80 ore Tematica cursurilor 1. Organizarea unui laborator de analize medicale a. planificarea activităților; ... b. amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente; ... c. managementul personalului, evaluarea personalului; ... d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.; ... e. Întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului; ... ... 2. Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale ... 3. Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale. ... 4. Sistemul de management al calității: a. Noțiuni fundamentale și vocabular ... b. Cerințe de management ... c. Cerințe tehnice ... d. Auditul intern ... e. Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare ... f. Controlul echipamentelor de analiză ... g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință. ... h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. ... ... 5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale. ... Tematica activităților practice 1. Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator ... 2. Evaluarea riscului microbiologic ... 3. Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) ... 4. Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post ... 5. Întocmirea bugetului laboratorului ... 6. Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări ... 7. Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit ... 8. Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard ... 9. Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare ... 10. Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente: 1. Management Aspecte de management ca: planificare strategică, proceduri de contractare, contracte de service, stabilirea bugetului departamentului etc. trebuie să facă parte din pregătirea de bază. Rezidenții trebuie să fie încurajați să asiste la cursuri de management care vor fi susținute de profesioniști. Scopul și obiectivele acestor pregătiri sunt de a le furniza o minimă experiență în procedurile necesare bunei funcționări a laboratorului de microbiologie. ... 2. Sănătate și siguranță În afara disciplinei, fiecare rezident trebuie de la început să devină familiar cu toate aspectele sănătății și biosiguranței în laboratorul de microbiologie. ... 3. Aptitudini de comunicare și IT Rezidentul trebuie de la început să devină familiar cu aspectele fundamentale ale utilizării calculatorului în cadrul laboratorului de microbiologie - baze de date, documente etc. - și cum sunt acestea utilizate zi de zi. ... 4. Audit și asigurarea calității, acreditare Toți rezidenții trebuie de la început să devină familiari cu procedurile de audit și trebuie să participe la un audit. Rezidenții trebuie să înțeleagă termenii de Control al Calității și Asigurarea Calității. La finalul pregătirii obligatorii trebuie să facă dovada înțelegerii complete a acestor două noțiuni; trebuie de asemenea să cunoască ce înseamnă Controlul Extern al Calității și procesarea datelor rezultate în urma acestora. De asemenea trebuie să cunoască bine obligațiile legale și cerințele Asociației de Acreditare din România (RENAR) pentru obținerea și menținerea acreditării laboratorului de microbiologie. ... ... I.2. MODULUL BACTERIOLOGIE GENERALĂ - 4 luni Lecții conferință/demonstrații -160 ore Tematica cursurilor 1. Introducere în bacteriologie ... 2. Clasificarea/taxonomia bacteriilor: nomenclatura, clasificarea pe baza caracteristicilor fenotipice și genotipice ... 3. Structura bacteriei ... 4. Caracteristici comparative între celulele procariote și eucariote ... 5. Morfologie bacteriană ... 6. Forma și dispunerea bacteriilor ... 7. Colorații uzuale și speciale folosite în bacteriologie ... 8. Creșterea și nutriția bacteriană: necesități nutritive, factorii ce influențează creșterea; medii de cultură; creșterea bacteriană și caracterele de cultură ... 9. Metabolismul bacterian: fermentația și respirația ... 10. Genetica bacteriană: organizare, structuri genetice, roluri, variabilitatea genetică; bacteriofagul ... 11. Efectul factorilor fizici și chimici asupra bacteriilor ... 12. Sterilizarea și dezinfecția - definire; factorii care influențează distrugerea microorganismelor ... 13. Metode de sterilizare, tipuri, aplicații, metode de control al eficienței ... 14. Dezinfectanți și antiseptice, aplicații, metode de control al eficienței ... 15. Antibiotice și chimoterapice: utilizări, mecanisme de acțiune ... 16. Mecanismele de rezistență la antimicrobiene ... 17. Interacțiunea gazdă-parazit ... 18. Caracteristicile florei endogene ... 19. Compoziția florei microbiene în diverse localizări ... 20. Rolul florei microbiene în patogeneza și apărarea împotriva bolilor infecțioase ... 21. Patogeneza procesului infecțios ... 22. Factori bacterieni ai patogenezei și virulenței (definire, rezistența la fagocitoză, structuri de suprafață implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime și toxine) ... 23. Factorii de rezistență ai gazdei (barierele fizice, cleareance, substanțe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamația, răspunsul imun) ... 24. Mecanismele prin care bacteriile depășesc mecanismele de apărare ale gazdei ... 25. Căi de transmitere a microorganismelor patogene ... Tematica activităților practice 1. Recoltarea și procesarea probelor biologice a. Principii de baza ale recoltării ... b. Transportul și conservarea ... c. Calitatea probelor biologice ... d. Procesarea probelor biologice ... ... 2. Examenul microscopic a. Realizarea frotiurilor ... b. Colorații ... c. Microscopie ... d. Interpretarea frotiurilor - importanța pentru diagnosticul microbiologic ... e. Controlul calității ... ... 3. Caracterele de cultură - utilizare pentru identificarea prezumtivă a microorganismelor a. Importanța morfologiei coloniilor ca metodă de diagnostic microbiologic ... b. Caracteristici diferențiale ale coloniilor ... c. Colonii cu caracteristici multiple ... d. Creșterea bacteriilor în medii lichide ... e. Controlul calității ... ... 4. Identificarea biochimică a bacteriilor a. Teste de fermentație ... b. Utilizarea aminoacizilor ... c. Teste diverse ... d. Utilizarea mediilor multitest ... e. Utilizarea testelor rapide ... f. Utilizarea sistemelor automate de identificare ... g. Controlul calității ... ... 5. Testarea sensibilității bacteriilor la antimicrobiene a. Alegerea agenților antimicrobieni pentru testare ... b. Metode clasice de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiene ... c. Metode automate de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiene ... d. Interpretarea rezultatelor testărilor ... e. Detectarea principalelor mecanisme de rezistență ... f. Controlul calității ... ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente și să se gândească cum ar putea fi aplicate în clinică și în laborator: 1. Baza științifică a microbiologiei medicale a. structura microorganismelor, fiziologia și genetica lor ... b. taxonomia microbiană, clasificarea și metodele de tipare ... c. mecanismele de apărare antiinfecțioasă ale gazdei (sistemul imun, răspunsul la infecție) ... d. patogenitatea microorganismelor ... e. agenți antimicrobieni, modul lor de acțiune și mecanisme de rezistență față de aceștia ... ... 2. Microscopie a. să înțeleagă principiile microscopiei optice, cu câmp întunecat, cu contrast de fază, fluorescență și al microscopiei electronice și să fie capabil să utilizeze microscopul optic, cu câmp întunecat și cu contrast de fază ... b. să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescenți ... c. să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine ... ... 3. Caracterele de cultură și biochimice utilizate pentru stabilirea diagnosticului microbiologic a. Alegerea și utilizarea mediilor de cultură ... b. Metodele de însămânțare a mediilor de cultură și incubarea ... c. Identificarea tipurilor de culturi/colonii bacteriene, a principalelor caracteristici culturale ... d. Interpretarea principalelor teste biochimice ... e. Principiile funcționării și interpretării rezultatelor sistemelor automate de identificare ... ... 4. Testarea sensibilității bacteriilor la antibiotice a. Alegerea antibioticelor pentru testarea sensibilității pentru principalele categorii de bacterii ... b. Realizarea și interpretarea antibiogramei difuzimetrice ... c. Interpretarea rezultatelor din sistemele automate ... d. Determinarea și interpretarea CMI ... e. Recunoașterea principalelor fenotipuri de rezistență ... ... 5. Siguranța în laborator Înaintea oricărei activități practice în laborator, rezidenții trebuie instruiți în privința cerințelor minime de siguranță incluzând echiparea corespunzătoare și igiena în laborator. Rezidenților trebuie să li se furnizeze instrucțiuni și asupra mânuirii și eliminării probelor/materialelor contaminate (ex. ansele de unică folosință, pipetele) de la masa de lucru, pericolul aerosolilor, procedurile în cazul scurgerilor/stropirii La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să cunoască: a. procedurile locale pentru transportul în siguranță al prelevatelor clinice sau a culturilor și de asemenea, regulile naționale și internaționale cu privire la ambalarea și transportul materialelor de acest fel. ... b. cerințele curente și recomandările asupra biosiguranței în laboratoarele de microbiologie. ... c. principiile și modul de operare al hotelor cu aer laminar de nivel II și III și procedurile pentru utilizarea în siguranță a acestora, decontaminarea și monitorizarea circulației aerului. ... ... 6. Sterilizare și Dezinfecție a. La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să înțeleagă principiile și utilizările procedurilor de sterilizare și dezinfecție pentru pregătirea mediilor de cultură și a instrumentelor și pentru îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor contaminate. ... b. Rezidenții trebuie să fie familiarizați cu metodele de monitorizare a sterilizării și dezinfecției și să fie capabili să elaboreze un program de sterilizare și dezinfecție în laborator, în spital sau în comunitate. ... ... ... I.3. MODULUL BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luni Lecții conferință/demonstrații - 120 ore Tematica cursurilor 1. Aplicații ale biologiei moleculare în domeniul bolilor infecțioase f. Materialul genetic și esența replicării ADN-ului ... g. Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului ... h. Esența transcrierii și aplicații medicale ... i. Esența traducerii și aplicații medicale ... ... 2. Tehnici de analiză a acizilor nucleici a. Extracția ADN-ului ... b. Extracția ARN-ului ... c. Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului ... d. Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Utilitatea clinică a metodelor moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase și monitorizarea terapiei antimicrobiene ... e. Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile tip blot, hibridizarea in situ, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray" ... f. Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; "restriction fragment length polymorphism") ... g. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă ... h. Secvențierea ADN-ului prin diferite metode ... i. Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray" ... ... 3. Tehnici de analiză a proteinelor a. Purificarea proteinelor ... b. Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectrică ... c. Cromatografia proteinelor ... d. Identificarea proteinelor prin spectrometrie de masă ... ... Tematica activităților practice 1. Metode de extracție manuală a ADN- ului din diferite probe clinice ... 2. Metode de extracție automată a ADN-ului din diferite probe clinice ... 3. Metode de extracție a ARN-ului din diferite probe clinice ... 4. Tehnica end point PCR ... 5. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză ... 6. Tehnica reverse transcription PCR ... 7. Tehnica hibridizării ... 8. Tehnica real time PCR ... 9. Tehnica de secvențiere ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să îndeplinească următoarele obiective: 1. Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli infecțioase ... 2. Înțelegerea principiilor legate de structura și organizarea laboratoarelor de biologie moleculară ... 3. Cunoașterea condițiilor de prelevare/prelucrare a probelor biologice în condiții de biosiguranță și asigurarea calității rezultatelor ... 4. Cunoașterea principalelor metode de extracție a acizilor nucleici din diverse produse patologice ... 5. Cunoașterea principalelor tehnici de amplificare a acizilor nucleici (PCR, Real time PCR, multiplex PCR etc.) și de analiză a produșilor de amplificare ... 6. Înțelegerea și interpretarea rezultatelor, inclusiv a situațiilor care pot determina rezultate fals pozitive sau fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului și evoluției unor boli infecțioase ... 7. Însușirea aspectelor teoretice și practice legate de tehnologiile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară) ... ... I.4. MODULUL IMUNOLOGIE - 3 luni Lecții conferință/demonstrații - 120 ore Tematica cursurilor 1. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar a. Organele limfoide: anatomie și funcție ... b. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei ... ... 2. Mecanismele imunologice a. Imunitatea înnăscută și dobândită ... b. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția ... c. Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare ... d. Alergenele - structură, epitopi ... e. Imunogenetica ... f. Imunitatea mediată prin celulele T – Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului ... – Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T ... – Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante ... ... g. Imunitatea mediată prin celule B – Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului ... – Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor ... – Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral ... – IgM, IgG, IgA, structura și funcții ... – Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă ... – IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori ... – Reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă ... – Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance ... ... h. Alte mecanisme imunologice, care implică: – Celulele "natural killer" ... – Celulele killer activate de limfokine ... – Bazofile activate ... ... i. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică ... ... 3. Modularea răspunsului imun a. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere ... b. Inflamația și modularea ei – Mediatori - preformați și neoformați ... – Celule efectoare în inflamație (alergică și altele) ... – Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF ... – Eozinofilele - structură, activare, mediatori ... ... ... 4. Imunitatea mucoaselor a. Non-imunologică ... b. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing" ... ... 5. Reacții de hipersensibilitate a. Reacții de hipersensibilitate de tip I ... b. Reacții de hipersensibilitate de tip II ... c. Reacții de hipersensibilitate de tip III ... d. Reacții de hipersensibilitate de tip IV ... ... Tematica activităților practice 1. Reacții antigen-anticorp - principiile testelor imunologice a. Reacții de precipitare ... b. Reacții de aglutinare ... c. Reacții de neutralizare ... d. Reacții imuno-enzimatice ... e. Alte reacții cu componente marcate ... f. Rezultate fals pozitive și fals negative ... ... 2. Teste pentru detectarea directă a antigenelor ... 3. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice ... 4. Măsurarea proteinelor de fază acută ... 5. Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe ... 6. Citometrie în flux ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să fie capabil: 1. să cunoască morfologia și modul de funcționare al organelor și celulelor sistemului imun, mecanismele imunologice implicate în răspunsul imun mediat umoral și celular și modularea răspunsului imun ... 3. să cunoască principiile testelor imunologice și reacțiile antigen-anticorp care stau la baza acestora ... 4. să descrie baza științifică și interpretarea clinică a rezultatelor principalelor metode de testare serologică (ex. aglutinare, precipitare, seroneutralizare, EIA etc.) ... 5. să efectueze testele serologice de bază ... 6. să aprecieze statusul bolii infecțioase pe baza interpretării rezultatelor testelor serologice ... ... I.5. MODULUL BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - 9 luni Lecții conferință/demonstrații - 360 ore Tematica cursurilor 1. Genul Staphylococcus - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene ... 2. Genurile Streptococcus, Enterococcus și alți coci Gram-pozitivi catalazo-negativi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene ... 3. Bacili Gram-pozitivi aerobi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene ● Bacili nesporulați catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium ● Bacili nesporulați catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella ● Bacili sporulați catalazo-pozitivi: Genul Bacillus ... 4. Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene ... 5. Cocobacili Gram-negativi cu creștere dificilă: Genurile Haemophilus Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Francisella, Legionella, Bordetella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene ... 6. Enterobacteriaceae - caractere generale, clasificare, structură antigenică și virulență, semnificație clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene ● Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Hafnia, Proteus, Morganella, Providencia, Edwardsiella, Erwinia, Citrobacter ● Enteropatogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale E. coli ● Alte genuri ale familiei Enterobacteriaceae ... 7. Genurile Vibrio, Aeromonas, Plesiomonas, Campylobacter și Helicobacter - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene ... 8. Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene ... 9. Bacterii anaerobe - caractere generale, patogeneza, semnificație clinică, recoltarea și transportul probelor biologice, cultivarea și identificarea bacteriilor anaerobe, testarea sensibilității la antibiotice – Bacili Gram-pozitivi sporulați - Genul Clostridium ... – Bacili Gram-pozitivi nesporulați - Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium, ... – Bacili Gram-negativi - Bacteroides, Prevotella, și altele ... – Coci - Peptostreptococcus, Anaerococcus, Veillonela ... ... 10. Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificație clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice ... 11. Genurile Chlamydia și Rickettsia - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice ... 12. Genurile Mycoplasma și Ureaplasma - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice ... 13. Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii netuberculoase - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antibiotice ... 14. Biofilmul ... 15. Agenți microbieni utilizați în scop bioterorist ... Tematica activităților practice 1. Diagnosticul de laborator al bolilor infecțioase a. Infecțiile tractului respirator superior ... b. Infecțiile tractului respirator inferior ... c. Infecțiile pielii, mucoaselor și ale țesuturilor moi ... d. Infecțiile tractului gastrointestinal ... e. Infecțiile sistemului nervos central ... f. Bacteriemia și sepsisul ... g. Infecțiile tractului urinar ... h. Infecțiile tractului genital și bolile cu transmitere sexuală ... i. Infecțiile oculare ... j. Infecțiile la categorii de pacienți la risc: neoplazici, HIV pozitivi, arși, transplantați, postsplenectomie, diabetici ... ... 2. Detectarea stării de portaj bacterian (multirezistente la antibiotice, patogene etc.) - indicații, metode ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie: 1. Mânuirea prelevatelor clinice a) să cunoască pentru fiecare tip de prelevat clinic metodele optime pentru recoltarea, transportul (inclusiv mediile de transport), păstrarea, recepționarea, identificarea și documentarea fiecăruia, inclusiv cerințele pentru prelevate clinice cu risc înalt de infectare. Rezidentul trebuie să capete un sens al continuității începând cu identificarea prelevatului clinic de la recoltare, trecând prin cultivare și testări ulterioare până la elaborarea unui raport final. El trebuie să cunoască punctele critice în procesul de procesare al probei în care acesta poate să eșueze și să fie capabil să minimizeze acest risc. ... b) să aibă capacitatea de a evalua gradul de urgență în procesarea probelor, inclusiv punerea la punct a unui serviciu în afara programului și comunicarea rezultatelor preliminare (dacă este cazul). ... c) să poată lua o decizie referitoare la testarea sau procesarea suplimentară a unui prelevat ... d) să cunoască existența laboratoarelor de referință și cum poate să le utilizeze ... ... 2. Microscopie a) să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescenți ... b) să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine ... c) să interpreteze un frotiu în contextul diagnosticului microbiologic ... ... 3. Metode de cultivare a) să dețină noțiunile de bază asupra diversității metabolismului bacterian ... b) să cunoască un număr cât mai mare de medii de cultură selective, de îmbogățire și cromogene disponibile pentru uz general și special și să fie capabil să aleagă mediile relevante de uz curent în laboratoarele de microbiologie medicală ... c) să cunoască cerințele nutritive ale creșterii bacteriene, inclusiv atmosfera și temperaturile optime și să aibă cunoștințe asupra cineticii creșterii bacteriene atât pe medii solide cât și în medii lichide. Este important în acest context să se cunoască acele microorganisme și situații clinice în care detectarea creșterii bacteriene necesită incubare prelungită ... d) să capete noțiuni de bază referitoare la prepararea mediilor uzuale de cultură și să înțeleagă controlul de calitate intern al acestor proceduri ... e) să cunoască prelucrarea tuturor prelevatelor clinice uzuale, să recunoască potențialii patogeni dintr-o cultură mixtă pe mediu solid, să separe aceste colonii în cultura pură pentru a le utiliza mai departe ... ... 4. Prelucrarea suplimentară a culturilor a) să fie capabil să efectueze teste care să ducă la identificarea tuturor patogenilor obișnuiți, inclusiv utilizarea truselor comerciale (ex. truse pentru analize enzimatice) și truse de diagnostic rapid ELISA, latex-aglutinare etc. ... b) să înțeleagă principiile mediilor pentru identificare (cromogene) și să le poată utiliza în consecință ... c) să înțeleagă principiile identificării în sistem automat ... ... 5. Testarea sensibilității la antibiotice a) să cunoască existența laboratoarelor de referință pentru identificări amănunțite cum ar fi serotiparea și toate celelalte scheme de tipare atât fenotipică cât și genotipică ... b) să poată determina sensibilitatea la antibiotice a unui izolat utilizând tehnici uzuale ca antibiograma difuzimetrică și să cunoască principiile testării în sistemul automat ... c) să poată efectua și interpreta testele CMI și CMB ... d) să poată efectua testări ale sensibilității la antibiotice (tehnici manuale sau automate) ... e) să cunoască relația dintre rezultatul antibiogramei și efectele terapeutice și toxice asupra unui pacient și să aibă capacitatea de a recomanda regimul de administrare în consecință ... ... 6. Tehnologii emergente a) să cunoască toate tehnologiile noi disponibile microbiologiei medicale care se bazează pe tehnici ADN (ex. PCR) și pe anticorpi monoclonali ... b) să cunoască metodele automate și rapide disponibile microbiologiei medicale ... c) să poată evalua critic necesitatea tehnicilor emergente în cadrul laboratorului, pe criterii de cost/eficiență și impactul introducerii acestora asupra echipei și modului de lucru în laborator ... ... 7. Tehnologia informației a) să aibă cunoștințe de bază în tehnologia informației și în particular în utilizarea datelor de pe calculator; trebuie să poată evalua avantajele și dezavantajele unor astfel de sisteme și informații de baza cu privire la necesitatea protecției datelor ... b) să cunoască tehnologiile disponibile pentru diseminarea rezultatelor ... ... ... I.6. MODULUL PARAZITOLOGIE - 2 luni Lecții conferință/demonstrații - 60 ore Tematica cursurilor 1. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivă a. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, cryptosporidioza, isosporoza, blastocystoza, microsporidii ... b. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza, sparganoza, cenuroza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, ancylostomioza și infecția cu Necator americanus, anysakiaza) ... Tehnici de diagnostic: 1. Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamelă, în ser fiziologic și Lugol ... 2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann -Langeron, Kato - Miura ... 3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl - Neelsen modif. Hendricson ... 4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați ... ... 2. Examenul parazitologic al sângelui a. Diagnosticul hematologic al malariei ... b. Diagnosticul hematologic al babesiozei ... c. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor ... d. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice ... Tehnici de diagnostic: 1. Tehnica frotiului ... 2. Tehnica picăturii groase ... 3. Tehnica milipor/nuceopor ... ... 3. Examenul parazitologic al sputei și al secreției laringo - traheale: a. Diagnosticul paragonimiazei ... b. Sindromul Loeffler ... Tehnici de diagnostic: 1. Colorația Giemsa ... 2. Colorația cu albastru de toluidină ... 3. Colorația Grocott ... 4. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare ... 5. Examen parazitologic al sputei ... ... 4. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată și viscerală): a. Diagnosticul leishmaniozei cutanate și viscerale ... b. Diagnosticul cisticercozei/cenurozei ... c. Diagnosticul hidatidozei ... d. Diagnosticul trichinelozei ... e. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice și limfatice ... f. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans viscerală" ... g. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanată" ... h. Miaze cutanate/cavitare ... Tehnici de diagnostic: 1. Colorația Giemsa ... 2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN ... 3. Teste serologice imonoenzimatice ... ... 5. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii: a. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale ... b. Boala Chagas ... Tehnici de diagnostic: 1. Izolarea parazitului din produsele patologice (sânge, LCR) ... 2. Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă, western blot ... 3. Teste de tip PCR. ... 4. Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați. ... 5. Xenodiagnostic ... ... 6. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital: a. Diagnosticul trichomonozei urogenitale ... b. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium ... Tehnici de diagnostic: 1. Examenul secreției vaginale ... 2. Examenul secreției uretrale ... 3. Examenul secreției prostatice ... 4. Examenul sedimentului urinar ... 5. Tehnici de cultivare ... ... 7. Diagnosticul afecțiunilor SNC: a. Diagnosticul toxoplasmozei cerebrale ... b. Afecțiuni SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și Acanthamoeba ... Tehnici de diagnostic: 1. Tehnici de izolare a amoebelor. ... 2. Tehnici de cultivare a amoebelor. ... 3. PCR ... 4. Examinarea L.C.R.-ului. ... ... 8. Parazitoze la gazda imunodeprimată a. Cryptosporidiaza/Isosporoza/Microsporidiaza ... b. Toxoplasmoza ... c. Leishmanioza viscerală ... d. Acanthamoebiaza ... e. Himenolepidoza ... f. Strongyloidoza ... ... 9. Eozinofilia și infecțiile parazitare ... 10. Ectoparaziți a. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes ... b. Clasa Arahnida, Familia Asarcoptidea: genul Sarcoptes ... c. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus capitis, corporis și Ptirius ... d. Ordinul Siphonaptera: Pulex iritans, Xeopsyla cheopis ... e. Ordinul Hemiptera ... f. Ordinul Diptera: Culicidae ... ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască: 1. metodologia diagnosticului de bază în parazitologie ... 2. interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor ... 3. problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate ... ... I.7. MODULUL MICOLOGIE - 1 lună Lecții conferință/demonstrații - 40 ore Tematica cursurilor 1. Fungi de importanță medicală - caractere generale ... 2. Taxonomie ... 3. Principalii fungi implicați în patologia umană: Genurile Candida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis ... 4. Alți agenți ai micozelor cutanate: Genurile Tricophyton, Microsporum, Epidermophyton ... 5. Alți agenți ai micozelor sistemice: Genurile Blastomyces, Histoplasma, Coccidioides ... Tematica activităților practice 1. Prelevarea, manipularea și transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sânge, LCR, exudate și secreții, aspirat traheobronșic, urină ... 2. Colorații, examen microscopic ... 3. Metode de izolare ... 4. Identificarea fungilor (examenul culturii, microscopie, caractere biochimice și metabolice) ... 5. Testarea sensibilității la antifungice ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască: 1. metodologia diagnosticului de baza în micologie ... 2. interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor ... 3. problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate ... ... I.8. MODULUL VIRUSOLOGIE - 3 luni Lecții conferință/demonstrații - 120 ore Tematica cursurilor Virusologie generală 1. Structura virusurilor. Taxonomie virală; principalele familii de interes medical. ... 2. Ciclul replicativ viral. Stategia replicării virusurilor cu genom: ADNds; ARNss cu polaritate negativă și ARNss cu polaritate pozitivă. ... 3. Imunitatea în viroze: Răspunsul imun nespecific și specific. Efectorii imunității naturale. Interferoni: mecanisme de acțiune și efecte biologice. Celule NK. Efectorii imunității dobândite. Rolul anticorpilor în apărarea împotriva virozelor. Răspunsul imun celular; Rolul complexului major de histocompatibilitate. Strategii virale de eludare a răspunsului imun. ... 4. Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente. ... 5. Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor ... 6. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere materno-fetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Zoonoze. Noțiuni de epidemiologie a virozelor. Coinfecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri. Evoluția virusurilor. ... 7. Terapie antivirală. Rezistența la antivirale. ... Virusologie specială 1. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Poliomielita. Vaccinuri anti polio. Diferențe tulpini sălbatice - tulpini atenuatetulpini derivate din vaccin. ... 2. Gastroenterite virale. Agenți etiologici: Caliciviridae. Reoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție - vaccinare antirotavirusuri. ... 3. Arbovirusuri. Flavi; Toga și Bunyaviridae. Clasificare agenți etiologici. Structură, Replicarea virusurilor cu genom ARNds (reoviridae), patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament. Epidemia de meningoencefalită West Nile din România. ... 4. Rhabdoviridae. Structură, particularități replicative, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică ... 5. Orthomixoviridae. Structură și particularități replicative. Variabilitatea virusurilor gripale. Shift și drift antigenic - tulpini pandemice și tulpini epidemice. Vaccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe ortomixovirusuri. Gripa aviară. Vaccinuri antigripale. ... 6. Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative. Principii de diagnostic, sindroame clinice. Virusul respirator sincițial. Tratament și profilaxie - palivizumab, tentative de vaccinare. Virusuri paragripale. Virusul urlian. Virusul rujeolos. Patogenie, elemente de epidemiologie. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). Metode de profilaxie - vaccinul ROR. Noi paramixovirusuri cu potențial neurotrop: V. Nipah. V. Hendra. ... 7. Retroviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative ale retrovirusurilor. Oncovirinae. Oncovirusuri rapid vs lent oncogene. ... 8. Virusul imunodeficienței umane dobândite- HIV. Structură. Particularități în replicarea HIV. Celule țintă - Receptori și coreceptori. Factori virali și celulari ce influențează replicarea. Căi de transmitere și grupe de risc. Patogenie. Evoluția și monitorizarea infecției HIV/SIDA. Tratamentul antiretroviral. Mecanismul de acțiune al antiretroviralelor. Inhibitori ai reverstranscriptazei; inhibitori ai proteazei virale; Inhibitori ai adsorbției (antagoniști de coreceptori CCR5) și ai fuziunii. Inhibitori ai integrazei virale. Politerapia divergentă de înaltă eficiență; Mecanisme ale rezistenței la antiretrovirale. Prevenția transmiterii materno-fetale. Modalități de profilaxie preexpunere. Vindecare funcțională a infecției HIV. ... 9. Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. VHA și VHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Metode de profilaxie - vaccinarea anti VHA. Tentative de vaccinare anti VHE. ... 10. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. VHB, VHD, VHC. Structură, particularități replicative, patogenie, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament - vaccinare anti VHB. Hepatita cronică cu virusurile B și C. Principalele mecanisme implicate în cronicizare. Tratament în hepatita B cronica. Tratament în hepatita C cronică: medicamente cu acțiune directă antivirală (inhibitori de protează NS3/NS4A; inhibitori ai polimerazei virale NS5B, inhibitori NS5a). Markeri pentru monitorizarea virusologică a evoluției și tratamentului hepatitelor cronice. Carcinomul hepatic primitiv. ... 11. Herpesviridae. Alfaherpesvirinae: Virusurile HSV 1 și 2, VZV, Betaherpesvirinae: CMV; HHV6, HHV7. Gamaherpesvirinae: EBV, Virusul herpetic uman 8. Particularități ale ciclului replicativ viral. Mecanisme implicate în latență. Infecții congenitale. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusurimecanism de acțiune. Vaccinarea anti virus varicelo-zosterian. ... 12. Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, Papilomavirusuri umane. Infecția litică versus infecția persistentă. Genotipuri cu risc oncogen înalt. Implicarea HPV în carcinomul de col uterin și în alte cancere din sfera genitală și orofaringiană. Posibilități de vaccinare în cancere de etiologie virală. ... 13. Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic. ... 14. Parvoviridae. Clasificare. Structură. Particularități replicative ale virusurilor cu genom ADNds. Sindroame clinice, principii de diagnostic ... 15. Poxviridae. Virusul variolic, Virusul vaccinia. Monkeypox. Replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Eradicarea variolei prin vaccinare universală. Virusuri cu potențial bioterorist. Diagnostic și prevenție. ... 16. Virusuri emergente. Filovirusuri; Virusurile Ebola și Marburg, Arenaviridae. Arbovirusuri emergente: Zika, Chikungunya. Noi coronavirusuri umane: SARS CoV/MERS CoV. Bornavirusuri neurotrope. ... 17. Virusuri și cancere. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Oncogeneza cu virusuri ADN (Gamaherpesvirusuri, papovavirusuri, hepadnavirusuri). Oncogeneza cu virusuri ARN (retrovirusuri oncogene). Vectori virali. Aplicații în oncolizavirală și terapie genică ... Tematica activităților practice 1. Principii generale de diagnostic virusologic. Algoritmul operațiilor implicate în diagnosticul virusologic: Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etapele izolării și identificării virusurilor; Izolare pe ou de găină embrionat și pe animal de laborator. Dotarea și întreținerea laboratorului de culturi de celule. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul calității. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor. ... 2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de cultură. Metode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Protocol de obținere a unei culturi celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, mycoplasme, chlamydii etc.). Aplicații practice în diagnosticul virusologic; producția de vaccinuri virale; producția de anticorpi monoclonali. ... 3. Izolarea virusurilor pe culturi celulare. Principalele tipuri de efect citopatic. Titrarea infectivității virale. Identificare virală - Reacția de virus-neutralizare. Principiu. Tehnică. Interpretare. Stocarea tulpinilor virale. Etichetare și evidență (trasabilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale. ... 4. Diagnosticul serologic în viroze (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante și hemadsorbante. Aplicații în diagnosticul infecției cu ortho și paramixoviridae. Seroneutralizarea. Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Western Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare ... 5. Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Metode de genotipare. Secvențiere și analiza filogenetică ... 6. Diagnostic virusologic în infecții respiratorii. Agenți etiologici posibili: v. gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic- Reacții imunofluorescentă directă/indirectă. Evidențierea genomului viral. Serologie. ... 7. Diagnosticul de laborator al gastroenteritelor acute virale. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral ... 8. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate și infecțiilor virale oculare. Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v. rubeolos. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunofluorescența. Serologie. Evidențierea genomului viral. ... 9. Diagnosticul de laborator în neuroviroze. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacția de virus-neutralizare. Tabla de șah. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali. ... 10. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescență/EIA. Evidențierea acizilor nucleici virali și genotipare pentru evidențierea genotipurilor HPV cu risc oncogen crescut. ... 11. Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, v. citomegalic, HSV2, alte virusuri cu potențial teratogen- ZIKV). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Shell vial. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral. ... 12. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral-tehnici calitative ... 13. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHB. Metode de evidențiere a AgHBs, Markeri ai infectivității VHB; Diagnosticul Coinfecției- Suprainfecției VHB/VHD. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHC. Genotipare. Markeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic. ... 14. Diagnosticul de laborator al infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) Algoritm de diagnostic în infecția HIV. Tehnici de detecție a virusului și a produselor virale. Detecția infecției în timpul ferestrei serologice; Detecția infecției la nou născuții din mame seropozitive. Markeri predictivi ai evoluției infecției HIV. Determinarea încărcării virale și monitorizarea tratamentului antiretroviral. Genotipare. Determinarea rezistenței la antivirale. ... 15. Algoritm de diagnostic în epidemii cu etiologie virală inițial necunoscută. Agenți etiologici posibili. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etichetare și evidență; Alegerea unei direcții de diagnostic. Izolare și identificare virală. ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască: 1. metodologia diagnosticului de bază și screening-ul în virusologie ... 2. interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor ... 3. intervenții în legătură cu sănătatea lucrătorilor din domeniu, sarcina, transplant și imunizare ... 4. când să apeleze sau să solicite expertiza unui laborator specializat în virusologie ... ... I.9. MODULUL HEMATOLOGIE - 1,5 luni Lecții conferință/demonstrații - 60 ore Tematica cursurilor 1. Hematopoeza – generalități ... – celula stem ... ... 2. Structura măduvei osoase - (noțiuni de embriologie) ... 3. Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) ... 4. Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) ... 5. Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții) ... 6. Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcții) ... 7. Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica) ... 8. Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome. ... 9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12. ... 10. Anemii macrocitare și megaloblastice: schema de investigații în laborator ... 11. Anemii hemolitice. – generalități ... – clasificare ... – schema de investigații în laborator ... ... 12. Hemostaza (generalități). ... 13. Exploatarea unui sindrom hemoragipar ... 14. Coagulare intravasculară diseminată. ... 15. Boala tromboembolică și fibrinoliza. ... Tematica activităților practice 1. Recoltare ... 2. Colonare ... 3. V.S.H.; Hematocrit ... 4. Indici eritrocitari ... 5. Reticulocite ... 6. Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaști; peroxidaze ... 7. Test Coombs ... 8. Examinare frotiu sânge periferic ... 9. Examinare frotiu medular ... 10. Determinări F.A.N., Celule lupice ... 11. Determinări complement seric, proteina C reactivă. ... 12. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare ... 13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici ... 14. Grupe sanguine și RH ... 15. Electroforeza - imunoelectroforeza ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască teoretic și practic aplicațiile de baza ale noțiunilor parcurse în cadrul modulului pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor infecțioase: Informații de bază privind morfologia și numărarea celulelor din sânge prin microscopie și cu echipamente automate, colorarea și examinarea frotiurilor periferice de sânge. Determinarea și interpretarea V.S.H., hematocritului, indicilor eritrocitari, determinări citochimice. Identificarea grupelor de sânge și semnificația clinică a acestora. Informații și tehnici de bază privind investigarea și monitorizarea diferitelor forme de anemie. Informații și tehnici de bază privind coagularea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare. Imunohematologie - informații și tehnici de bază ... I.10. MODULUL BIOCHIMIE - 1,5 luni Lecții conferință/demonstrații - 60 de ore Tematica cursurilor 1. Metabolismul proteic a. Peptide biologic active. ... b. Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor). ... c. Biosinteza proteică – Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon ... – Biosinteza ureei ... ... ... 2. Enzime a. Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime. ... b. Noțiuni de cinetică enzimatică. ... ... 3. Metabolismul glucidic a. Glicoliza ... b. Gluconeogeneza ... c. Ciclul acizilor carboxilici ... ... 4. Metabolismul lipidic a. Biosinteza acizilor grași ... b. Degradarea acizilor grași ... c. Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie ... d. Biosinteza colesterolului ... e. Acizii biliari ... f. Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare). ... ... 5. Apa și electroliți ... 6. Modificări biochimice în: a. Patologia renală ... b. Patologia hepatică ... c. Patologia cardiacă și vasculară ... d. Maladii metabolice și endocrine ... ... Tematica activităților practice 1. Examenul de urină a. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari ... b. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază ... c. Examenul microscopic al sedimentului urinar ... ... 2. Examenul biochimic al sângelui a. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu ... b. Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologice ... c. Compuși azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; variații fiziopatologice ... d. Glucoza. Hiperglicemia provocată, hemoglobina glicată; interpretarea rezultatelor ... e. Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologice ... f. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice ... g. Enzimele serice: variații fiziopatologice – transaminazele (TGP, TGO) ... – creatinkinaza (CK), izoenzime ... – lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime ... – fosfataza acidă și alcalină ... – gamma glutamil transpeptidaza (GGT) ... – amilaza; ... – lipaza. ... ... ... 3. Examenul biochimic al L.C.R.: variații fiziopatologice ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască teoretic și practic aplicațiile de baza ale noțiunilor parcurse în cadrul modulului pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor infecțioase ... I.11. MODULUL BOLI INFECȚIOASE - 3 luni Lecții conferință/demonstrații - 120 de ore Tematica cursurilor 1. Noțiuni de bază privind infecțiile: infecție și colonizare; asociată asistenței medicale sau comunitară; endogenă sau exogenă ... 2. Antibiotice, antivirale, antifungice ... 3. Principiile utilizării antibioticelor în profilaxie și în terapie ... 4. Limitarea rezistenței microbiene - intervenții eficiente ... 5. Urgențe în bolile infecțioase: sepsis și șoc septic ... 4. Infecții respiratorii: IACRS, bronșite acute, pneumonii, supurații pulmonare ... 5. Infecții ale SNC (meningite, abcese cerebrale, encefalite) ... 6. Infecții intraabdominale: difuze (peritonite) sau localizate ... 7. Infecții urinare: cistite, pielonefrite, abcesul (peri) renal, prostatite ... 8. Infecții genitale: uretrita, colpita, anexita, metrita, boala inflamatorie pelvină ... 9. Infecții osteoarticulare: osteomielita, spondilodiscita, artrite ... 10. Infecții ORL: angine, sinuzite, otite, laringite ... 11. Infecția HIV și infecții oportuniste ... 12. Hepatite virale acute și cronice ... 13. Infecții ale părților moi: supurative și nesupurative ... 14. Infecții postoperatorii; infecții pe corp străin implantat ... 15. Infecții la gravide, inclusiv cele cu transmitere materno-fetală ... 16. Infecții la imunodeprimați ... 17. Febre eruptive ... 18. Tuberculoza ... Tematica activităților practice 1. stagiu în unitate de primiri urgențe - patologii frecvente, atitudine inițială diagnostică (de preferat cu subrotații în UPU din spitale generale și de spital Boli Infecțioase) ... 2. stagiu de ambulatoriu și medicina de familie: monitorizare infecții cronice - HIV, HVB, HCV; infecții cu transmitere sexuală; tuberculoză ... 3. stagiu de îngrijiri spitalicești: – evaluare clinică a pacienților, demers diagnostic, conduită terapeutică și profilaxie secundară; cooperare în interpretarea datelor de laborator; se va desfășura în secții de Boli Infecțioase, ATI, alte servicii chirurgicale, hematologie/oncologie ... – participarea la discuțiile despre cazuri în comun cu colegii clinicieni și epidemiologi ... ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să aibă competențe în: 1. Experiență clinică a) să fi câștigat experiență în relația cu colegii clinicieni prin participarea la vizitele din secții și participarea în activități clinice de colaborare. În particular, o legătură strânsă cu unitățile de urgență și unități specializate (ex. hematologie, pediatrie, transplant etc.) acolo unde este cazul; ... b) să fi câștigat experiență în relația cu medicul de familie; ... c) să fi participat la serviciul de gardă (inclusiv la sfârșit de săptămână) alături de un un specialist de boli infecțioase; ... d) să fi participat la întruniri de educație postuniversitară, inclusiv prezentări de caz și vizitele clinice; ... ... 2. Utilizarea antibioticelor ... La finalul stagiului de pregătire, un microbiolog trebuie să aibă cunoștințe despre: a. utilizarea empirică, țintită și profilactică a antibioticelor ... b. antibiotic stewardship ... c. semnificația clinică a prevenirii emergenței rezistenței la antibiotice ... d. supravegherea rezistenței la antibiotice și colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibiotic ... ... I.12. MODUL EPIDEMIOLOGIE - 3 luni Lecții conferință/demonstrații - 120 de ore Tematica cursurilor 1. Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare. ... 2. Procesul epidemiologic - factorii determinanți și factori secundari care contribuie la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional, formele de manifestare ... 3. Supravegherea epidemiologică ... 4. Investigația epidemiologică ... 5. Imunoprofilaxia pasivă în bolile infecțioase - beneficiile, indicațiile, limitele serurilor și imunoglobulinelor ... 6. Vaccinoprevenția - recomandări generale și specifice privind vaccinările, indicații, beneficii, riscuri, administrare, reacții adverse postvaccinale, contraindicații și precauții, înregistrare și raportare (vaccinări, reacții adverse) ... 7. Comunicarea în boala transmisibilă (comunicarea orală/scrisă între profesioniști, comunicarea cu presa) ... 8. Dezinfecție și sterilizare ... 9. Prevenirea și controlul infecțiilor în rândul personalului medical: a. vaccinarea personalului medical ... b. atitudinea în cazul unei expuneri accidentale la sânge și fluide biologice ... c. gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală ... ... 10. Infecțiile asociate asistenței medicale a. Introducere; Importanța, date generale; ... b. Criterii de definire, Definiții de caz, Clasificare; ... c. Mecanisme de transmitere a agenților patogeni în unitățile sanitare/procesul epidemiologic; ... d. Controlul mediului de spital (autocontrol) ... e. Programul de supraveghere, prevenire și limitare a IAAM ... ... Tematica activităților practice 1. Indicatori utilizați în programele de supraveghere și control a bolilor (definiții, reprezentare grafică, interpretare, utilitate) a. rate, rapoarte, proporții ... b. alegerea metodei de reprezentare grafică ... ... 2. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă. Studiu de caz sub formă de exerciții ... 3. Investigarea unei epidemii. Studiu de caz sub formă de exerciții ... 4. Vaccinoprevenția - Programul Național de Imunizări. Calendarul de vaccinări. Aplicații practice (elaborarea unui calendar de vaccinări, a unei scheme de vaccinare personalizate) ... 5. Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional, Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă. Studiu de caz sub formă de exerciții: ... 6. Comunicarea în boala transmisibilă - elaborarea și susținerea unei prezentări orale, întocmirea unui raport ... 7. Proceduri de control a infecțiilor asociate asistenței medicale a. precauțiuni standard, precauții de izolare ... b. echipamentul de protecție pentru personalul medical (tehnici de echipare și dezechipare - exerciții) ... c. elaborarea unei proceduri/protocol de dezinfecție ... ... 8. Investigarea unui focar de IAAM apărut în spital - Studiu de caz sub formă de exerciții ... 9. Igiena mâinilor. Tehnicile de igiena mâinilor - exerciții ... 10. Elaborarea unui protocol pentru gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie: 1. Să cunoască procesul epidemiologic (factori determinanți, factori secundari care conduc la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional) ... 2. Să cunoască tipurile de studii epidemiologice ... 3. Să înțeleagă rolul microbiologului în supravegherea epidemiologică și să știe să elaboreze un program de supraveghere pentru o boala transmisibilă ... 4. Să înțeleagă rolul microbiologului în investigația epidemiologică a unui caz/focar/epidemie ... 5. Să cunoască legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional, alerta rapidă). ... 6. Să cunoască mecanismele de acțiune ale serurilor, imunoglobulinelor, vaccinurilor, beneficiile, indicațiile și limitele acestora, să știe să alcătuiască un calendar de vaccinare și recomandările de vaccinare pentru diferite grupe la risc ... 7. Să poată oferi o opinie informată asupra vaccinării și imunizării cu toate produsele disponibile în România ... 8. Să cunoască măsurile de prevenire a infecțiilor la personalul medical (precauțiile standard și cele adresate căii de transmitere, să știe să stabilească tipul de precauție care trebuie aplicată într-o situație concretă, să știe tehnicile de igienă a mâinilor, vaccinurile indicate personalului medical, atitudinea în cazul unei expuneri la sânge sau produse din sânge ... 9. Controlul infecțiilor în spital și în comunitate a) să fi fost implicat direct în controlul local al infecțiilor, incluzând focare epidemice și managementul lor ... b) să fie familiarizat cu întrunirile echipei de control al infecțiilor ... c) să cunoască acele zone din spital sau din comunitate ce necesită politici de control al infecțiilor ... d) să fi lucrat strâns cu asistenta însărcinată cu controlul infecțiilor atât în activitățile de zi cu zi cât și în educarea acelora implicați în probleme de control al infecțiilor ... e) să fi participat la vizitele în zone clinice și non-clinice pentru recomandări în controlul infecțiilor. Acestea includ inspecțiile la bucătărie, în special cele conduse de către responsabilii cu mediul. Trebuie dezvoltate relații cu personalul cheie din stația centrală de sterilizare, farmacie și spălătorie ... f) să cunoască principiile screening-lui și izolării pacientului și modul lor de aplicare ... g) să cunoască orice document național relevant pentru controlul infecțiilor. De asemenea, cunoașterea recomandărilor de lucru (ex. MRSA, CPE, VRE, C difficile) ... h) să fi obținut experiență în controlul infecțiilor transmisibile ... i) să cunoască agenții fizici și chimici utilizați în controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale ... ... ... I.13. MODULUL IGIENĂ - 1,5 luni Lecții conferință/demonstrații - 60 de ore Tematica cursurilor 1. Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale; Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului ... 2. Aprovizionarea cu apă potabilă a unui spital. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile. ... 3. Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală. ... 4. Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare. ... 5. Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei. ... 6. Curățenia și dezinfecția. Metode de curățenie și dezinfecție. Substanțe biocide. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție. ... 7. Igiena mâinilor - măsură cheie în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale. Programe de igiena mâinilor. ... 8. Combaterea vectorilor. Metode de dezinsecție și deratizare. Riscuri asociate prezenței vectorilor. ... Tematica activităților practice 1. Cadrul legislativ național privind: – organizarea și funcționarea unui spital; ... – curățenia și dezinfecția ... – apa potabilă ... – deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale ... – siguranța alimentului - riscuri microbiologice ... ... 2. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale – curățenia și dezinfecția blocului alimentar ... – managementul siguranței alimentului ... – dezinsecția și deratizarea ... – gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală ... – igienizarea rezervorului de apă potabilă ... – monitorizarea complianței cu igiena mâinilor ... – asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară. ... ... 3. Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): – metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră, mâini ... – prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal ... – prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice ... ... 4. Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control ... La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie: 1. să cunoască componentele structurale și funcționale ale unui spital ... 2. să cunoască cerințele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale și a deșeurilor rezultate din activitatea medicală ... 3. să cunoască metodele de curățenie și dezinfecție și să evalueze eficiența curățeniei și dezinfecției ... 4. să înțeleagă principiile siguranței alimentului ... 5. să evalueze eficiența programului de igiena mâinilor ... 6. să cunoască cerințele legale privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare ... 7. să știe să elaboreze plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale ... 8. să știe să elaboreze un plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate ... 9. să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei. ... ... I.14. MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lună Lecții conferință/demonstrații - 40 de ore Tematica cursurilor și activităților practice 1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină. ... 2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte ... 3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor. ... 4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT. ... 5. Aplicații de wordprocessing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word ... 6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor ... 7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor ... 8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagina și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat, ...) ... 9. Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, FTP). Aplicația Internet Explorer ... 10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web ... 11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate ... 12. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul ... 13. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel ... 14. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul ... 15. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame ... 16. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel ... 17. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint ... 18. Meniul aplicației Powerpoint ... 19. Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări. ... 20. Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări ... 21. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor ... 22. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access ... 23. Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor ... 24. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport ... 25. Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări ... 26. Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare ... 27. Sistemul Hospital Manager ... 28. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS ... 29. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge ... ... I.15. MODULUL BIOETICĂ MEDICALĂ - 0,5 luni Lecții conferință/seminarii - 40 ore Tematica cursurilor 1. Introducere în Bioetică a. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu ... b. Contextul apariției bioeticii ... c. Definirea bioeticii ... d. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii ... e. Teorii și metode în bioetică ... ... 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii a. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință ... b. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții ... c. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.) ... ... 3. Relația medic-pacient (I) a. Valori ale relației medicpacient ... b. Paternalism versus autonomie ... c. Modele ale relației medicpacient ... d. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate ... ... 4. Relația medicpacient (II) a. Consimțământul informat ... b. Confidențialitatea în relația medicpacient ... c. Relația medicpacient minor ... d. Acte normative care reglementează relația medicpacient ... ... 5. Greșeli și erori în practica medicală a. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare ... b. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice ... c. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală ... ... 6. Probleme etice la începutul vieții a. Libertatea procreației ... b. Dileme etice în avort ... c. Etica reproducerii umane asistate medical ... d. Probleme etice în clonarea reproductivă ... ... 7. Probleme etice la finalul vieții a. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină ... b. Probleme etice în stările terminale ... c. Tratamente inutile în practica medicală ... d. Eutanasia și suicidul asistat ... e. Îngrijirile paliative ... ... 8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane a. Donarea de organe de la cadavru ... b. Donarea de organe de la persoana vie ... c. Etica alocării de resurse în transplant ... ... 9. Probleme etice în genetică și genomică a. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii ... b. Proiectul genomului umanprobleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman ... c. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală ... d. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni ... e. Terapia genică ... f. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice ... ... 10. Etica cercetării pe subiecți umani a. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani ... b. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani ... c. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani ... d. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale ... e. Comitetele de etică a cercetării ... f. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică ... ... Tematica seminariilor 1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ... 2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică a. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale ... b. Alternative ale jurământului lui Hipocrate ... c. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent ... ... 3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medicpacient prin cazuri practice a. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă ... b. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă ... c. Rolul comunicării în relația medicpacient ... ... 4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medicpacient prin cazuri practice a. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri ... b. Drepturile pacienților - reglementare legislativă ... c. Rolul comitetelor de etică din spitale ... ... 5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete a. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis ... b. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis ... c. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale ... ... 6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete ... 7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete ... 8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete ... 9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete ... 10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete ... ... I.16. Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program ... ... MICROBIOLOGIE MEDICALĂ 4 ANI Modulul Durata Organizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală I.1 – 2 luni Bacteriologie generală I.2 – 4 luni Biologie moleculară și genetică I.3 – 3 luni Imunologie I.4 – 3 luni Bacteriologie specială I.5 – 9 luni Parazitologie I.6 – 2 luni Micologie I.7 – 1 lună Virusologie I.8 – 3 luni Hematologie I.9 – 1,5 luni Biochimie I.10 – 1,5 luni Boli infecțioase I.11 – 3 luni Epidemiologie I.12 – 3 luni Igienă I.13 – 1,5 luni Informatică și Biostatistică medicală I.14 – 1 lună Bioetică medicală I.15 – 0,5 luni Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program I.16 – 9 luni ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV MODULUL I.1, I.2, I.3, I.4 I.5, I.6, I.7 I.8, I.9, I.10, I.11, I.12 I.13, I.14, I.15, I.16 Acest document care cuprinde CURRICULUM pentru specialitatea de Microbiologie Medicală a fost elaborat, dezbătut și aprobat de către: – Comisia de Microbiologie Medicală a Ministerului Sănătății ... – Comisia de Microbiologie Medicală a Colegiului Medicilor din România ... Președinte, Prof. dr. Alexandru Rafila 10.05.2017 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE 1. DEFINIȚIE Pedodonția este o specialitate a medicinei dentare care asigură sănătatea orală a copiilor și a adolescenților inclusiv a celor cu nevoi speciale, prin mijloace preventive și curative. ... 2. CONDIȚII PRELIMINARE ● Directorul programului trebuie să aibă acreditare în Pedodonție și ar trebui să aibă o funcție academică/recunoaștere universitară. ● Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea Pedodonție se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației pentru pregătirea medicilor rezidenți. ● Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a cadrului didactic - șef de clinică/disciplină și cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcțiuni. ... 3. DURATA PROGRAMULUI: 3 ani Programul se desfășoară pe o perioadă de 3 ani, cu norma întreagă, câte 7 ore/zi în toate zilele lucrătoare, exceptând perioada de concediu de odihnă din fiecare an, conform legislației în vigoare. ... 4. DESCRIEREA PROGRAMULUI ● Scopul de baza al programului este să formeze medici specialiști în Pedodonție. ● Conținutul programului cuprinde atât dezvoltarea experienței clinice, incluzând practica în clinică/spital într-un procent de 50%, cât și activitate de studiu și cursuri academice (40%) și realizarea unui proiect de cercetare individuală (10%), ale cărui rezultate să fie publicate într-o revistă națională/internațională de profil. ● Curriculum va include, pentru fiecare an de studiu: – 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, analiza unor cărți și reviste de specialitate), pentru tematica prezentată. ... – În plus, minim 40 - 50 de ore de activități practice și studiu individual. ... Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. ● Împărțirea timpul alocat pregătirii: – activitatea didactică acoperă 20-30%, ... – activitatea practică și studiul reprezintă 60-70%, ... – activitatea de cercetare științifică reprezintă 10%; ... ● Completarea programei de bază necesită 75% din timpul de pregătire specificat. Timpul suplimentar rămas poate fi ocupat de activități suplimentare (elective). ● Medicul rezident poate desfășura activități didactice pentru studenți. Acestea sunt însă opționale și bazate pe nevoile colectivului. Acest lucru poate face parte din programul de rezidențiat, dar nu mai mult de 10%. ● Evaluarea se realizează zilnic în cadrul seminariilor și o evaluare de etapă (în credite) de 1-2 ori pe an de către cadrul didactic responsabilul de stagiu și de cadrul didactic îndrumător al rezidențiatului. ● Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute: activitatea din programele de cercetare, participarea la manifestări științifice, activitatea de educație continuă. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. ● La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiționat atât de activitatea practică depusă cât și de participarea la cursuri, seminarii și realizarea de minimum 2 referate/an. ● Proiectul de cercetare individual va fi prezentat, la finele rezidențiatului, sub forma unei teze/lucrări de absolvire. ● La sfârșitul programului de pregătire medicul rezident susține examenul final, constând în 3-4 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât și activitatea clinică depusă în timpul programului. Modul și procedurile de evaluare sunt dependente de cerințele instituției de învățământ universitar. În urma promovării acestui examen medicul rezident primește titlul de medic specialist. ● Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an și 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore într-o perioadă de 3 ani ( Anexa 1 ). ... 5. STRUCTURA STAGIILOR DE PREGĂTIRE 5.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor socio-administrative, prezentarea la Spitalul și Clinicile unde a fost repartizat rezidentul, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate. ... 5.2. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat ● Discipline fundamentale: 1 lună ● Sănătate publică orală: 1/2 lună ● Radiologie: 1 lună ● Bioetică: 1/2 lună ● Pedodonție: 28 luni ● Ortodonție: 2 luni ● Endodonție: 1 lună ● Parodontologie: 1/2 lună ● Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună ● Protetică: 1/2 lună Anul I ● Pedodonție: 9 luni ● Discipline fundamentale: 1 lună ● Sănătate publică orală: 1/2 lună ● Bioetică: 1/2 lună ● Radiologie: 1 lună Anul II ● Pedodonție: 10 luni ● Ortodonție 2 luni Anul III ● Pedodonție: 9 luni ● Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună ● Endodonție: 1 lună ● Protetică: 1/2 lună ● Parodontologie: 1/2 lună. ... 5.3. Conținutul pregătirii în rezidențiatul de Pedodonție 5.3.1. Stagiul clinic de Pedodonție Stagiul clinic de Pedodonție se desfășoară pe parcursul a 2 ani, perioada de activitate fiind împărțită echilibrat între cei 3 ani de studiu și se desfășoară în cadrul disciplinei de Pedodonție. Baremul minimal al activității de pregătire ● Documentația completă a cel puțin 5 cazuri tratate integral de medicul rezident ( Anexa 2 ) . ● Urmărirea evoluției a cel puțin 20 de cazuri, dintre care unele preluate de la colegii care termină rezidențiatul și o altă parte, începute de fiecare rezident și care, la terminarea stagiului, vor fi preluate de următoarea promoție de rezidenți. ● Planificarea tratamentelor pentru cazurile selectate ● Seminarii privind evaluarea tratamentelor (evaluarea cazurilor după tratament -reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul studiului) ● Activități de cercetare științifică finalizate prin cel puțin un studiu propriu ● Documentare din literatura de specialitate cu conceperea a cel puțin 3 referate pe teme actuale de Pedodonție, alese de rezident și aprobate de medicul coordonator al stagiului. ... 5.3.2. Conținutul și durata stagiilor pe ani de studiu

ANUL I

PEDODONȚIE 9 luni (120 ore) A. Subiecte pedodontice de bază 4 luni a. Odontogeneza (38 ore) Cursuri conferință 10 ore: ● Formarea dintelui și aparatului de suport ● Ordinea și cronologia erupției dinților temporari și permanenți ● Cronologia formării dinților. Vârsta dentară ● Factori genetici și de mediu care influențează odontogeneza ● Anomaliile dentare de dezvoltare Activități practice: 24 ore – Evaluarea stadiului de dezvoltare al dinților ... – Evaluarea stării de normalitate sau anormalitate a dinților ... – Determinarea vârstei dentare pe modele, Rx, pacienți ... ... b. Tulburările erupției dentare (8 ore) Cursuri conferință 3 ore: ● Factorii care influențează erupția dentară ● Manifestările clinice care însoțesc în mod normal erupția dinților temporari (fenomenul de "teething") ● Tulburări ale erupției dentare: pericoronarita, hematomul, chistul, sechestrul de erupție (diagnostic și tratament) ● Erupția precoce și întârziată: terminologie, forme clinice, diagnostic și tratament Activități practice: 5 ore – Recunoașterea dinților pe modele, pacienți și radiografii ... – Determinarea vârstei dentare pe modele, Rx, pacienți Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ... ... c. Managementul comportamentului copilului și adolescentului (10 ore) Cursuri conferință 4 ore: ● Frica, anxietatea, fobia în cabinetul stomatologic. Tipare comportamentale la copil și adolescent. Scale de evaluare a comportamentului ● Managementul comportamental al pacientului copil. Metode de abordare farmacologice și non-farmacologice ● Imobilizarea de protecție: fizică, mecanică. Dispozitive de imobilizare Activități practice: 6 ore – Evaluarea nivelului fricii utilizând diferite scale ... – Aplicarea practică a diferite metode de management comportamental pe pacienți ... – Evaluarea rezultatelor tratamentului pe termen scurt și lung ... Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ... ... B. Subiecte pedodontice generale 5 luni a. Etiologia afecțiunilor orale la copil și adolescent (10 ore) Cursuri conferință 4 ore: ● Rolul gazdei, al microorganismelor cariogene, al dietei și al timpului în producerea cariei dentare ● Particularizarea etiologiei generale a cariei la caria cu tipar neobișnuit (caria precoce a copilăriei, caria adolescentului, caria rampantă, caria grefată pe defectele de structură ale smalțului) ● Factorii etiologici principali, secundari și favorizanți ai traumatismelor dento-parodontale la copil și adolescent ● Factorii etiologici ai bolilor mucoasei orale și parodonțiului marginal. Activități practice: 6 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ... b. Examinarea pacientului pediatric (8 ore) Cursuri conferință 3 ore ● Metodologia întocmirii fișei de observație clinică ● Anamneza, antecedentele fiziologice, patologice personale și cele heredo-colaterale ● Rolul examenului clinic complet exobucal și endobucal ● Metode clasice de examinare (inspecția, palparea, examenul radiologic, alte teste complementare) ● Metode moderne de investigare (transiluminarea, magnificația, evaluarea riscului la carie, Rx digitala, tehnologia LASER, FOTI etc.) ● Rolul modelelor de studiu și al fotografiilor în elaborarea diagnosticului Activități practice: 5 ore Aplicarea în practică a metodelor enumerate anterior ... c. Diagnosticul pedodontic (38 ore) Cursuri conferință 16 ore: ● Diagnosticului cariei severe precoce a copilăriei ● Diagnosticul cariei simple la dinții temporari și permanenți imaturi ● Diagnosticul cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturi ● Valoarea examenului radiologic în precizarea diagnosticului stomatologic la copil și adolescent Activități practice: 22 ore – Aplicarea în practică a metodelor enumerate anterior în scopul realizării unor diagnostice precoce, corecte și complete. ... ... d. Elaborarea planului de tratament (8 ore) Cursuri conferință 3 ore: ● Metodologia elaborării planului de tratament ● Obținerea acordul informat al părintelui cu privire la tratamentul de urgență, tratamentul definitiv curativo-profilactic. Activități practice: 5 ore Elaborarea de planuri de tratament pe modele și pacienți. ... ...

ȘTIINȚE FUNDAMENTALE 1 lună a. Genetică 1/2 lună (12 ore) Cursuri conferință 4 ore: ● Principii genetice esențiale ● Modalități de transmitere a bolilor buco-dentare și faciale cu determinism genetic ● Sindroame genetice în care este implicată extremitatea cefalică Activități practice: 8 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ... b. Embriologie 1/2 lună (12 ore) Cursuri conferință 4 ore: ● Dezvoltarea extremității cefalice ● Anomalii de dezvoltare ale capului și gâtului (mecanism de producere) Activități practice: 8 ore – Prezentare de imagini microscopice ... Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ...

RADIOLOGIE 1 lună (24 ore) Cursuri conferință: 8 ore ● Anatomia radiologică de bază a maxilarului, mandibulei, dinților și țesuturilor de susținere, folosind incidențe intraorale (periapicale, bite-wing, ocluzale), panoramice, teleradiografii (față și profil), tehnici imagistice moderne cu aplicații în pedodonție (CBCT, imagistică cu substanță de contrast, RMN, ultrasonografie). ● Principii de radiobiologie și protecție, inclusiv siguranța operatorului și a pacientului, dozele maxime admise, ecranarea pentru operatori. Particularizarea tehnicilor imagistice în funcție de vârsta pacientului. ● Principii de interpretare radiografică pentru identificarea și diferențierea leziunilor osoase, a modificărilor densității osoase și de regenerare osoasă. ● Tehnici moderne de imagistică utilizate în Pedodonție Activități practice: 16 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.

SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ 1/2 lună (12 ore) Cursuri conferință 4 ore: ● Conceptul de stare de sănătate ● Anchete epidemiologice observaționale și experimentale ● Promovarea sănătății. Strategii preventive Activități practice: 8 ore Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

BIOETICĂ 1/2 lună (20 ore) Cursuri conferință 8 ore: ● Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii ● Relația medicpacient: consimțământul informat ● Greșeli și erori în practica medicală Activități practice: 12 ore ● Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică ● Ilustrarea valorilor etice ale relației medicpacient prin cazuri practice ● Exemplificarea noțiunilor de greșeala și eroare în medicină prin cazuri concrete Recenzii ale articolelor de specialitate.

ANUL II

PEDODONȚIE 10 luni (152 ore) a. Particularitățile dinților temporari și permanenți imaturi și implicațiile lor clinicoterapeutice 18 ore Cursuri conferință 6 ore: ● Particularitățile morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile clinicoterapeutice ● Particularitățile de structură ale dinților permanenți imaturi și implicațiile clinicoterapeutice Activități practice 12 ore: – Recunoașteri de dinți pe modele și pe dinți extrași ... Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ... b. Tratamentul cariei cu tipar neobișnuit (caria severă precoce a dinților temporari) 20 ore Cursuri conferință 6 ore: ● Tratamentul profilactic al cariei severe precoce a copilăriei ● Tratamentul curativ al cariei precoce severe a copilăriei (tratament conservator prin: obturații, coroane prefabricate; extracția). Activități practice: 14 ore Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ... c. Particularitățile tratamentului cariei simple la dinții temporari și permanenți imaturi 20 ore Cursuri conferință 6 ore: ● Principii generale de prepararea a cavităților și particularizare pe tipuri de cavități ● Tratamentului plăgii dentinare în funcție de profunzimea cavității ● Tehnica Atraumatică Restauratoare (ART): definiție, indicații, principii de tratament, tehnică de lucru ● Metode, materiale și tehnici de tratament restaurator Activități practice: 14 ore Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ... d. Particularitățile tratamentului cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturi 32 ore Cursuri conferință 14 ore: ● Coafajele (indirect, direct, natural): definiție, indicații, avantaje, materiale, tehnică de lucru ● Pulpotomia vitală (parțială, totală): definiție, indicații, avantaje, material, tehnică de lucru ● Pulpectomia vitală (parțială, totală): definiție, indicații, avantaje, material, tehnică de lucru ● Tehnici moderne de tratament la dinții permanenți imaturi cu gangrenă Activități practice: 18 ore Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ... e. Principii și metode de prevenire a cariei dentare (10 ore) Cursuri conferință: 4 ore Activități practice: 6 ore ... f. Patologia primului molar permanent în perioada de creștere (22 ore) Cursuri conferință 6 ore: ● Patologia molarului unu permanent în perioada de creștere ● Metode de prevenire și tratament Activități practice: 16 ore Recenzii ale literaturii de specialitate pentru întocmirea de referate ... g. Traumatismele dento-parodontale la copil și adolescent (30 ore) Cursuri conferință: 10 ore ● Diagnosticul și tratamentul specific al traumatismelor dento-parodontale la pacientul pediatric Activități practice: 20 ore ● Aplicarea noțiunilor teoretice de mai sus în practică Recezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referate ...

ORTODONȚIE 2 luni (48 ore) Cursuri conferință 20 ore: ● Clasificarea anomaliilor dento-maxilare ● Diagnosticul anomaliilor dento-maxilare ● Principii de baza în tratamentul ortodontic ● Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilareț indicații și metode de realizare Activități practice: 28 ore Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

ANUL III

PEDODONȚIE 9 luni (128 ore) A. Bolile parodonțiului marginal și ale mucoasei orale la copil și adolescent 24 ore Cursuri conferință 8 ore: ● Diagnosticul și tratamentul bolilor parodonțiului marginal la copil și adolescent ● Diagnosticul și tratamentul leziunilor mucoasei orale la pacientul pediatric Activități practice 12 ore – Aplicarea noțiunilor teoretice de mai sus în practică ... Recezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referate ... B. Proceduri de tratament interdisciplinare a. Tratamentul complex la pacienții cu nevoi speciale (40 ore) Cursuri conferință 12 ore: ● Terminologie și clasificarea pacienților cu nevoi speciale pe tipuri de dizabilități (fizice, psihice, senzoriale, medicale) ● Atitudinea terapeutică complexă, interdisciplinară a copiilor cu dizabilități ● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacienții cu nevoi speciale Activități practice: 28 ore – Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienți cu dizabilități ... Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate ... b. Tratamentul pedodontico-chirurgical (10 ore) Cursuri conferință 4 ore: ● Indicațiile, contraindicațiile și particularitățile extracției la copil ● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacienții care necesită și tratament chirurgical ● Indicațiile tratamentului pedodontic și chirurgical sub anestezie generală Activități practice: 6 ore – Efectuarea manoperelor terapeutice specifice ... Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate. ... c. Tratamentul pedodontico-parodontal (10 ore) Cursuri conferință 4 ore: ● Indicațiile și contraindicațiile tratamentului pedodontic în parodontopatii ● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic în parodontopatii ● Influența tratamentului pedodontic asupra stării parodonțiului Activități practice: 6 ore – Efectuarea manoperelor terapeutice specifice (colaborare interdisciplinară) ... – Evaluarea efectelor tratamentului pedodontic asupra stării parodonțiului. ... ... d. Tratamentul pedodontico-ortodontic (30 ore) Cursuri conferință 10 ore: ● Necesitatea diagnosticului precoce al anomaliilor dento-maxilare ● Necesitatea tratamentului ortodontic interceptiv ● Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte ● Atitudinea terapeutică față de angrenajul invers ● Consecințele extracției precoce în zona de sprijin ● Menținătorul de spațiu Activități practice: 20 ore – Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru prevenirea apariției sau agravarea anomaliilor dento-maxilare ... – Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru a stabili momentului al inițierii tratamentului ortodontic (trimitere la ortodont) ... – Pregătirea pacientului în vederea inițierii tratamentului ortodontic ... ... e. Tratamentul pedodontico-protetic (14 ore) Cursuri conferință 6 ore: ● Conceperea și conducerea tratamentului protetic la pacienții în creștere ● Indicațiile tratamentului protetic la copii și adolescenți ● Mijloace și tehnici protetice indicate la pacienții pediatrici Activități practice: 8 ore ... ...

CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ 1 lună (24 ore) Cursuri conferință 8 ore: ● Tratamentul accidentelor și complicațiilor extracțiilor dentare ● Accidente și complicații majore ale erupției dentare ● Tratamentul de urgență în traumatismele maxilo-faciale. ● Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale. ● Infecții oro-maxilo-faciale Pregătire practică și prezentări de caz: 16 ore Recenzii ale articolelor de specialitate

ENDODONȚIE 1 lună (24 ore) Cursuri conferință 8 ore: ● Caracteristicile morfologice și funcționale ale complexului pulpo-dentinar ● Diagnosticul afecțiunilor pulpare și ale parodonțiului apical la dinții permanenți maturi ● Principii de tratament pulpar la dinții permanenți maturi Activități practice: 16 ore Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate

PROTETICĂ 1/2 lună (12 ore) Cursuri conferință 4 ore: ● Criterii de alegere și indicațiile lucrărilor protetice în funcție de situațiile clinice ● Restaurări protetice în cazuri complexe Pregătire practică și prezentări de caz: 8 ore Recenzii ale articolelor de specialitate

PARODONTOLOGIE 1/2 lună (12 ore) Cursuri conferință 4 ore: ● Examenul clinic în parodontologie. Indici de evaluare a stării de sănătate parodontală. ● Criterii de diagnostic în boala parodontală ● Considerații moderne privind tratamentul bolilor parodonțiului marginal Activități practice: 8 ore Recenzii ale articolelor de specialitate ... ... ...

Anexa 1 ÎMPĂRȚIREA ORELOR ACADEMICE ALE STAGIULUI DE PEDODONȚIE PE TIPURI DE ACTIVITĂȚI Activități desfășurate sub îndrumare (63%) Ore de activitate practică și clinică 2160 ore Planificarea tratamentelor 150 ore Seminarii privind evaluarea tratamentelor Evaluarea cazurilor după tratament Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenți aflați la sfârșitul stagiului 150 ore Cursuri și seminarii pe grupe de lucru 675 ore Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice 160 ore Consultații individuale, indicații de cercetare în afara activității obișnuite 150 ore Timp pentru materii facultative, cercetare și pentru efectuarea lucrării de cercetare 1085 ore Total 4530 ore Studiu individual (37%) Analiza datelor pacienților necesare tratamentului 240 ore Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea susținerii de referate – pregătire cazuistică 270 ore Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală 770 ore Total 1280

Anexa 2 BAREMUL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE Documentația celor 5 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 1. Cazurile trebuie să acopere un spectru larg de boli ... 2. Descrierea amănunțită a cazurilor ● anamneza, antecedentele heredo-colaterale și personale, istoricul bolii actuale ● semne clinice și simptomatologie care să susțină adecvat diagnosticul ● investigații recomandate și interpretarea lor. ... 3. Documentația completă a cazurilor ● documentația de început a cazurilor (modele, Rx, fotografii intra/extraorale și după caz analize medicale, revelare de placă bacteriană, teste cantitative salivare, teste microbiologice etc.) ● documentația la finalizarea cazurilor (aceleași) ● documentația la 2-6 luni după finalizarea tratamentului (opțional) ... 4. Diagnosticul complet și corect morfologic și funcțional ● diagnosticul adecvat și complet: de urgență, odontal (carie, traumatisme, uzură, anomalii dentare izolate), parodontal și mucoasă orală, ortodontic și ocluzie, chirurgical, protetic, evolutiv) ● comentariile asupra cazurilor sunt de o mare importanță în notația finală ● descrierea tulburărilor funcționale ale aparatului dento-maxilar (masticația, estetica, fonația, deglutiția) și consecințele lor ... 5. Planificarea și conducerea tratamentului ● rezidentul trebuie să dovedească cunoștințe adecvate de specialitate ● tratamentul aplicat trebuie să fie adaptat problematicii fiecărui caz în parte. ● planificarea tratamentului este o etapă principală în Pedodonție care trebuie să prezinte metodele și tehnicile de tratament eșalonate în timp în funcție de dentiție ● medicul rezident are posibilitatea să-și exprime opinia cu privire la soluțiile de tratament clasice și moderne propuse ● rezidentul trebuie să realizeze comentarii cu privire la rezultatul terapeutic obținut. ● la cazurile cu rezolvări multidisciplinare rezidentul trebuie să prezinte obiectivele tratamentului interdisciplinar separat pentru fiecare disciplină implicată în parte și o documentație de început și de final adecvată (modele, Rx, fotografii) ... 6. Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat morfo-funcțional și estetic. ... 7. Prezentarea ● să fie concisă și clară ● să se limiteze la aspectele importante oferite de cazul clinic ... 8. Documentația și descrierea cazurilor să fie redactată în 3 exemplare: ● originalul pentru președintele comisiei (conține toate documentele originale) ● 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenți suplimentari) - conțin descrierea completă a cazului și copii ale documentației finale amintite mai sus, exceptând modelele. ... 9. Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist în Pedodonție. Cu aceasta condiție, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienți al unei Facultăți de Medicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei școli sau dintr-un cabinet privat

Anexa 3 PROBELE EXAMENULUI FINAL Anul I Pedodonție Examen scris Prezentări de cazuri Examen practic Referat Discipline fundamentale Sănătate publică orală Bioetică Examen scris Anul II Pedodonție Examen scris Prezentări de cazuri Examen practic Referat Ortodonție Examen scris Prezentare caz Examen practic Anul III Pedodonție Examen final (4 probe) Chirurgie oro-maxilo-facială Examen scris Endodonție Prezentare caz Protetică Examen practic Parodontologie Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în Pedodonție se face prin examen final. Examenul final constă din: – 4 probe distincte (examen scris, caz clinic, examen practic, referate) care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinic ( Anexa 3 ) ... – 1 lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului. ... În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist în Pedodonție. DISTRIBUȚIA DISCIPLINELOR ÎN CEI 3 ANI DE STUDIU (STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ) PEDODONȚIE 28 LUNI (I.1) (II.1)(III.1) DISCIPLINE FUNDAMENTALE 1 LUNĂ (I.2) SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ 1/2 LUNĂ (I.3) BIOETICĂ 1/2 LUNĂ (I.4) RADIOLOGIE 1 LUNĂ (I.5) ORTODONȚIE 2 LUNI (II.2) CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ 1 LUNĂ (III.2) ENDODONȚIE 1 LUNĂ (III.3) PROTETICĂ 1/2 LUNĂ (III.4) PARODONTOLOGIE 1/2 LUNĂ (III.5) Anul Anul I Anul II Anul III Stagiul I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 II.1 II.2 III.1 III.2 III.3 III.4 III.5

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.