Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 406/2017

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 334 alin. (4) din Codul penal , prin raportare la prevederile art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

prezumat în vigoare

Data actului
13 iunie 2017
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 788 din 4 octombrie 2017
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
2 articole · 19.307 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 334 alin. (4) din Codul penal , excepție ridicată de Valy Vasile Grad în Dosarul nr. 458/224/2015/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.113 D/2016.

2.

La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se susține că, contrar susținerilor autorului excepției, intenția legiuitorului de a incrimina fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ale cărui plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase rezultă din denumirea marginală a

art. 334 din Codul penal . Se arată deosebirile dintre ipoteza normei de la

art. 334 alin. (4)

și ipoteza normei de la

alin. (1)

al aceluiași articol, susținându-se că un autovehicul cu plăcuțe retrase este un autovehicul înmatriculat. Se observă că, în aceste condiții, o eventuală neconstituționalitate a

art. 334 alin. (1) din Codul penal

nu poate determina neconstituționalitatea

art. 334 alin. (4) din Codul penal . Se mai arată că infracțiunea criticată este una ce vizează siguranța circulației pe drumurile publice și că aceasta nu interferează cu dreptul de proprietate privată asupra autovehiculului în cauză. În privința condițiilor exercitării dreptului fundamental anterior referit, se susține că acestea sunt stabilite prin lege, legiuitorul putând interveni prin impunerea unor restrângeri, în cazul unor activități periculoase social.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 27 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 458/224/2015/a1, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 334 alin. (4) din Codul penal , excepție ridicată de Valy Vasile Grad, într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul săvârșirii infracțiunii reglementate prin textul criticat.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile

art. 334 alin. (4) din Codul penal , care sancționează penal fapta de conducere a unui autovehicul ale cărui plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase, restrânge, în mod nejustificat, exercitarea dreptului de proprietate privată al proprietarului asupra respectivului autovehicul. Se susține, în acest sens, că starea de înmatriculare este una continuă, ce începe de la data finalizării procedurii de înmatriculare și încetează la data radierii din circulație a autovehiculului. Se arată că retragerea plăcuțelor de înmatriculare, ca urmare a aplicării prevederilor

art. 10

coroborate cu cele ale

art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, nu poate determina aplicarea dispozițiilor

art. 334 alin. (4) din Codul penal , deoarece intenția legiuitorului, în reglementarea infracțiunii prevăzute de acesta, a fost de a sancționa doar circulația pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau cu un număr fals de înmatriculare, care nu se regăsește în evidențele autorităților române competente, întrucât doar aceste fapte aduc atingere siguranței circulației pe drumurile publice. Se susține, de asemenea, că limitarea exercitării dreptului de proprietate privată, potrivit textelor criticate, nu respectă exigențele prevederilor

art. 53 din Constituție . Se arată, totodată, că dispozițiile

art. 334 alin. (4) din Codul penal

discriminează proprietarii autovehiculelor ale căror plăcuțe au fost retrase, în raport cu ceilalți proprietari de autovehicule.

6.

Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că textul criticat este clar, precis și previzibil, conținând elemente suficiente care să permită determinarea conduitei apreciate de legiuitor ca ilicită și să ofere justițiabilului posibilitatea să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele ce ar putea rezulta din faptele sale, pentru ca acesta să își adapteze conduita la exigențele impuse prin lege. Se arată, totodată, că prevederile

art. 334 alin. (4) din Codul penal

nu restrâng, în mod nejustificat, dreptul de proprietate al persoanelor aflate în situația autorului excepției. Se susține, de asemenea, că dispozițiile Declarației Universale a Drepturilor Omului nu exclud limitarea exercițiului dreptului de proprietate privată, în măsura în care aceasta este prevăzută prin lege și este necesară pentru apărarea anumitor valori sociale de o anumită importanță. Se arată că legiuitorul este liber să hotărască atât cu privire la pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și referitor la condițiile răspunderii juridice pentru fapta în cauză.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că textul criticat nu afectează în niciun fel existența dreptului de proprietate al persoanei asupra autovehiculului ale cărui plăcuțe de înmatriculare au fost retrase, ci doar sancționează punerea în circulație pe drumurile publice ale unui astfel de autovehicul, din motive care privesc securitatea traficului rutier și protejarea vieții și a integrității corporale a celorlalți participanți la trafic. Se susține că, în scopul asigurării unor drepturi sau libertăți fundamentale, exercitarea dreptului de proprietate privată poate face obiectul unor restrângeri prevăzute prin lege.

9.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se susține că dispozițiile

art. 334 alin. (4) din Codul penal

sunt suficient de clare, precise și previzibile pentru a permite înțelegerea condițiilor în care acestea pot fi aplicate. Se arată că afirmația autorului excepției potrivit căreia textul criticat se aplică doar în ipoteza conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau cu număr de înmatriculare fals reprezintă interpretarea sa subiectivă. Se conchide că prevederile

art. 334 alin. (4) din Codul penal

nu contravin dispozițiilor

art. 44 din Constituție .

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 334 alin. (4) din Codul penal . Din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține, însă, că autorul critică, în realitate, prevederile

art. 334 alin. (4) din Codul penal , prin raportare la prevederile

art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care au următorul cuprins:

–

Articolul 334

alin. (4) : „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cărei plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulație în România, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.“;

–

Articolul 112

alin. (1) lit. s) : „Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reține de către poliția rutieră în următoarele cazuri: […] s) vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă în caz de pagube produse terților prin accidente de circulație, conform legii; […]“.

13.

Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (3)

referitor la statul român,

art. 3

cu privire la teritoriu,

art. 11

referitor la dreptul internațional și dreptul intern,

art. 20

cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 44

privind dreptul de proprietate privată, precum și prevederilor

art. 1

și

art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului

cu privire la egalitatea în drepturi și la dreptul de proprietate.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, dispozițiile

art. 334 alin. (4) din Codul penal

au mai fost supuse controlului de constituționalitate, fiind pronunțată în acest sens

Decizia nr. 537 din 6 iulie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1002 din 13 decembrie 2016, prin care a constatat, între altele, că

art. 334

face parte din

cap. II

- Infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice al

titlului VII

- Infracțiuni contra siguranței publice al

Părții speciale a Codului penal

și are denumirea marginală „Punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat“, având ca obiect juridic relațiile sociale formate în domeniul asigurării bunei desfășurări a circulației pe drumurile publice, circulație care trebuie să se realizeze în condiții de legalitate. Astfel, Curtea a reținut că

art. 334 din Codul penal

incriminează, la

alin. (4),

activitatea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau de tractare a unei remorci ale căror plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulație în România. S-a observat, totodată, că aceeași faptă a fost incriminată, în trecut, prin dispozițiile

art. 85 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, care au fost abrogate prin prevederile

art. 121 pct. 1 din Legea nr. 187/2012

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 286/2009 privind Codul penal .

15.

Având în vedere cele reținute prin decizia anterior citată, Curtea constată că, spre deosebire de dispozițiile

art. 334 alin. (4) din Codul penal , prevederile

art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

sancționează contravențional neîndeplinirea obligației de încheiere de către proprietarul sau de către utilizatorul vehiculului a unei asigurări de răspundere civilă în caz de pagube produse terților prin accidente de circulație, conform legii, respectiv potrivit dispozițiilor

Legii nr. 136/1995

privind asigurările și reasigurările în România, act normativ care era aplicabil la data săvârșirii faptelor analizate în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, și care prevedea, la

art. 4 , obligativitatea încheierii unei polițe de asigurare din categoria precizată în cuprinsul

art. 112 alin. (1) lit. s)

mai sus referit. Măsura aplicabilă în ipoteza juridică prevăzută la

art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

constă în reținerea de către poliția rutieră a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculului ori a dovezii înlocuitoare a acestuia, sancțiune ce trebuie coroborată cu cea prevăzută la

alin. (3) al art. 112 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , care prevede, pentru aceeași ipoteză juridică, și retragerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare.

16.

Analizând dispozițiile legale mai sus arătate, Curtea reține că prevederile

art. 334 alin. (4) din Codul penal

nu includ, printre ipotezele juridice pe care le reglementează, și faptele prevăzute la

art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 . Astfel,

art. 334 alin. (4) din Codul penal

incriminează activitatea de punere în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, în timp ce prevederile

art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

sancționează contravențional lipsa asigurării de răspundere civilă în caz de pagube produse terților prin accidente de circulație, conform legii. Pentru acest motiv, Curtea constată că nu poate fi reținută existența unui paralelism de reglementare între dispozițiile

art. 334 alin. (4) din Codul penal

și cele ale

art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , acestea sancționând, în realitate, penal și, respectiv, contravențional, conduite distincte, ce afectează categorii de relații sociale distincte (a se vedea, mutatis mutandis,

Decizia nr. 537 din 6 iulie 2016 , paragrafele 15 și 16).

17.

De asemenea, Curtea reține, pe de o parte, că dispozițiile legale mai sus enunțate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipotezele juridice prevăzute prin textele criticate, iar, pe de altă parte, că persoanele care conduc pe drumurile publice autovehicule sau tractează remorci ale căror plăcuțe cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare au fost retrase sau care conduc un vehicul înmatriculat în alt stat, care nu au drept de circulație în România, se află într-o situație juridică diferită de cea a persoanelor fizice sau juridice care își încalcă obligația de încheiere a asigurării de răspundere civilă în caz de pagube produse terților prin accidente de circulație, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea prin acestea a dispozițiilor

art. 16 din Constituție

referitoare la principiul egalității în drepturi. Or, referitor la acest din urmă principiu, instanța de contencios constituțional a reținut, în jurisprudența sa, că discriminarea presupune aplicarea unui regim juridic diferit unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil (a se vedea, mutatis mutandis,

Decizia nr. 537 din 6 iulie 2016 , paragraful 18). Prin urmare, Curtea constată că nu poate fi reținută încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor

art. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului , ce reglementează egalitatea în drepturi.

18.

Referitor la pretinsa încălcare, prin dispozițiile legale criticate, a prevederilor

art. 44 din Constituție , Curtea reține că aplicarea pedepsei penale prevăzute prin textul criticat, coroborată cu sancțiunea contravențională reglementată la

art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , nu este de natură a încălca dreptul de proprietate privată asupra vehiculului în cauză, ci doar de a restrânge exercitarea acestuia, prin limitarea atributului folosinței. Această soluție juridică este reglementată, însă, cu respectarea dispozițiilor constituționale ale

art. 53 , reprezentând o aplicare a prevederilor

art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție , conform cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Astfel, reținerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculului și retragerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare este o măsură aplicabilă pe o perioadă limitată de timp, mai exact, până la prezentarea de către proprietarul sau utilizatorul vehiculului a dovezii încetării motivului pentru care acestea au fost reținute, aspect prevăzut la

art. 112 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 . Totodată, sancțiunea criticată este reglementată printr-o ordonanță de urgență, reglementarea acesteia are un scop legitim, constând în desfășurarea raporturilor civile ale proprietarilor sau utilizatorilor de vehicule cu terții în condiții de siguranță, sub aspectul capacității celor dintâi de a plăti despăgubirile având ca obiect eventuale pagube produse terților prin accidente de circulație, fiind necesară într-o societate democratică, și este proporțională cu situația care a determinato, nefiind de natură a afecta substanța dreptului de proprietate asupra vehiculului.

19.

Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că nu poate fi reținută nici încălcarea, prin textele criticate, a dispozițiilor

art. 1 alin. (3) din Constituție , ce reglementează statul român, și a prevederilor

art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului

referitoare la dreptul de proprietate.

20.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale

art. 3 , Curtea reține că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât reglementează cu privire la teritoriul României.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valy Vasile Grad în Dosarul nr. 458/224/2015/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și constată că dispozițiile

art. 334 alin. (4) din Codul penal , prin raportare la prevederile

art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 13 iunie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.