Metodologia din 19 iunie 2003

Editia 1

Colecția Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat - ISCIR

- Editie oficială -

1. Analiza de risc în exploatare

1.1. Analiza riscurilor în exploatare comporta succesiv următoarele:

a) identificarea potentialelor pericole ce pot aparea la echipamentul/instalatia montat/montata și utilizat/utilizata în parcurile de distracții și spațiile de joaca în timpul exploatării sale;

b) determinarea și descrierea precisa a riscurilor corespunzătoare pentru securitatea consumatorilor în timpul exploatării echipamentului/instalației montat/montate și utilizat/utilizate în parcurile de distracții și spațiile de joaca;

c) evaluarea acestor riscuri.

2. Definiții

Termenii pericol și risc trebuie să fie definiți foarte precis.

Pericol: - prezenta unui factor fizic, mecanic sau funcțional care la un moment dat și în anumite condiții poate afecta sănătatea persoanelor;

- o sursa potențiala de leziune fizica sau de prejudiciere a sănătății persoanelor;

- o proprietate intrinseca dăunătoare sănătății persoanelor.

Risc: - probabilitatea apariției unui efect nedorit la nivelul organismului uman, generat de existenta unui pericol;

- o combinație a celei mai importante daune posibile și a probabilitatii de aparitie a acestei daune.

Un risc decurge dintr-un pericol.

Un pericol este la originea unuia sau mai multor riscuri.

Aceasta definiție ne permite sa constatam ca înainte de a putea estima riscurile inerente trebuie să se identifice pericolele asociate unui/unei echipament/instalații.

3. Aspecte ale pericolelor ce trebuie luate în considerare în cadrul evaluării riscului în exploatare (după caz):

3.1. pericole care rezultă din caracteristicile terenului pe care sunt amplasate echipamentele/instalațiile din parcurile de distracții și spațiile de joaca;

3.2. pericole care rezultă din dispunerea echipamentelor/instalațiilor în parcurile de distracții și spațiile de joaca în vecinătatea instalațiilor existente;

3.3. pericole care rezultă din modificări substanțiale la echipamentele/instalațiile din parcurile de distracții și spațiile de joaca;

3.4. pericole care rezultă din materialul abandonat;

3.5. pericole care rezultă din situarea parcurilor de distracții și a spațiilor de joaca în raport cu căile de acces;

3.6. pericole care rezultă din împrejmuiri;

3.7. pericole care rezultă din diferențele de înălțime;

3.8. pericole care rezultă din mobilierul urban;

3.9. pericole care rezultă dintr-o iluminare naturala sau artificiala insuficienta a mediului înconjurător;

3.10. pericole care rezultă din mediul înconjurător natural;

3.11. pericole care rezultă din lipsa de informare a adulților care supraveghează, în ceea ce privește riscurile;

3.12. pericole care rezultă din accesibilitatea spațiului de joaca însuși și din situarea sa, ținându-se seama de necesitățile de acces la acesta în caz de defectiuni, stare de urgenta și de evacuare;

3.13. pericole care rezultă din imposibilitatea de a obține echipamente de protecție individuală;

3.14. pericole care rezultă din aptitudinile limitate ale consumatorilor;

3.15. pericole care rezultă din vandalism;

3.16. pericole care rezultă din contaminare biologica;

3.17. pericole care rezultă din portanta insuficienta a echipamentului, ținându-se cont de rezistenta, rigiditatea și capacitatea de deformare a materialelor utilizate;

3.18. pericole care rezultă din pierderea echilibrului echipamentului/instalației, ținându-se seama de susținerea echipamentului/instalației, de caracteristicile solului și de fixarea echipamentului/instalației pe acesta, precum și de încercările eventuale ale echipamentului/instalației;

3.19. pericole care rezultă din utilizarea echipamentului/instalației, printre care taierea, precipitarea, strangularea, strivirea, asfixierea, inecul, socul și supraincarcarea corpului uman;

3.20. pericole care rezultă din lovirea consumatorilor, ținându-se cont de proprietățile de atenuare la impactul cu solul și de natura suprafeței acestuia;

3.21. pericole care rezultă din interactiunile eventuale ale echipamentului/instalației și ale consumatorilor cu mediul înconjurător și cu publicul;

3.22. pericole care rezultă din mediul ambiant din spațiile închise, inclusiv lipsa de ventilație și de luminozitate;

3.23. pericole care rezultă dintr-un incendiu sau dintr-o electrocutare;

3.24. pericole care rezultă din radiatii nefaste;

3.25. pericole care rezultă din montajul necorespunzător al echipamentului/instalației;

3.26. pericole care rezultă din posibilitatea insuficienta de supraveghere;

3.27. pericole care rezultă dintr-o întreținere necorespunzătoare și dintr-o administrare defectuoasă;

3.28. pericole care rezultă dintr-o lipsa de informare a consumatorilor în ceea ce privește riscurile;

3.29. pericole care rezultă din lipsa de cunoștințe, de pregătire și de experienta a personalului de deservire și de supraveghere.

4. Etapele analizei de risc

4.1. Prima etapa: Determinarea limitelor

Trebuie să se determine mai întâi limitele produsului sau serviciului. Aceste limite încep cu limitele în spațiu. Persoanele responsabile cu aprecierea riscului trebuie, în special, să fie constiente de aceste limite. Se pot pune următoarele întrebări:

- Ce se înțelege prin utilizare preconizata (asteptata)?

Trebuie sa ne gandim la cel care va utiliza echipamentul/instalatia și în ce împrejurări. Trebuie să se țină seama de comportamentul normal al consumatorului. Persoanele responsabile cu aprecierea riscului se vor interesa, în special, de grupa de vârsta pentru care este prevăzut/prevăzută echipamentul/instalatia.

- Ce se înțelege prin utilizare previzibila?

Aceasta înseamnă o utilizare a echipamentului/instalației de către copii (mai mari sau mai mici), diferita de utilizarea preconizata. De asemenea, este vorba despre utilizarea simultană a echipamentului/instalației de către mai mulți consumatori.

- În ce mediu înconjurător va fi utilizat/utilizata echipamentul/instalatia?

- Echipamentul/instalatia este utilizat/utilizata în interior sau în exterior?

- Echipamentul/instalatia este influentat/influentata de condițiile climaterice?

- Echipamentul/instalatia interactioneaza cu alte echipamente/instalații?

- Echipamentul/instalatia funcționează sub supraveghere sau nu?

4.1.1. La determinarea limitelor trebuie să se țină seama și de următoarele aspecte:

a) determinarea limitelor prin folosirea echipamentului și/sau instalației;

b) accesul unor grupe de persoane cu risc crescut (vârsta neadecvata, persoane cu handicap, kinetoze - rau de înălțime, rau de mișcare etc.);

c) afișarea acestor contraindicatii de utilizare.

4.2. A doua etapa: Identificarea pericolelor

Identificarea pericolelor este o etapa cruciala în procesul de apreciere a riscului. Un pericol neobservat va reprezenta întotdeauna un risc necunoscut. Într-adevăr, dacă un pericol nu a fost detectat, este imposibil să se ia măsuri de securitate. De aici rezultă importanța de a cerceta în mod aprofundat și sistematic pericolele pe care le comporta echipamentul/instalatia.

Pericolele sunt inerente la echipamentele/instalațiile din parcurile de distracții și spațiile de joaca. Pericolele pot rezultă din:

- caracteristicile locului de amplasare;

- condițiile de utilizare;

- starea tehnica a echipamentului (slabirea echipamentului);

- condițiile atmosferice extreme prevăzute sau nu (de exemplu: excesiv de cald, excesiv de rece, precipitatii, curenți de aer etc.);

- comportamentul uman (utilizare prevăzută + utilizare previzibila);

- starea de deteriorare și uzura echipamentului/instalației după o perioadă de utilizare;

- lipsa personalului de supraveghere.

4.3. Etapa a treia: Estimarea riscului

4.3.1. La secventa "Identificarea pericolelor" se va insista și pe "Identificarea persoanelor cu risc crescut".

4.3.2. La secventa "Estimarea riscului" se va insista și pe "Estimarea riscului în funcție de numărul și mărimea pericolelor".

5. Autorizari

5.1. Analiza de risc va fi efectuată numai de agenți economici autorizați de ISCIR-INSPECT în acest scop și de specialiști desemnați de autoritățile locale din direcțiile de sănătate publică.

5.2. În vederea autorizării pentru efectuarea analizei de risc, agenții economici au următoarele obligații și responsabilități:

a) sa posede prescripțiile tehnice, Colecția ISCIR, specifice domeniului pentru care elaborează studiul analizei de risc;

b) sa propună prin decizie, conform modelului din anexa A, în vederea autorizării de către ISCIR-INSPECT, personal de specialitate care să avizeze lucrările efectuate. Orice schimbare a personalului de specialitate autorizat va fi comunicată la ISCIR-INSPECT și va deveni definitivă după confirmarea de către aceasta;

c) sa elaboreze programul (procedura) de studii specific (specifică) analizei de risc, care trebuie să fie prezentat spre avizare la ISCIR-INSPECT;

d) sa elaboreze analiza de risc și sa stabilească măsurile preventive în urma acesteia, iar rezultatele să fie comunicate deținătorului/utilizatorului de echipamente/instalații.

5.3. Personalul tehnic autorizat de ISCIR-INSPECT pentru avizarea studiilor are următoarele obligații și responsabilități:

a) sa avizeze studiile privind analiza de risc, în conformitate cu domeniul pentru care a primit autorizația din partea ISCIR-INSPECT;

b) sa avizeze studiile privind analiza de risc numai dacă acestea au fost elaborate conform prezentei metodologii;

c) la avizarea studiilor privind analiza de risc sa utilizeze numai buletine de examinare și încercare emise de laboratoare autorizate de ISCIR-INSPECT.

5.4. Personalul de specialitate care urmează să fie autorizat de ISCIR-INSPECT pentru avizarea studiilor privind analiza de risc trebuie să fie absolvent al unui institut de învățământ tehnic superior și să aibă o vechime în specialitate de cel puțin 10 ani.

5.5. În vederea autorizării agenții economici care vor efectua analize de risc vor inainta la ISCIR-INSPECT o documentație întocmită în conformitate cu prevederile anexei B.