Normele din 30 mai 2003

Ordonanta Guvernului nr. 61/2002:

Art. 5. - Sunt competente sa gestioneze colectarea creanțelor bugetare autoritățile administrației publice centrale sau unitățile teritoriale ale acestora, după caz, autoritățile administrației publice locale ori alte instituții publice abilitate sa administreze veniturile bugetare.

1. Norme metodologice:

1.1. Organul competent sa gestioneze colectarea creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv stingerea creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și a creanțelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, este Casa Nationala de Asigurări de Sănătate, prin unitățile sale teritoriale la care contribuabilii sunt luati în evidenta ca plătitori de contribuții la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonanta:

Art. 6. - (1) Plătitor al obligației bugetare este debitorul sau persoana care, în numele debitorului, conform legii, are obligația de a plati sau de a retine și de a plati, după caz, impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare.

(2) Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au sucursale și/sau puncte de lucru, plătitor de obligații bugetare este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cat și în numele sucursalelor și/sau punctelor de lucru, după caz.

(3) Pentru sucursale și/sau puncte de lucru cu activitate în România, care aparțin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, plătitor de impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesorii ale acestora este sucursala și/sau punctul de lucru, după caz.

2. Norme metodologice:

2.1. Plătitor al obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este debitorul, personal, pentru obligațiile declarate sau pentru cele pentru care organele competente stabilesc obligații de plata, ori persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) din ordonanta.

2.2.1. Plata obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de către o alta persoana poate fi efectuată în numele debitorului de către un reprezentant împuternicit al debitorului, de către un debitor al acestuia sau de către o alta persoana în mod voluntar.

2.2.2. De asemenea, plata obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se efectuează de către o persoana obligată potrivit legii, respectiv cea care exercita ocrotirea părintească, tutorele sau curatorul debitorului.

2.3.1. Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au organizate sucursale și/sau puncte de lucru, plătitor de obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cat și pentru cea a sucursalelor și/sau a punctelor de lucru, după caz.

2.3.2. În cazul în care agentul economic are înregistrate sucursale, filiale sau agenții, plata obligațiilor și depunerea declarațiilor se vor efectua la casa de asigurări din raza de competenta. Documentele de plata cuprind obligatoriu și următoarele informații:

a) codul de înregistrare fiscală, respectiv codul fiscal sau codul unic de înregistrare, după caz, și denumirea persoanei juridice care face plata;

b) codul de înregistrare fiscală, respectiv codul fiscal sau codul unic de înregistrare, după caz, al sucursalei sau al punctului de lucru pentru care se face plata.

Ordonanta:

Art. 7. - (1) În cazul în care obligația bugetară nu a fost achitată de debitor, sunt obligați la plata sumei datorate, după caz, în condițiile legii, următorii:

a) moștenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;

b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile și obligațiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz;

c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

d) persoana care își asuma obligația de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau printr-un alt act încheiat în forma autentică, cu asigurarea unei garanții reale la nivelul obligației de plata*);

-----

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 61/2002

privind colectarea creanțelor bugetare.

f) alte persoane, în condițiile legii.

(2) Pentru obligațiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentei ordonanțe răspund solidar cu acesta următoarele persoane:

a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilitatii, cu rea-credința, cumpara sau dobândesc în alt mod active de la debitorii care își provoacă astfel insolvabilitatea;

b) administratorii, asociații, actionarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credința, sub orice forma, a bunurilor mobile și imobile proprietatea acesteia ori prin nedeclararea schimbării sediului social.

(3) Pentru obligațiile bugetare restante ale societății comerciale debitoare răspund solidar administratorii, directorii și persoanele care exercita sau au exercitat administrarea și conducerea societății și care:

a) au determinat, cu rea-credința, acumularea de obligații bugetare restante pe o perioada de 12 luni într-un interval de 2 ani consecutivi;

b) au sustras bunurile debitorului de la executarea silită.

(4) Răspunderea asociaților și actionarilor la societățile comerciale debitoare se stabilește potrivit

Legii nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

3. Norme metodologice:

3.1. Atunci când debitorul nu face plata obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, sunt obligați la plata acestora:

a) moștenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat, cu excepția moștenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, ce nu poate fi obligat la plata decât în limita valorii bunurilor dobândite prin succesiune, iar în cazul în care preda toate bunurile succesiunii organului de executare, este exonerat și de aceasta obligație.

Moștenitorul care nu a acceptat moștenirea sau a renunțat la aceasta nu poate fi obligat la plata sumei datorate de debitor;

b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile și obligațiile debitorului persoana juridică, supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare.

În cazul în care debitorul persoana juridică este supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, la plata obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate sunt obligate, conform răspunderii proporționale: persoana juridică care își sporește patrimoniul prin absorbtia debitorului; persoana juridică care se înființează ca urmare a fuziunii debitorului cu alta persoana juridică; persoanele juridice care se înființează ca urmare a divizării totale a debitorului sau care își sporesc patrimoniul ca urmare a acesteia; debitorul, persoanele juridice înființate ori care își sporesc patrimoniul ca urmare a divizării parțiale a debitorului;

c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile referitoare la faliment, conform prevederilor legale în materie.

În cazul în care judecătorul-sindic a dispus angajarea răspunderii persoanelor conform prevederilor legale în materie, organele de executare ale caselor de asigurări de sănătate, în temeiul sentinței definitive și executorii, vor începe procedura de executare silită impotriva acestora;

d) persoana care își asuma obligația de plata a debitorului printr-un angajament de plata sau printr-un alt act încheiat în forma autentică, cu asigurarea unei garanții reale la nivelul obligației de plata.

Garanțiile reale care se vor constitui vor fi: contractul de ipoteca pentru bunuri imobile - teren și/sau construcții - ori contractul de gaj pentru bunuri mobile.

Contractele de ipoteca și/sau gaj vor fi încheiate în condițiile prevăzute de Codul civil.

Persoana care și-a asumat angajamentul de plata trebuie sa depună toate diligențele pentru a efectua publicitatea contractelor de ipoteca și gaj la Cartea funciară, respectiv la Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare;

e) asociații în societățile în nume colectiv, precum și asociații comanditati în societățile în comandită simpla sau în comandită pe acțiuni răspund nelimitat și solidar cu patrimoniul propriu, iar actionarii în societățile pe acțiuni și asociații în societățile cu răspundere limitată, precum și asociații comanditari răspund numai în limita aportului lor la capitalul social subscris;

f) reprezentanții fiscali, în condițiile legii, precum și alte persoane prevăzute de lege.

Ordonanta:

Art. 9. - (1) Obligațiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute în actele normative care le reglementează.

(2) Pentru obligațiile bugetare care nu au prevăzute termene scadente conform alin. (1) Ministerul Finanțelor Publice este abilitat sa stabilească aceste termene.

4. Norme metodologice:

4.1. Prin termene de plata a obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se înțelege termenele de plata scadente stabilite prin decizii ale președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru cele care nu au termene de plata prevăzute de lege, precum și cele stabilite prin acte de verificare a modului de determinare a contribuțiilor ori prin grafice de acordare a înlesnirilor la plata, întocmite sau aprobate, conform legii, după caz, de organele competente ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ordonanta:

Art. 10. - (1) Pentru diferențele de obligații bugetare stabilite prin actele de control sau obligațiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobânzilor și penalitatilor de întârziere pe baza evidentei pe plătitori, termenul de plata se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel:

a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii următoare;

b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii următoare.

(2) Actele de control prin care s-au stabilit diferențe de obligații bugetare conform alin. (1) constituie și înștiințare de plata de la data semnării lor de către debitor ori de la data comunicării, după caz, conform legii.

(3) Exercitarea de către plătitori a căilor de atac la organele competente ale creditorilor bugetari, cu privire la stabilirea obligațiilor bugetare, nu suspenda obligația acestora de plata. La cererea debitorului și ținând seama de motivele invocate de acesta, autoritățile administrației publice, prin organul competent în soluționarea contestațiilor, vor dispune suspendarea obligației de plata a creanțelor bugetare, pana la soluționarea contestației, cu constituirea unei garanții la nivelul sumei contestate.

(4) Garanția prevăzută la alin. (3) poate fi sub forma de scrisoare de garanție bancară, gaj ori ipoteca, precum și orice alta forma de garanție prevăzută de lege. Garanția se restituie sau se ridica, după caz, de către organele competente numai în cazul în care contestația a fost admisă.

(5) Pentru obligațiile bugetare restante eșalonate sau amânate la plata, conform legii, precum și pentru dobânzile datorate pe perioada eșalonării, respectiv amânării, termenele de plata se stabilesc în documentul prin care se acorda înlesnirea la plata.

5. Norme metodologice:

5.1.1. Plata diferențelor de obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contribuții, precum și accesoriile aferente acestor diferențe stabilite prin acte de control fata de obligațiile declarate, precum și a obligațiilor fata de Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate stabilite prin procese-verbale de calcul al dobânzilor și penalitatilor de întârziere calculate pentru obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate aferente anului curent, neachitate la termen, se face la termenul stabilit în funcție de data comunicării acestora, astfel:

a) pana la data de 5 a lunii următoare, pentru cele comunicate în intervalul 1-15 din luna;

b) pana la data de 20 a lunii următoare, pentru cele comunicate în intervalul 16-31 din luna.

5.1.2. La aceleași termene și în aceleași condiții se plătesc și alte penalități stabilite de organele competente prin procese-verbale sau documente de constatare, după caz, pentru nevirarea sumelor calculate și reținute la sursa, precum și a penalitatilor stabilite pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarațiilor de contribuții datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

5.2. În documentul de plata plătitorul menționează obligatoriu denumirea actului prin care se instituie obligația de plata, numărul și data acestuia, cuantumul obligației de plata, precum și organul care l-a întocmit.

5.3. Exercitarea la organele competente a căilor de atac cu privire la stabilirea obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate nu suspenda obligația de plata. La cererea debitorului și ținând seama de motivele invocate, organele competente în soluționarea contestațiilor dispun suspendarea obligației de plata pana la soluționare, cu obligativitatea ca debitorul sa constituie o garanție la nivelul sumei contestate.

Ordonanta:

Art. 13. - (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligației bugetare și pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.

(2) Pentru diferențele de obligații bugetare, stabilite de organele competente, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligației bugetare, la care s-a stabilit diferența, pana la data stingerii acesteia inclusiv.

(3) În cazul obligațiilor bugetare stinse prin compensare, data stingerii este data înregistrării acestei operațiuni în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetelor respective de către unitățile de trezorerie și contabilitate publica.

(4) Dobânzile prevăzute la alin. (1) se datorează și pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau eșalonări la plata obligațiilor bugetare restante.

(5) Pentru obligațiile bugetare stinse prin executare silită dobânzile se calculează pana la data întocmirii procesului-verbal de distribuire prevăzut la art. 122. În cazul plății prețului în rate dobânzile se calculează pana la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma rămasă de plata dobanda este datorată de către cumpărător.

(6) Pentru debitorii plătitori de impozit pe profit, la care impozitul pe profit declarat în declarația privind impozitul pe profit, întocmită în baza situației financiare anuale, este mai mic decât impozitul pe profit anual stabilit prin declarațiile de impozite și taxe depuse pentru trimestrul IV, luna decembrie, și, după caz, pentru întregul an de impunere, dobânzile se recalculează, începând cu data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat la aceasta data din impozitul pe profit declarat, diminuat cu diferența dintre impozitul pe profit anual declarat la 25 ianuarie pentru anul de impunere și cel declarat pe baza datelor din situația financiară anuala.

(7) Pentru obligațiile bugetare neplătite la scadenta de persoane fizice, reprezentând impozitul pe venitul global, se datorează dobânzi după cum urmează:

a) pentru anul fiscal de impunere dobânzile pentru plățile anticipate neefectuate în termen se calculează pana la data plății debitului, în cazul în care acesta este plătit în cursul anului de impunere, și pana la data de 31 decembrie, pentru plățile anticipate neachitate pana la finele anului de impunere;

b) dobânzile pentru sumele neachitate, înscrise în deciziile de plati anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent, se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor pana la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv;

c) în cazul în care impozitul pe venit din decizia de impunere anuala este inferior sumei datorate cu titlu de plati anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat din plățile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare "de scăzut" rezultat din decizia de impunere anuala.

(8) Nu se datorează dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi, penalități de întârziere, penalități de orice fel, stabilite potrivit legii.

6. Norme metodologice:

6.1.1. Calculul dobânzilor începe cu ziua imediat următoare scadentei obligației la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și pana la data stingerii acesteia inclusiv.

6.1.2. Pentru diferențele de obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, stabilite de organele de control, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligației la care s-a stabilit diferența și pana la data stingerii acestei diferențe.

6.2.1. Pe perioada amânării și/sau eșalonării la plata obligațiilor restante la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se datorează dobânzi calculate începând cu data semnării convenției de înlesnire la plata și pana la achitarea ultimei rate eșalonate.

6.2.1.1. Dobânzile datorate pe perioada amânării sau eșalonării la plata, cu excepția dobânzilor și penalitatilor de orice fel, se calculează de către organele competente care aproba înlesnirea la plata, urmând ca acestea sa fie comunicate debitorului în cadrul graficelor de plata anexa la convenție. Pana la termenul primei rate de plata din eșalonare, respectiv prima rata de debit, sau pana la termenul de plata în cazul amanarilor, debitorul va face dovada ca nu mai are obligații neachitate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv dobânzi și penalități de întârziere, altele decât cele care fac obiectul înlesnirilor la plata. Calculul dobânzilor se face începând cu data semnării convenției, iar cuantumul acestora se achită lunar, împreună cu rata eșalonării, precum și pe perioada de grație acordată la eșalonare și pe perioada amânării la plata.

6.2.1.2. Pana la data semnării convenției debitorul datorează dobânzi și penalități de întârziere conform prevederilor art. 12 din ordonanta.

6.2.2. În situația în care debitorul beneficiar al unei înlesniri la plata achită debitul integral într-o perioada mai mica decât cea acordată prin înlesnire, casa de asigurări de sănătate, la cererea debitorului, va recalcula cuantumul dobânzilor în funcție de perioada reală în care a fost facuta plata.

6.2.3. Calculul dobânzilor datorate pe perioada amânării sau eșalonării la plata se face pentru fiecare termen de plata prin înmulțirea soldului rămas de plata anterior ratei curente cu numărul de zile calendaristice ale intervalului de timp și cu nivelul cotei dobânzii.

6.3. În situația în care termenul de plata a obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se prelungește pana în prima zi lucrătoare, conform art. 11 din ordonanta, dobanda pentru neplata la termen a obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se calculează începând cu ziua următoare termenului de plata prelungit.

6.4. Dobanda datorată pentru neplata la termen a obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, precum și cea datorată pe perioada înlesnirilor la plata se achită prin document de plata distinct în același cont bugetar în care se achită contribuțiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonanta:

Art. 14. - (1) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor obligații bugetare, cu excepția dobânzilor, penalitatilor de orice fel și a amenzilor, se sancționează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare luna și/sau pentru fiecare fracțiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plata. Penalitatea de întârziere nu inlatura obligația de plata a dobânzilor și/sau a penalitatilor.

(2) Pentru situațiile prevăzute la art. 13 alin. (6) și (7) penalitatilor de întârziere li se aplica regimul stabilit pentru dobânzi.

(3) Penalitatea de întârziere se datorează pana la data începerii procedurii de executare silită.

(4) În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligațiilor bugetare, penalitatea de întârziere se datorează pana la data intrării în vigoare a documentului prin care se acorda aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plata, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitatilor de întârziere de la data încetării valabilității acestora, conform legii.

7. Norme metodologice:

7.1. Pentru obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contribuții neplătite la termenul legal de plata, cu excepția dobânzilor, penalitatilor de orice fel și a amenzilor, se datorează o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare luna sau fracțiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termene de plata. De exemplu, în cazul unei obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cu termenul de plata scadent la data de 20 martie, dacă suma a fost achitată între 1 aprilie și 30 aprilie, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare unei luni, iar dacă se achită în perioada 1 mai - 31 mai, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare pentru doua luni.

7.2. Penalitatea de întârziere pentru sumele neachitate la termen se datorează pana la data comunicării către plătitor a unei somații de plata prin care, conform prevederilor art. 41 alin. (1) din ordonanta, începe executarea silită.

7.3. În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligațiilor fata de Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care nu s-a început executarea silită, penalitatea de întârziere se datorează inclusiv pentru luna în care a fost încheiată convenția. În condițiile pierderii înlesnirilor la plata, debitorii datorează penalitatea de întârziere începând cu luna în care înlesnirea la plata n-a fost respectata și pana în luna începerii executării silite inclusiv.

7.4. Penalitatea de întârziere datorată pentru neplata la termen a obligațiilor fata de Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se achită prin document de plata distinct în același cont în care se achită contribuțiile.

Ordonanta:

Art. 17. - (1) Nevirarea, în termen de 30 de zile de la data scadentei, a sumelor datorate cu titlu de obligații bugetare calculate și reținute la sursa atrage sancționarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat sa facă, potrivit legii, reținerea și virarea sumelor.

(2) Penalitatea prevăzută la alin. (1) se aplica și plătitorilor de venituri realizate în România de către persoanele fizice și juridice, în cazul în care nu au reținut impozitul datorat, potrivit legii, de către aceste persoane.

8. Norme metodologice:

8.1. Pentru obligațiile fata de Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, calculate și reținute la sursa, nevirate în termen de 30 de zile de la data scadentei, plătitorii datorează o penalitate de 10% din aceste sume.

8.2. Penalitățile pentru nevirarea la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a sumelor calculate și reținute la sursa se stabilesc de către compartimentele de specialitate din cadrul caselor de asigurări de sănătate pe baza evidentelor proprii sau de către organele de verificare și control ale caselor de asigurări de sănătate prin proces-verbal de stabilire a penalitatilor.

8.3. Dobânzile datorate pentru neplata în termen a obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, penalitățile de orice fel, amenzile contravenționale și dobânzile datorate pe perioada înlesnirilor la plata constituie venituri la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și se achită în contul 30.15 "Disponibil al Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate".

Ordonanta:

Art. 19. - (1) Pentru sumele de restituit de la buget plătitorii au dreptul la dobanda după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau compensare, după caz. Aceasta prevedere este aplicabilă și în cazul impozitului pe venit.

(1^1) În cazul în care cererea de compensare sau restituire, după caz, precum și documentația anexată care sta la baza acesteia, depuse de plătitor, sunt incomplete și nu îndeplinesc condițiile prevăzute de reglementările legale în materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentării de către acesta a documentației complete.

(2) Pentru sumele de rambursat aferente operațiunilor efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementărilor legale în materie, nu se face control anticipat, plătitorii au dreptul la dobanda după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire.

(3) Nivelul dobânzii prevăzute la alin. (1) este egal cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (1). Dobanda se calculează și se plătește numai în lei și se suporta din același buget și același venit bugetar din care trebuie sa se restituie, sa se ramburseze ori sa se compenseze, după caz, sumele solicitate de către plătitori.

(4) Veniturile din dobânzile prevăzute la alin. (1) sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil.

9. Norme metodologice:

9.1. Dobanda la care au dreptul plătitorii persoane fizice și persoane juridice pentru sumele certe, lichide și exigibile de compensat sau de restituit de la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se calculează după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la casa de asigurări de sănătate a cererii de compensare sau restituire, după caz.

9.2. Dobanda se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare expirării termenului de 30 de zile pana la data înregistrării de către unitățile de trezorerie și contabilitate publica a operațiunii de compensare sau restituire în conturile corespunzătoare ale caselor de asigurări de sănătate, inclusiv.

9.3. Pentru obligațiile stabilite prin hotărâri și decizii ale organelor jurisdicționale sau administrative ca necuvenite Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și care urmează a fi restituite, dobânzile se datorează după expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea cererii de restituire de către plătitori, întocmită în baza sentinței judecătorești definitive și irevocabile, sau după decizia administrativă, după caz, a carei copie legalizată se anexează cererii de restituire.

9.4. Plătitorii au dreptul la dobanda numai pentru sumele pentru care dreptul de compensare sau de restituire, după caz, s-a născut după data de 1 ianuarie 2003.

Ordonanta:

Art. 22. - (1) Plata obligațiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuție sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi și penalități de orice fel, în următoarea ordine:

a) obligații bugetare cu termene de plata în anul curent;

b) obligații bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;

c) dobânzi, penalități de întârziere și alte penalități aferente obligațiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) obligații bugetare cu termene de plata viitoare.

(2) În situația în care debitorul nu efectuează plata obligațiilor bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la stingerea obligațiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plata reglementată de prezenta ordonanta, și va înștiința despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.

10. Norme metodologice:

10.1.1. În categoria obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cu termene de plata în anul curent se cuprind:

a) sumele datorate în contul ratelor din graficele de plata a obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru care s-au aprobat eșalonări și/sau amânări la plata, precum și dobânzile datorate pe perioada eșalonării și calculate conform legii;

b) penalitățile datorate și calculate conform legii, precum și amenzile stabilite de organele competente prin documente de constatare sau de verificare și/sau procese-verbale de constatare a contravenției, întocmite conform legii;

c) contribuții, cu termene scadente în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a anului curent, atât cele declarate de debitori, cat și cele stabilite de organele de specialitate prin documente de impunere, potrivit legii;

d) dobânzile și penalitățile de întârziere pentru care se stabilesc termene de plata în anul curent de organele competente, aferente obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate neachitate, prevăzute la lit. c);

e) diferențe de contribuții, precum și dobânzile și penalitățile de întârziere aferente acestora, calculate și stabilite de organele competente prin acte de verificare și control, conform legii, indiferent de perioada la care se referă.

10.1.2. În categoria obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate datorate și neachitate la scadenta ori la termenele de plata stabilite conform legii, reprezentând obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate din anii precedenti, inclusiv penalități și amenzi neachitate în termen și pentru care nu s-au acordat înlesniri la plata, conform legii.

10.1.3. În categoria dobânzilor și a penalitatilor de întârziere aferente obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind dobânzile și penalitățile de întârziere aferente acestor obligații, calculate pana la data de 31 decembrie a anului precedent, precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate pana la data stingerii acestor obligații.

10.2.1. În cazul în care plata se face prin virament bancar, debitorii sunt obligați sa întocmească documentul de plata pentru fiecare contribuție, specificand termenul de plata și categoria obligației definite conform pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz.

10.2.2. În situația în care debitorul nu efectuează plata obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate conform prevederilor pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz, organul de control competent va proceda la stingerea obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, instiintand debitorul despre operațiunea efectuată, în termen de 10 zile de la data efectuării operațiunilor de stingere.

Ordonanta:

Art. 30. - (1) Dacă debitorul nu și-a plătit obligațiile bugetare ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispozițiilor prezentului titlu, organul de executare îi va transmite o înștiințare de plata, prin care i se notifica acestuia suma datorată.

(2) În termen de 15 zile de la data comunicării înștiințării de plata debitorul urmează sa își plătească obligațiile restante sau sa facă dovada stingerii acestora.

(3) Înștiințarea de plata este act premergător executării silite.

11. Norme metodologice:

11.1. Dacă debitorul nu și-a plătit obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate sau acestea nu au fost stinse prin compensare ori prin plata în rate, conform înlesnirilor la plata acordate, organul competent transmite pentru notificarea sumelor datorate o înștiințare de plata.

11.2. Constituie înștiințare de plata și următoarele documente: procesul-verbal de control pentru stabilirea diferențelor de obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, procesul-verbal de calcul al dobânzilor, procesul-verbal de calcul al penalitatilor de întârziere, procesul-verbal de calcul al penalitatilor pentru nevirarea în termenul legal a sumelor datorate cu titlu de obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, calculate și reținute la sursa, procesul-verbal de constatare a contravențiilor, nota de constatare pentru nedepunerea declarației, precum și alte documente prevăzute de lege.

11.3.1. În termen de 15 zile de la data comunicării înștiințării de plata debitorul trebuie sa achite obligațiile restante și accesoriile aferente sau sa facă dovada stingerii acestora prin modalitățile prevăzute în titlul II din ordonanta.

11.3.2. Comunicarea înștiințării de plata se face potrivit normelor metodologice prevăzute la pct. 25.

Ordonanta:

Art. 31. - Măsurile asiguratorii prevăzute în prezentul titlu se dispun și se aduc la îndeplinire prin procedura administrativă de către creditorii bugetari.

12. Norme metodologice:

12.1. Prin măsuri asiguratorii se pot indisponibiliza bunuri și/sau venituri ale debitorului în scopul asigurării colectării obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

12.2. Dispunerea și aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii se efectuează prin procedura administrativă de către organele de specialitate ale caselor de asigurări de sănătate pentru obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonanta:

Art. 32. - Se vor dispune măsuri asiguratorii de către creditorii bugetari, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când exista pericolul ca debitorul sa se sustragă de la urmărire sau sa își ascundă ori sa își risipească averea/patrimoniul.

13. Norme metodologice:

13.1. Măsurile asiguratorii se pot dispune și aduce la îndeplinire înaintea individualizarii obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în titluri de creanta ori, după caz, înaintea emiterii titlului executoriu sau înaintea începerii procedurii de executare silită.

13.2. În cazul în care, cu ocazia exercitării controlului, se constata ca exista pericolul ca debitorul sa se sustragă de la urmărire sau sa își ascundă ori sa își risipească averea/patrimoniul, organele de control ale caselor de asigurări de sănătate vor dispune organelor de executare competente aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii înainte de încheierea procesului-verbal de control ori, după caz, pana la data stabilită pentru plata prin procesul-verbal de control, în condițiile legii.

Ordonanta:

Art. 33. - Creditorul bugetar poate dispune prin procedura administrativă, prin decizie motivată, poprirea asiguratorie asupra veniturilor și/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile și imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla.

14. Norme metodologice:

14.1. Dacă organele de control sesizează existenta unor situații de felul celor prevăzute la pct. 13.2, vor dispune luarea măsurilor asiguratorii, printr-o decizie motivată aprobată de conducătorul acestora, care va fi comunicată de îndată organelor de executare competente potrivit legii, precizând totodată veniturile și bunurile cunoscute asupra cărora se vor putea aplica măsurile asiguratorii, precum și datele de identificare a acestora.

14.2.1. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

a) temeiul legal;

b) organul de control emitent;

c) numele sau denumirea debitorului, precum și domiciliul sau sediul acestuia, codul numeric personal, codul de înregistrare fiscală și alte date de identificare;

d) volumul estimat sau stabilit al obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, printr-o nota de constatare ori procesul-verbal de control, după caz;

e) motivatia dispunerii măsurilor asiguratorii;

f) dispunerea măsurilor asiguratorii;

g) informațiile necesare pentru înființarea măsurilor asiguratorii: conturile de disponibilitati și conturile de depozite, precum și băncile la care sunt deschise aceste conturi, sumele datorate debitorului de către terțe persoane și datele de identificare a acestora; bunurile aflate în proprietatea debitorului ori deținute de acesta în proprietate comuna cu terțe persoane, aflate la debitor sau la terțe persoane, și locul unde se găsesc bunurile respective, precum și orice alte informații utile;

h) recomandări privind măsurile asiguratorii - poprire asiguratorie sau sechestru asigurator asupra bunurilor ce urmează a fi aduse la îndeplinire de organul de executare;

i) calea de atac, termenul în care decizia poate fi contestată și organul competent sa soluționeze contestația;

j) data emiterii deciziei;

k) semnatura celui care a întocmit decizia, a șefului ierarhic al acestuia și a conducatorului care a aprobat-o, precum și ștampila organului de control.

14.2.2. Decizia va fi însoțită de copii ale documentelor justificative.

14.3. Numărul deciziei se va consemna în procesul-verbal de control, iar în cazul în care măsurile asiguratorii au fost aduse la îndeplinire înainte de încheierea procesului-verbal, se va face mențiune despre acestea.

14.4. În cazul în care organul de executare deține, la momentul primirii deciziei, informații cu privire la venituri și bunuri ale debitorului, altele decât cele indicate de către organul de control, acestea vor fi avute în vedere la înființarea măsurilor asiguratorii.

14.5. Decizia va fi întocmită în 3 exemplare, fiecare cu valoare de original, dintre care doua exemplare se vor comunica organului de executare în raza căruia debitorul este luat în evidenta ca plătitor de obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare organ coordonator, iar un exemplar se va păstra la organul de control.

14.6. În cazul în care debitorul are bunuri pe raza teritorială a altor organe de executare, organul de executare coordonator va comunica acestora copii certificate de pe decizie în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, iar terților popriți sau băncii le vor fi comunicate copii certificate de pe aceasta.

14.7. Măsurile asiguratorii se aduc la îndeplinire de îndată de către organele de executare competente potrivit legii.

14.8. O data cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii organul de executare comunica debitorului decizia emisă de organul de control, în original, ori, după caz, copia certificată a actului prin care instanta judecătorească sau alte organe competente au dispus măsuri asiguratorii.

14.9. Măsurile asiguratorii care pot fi aduse la îndeplinire sunt: poprirea asiguratorie și sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile și/sau bunurilor imobile, după caz.

14.10. Prevederile art. 69-85 din ordonanta se aplica în mod corespunzător în cazul aducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii asupra fructelor neculese și a recoltelor prinse de rădăcini, precum și asupra unui ansamblu de bunuri.

Ordonanta:

Art. 34. - Măsurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum și cele dispuse de instanțele judecătorești sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispozițiile referitoare la executarea silită, care se aplica în mod corespunzător.

15. Norme metodologice:

15.1. La primirea deciziei prin care se dispun măsurile asiguratorii organele de executare sunt obligate sa procedeze de îndată la indisponibilizarea bunurilor mobile și/sau imobile, precum și a oricăror venituri ale debitorului.

15.2. Poprirea asiguratorie și sechestrul asigurator asupra bunurilor se vor aplica numai în măsura necesară realizării creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

15.3. Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului de către o terta persoana sunt indisponibilizate în mâinile terțului poprit, de la data primirii adresei de înființare a popririi asiguratorii de către acesta.

15.4. Pentru poprire pe conturi bancare, în măsura în care este necesar pentru asigurarea realizării creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, sumele în lei și/sau în valuta existente sau viitoare în contul debitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii și pana la data ridicării măsurilor asiguratorii sau, după caz, a începerii procedurii de executare silită, banca nu va face nici o plata care ar diminua suma supusă indisponibilizarii, cu excepția sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale.

15.5. Sumele în lei și/sau în valuta ridicate de către organele de executare ca efect al măsurilor asiguratorii se consemnează la unitățile abilitate, pe numele debitorului, la dispoziția organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asiguratorii, cu înștiințarea în termen de 3 zile de la data consemnarii a celui care a dispus măsurile.

15.6. Despre aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii se va înștiința instanta judecătorească sau alte organe competente care au dispus aceste măsuri.

15.7. În cazul în care, cu ocazia aducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, se constata ca bunurile și/sau veniturile debitorului nu sunt suficiente sau lipsesc în totalitate, organul de executare va încheia un proces-verbal în care se vor consemna cele constatate, instiintandu-se totodată organul care le-a dispus.

Ordonanta:

Art. 35. - Măsurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie motivată, de către creditorii bugetari când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.

16. Norme metodologice:

16.1. Măsurile asiguratorii dispuse vor fi ridicate de către organul de executare competent, în tot sau în parte, în baza deciziei motivate emise de organul de control care le-a dispus, dacă:

a) creanta estimată prin nota de constatare la încheierea procesului-verbal de control nu mai exista sau are o valoare mai mica;

b) actul de control care a generat luarea măsurilor asiguratorii a fost desființat în tot sau în parte de organul competent;

c) s-a efectuat plata voluntara sau stingerea prin alte modalități și la termenele prevăzute de lege a sumelor stabilite prin actul de control;

d) prin hotărârea instanței competente data ca urmare a soluționării unei contestații a măsurilor asiguratorii s-a decis ridicarea acestora în tot sau în parte;

e) în alte condiții prevăzute de lege.

16.2. Ridicarea măsurilor asiguratorii va fi adusă la cunostinta, în scris, de către organul de executare competent și terțului poprit, băncii ori Biroului de carte funciară, după caz.

Ordonanta:

Art. 36. - Măsurile asiguratorii dispuse atât de creditorii bugetari, cat și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități.

17. Norme metodologice:

17.1. Măsurile asiguratorii rămân valabile și după data emiterii titlului executoriu, pe toată perioada aplicării procedurii de executare silită.

17.2. După emiterea titlului executoriu pentru obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se aplica procedura de executare silită, urmând ca sumele indisponibilizate sa se vireze în contul indicat de organul de executare, iar bunurile sechestrate sa fie valorificate.

Ordonanta:

Art. 37. - (1) În cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunica pentru înscriere Biroului de carte funciară.

(2) Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziție ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

18. Norme metodologice:

18.1. Organul de executare care a încheiat procesul-verbal de sechestru asigurator va comunica de îndată un exemplar Biroului de carte funciară din cadrul judecătoriei în a carei raza se afla bunul imobil, pentru înscrierea acestuia în cartea funciară.

Ordonanta:

Art. 38. - Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară, măsurile asiguratorii pot fi înființate și asupra bunurilor deținute de către debitor în proprietate comuna cu terțe persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.

19. Norme metodologice:

19.1. În cazul în care măsurile asiguratorii au fost dispuse de organele de control ale caselor de asigurări de sănătate, dacă bunurile proprii ale debitorului lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, măsurile asiguratorii pot fi înființate, în măsura necesară acoperirii creanței, și asupra bunurilor mobile comune ale soților ori, după caz, bunurilor deținute de debitor în coproprietate cu terțe persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.

19.2. Pentru obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate comune ale soților pot fi înființate măsuri asiguratorii asupra bunurilor comune ale acestora, iar în cazul în care valoarea bunurilor comune nu acoperă integral creanta, pot fi indisponibilizate și bunurile și veniturile proprii ale soților.

Ordonanta:

Art. 39. - Impotriva actelor prin care se dispun și se aduc la îndeplinire măsurile asiguratorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 124.

20. Norme metodologice:

20.1. Cei interesați pot face contestație impotriva măsurilor asiguratorii în întregime, impotriva oricărui act prin care se dispun măsurile asiguratorii și/sau impotriva oricărui act de aducere la îndeplinire a acestora, precum și impotriva refuzului organului de executare competent de a îndeplini un act de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii în condițiile legii.

20.2. Contestația impotriva măsurilor asiguratorii se poate introduce, sub sancțiunea decăderii, în termen de 15 zile de la data când contestatarul a luat cunostinta de dispunerea ori aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, prin comunicarea actelor de dispunere sau de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii sau din alta înștiințare ori, în lipsa acestora, în alt mod.

20.3. Contestația se introduce la judecătoria în a carei raza teritorială se afla sediul organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asiguratorii contestate.

Ordonanta:

Art. 40. - (1) În cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile bugetare datorate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la acțiuni de executare silită, potrivit prezentei ordonanțe.

(2) Executarea silită a creanțelor bugetare nu se perimeaza.

(3) Executarea silită se desfășoară pana la stingerea creanțelor bugetare înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitatilor de întârziere și altor penalități ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare.

(4) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalități de întârziere, penalități sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare și consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.

21. Norme metodologice:

21.1. În cazul în care debitorul nu plătește de bunăvoie sumele datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la poprirea conturilor bancare, poprirea terților, sechestrarea bunurilor mobile și imobile proprietate a debitorului, potrivit legii.

21.2. Acțiunile de executare silită, întreprinse de organele de executare, se desfășoară pana la recuperarea integrala a obligațiilor înscrise în titlul executoriu, precum și a tuturor cheltuielilor ocazionate de derularea acțiunilor de executare.

21.3. În cazul în care titlul executoriu a fost transmis de către alte instituții publice și au fost acordate dobânzi, penalități de întârziere și alte penalități ori alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare și consemnate într-un proces-verbal. Pentru sumele astfel stabilite procesul-verbal semnat de conducătorul organului de executare constituie titlu executoriu.

Ordonanta:

Art. 41. - (1) Executarea silită începe prin comunicarea unei somații în care i se notifica debitorului ca are obligația sa efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau sa facă dovada stingerii obligației bugetare, în caz contrar aplicându-se modalitățile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanta. Somația este însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu.

(2) Somația cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii; numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează sa plătească obligația prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia; semnatura și ștampila organului de executare.

(3) Somația este obligatorie și se comunica debitorului după cum urmează:

a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

b) prin executorii bugetari, potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedura, care se aplica în mod corespunzător;

c) prin prezentarea celui somat și primirea somației de către acesta sub semnatura, ca urmare a înștiințării prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, dacă se asigura transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

(4) În cazul în care debitorii refuza primirea somației sau se constata lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somației se face prin publicarea unui anunț în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menționează ca a fost emisă somația pe numele debitorului și ca acesta este invitat sa plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anunțului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare sililta sunt opozabile debitorului.

(5) Dovada comunicării somației potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidentele organului de executare și va fi pastrata la dosarul de executare.

22. Norme metodologice:

22.1. Somația este primul act de executare silită și este obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silită care va fi aplicată.

22.2.1. Comunicarea somației se face prin posta, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, menționându-se data și ora primirii, sau se poate face prin personalul caselor de asigurări de sănătate, denumit în continuare persoane împuternicite, ori prin afișare, potrivit legii.

22.2.2. În cazul comunicării somației prin persoanele împuternicite, pentru persoanele juridice, asociațiile și societățile fără personalitate juridică înmânarea somației se face la sediul acestora persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, iar pentru persoanele fizice, la domiciliul ori resedinta acestora sau oriunde debitorul primește somația.

22.2.2.1. Comunicarea somației nu poate fi facuta în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală, cu excepția cazurilor urgente, cu aprobarea conducerii organului de executare.

În cazul debitorilor persoane juridice, asociații și societăți fără personalitate juridică, înmânarea somației se face persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, care va semna adeverinta de primire, indicând numele, prenumele și calitatea și aplicând ștampila.

22.2.2.2. Comunicarea somației se face personal debitorului persoana fizica, care va semna adeverinta de primire, persoana imputernicita certificând identitatea, semnatura acestuia, data și ora primirii.

22.2.2.3. Dacă debitorul se afla la domiciliu și refuza sa primească somația sau o primește și refuza ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, persoana imputernicita va inmana somația debitorului sau, în cazul refuzului de primire, o va afișa pe usa locuinței acestuia, consemnand acestea într-un proces-verbal.

22.2.2.4. Dacă debitorul nu este găsit la domiciliu, persoana imputernicita va inmana somația unei persoane din familie sau, în lipsa acesteia, oricărei persoane care locuiește cu debitorul ori persoanei care primește în mod obișnuit corespondenta.

22.2.2.5. Atunci când debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire compusa din mai multe apartamente sau într-un hotel și nu exista indicii asupra apartamentului sau camerei unde locuiește sau își are sediul, somația se va inmana administratorului sau persoanei cu atribuții similare ori celui care în mod obișnuit îl înlocuiește.

22.2.2.6. Persoanele prevăzute la pct. 22.2.2.4 și 22.2.2.5 vor semna adeverinta de primire, iar persoana imputernicita va certifica identitatea acestora. Dacă aceste persoane nu vor sau nu pot sa semneze adeverinta de primire, somația va fi predată acestora. Dacă nu vor sa primească somația sau sunt lipsa, persoana imputernicita va afișa somația, în cazul prevăzut la pct. 22.2.2.4, pe usa locuinței debitorului sau, în cazul prevăzut la pct. 22.2.2.5, pe usa principala a clădirii. În toate cazurile menționate mai sus persoana imputernicita va încheia un proces-verbal.

22.2.2.7. Procesul-verbal încheiat de persoana imputernicita în îndeplinirea obligației de comunicare a somației va cuprinde:

a) anul, luna și ziua când a fost încheiat;

b) numele, prenumele și funcția celui care l-a încheiat;

c) organul de executare emitent al somației;

d) numele și prenumele sau denumirea debitorului;

e) domiciliul sau sediul debitorului, cu indicarea numărului etajului, apartamentului ori camerei, dacă debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire cu mai multe etaje ori apartamente sau într-un hotel;

f) numele, prenumele și calitatea persoanei căreia i-a fost înmânată somația sau locul unde s-a făcut afișarea;

g) semnatura celui care a încheiat procesul-verbal;

h) menționarea cazurilor când cei care trebuie sa semneze adeverinta de primire a somației nu vor sau nu o pot semna.

Înmânarea somației nu poate fi facuta unui minor sub 14 ani împliniți sau unei persoane lipsite de discernământ.

22.2.3. Debitorii incapabili, respectiv minorii, alienații și debilii mintal, puși sub interdicție judecătorească, precum și alte persoane prevăzute de lege vor fi somati prin reprezentanții lor legali, la domiciliul sau la sediul acestora din urma.

22.2.4. Când se constata ca debitorul nu este găsit la domiciliul sau la resedinta sa și se afla în una dintre situațiile următoare, se va proceda conform dispozițiilor Codului de procedura civilă, astfel:

a) personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale României, cetățenii romani trimiși ca funcționari la organizații internaționale, precum și membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflați în străinătate, vor fi somati prin Ministerul Afacerilor Externe;

b) cetățenii romani, alții decât cei mentionati anterior, aflați în străinătate în interes de serviciu, vor fi somati prin persoanele juridice care i-au trimis;

c) pentru debitorii care își satisfac stagiul militar, care sunt concentrați ori aflați în misiune, somația se transmite la comandamentul militar din raza teritorială a organului de executare;

d) pentru cei care alcătuiesc echipajul unui vas de comerț, comunicarea somației se face, în lipsa unui domiciliu cunoscut, la căpitănia portului unde este înregistrat vasul;

e) pentru debitorii care executa o pedeapsa privativă de libertate, comunicarea somației se face la sediul penitenciarului;

f) pentru bolnavii aflați în spitale, sanatorii sau alte așezăminte similare, comunicarea somației se face la sediul acestora.

22.3. Confirmarea de primire, în cazul comunicării somației prin posta, adeverinta de primire sau, după caz, procesul-verbal de comunicare a somației se conexeaza la dosarul de executare.

Ordonanta:

Art. 43. - (1) Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobândește un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobândește un drept de ipoteca.

(2) Dreptul de ipoteca conferă creditorului bugetar în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de ipoteca, în sensul prevederilor dreptului comun.

(3) Din momentul în care se îndeplinește condiția de publicitate prin înscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare ori în cazul în care bunul se ia în posesie, creditorul bugetar are prioritate fata de garanția reală a celorlati creditori urmăritori asupra bunului mobil sau sumei în cauza.

23. Norme metodologice:

23.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile proprietate a debitorului naște un drept de gaj în favoarea organelor de executare. Procesul-verbal de instituire a sechestrului reprezintă înscrisul constatator al dreptului de gaj.

23.1.1. În cazul gajului cu deposedare are loc transmiterea bunului mobil gajat fie către organele de executare, fie către terțul însărcinat cu păstrarea bunului, caz în care bunul este ținut la dispoziția organelor de executare pana la stingerea în întregime a debitului, prin modalitățile prevăzute de ordonanta.

23.1.2. În cazul gajului fără deposedare bunul mobil gajat rămâne în păstrare la debitor, pe cheltuiala și răspunderea acestuia, și este ținut la dispoziția organelor de executare pana la data stingerii obligației la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, prin modalitățile prevăzute de ordonanta.

23.1.3. Dacă debitorul plătește obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în întregime, înainte ca bunul sa fie valorificat, bunul mobil gajat se restituie debitorului.

23.2.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile proprietate a debitorului naște un drept de ipoteca în favoarea organelor de executare.

23.2.2. Bunul imobil ipotecat rămâne în posesia debitorului care are dreptul sa-i culeagă fructele ca orice proprietar.

23.2.3. Organele de executare în baza ipotecii au dreptul sa urmărească bunul imobil.

23.2.4. Dreptul de ipoteca al organelor de executare asupra bunului imobil ipotecat încetează numai dacă debitul în legatura cu care s-a născut dreptul de ipoteca se stinge în întregime.

Ordonanta:

Art. 44. - (1) Procedura de executare silită se efectuează din oficiu și, o data începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate inceta numai în cazurile și sub forma prevăzute de prezenta ordonanta.

(2) Executarea silită se suspenda:

a) când suspendarea a fost dispusă de instanta sau de creditorul bugetar;

b) de la data comunicării aprobării inlesnirii la plata;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

(3) Executarea silită se întrerupe:

a) la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului;

b) în alte cazuri prevăzute de lege.

(4) Executarea silită încetează dacă:

a) s-au stins integral creanțele bugetare prevăzute în titlul executoriu, inclusiv dobânzile, penalitățile de orice fel, cheltuielile de executare, precum și orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii;

b) a fost desființat titlul executoriu;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

24. Norme metodologice:

24.1. Pentru obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate datorate și neplătite de debitor în termenul comunicat prin înștiințarea de plata, organele de executare declanseaza, din oficiu, procedura executării silite.

24.2. Executarea silită se suspenda după cum urmează:

a) dacă instanta de judecata, pana la soluționarea contestației, a suspendat intreaga procedura de executare silită, la cerere, prin încheiere motivată;

b) dacă organele de executare, la cererea debitorului, au dispus suspendarea temporară, totală sau parțială, numai a popririi conturilor bancare ale acestuia;

c) dacă s-a aprobat înlesnirea la plata a obligațiilor debitorului de către casele de asigurări de sănătate, de la data semnării convenției;

d) în alte cazuri prevăzute de lege.

24.3. Executarea silită încetează în următoarele cazuri:

a) când debitorul, în cursul executării silite, achită contribuția la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, precum și accesoriile acesteia, respectiv dobânzi, penalități de orice fel, inclusiv cheltuieli de executare și orice alte sume stabilite, potrivit legii, în sarcina sa;

b) când titlul executoriu a fost desființat;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

Ordonanta:

Art. 47. - (1) Executarea silită a creanțelor bugetare se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonanțe de organul de executare competent în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenta fiscală.

(2) Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanta bugetară, denumit titlu executoriu, va conține: antetul organului emitent; numele și prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de înregistrare și/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ștampila și semnatura organului de executare.

(3) Pentru debitorii obligați în mod solidar la plata creanțelor bugetare se va întocmi un singur titlu executoriu.

25. Norme metodologice:

25.1. Organul de executare al casei de asigurări de sănătate va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită numai pentru obligațiile prevăzute într-un titlu executoriu emis potrivit legii.

25.1.1. Pentru obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate declarate de către plătitor, precum și pentru cele stabilite de organele competente ale caselor de asigurări de sănătate din oficiu sau ca urmare a unui control, care nu au fost achitate la termenele legale de plata, titlul executoriu este actul emis de organul de executare.

25.1.2. Pentru obligațiile provenind din sancțiuni contravenționale, titlul executoriu este procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii, rămas definitiv prin neexercitarea caii de atac, ori hotărârea judecătorească rămasă definitiva și irevocabilă prin care se respinge plângerea.

25.1.3. Pentru obligațiile asupra cărora s-a pronunțat o instanta judecătorească, titlul executoriu este hotărârea judecătorească definitiva și irevocabilă, investită cu formula executorie.

25.1.4. Pentru obligațiile transmise spre executare de alte instituții publice, titlul executoriu este actul căruia legea îi conferă acest caracter.

25.2. Titlul executoriu se întocmește de organul de executare pentru contribuțiile restante la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, precum și pentru accesoriile acestora.

25.3. În cazul în care exista mai mulți debitori care răspund solidar și nelimitat pentru aceeași creanta la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, organul de executare competent emite un singur titlu executoriu, făcând mențiune despre numele și prenumele sau denumirea tuturor debitorilor.

Ordonanta:

Art. 48. - (1) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanțe bugetare, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 49.

(2) În cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele și prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnatura organului care l-a emis și dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente.

(3) În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile.

26. Norme metodologice:

26.1. Titlurile executorii care privesc creanțe la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, emise de alte organe competente, se transmit organelor de executare în a căror raza teritorială își are domiciliul sau sediul debitorul ori unde este luat în evidenta fiscală, în termen de 30 de zile de la data emiterii lor.

26.2.1. Titlurile executorii se transmit printr-o adresa care trebuie sa cuprindă:

a) denumirea completa a emitentului;

b) temeiul legal al transmiterii titlului executoriu spre executare;

c) numele și prenumele sau denumirea debitorului;

d) domiciliul sau sediul debitorului;

e) alte elemente de identificare a acestuia: seria și numărul actului de identitate sau, după caz, codul de înregistrare fiscală etc.;

f) natura debitului și suma de plata;

g) alte informații necesare încasării creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate prin executare silită: bunuri urmaribile, surse de venituri, depozite bancare etc.

26.2.2. Atunci când este cazul, împreună cu titlurile executorii se vor transmite și copii certificate de pe proceseleverbale de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii.

26.3. Organele de executare ale caselor de asigurări de sănătate vor confirma primirea titlului executoriu pentru obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, transmis de către alte organe competente, în termen de 30 de zile de la primirea acestuia.

Ordonanta:

Art. 49. - (1) Creditorii bugetari care administrează creanțele bugetare, prin organele proprii, centrale sau teritoriale, după caz, ori cele ale administrației publice locale, sunt abilitați sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și sa efectueze procedura de executare silită prevăzută de prezenta ordonanta.

(2) Creanțele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizeaza și se utilizează de instituțiile publice, provenite din venituri proprii, precum și cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și sa efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe.

(3) Organele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt denumite în continuare organe de executare.

(4) În cazul în care instituțiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor Ministerului Finanțelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.

27. Norme metodologice:

27.1. Pentru creanțele la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate sunt abilitate sa efectueze procedura de executare silită organele proprii teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ordonanta:

Art. 51. - (1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terțului poprit, indiferent de locul unde își are sediul sau domiciliul.

(2) Atunci când se constata ca exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor și veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea și executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

(3) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. (1), comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situația debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum și orice alte date utile pentru identificarea debitorului și a bunurilor ori veniturilor urmaribile.

(4) Pentru creanțele bugetare administrate de autoritățile administrației publice locale este competent sa efectueze procedura de executare silită organul de executare în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul ori este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz.

28. Norme metodologice:

28.1.1. În cazul în care debitorul nu are bunuri urmaribile în raza teritorială a organului de executare unde acesta își are domiciliul, sediul sau este luat în evidenta, sunt competente sa aplice măsurile de executare silită mobiliară și/sau imobiliară organele de executare în raza cărora se afla aceste bunuri.

28.1.2. În aceasta situație organul de executare coordonator va comunica prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire o copie certificată de pe titlul executoriu, indicând totodată:

a) elementele de identificare a debitorului;

b) elementele de identificare a bunurilor sau veniturilor debitorului, după caz;

c) contul în care se vor vira sumele încasate.

28.2. Organul de executare va comunica, în termen de 30 de zile, organului de executare coordonator aplicarea măsurilor de executare silită sau, după caz, motivele pentru care acestea nu pot fi aplicate, anexând documentele justificative.

Ordonanta:

Art. 52. - Când se constata ca domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.

29. Norme metodologice:

29.1. Atunci când domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării se vor transmite acestui organ, care are obligația sa confirme debitul în termen de 29 de zile. Despre aceasta măsura va fi înștiințat și organul de la care a fost primit titlul executoriu.

Ordonanta:

Art. 54. - (1) Organele de executare au obligația de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum și a bunurilor și veniturilor urmaribile ale acestuia.

(2) Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat sa solicite organelor de poliție sa facă cercetări, precum și sa ceara relații de la oficiul registrului comerțului sau de la oricare alta persoana fizica sau juridică ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se afla debitorul și al obținerii oricăror date deținute în legatura cu acesta.

30. Norme metodologice:

30.1. În cazul în care debitorul nu este identificat la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare va solicita relațiile necesare identificarii debitorului, în cazul persoanelor fizice, compartimentelor de evidenta a populației ale organelor de poliție, iar pentru persoanele juridice, oficiilor registrului comerțului sau instanțelor judecătorești unde sunt înregistrate ori altor registre publice, după caz. Aceste organe sunt obligate sa furnizeze relațiile solicitate, fără perceperea unei taxe sau a unui tarif.

30.2. În scopul stabilirii locului unde se afla debitorul și bunurile ori veniturile acestuia și pentru obținerea oricăror alte date în legatura cu acestea, organele de executare vor solicita informații și de la alte organe competente sau persoane fizice ori juridice, după caz.

30.3. În scopul identificarii tuturor bunurilor și veniturilor urmaribile aparținând persoanelor fizice, organele de executare vor solicita organelor în a căror evidenta se afla sau se înscriu, după caz, asemenea bunuri date privind existenta și individualizarea acestora.

Ordonanta:

Art. 55. - (1) La cererea organului de executare băncile, organele de poliție, instituțiile care gestionează registre publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercita profesii libere, desfășurate în mod independent în condițiile legii, sunt obligate sa furnizeze de îndată în scris datele și informațiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum și pentru luarea altor măsuri privind stingerea creanțelor bugetare, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.

(2) Organele de executare sunt obligate sa asigure confidențialitatea informațiilor primite.

31. Norme metodologice:

31.1. La cererea organelor de executare ale caselor de asigurări de sănătate, băncile sunt obligate sa furnizeze, în scris, informațiile necesare executării silite a debitorilor prin poprire, privind: existenta conturilor deschise de către debitori; data ultimei operațiuni, în situația în care debitorul are cont deschis și nu mai efectuează operațiuni; data închiderii contului; dacă dețin informații privind bunurile sau veniturile debitorului, precum și alte informații utile aplicării măsurilor de executare silită, după caz.

Ordonanta:

Art. 56. - Organele de poliție, jandarmerie și alți agenți ai forței publice au obligația sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activității de executare silită.

32. Norme metodologice:

32.1. La cererea organelor de executare, organele de poliție, jandarmerie și alți agenți ai forței publice au obligația de a da concursul acestora la îndeplinirea măsurilor de executare silită a bunurilor mobile și/sau a bunurilor imobile, potrivit dispozițiilor legale.

Ordonanta:

Art. 58. - (1) În exercitarea atribuțiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silită executorii bugetari pot:

a) sa între în orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridică, sau în alte incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum și sa analizeze evidenta contabila a debitorului în scopul identificarii terților care datorează sau dețin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului;

b) sa între în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum și sa cerceteze toate locurile în care acesta își păstrează bunurile;

c) sa solicite și sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba în determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

(2) Executorul poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimțământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanței judecătorești competente potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă.

(3) Accesul executorului bugetar în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice alta încăpere a debitorului, persoana fizica sau juridică, se poate efectua între orele 6,00-22,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeași zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc și la alte ore decât cele menționate, precum și în zilele nelucrătoare, în baza autorizației prevăzute la alin. (2).

33. Norme metodologice:

33.1. Accesul executorului bugetar în încăperile reprezentând domiciliul sau resedinta debitorului ori a proprietarului imobilului unde se afla bunurile debitorului se realizează în prezenta acestuia. În cazul în care aceștia nu sunt prezenți și accesul îi este permis de alți membri majori ai familiilor acestora, organul de executare va fi însoțit de un reprezentant al poliției și de doi martori majori.

33.2. Atunci când debitorul sau o alta persoana asupra căreia se afla bunuri sau valori ale acestuia refuza accesul în încăperile ce reprezintă domiciliul sau resedinta sa, executorul va cere instanței judecătorești autorizarea pentru intrarea în încăperile mai sus menționate.

Ordonanta:

Art. 61. - (1) Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează sa fie plătită de către debitor se stabilește de organul de executare prin proces-verbal, pe baza căruia se emite titlul executoriu potrivit prevederilor art. 47 alin. (1).

(2) Cheltuielile de executare silită a creanțelor bugetare se avanseaza de creditorii care au început procedura de executare silită, din bugetul acestora.

(3) Cheltuielile de executare care nu au la baza documente care sa ateste ca au fost efectuate în scopul executării silite nu sunt în sarcina debitorului urmărit.

34. Norme metodologice:

34.1. Cheltuielile de executare silită a creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă totalitatea cheltuielilor de orice fel necesare efectuării procedurii de executare silită, după emiterea somației, potrivit legii.

34.2. Cheltuielile de executare silită cuprind:

a) sumele reprezentând cheltuieli pentru publicarea somației debitorului, atunci când aceasta este necesară;

b) sumele cuvenite persoanelor specializate pentru evaluarea bunurilor supuse executării silite;

c) sumele reprezentând cheltuieli efectuate, pentru bunurile mobile sechestrate, cu ridicarea, manipularea, transportul, depozitarea, conservarea, precum și culegerea fructelor etc., după caz, dacă acestea sunt efectuate prin intermediul unor terți;

d) sumele reprezentând cheltuieli efectuate pentru administrarea bunurilor imobile;

e) indemnizația custodelui;

f) indemnizația administratorului-sechestru;

g) sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia publicării anunțului privind vânzarea, în ziare sau prin alte tipuri de mass-media;

h) sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea licitației;

i) sumele reprezentând cheltuieli privind transmiterea actelor de procedura prin posta;

j) alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procedurii de executare silită a obligației la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

34.3. Cheltuielile de executare silită efectuate de organul de executare pentru încasarea obligației la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate sunt în sarcina debitorului și în toate cazurile sunt dovedite cu documente.

34.4. În cazul cheltuielilor privind transmiterile prin posta, cuantumul acestora este tariful practicat de posta pentru astfel de transmiteri.

34.5.1. Pentru sumele reprezentând cheltuieli de executare silită, pe baza actelor privind cheltuielile efectuate pana la eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din executarea silită, se încheie un proces-verbal. Procesul-verbal, semnat de conducătorul organului de executare, constituie titlu executoriu.

34.5.2. În cazul în care, prin aplicarea tuturor modalităților posibile de executare silită, nu s-a realizat nici o suma, se încheie, de asemenea, procesul-verbal prevăzut la pct. 34.5.1.

34.6. Când debitorul achită sumele pentru care s-a început executarea silită, înainte de a se trece la vânzarea bunurilor mobile sau imobile indisponibilizate, el este obligat sa achite și cheltuielile ce s-au făcut cu primele forme de executare, pentru care organele de executare vor încheia un proces-verbal ce constituie titlu executoriu.

Ordonanta:

Art. 63. - (1) Sunt supuse executării silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentând venituri și disponibilitati bănești în lei și în valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terțe persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului și/sau le vor deține terții în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

(2) În cazul sumelor urmaribile reprezentând venituri și disponibilitati în valuta, băncile sunt autorizate sa efectueze convertirea în lei a sumelor în valuta, fără consimțământul titularului de cont, la cursul de schimb afișat de acestea pentru ziua respectiva.

35. Norme metodologice:

35.1. Executarea silită prin poprire, potrivit legii, se poate întinde asupra oricăror sume urmaribile reprezentând venituri și disponibilitati bănești în lei și în valuta, inclusiv venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terțe persoane fizice ori juridice sau pe care acestea i le vor datora debitorului și/sau pe care le vor deține în viitor pentru debitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

35.2. Atunci când debitorii dețin titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale urmaribile, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin poprirea veniturilor rezultate din acestea. În acest caz terțul poprit este societatea comercială și/sau autoritatea publica emitenta a titlurilor de valoare respective.

35.3.1. În raport de cuantumul creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, de natura și vechimea acesteia, de gradul de solvabilitate și de rata lichiditatii debitorului, organul de executare poate porni executarea silită prin decontare bancară și/sau prin poprire a veniturilor rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale pentru intreaga suma datorată sau parțial, în funcție de vechimea debitelor.

35.3.2. Dacă debitorul are conturi deschise la mai multe bănci sau urmează sa încaseze venituri rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale de la terțe persoane juridice pentru realizarea creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în măsura în care este necesar, executarea silită prin poprire se poate întinde concomitent asupra mai multor conturi bancare ori asupra mai multor terți popriți.

35.4. După indestularea creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în condițiile prevăzute la pct. 35.3.2., organul de executare va înștiința de îndată băncile și/sau terții popriți pentru sistarea indisponibilizarii conturilor sau a veniturilor, după caz.

Ordonanta:

Art. 64. - Sumele ce reprezintă venituri bănești ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum și ajutoarele sau indemnizațiile cu destinație specială sunt supuse urmăririi numai în condițiile prevăzute de Codul de procedura civilă.

36. Norme metodologice:

36.1. Salariile și alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate în cadrul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmărite pana la o treime din venitul lunar net.

36.2. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

36.3. Veniturile din munca sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existenta ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra partii ce depășește jumătate din acest cuantum.

36.4. Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.

36.5. Poprirea rămâne valabil înființată și în cazul în care debitorul își schimba locul de munca la o alta unitate sau este pensionat. În acest caz unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înființat poprirea unității la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului competent din cadrul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale care, de la data primirii acestor acte, devine terț poprit. Despre aceasta situație va fi înștiințat și organul de executare.

Ordonanta:

Art. 65. - (1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înființează de către organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandată, cu dovada de primire, terțului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înștiințat și debitorul despre înființarea popririi.

(2) Poprirea nu este supusă validării.

(3) Poprirea înființată anterior, ca măsura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta terțului poprit, și înștiințarea despre aceasta a debitorului.

(4) Terțul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit alin. (1) și (3), sa înștiințeze organul de executare dacă datorează vreo suma de bani cu orice titlu debitorului.

(5) Poprirea se considera înființată la data la care terțul poprit, prin înștiințarea trimisa organului de executare, confirma ca datorează sume de bani debitorului, sau la data expirării termenului prevăzut la alin. (4).

(6) După înființarea popririi terțul poprit este obligat sa facă de îndată retinerile prevăzute de lege și sa vireze sumele reținute în contul indicat de organul de executare, comunicând totodată în scris despre existenta altor creditori.

(7) În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulți creditori, terțul poprit îi va anunta în scris despre aceasta pe creditori și va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevăzute la art. 118.

37. Norme metodologice:

37.1. Pentru executarea silită a creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, organele de executare în evidentele cărora se afla înscris debitul respectiv vor infiinta popriri asupra terților care, potrivit legii, dețin și/sau datorează, cu orice titlu, debitorilor sume urmaribile, inclusiv sume provenite din venituri generate de titlurile de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.

37.2.1. Poprirea se înființează de către organul de executare printr-o adresa de înființare a popririi, însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, care se transmit terțului poprit. Comunicarea se face prin posta, cu confirmare de primire, sau prin persoane împuternicite ale organului de executare.

37.2.2. Adresa de înființare a popririi va cuprinde:

a) denumirea și sediul organului de executare;

b) numărul și data emiterii;

c) denumirea și sediul sau numele, prenumele și domiciliul terțului poprit;

d) temeiul legal al executării silite prin poprire;

e) datele de identificare a debitorului;

f) numărul și data titlului executoriu, precum și organul emitent;

g) natura creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;

h) cuantumul creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru care s-a înființat poprirea, atunci când acesta este mai mic decât cel evidențiat în titlul executoriu, ca urmare a stingerii parțiale a debitului;

i) contul în care urmează a se vira suma reținută;

j) semnatura și ștampila organului de executare.

37.3.1. Terțul poprit, de îndată ce a primit adresa de înființare a popririi, va lua măsura de indisponibilizare a acestor venituri în cuantumul necesar achitării sumelor datorate pentru care s-a înființat poprirea.

37.3.2. În funcție de cuantumul creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, de mărimea veniturilor debitorului și de data plății acestora, terțul poprit va efectua una sau mai multe rețineri și plati pana la recuperarea integrala a creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

37.3.3. În cazul în care sunt înființate popriri și de alți creditori, terțul poprit va comunica organului de executare numele și adresa celorlalți creditori, precum și sumele poprite de fiecare.

37.4. În situația în care a fost pornită executarea silită prin poprire din lipsa altor bunuri urmaribile și se constata ca debitorul a dobândit bunuri mobile și imobile urmaribile, organul de executare, în funcție de cuantumul creanței nerecuperate, va aplica și celelalte modalități de executare silită.

37.5. Atunci când, prin poprire, creanta bugetară este realizabila pe o perioada mai mare de un an, după înființarea popririi, organul de executare va verifica, cel puțin o data pe an, dacă debitorul a dobândit și alte bunuri sau realizează și alte venituri decât cele asupra cărora s-a început executarea silită.

Ordonanta:

Art. 66. - (1) Pentru stingerea creanțelor bugetare debitorii deținători de conturi bancare pot fi urmăriți prin decontare bancară, prevederile art. 65 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. În acest caz, o data cu comunicarea somației și a titlului executoriu, facuta debitorului potrivit art. 41, o copie certificată de pe acest titlu va fi introdusă la banca unde se afla deschis contul debitorului.

(2) Despre aceasta măsura va fi înștiințat și debitorul.

(3) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii potrivit alin. (1) sumele existente, precum și cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei și în valuta sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data și ora primirii adresei de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, și nu vor accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligațiilor bugetare, cu excepția sumelor necesare plății drepturilor salariale.

(4) Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somație, organul de executare va înștiința de îndată în scris băncile pentru sistarea totală sau parțială a indisponibilizarii conturilor și reținerilor. În caz contrar banca este obligată sa procedeze conform dispozițiilor alin. (3).

(5) În situația în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeași zi, băncile vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului.

(6) Dispozițiile art. 65 alin. (7) se aplica în mod corespunzător.

38. Norme metodologice:

38.1. Atunci când debitorii dețin conturi bancare, în lei și în valuta, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin decontare bancară. În acest caz, terțul poprit este banca la care debitorul are conturi deschise, în lei sau în valuta.

38.2. Nu pot fi supuse executării silite prin decontare bancară sumele aflate în conturile deschise la trezoreria statului de către instituțiile publice.

38.3. La începerea executării silite, o data cu transmiterea adresei de înființare a popririi, organul de executare va comunica debitorului somația și titlul executoriu, instiintandu-l în scris despre măsura luată.

38.4.1. Banca, de îndată ce a fost sesizată, prin comunicarea adresei de înființare a popririi, însoțită de copia certificată de pe titlul executoriu, va lua măsura de indisponibilizare a sumelor aflate în contul debitorului în cuantumul necesar stingerii sumelor datorate pentru care s-a înființat poprirea.

38.4.2. În cazul în care sumele aflate în contul debitorului nu asigura realizarea integrala a sumelor datorate, banca va indisponibiliza încasările zilnice realizate în contul debitorului, pana la concurenta cu acestea.

Ordonanta:

Art. 67. - Băncile supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială și care efectuează plățile dispuse în limita încasărilor vor deconta zilnic cu prioritate sumele reprezentând obligațiile bugetare cuprinse în ordinele de plata emise de debitori și/sau creanțe bugetare cuprinse în dispozițiile de încasare emise de organele de executare.

39. Norme metodologice:

39.1. În cazul în care băncile la care debitorul are conturi deschise și poprite de organele de executare sunt supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială și efectuează plati dispuse în limita încasărilor, acestea au obligația de a deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentând obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cuprinse în ordinele de plata emise de debitori și/sau creanțele la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cuprinse în dispozițiile de încasare emise de organele de executare.

Ordonanta:

Art. 68. - (1) Dacă terțul poprit înștiințează organul de executare ca nu datorează vreo suma de bani debitorului urmărit sau nu respecta dispozițiile art. 65 alin. (6) și (7) și ale art. 66, precum și în cazul în care invoca alte neregularități în legatura cu drepturile și obligațiile părților privind înființarea popririi, instanta judecătorească în a carei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.

(2) Judecarea contestației se face de urgenta și cu precădere.

(3) Pe baza hotărârii de menținere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a terțului poprit în condițiile prezentei ordonanțe.

40. Norme metodologice:

40.1. În temeiul hotărârii de menținere a popririi, pronunțată de instanta judecătorească, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe, pentru stingerea obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în sarcina debitorului, procedura de executare silită asupra bunurilor și veniturilor proprii ale terțelor persoane poprite care dețin și/sau datorează, cu orice titlu, debitorului sume urmaribile reprezentând venituri și disponibilitati bănești în lei și în valuta, precum și venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.

Ordonanta:

Art. 69. - (1) În cazul în care popririle înființate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-și continua activitatea economică, cu consecințe sociale deosebite, creditorul bugetar poate dispune, la cererea debitorului și ținând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporară, totală sau parțială a executării silite prin decontare bancară.

(2) O data cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării sau alte garanții legale.

41. Norme metodologice:

41.1. În cazul în care popririle înființate de organul de executare pentru colectarea creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate generează imposibilitatea debitorului de a continua propria activitate economică ori încetarea sau diminuarea activității sale, acesta poate solicita suspendarea temporară a popririi conturilor bancare printr-o cerere adresată organului de executare în a cărui raza teritorială își are sediul ori unde este luat în evidenta ca plătitor de contribuție la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

41.2. Organele competente a dispune suspendarea popririi sunt casele de asigurări de sănătate, cu aprobarea președintelui/directorului general.

41.3.1. Pe baza cererii, a datelor și documentelor prezentate, precum și a garanțiilor legale oferite de debitor, organul abilitat poate dispune, o singura data în cadrul anului calendaristic:

a) suspendarea temporară totală a executării silite prin decontare bancară, pentru o perioada de maximum doua luni, asupra tuturor conturilor bancare deschise de debitor, dacă debitorul este în imposibilitatea de a rambursa ratele scadente și dobânzile aferente pentru credite obținute cu garanție guvernamentală;

b) suspendarea temporară parțială a executării silite prin decontare bancară, pentru o perioada de maximum 6 luni, pe toate conturile sau pe o parte din conturile bancare deschise de debitor, în proporție de pana la 50% din suma indisponibilizata prin aceasta suspendare sau care urmează a fi indisponibilizata din încasările zilnice, după caz.

41.3.2. Termenele maxime de 2 sau 6 luni, după caz, prevăzute la pct. 41.3.1, încep sa curgă în 3 zile de la data aprobării suspendării.

41.4.1. Cererea debitorului trebuie sa cuprindă:

a) datele de identificare a debitorului, respectiv denumirea, sediul, codul de înregistrare fiscală, precum și alte date necesare;

b) solicitarea expresă a suspendării temporare a popririi conturilor bancare;

c) precizarea băncilor și a tuturor conturilor bancare deschise la acestea;

d) indicarea expresă a bunurilor mobile/imobile libere de orice sarcini, aflate în proprietatea debitorului, în vederea sechestrării acestora, precum și orice alte garanții constituite, potrivit legii, de debitor sau de terțe persoane în favoarea debitorului, după caz;

e) motivele invocate în susținerea cererii.

41.4.2. În cazul în care debitorul solicita suspendarea temporară totală a executării silite prin decontare bancară, cererea trebuie sa cuprindă motivele temeinice care generează imposibilitatea de plata a ratelor scadente și a dobânzilor la creditele cu garanție guvernamentală și va fi însoțită de următoarele documente:

a) copie certificată de pe contractul de împrumut, cu scadenta ratelor și a dobânzilor și volumul acestora;

b) situația privind soldurile conturilor de disponibil și/sau depozit în lei și în valuta la data depunerii cererii;

c) copie certificată de pe ultima balanța de verificare lunară;

d) situația creanțelor debitorului;

e) copii legalizate de pe actele care atesta dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile oferite de debitor drept garanție în vederea sechestrării;

f) dovada în original ca bunurile oferite drept garanție nu sunt grevate de sarcini sau de garanții reale legale, emisă în condițiile legii;

g) alte documente care sa ateste constituirea altor garanții legale de către debitor sau terțe persoane.

În cazul în care garanțiile sunt constituite, potrivit legii, de terțe persoane, acestea trebuie sa facă dovada ca nu au obligații restante la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;

h) orice alte documente și date considerate utile pentru soluționarea cererii.

41.4.3. În cazul în care debitorul solicita suspendarea temporară parțială a executării silite prin decontare bancară, la cerere se vor anexa:

a) documentele menționate la pct. 41.4.2. lit. a)-h);

b) situația obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate restante, precum și cauzele care au condus la neachitarea debitelor;

c) situația privind creditele curente și cele nerambursate la scadenta;

d) situația privind debitorii, conform evidentelor contabile, vechimea acestora, cauzele neincasarii sumelor datorate de aceștia și, după caz, măsurile de urmărire întreprinse, numărul de cazuri aflate la instanțele de judecata și sumele datorate, stadiul acestor cazuri;

e) declarație pe propria răspundere privind cota de participare a debitorului la capitalul social al altor societăți comerciale, capitalul social subscris și cel vărsat.

41.5.1. Cererea debitorului și documentele anexate se vor transmite de către organele de executare competente sa aplice procedura de executare silită, însoțite și de următoarele documente:

a) copii certificate de pe actele de executare silită ale debitorului;

b) referatul motivat, întocmit de organul de executare competent sa aplice procedura de executare silită prin poprire, împreună cu propunerile acestuia.

41.5.2. În baza cererii și a documentelor prezentate în susținerea acesteia, organele competente a dispune suspendarea executării silite prin decontare bancară din cadrul caselor de asigurări de sănătate pot dispune aceasta măsura cu aprobarea președintelui/directorului general, comunicând în scris atât debitorului, organului de executare competent, cat și băncilor la care debitorul își are deschise conturile bancare care fac obiectul suspendării popririi proporția în care sumele indisponibilizate sunt supuse măsurii de suspendare a popririi și termenul de valabilitate a măsurii aprobate.

41.6. De la data primirii comunicării băncile vor aduce la îndeplinire măsura de suspendare a popririi, reluand procedura de executare silită prin poprire după expirarea perioadei de suspendare.

41.7. Cu 10 zile înainte de expirarea termenului de aplicare a suspendării, organul de executare competent va comunica băncii reluarea procedurii de executare silită prin poprire în situația în care creanțele la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate nu au fost stinse în întregime prin modalitățile prevăzute de lege.

Ordonanta:

Art. 70. - (1) Executarea silită a bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea și valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu, chiar dacă acestea se afla la un terț.

(2) Terțul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunurilor.

(3) Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului cu excepțiile prevăzute de lege.

(4) Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsura asiguratorie nu este necesară o noua sechestrare, prevederile art. 36 fiind aplicabile.

(5) Executorul bugetar, la începerea executării silite, este obligat sa verifice dacă bunurile prevăzute la alin. (4) se găsesc la locul aplicării sechestrului și dacă nu au fost substituite sau degradate, precum și sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creanței.

42. Norme metodologice:

42.1. Bunurile mobile urmaribile, proprietate a debitorului, supuse executării silite, se sechestreaza în cazul în care acestea nu au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurator.

42.2. Bunurile mobile urmaribile ale debitorului, aflate la domiciliul, la resedinta sau la sediul acestuia ori în alt loc, vor fi identificate și sechestrate de îndată, pentru a se evita înstrăinarea acestora pana la momentul valorificării.

42.3. În scopul sechestrării, debitorul este obligat sa prezinte executorului toate bunurile mobile pe care le are în proprietate exclusiva, în proprietate comuna sau indiviză, sa-i dea informații complete asupra tuturor acestor bunuri, precizând locul unde se afla fiecare, asupra bunurilor mobile pe care le deține, dar sunt proprietatea altor persoane, precum și sa prezinte orice documente și evidente referitoare la bunurile menționate.

42.4.1. În cazul debitorilor persoane fizice se vor sechestra bunurile mobile proprii ale acestora.

42.4.2. Atunci când acestea lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral creanta la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, vor fi sechestrate și bunurile mobile comune ale soților.

42.5. Terțul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunului.

42.6. În cazul în care bunurile mobile au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurator, iar la verificarea acestora se constata ca cele găsite nu sunt suficiente pentru stingerea creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, executorul este obligat sa sechestreze și alte bunuri ale debitorului.

Ordonanta:

Art. 71. - (1) În cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieții și muncii debitorului, precum și familiei sale:

a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor și la formarea profesională, precum și cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupații cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfășurării activității agricole, cum sunt uneltele, semințele, ingrasamintele, furajele și animalele de producție și de lucru;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului și familiei sale, precum și obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de același fel;

c) alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de 2 luni, iar dacă debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta;

d) combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzit și pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;

e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave;

f) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispoziții legale.

(2) Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfășurării activității de comerț nu sunt exceptate de la executare silită.

43. Norme metodologice:

43.1. Sunt exceptate de la executarea silită următoarele categorii de bunuri mobile, proprietate a debitorului persoana fizica:

a) bunurile mobile care servesc la exercitarea profesiei sau a altei ocupații cu caracter permanent a debitorului. Bunurile afectate acestei excepții vor fi stabilite de executorul bugetar în funcție de profesia sau de ocupația autorizata a debitorului.

În cazul debitorului agricultor nu sunt supuse executării silite inventarul agricol, semințele și furajele necesare hranirii animalelor de munca pana la noua recolta. Inventarul agricol cuprinde animalele de munca și uneltele pentru cultivarea pământului. Tractoarele, remorcile și alte utilaje mecanizate nu sunt exceptate de la executare.

Bunurile mobile necesare continuării studiilor și formării profesionale a debitorului nu sunt supuse executării silite. Bunurile afectate acestei excepții vor fi stabilite de executor, în funcție de profesia sau de ocupația autorizata a debitorului;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului și al membrilor familiei sale, care locuiesc împreună cu acesta: bunurile și lucrurile strict necesare odihnei, servirii mesei, precum și cele strict necesare pregătirii și conservării alimentelor; îmbrăcămintea pe care o poarta și cea necesară activității zilnice; portretele de familie, precum și obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de același fel;

c) alimentele necesare debitorului și familiei sale pentru un trai decent timp de doua luni, iar dacă debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta. Cantitatea și felul alimentelor exceptate de la executare vor fi stabilite de executorul bugetar, de la caz la caz, ținând seama de numărul membrilor de familie care gospodăresc împreună și de felul alimentelor găsite;

d) combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzit și pentru prepararea hranei, pe timp de trei luni de iarna;

e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave, în cazul în care în aceasta situație se afla debitorul sau membrii familiei care locuiesc cu acesta.

43.2. Bunurile deținute cu încălcarea dispozițiilor legale, cum sunt: armamentul, munitiile, substantele toxice și stupefiantele, precum și altele asemenea, nu sunt supuse executării silite. Organele de executare vor sesiza de îndată despre existenta unor asemenea bunuri organele de poliție sau alte organe competente, care vor proceda conform dispozițiilor specifice.

Ordonanta:

Art. 72. - (1) Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care încheie un proces-verbal de sechestru.

(2) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:

a) denumirea organului de executare; indicarea locului, a datei și a orei când s-a făcut sechestrul;

b) numele și prenumele executorului bugetar care aplica sechestrul, numărul legitimatiei și al delegației;

c) numărul dosarului de executare, data și numărul de înregistrare a somației, precum și titlul executoriu în baza căruia se face executarea silită;

d) temeiul legal în baza căruia se face executarea silită;

e) sumele datorate pentru a căror executare se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentând dobânzi, penalități și penalități de întârziere, menționându-se și cota acestora, precum și actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligația de plata;

f) numele, prenumele și domiciliul debitorului persoana fizica ori, în lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuiește împreună cu debitorul sau denumirea și sediul debitorului, numele, prenumele și domiciliul altor persoane majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum și alte elemente de identificare a acestor persoane;

g) descrierea bunurilor mobile sechestrate și indicarea valorii estimative a fiecăruia, după aprecierea executorului bugetar, pentru identificarea și individualizarea acestora, menționându-se starea de uzura ei eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum și dacă s-au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla, sau de administrare ori conservare a acestora, după caz;

h) mențiunea ca evaluarea se va face înaintea începerii procedurii de valorificare, în cazul în care executorul bugetar nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesita cunoștințe de specialitate;

i) mențiunea facuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, după caz, constituit în favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;

j) numele, prenumele și adresa persoanei căreia i s-au lăsat bunurile, precum și locul de depozitare a acestora, după caz;

k) eventualele obiecții făcute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului;

l) mențiunea ca, în cazul în care în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plătește obligațiile bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;

m) semnatura executorului bugetar care a aplicat sechestrul și a tuturor persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul bugetar va mentiona aceasta împrejurare.

(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semnatura sau i se comunica la domiciliul ori sediul acestuia, precum și, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mențiunea de primire a bunurilor în păstrare.

44. Norme metodologice:

44.1.1. Executorul va întocmi un proces-verbal de sechestru în doua sau trei exemplare, după caz.

44.1.2. Un exemplar al procesului-verbal de sechestru rămâne la dosarul de executare, al doilea se va inmana debitorului și celălalt, dacă este cazul, se va inmana custodelui.

44.2. Dacă debitorul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze procesul-verbal de sechestru, organul de executare va face mențiune despre aceste împrejurări.

44.3. Când debitorul nu este de fata sau refuza primirea procesului-verbal de sechestru, acesta se va afișa la domiciliul sau la sediul sau, despre aceasta încheindu-se un proces-verbal semnat de executorul bugetar și de persoanele majore care au asistat la aplicarea sechestrului, care, împreună cu procesul-verbal de sechestru, se va păstra la dosarul de executare.

Ordonanta:

Art. 74. - (1) Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul bugetar, după caz, ori vor fi ridicate și depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii și când se constata ca exista pericol de substituire sau de degradare, executorul bugetar poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

(2) În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valuta, titluri de valoare, obiecte din metale prețioase, pietre prețioase, obiecte de arta, colecții de valoare, acestea se ridica și se depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unitățile specializate.

(3) Cel care primește bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

(4) În cazul în care custodele este o alta persoana decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o remunerație ținând seama de activitatea depusa.

45. Norme metodologice:

45.1. Pentru păstrarea bunurilor mobile sechestrate organul de executare poate lua una dintre următoarele măsuri:

a) sa aplice sigiliu asupra bunurilor mobile sechestrate, lasandu-le pe loc;

b) sa numească un custode pentru paza lor;

c) sa le ridice și sa le depoziteze.

45.2.1. Bunurile mobile sechestrate se pot lasa în custodia debitorului; în acest caz debitorul poate folosi bunurile sechestrate dacă, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuințare.

45.2.2. Dacă debitorul refuza sa primească în custodie bunurile mobile sechestrate ori nu este prezent la aplicarea sechestrului sau dacă exista pericolul ca debitorul sa înstrăineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate sau atunci când considera necesar, organul de executare va proceda la sigilarea sau la ridicarea și depozitarea lor.

45.3.1. În cazul ridicării bunurilor mobile, custode poate fi organul de executare sau o alta persoana.

45.3.2. Sechestrul prin ridicarea bunurilor mobile este obligatoriu în cazul în care se sechestreaza obiecte din metale rare ori pietre prețioase, mijloace de plata străine, titluri de valoare, sume de bani, obiecte de arta, colecții de valoare sau obiecte de muzeu.

45.3.3. Obiectele din metale rare ori pietre prețioase, mijloacele de plata străine sau titlurile de valoare se predau, spre păstrare, de către organul de executare unităților bancare competente sau altor unități abilitate, de la caz la caz.

45.3.4. Obiectele de arta, colectiile de valoare, precum și obiectele de muzeu se predau muzeelor sau altor unități abilitate.

45.3.5. Sumele de bani vor fi consemnate pe numele debitorului, la dispoziția organului de executare, la unitățile abilitate în acest sens.

45.3.6. În toate cazurile, bunurile menționate mai sus vor fi predate, în termen de cel mult 48 de ore de la ridicare, unităților abilitate de către organul de executare, care va păstra dovada predării sau consemnarii acestora, după caz, la dosarul de executare.

45.4.1. Custodele, altul decât organul de executare, este persoana care consimte la primirea bunurilor mobile în custodie. Custodele va semna procesul-verbal de sechestru la data încheierii acestuia, când este de fata. Dacă predarea bunurilor mobile în custodie se face ulterior sechestarii, precum și în toate cazurile în care organul de executare procedează la schimbări în ceea ce privește bunurile date în custodie sau persoana custodelui, despre aceasta se va încheia proces-verbal distinct, semnat de organul de executare, precum și de cel care primește bunurile în custodie.

45.4.2. Custodele, altul decât debitorul sau organul de executare, va primi pentru activitatea depusa o indemnizație lunară stabilită de organul de executare.

45.4.3. Custodele trebuie sa fie o persoana majoră și solvabilă. Când organul de executare apreciază ca este util, poate fi numit custode chiar debitorul, un lucrator al acestuia, o ruda sau un afin. Dacă este necesar, organul de executare poate cere custodelui depunerea unei cauțiuni.

45.4.4. Custodele răspunde de orice paguba cauzată prin neglijența sa.

45.4.5. În îndeplinirea obligațiilor ce îi revin custodele este obligat:

a) sa asigure păstrarea bunurilor mobile sechestrate;

b) sa asigure întreținerea bunurilor mobile primite în custodie, precum și sa mențină calitatea lor;

c) sa permită controlul organului de executare asupra condițiilor de păstrare și întreținere a bunurilor mobile, precum și asupra stadiului acestora, dacă custode este o alta persoana decât organul de executare;

d) sa nu folosească sau sa nu dispună de bunurile mobile aflate în custodie decât cu acordul organului de executare;

e) sa restituie bunurile mobile aflate în custodie la solicitarea scrisă a organului de executare, după caz.

45.4.6. Nerespectarea de către custode a obligațiilor ce îi revin potrivit legii poate atrage, după caz, răspunderea sa civilă ori penală.

Ordonanta:

Art. 75. - În cazurile în care nu au fost luate măsuri asiguratorii pentru realizarea integrala a creanței bugetare și la începerea executării silite se constata ca exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere de la urmărire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicată o data cu comunicarea somației.

46. Norme metodologice:

46.1. Când debitorul nu are alta avere decât mărfuri destinate vânzării ori dacă exista pericolul evident de înstrăinare, de substituire sau de sustragere de la urmărire a bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, sechestrul va putea fi aplicat o data cu comunicarea somației de plata.

Ordonanta:

Art. 76. - (1) În vederea valorificării organul de executare este obligat sa verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru, precum și dacă nu au fost substituite sau degradate.

(2) Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru realizarea creanței bugetare, organul de executare va face investigațiile necesare pentru identificarea și urmărirea altor bunuri ale debitorului.

(3) Dacă se constata ca bunurile nu se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru, au fost substituite sau degradate, executorul bugetar încheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile găsite cu prilejul investigatiilor făcute conform alin. (2) se va încheia procesul-verbal de sechestru.

(4) Dacă se sechestreaza și bunuri gajate pentru garantarea creanțelor altor creditori, organul de executare le va trimite și acestora câte un exemplar din procesul-verbal de sechestru.

47. Norme metodologice:

47.1. Executorul bugetar va ridica sau va primi bunurile mobile de la custode, verificand dacă acestea sunt în totalitate și în starea în care s-au predat, dând în acest sens custodelui un document de eliberare.

47.2. Aceasta operațiune va fi consemnată în procesulverbal încheiat cu ocazia vânzării.

Ordonanta:

Art. 79. - (1) Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului.

(2) Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept și asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât o data cu imobilul.

48. Norme metodologice:

48.1. Debitorul persoana fizica sau juridică este obligat sa prezinte executorului bugetar toate bunurile imobile pe care le are în proprietate exclusiva sau în proprietate comuna pe cote-părți ori în devălmășie, după caz, sa-i dea informații complete asupra tuturor acestor bunuri, asupra bunurilor imobile pe care le deține, dar care sunt proprietatea altor persoane, precizând locul unde se afla fiecare, precum și sa prezinte orice documente și evidente referitoare la bunurile menționate.

48.2.1. Sunt supuse executării silite orice bunuri imobile ale debitorului care îi aparțin în proprietate exclusiva sau în proprietate comuna, cum ar fi: case de locuit, clădiri cu destinație de sedii, magazii, garaje, depozite ori cu alta destinație, terenuri situate în mediul rural și urban, precum și celelalte bunuri care prin natura sau prin destinația lor sunt bunuri imobile potrivit dispozițiilor art. 462 și următoarele din Codul civil, cu excepțiile prevăzute de lege.

48.2.2. Executarea silită a bunurilor imobile proprietate a debitorului se face pe corpuri de proprietate, în întregimea lor.

48.2.3. Construcțiile ce formează o proprietate distinctă de sol, pe etaje sau pe apartamente, se pot executa silit în mod separat.

48.3.1. Bunul imobil proprietate a unui minor sau a unei persoane puse sub interdicție nu poate fi executat silit înaintea executării silite a bunurilor sale mobile.

48.3.2. Dispozițiile pct. 48.3.1 nu impiedica executarea silită asupra unui imobil aflat în proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdicție și a unei persoane cu capacitate deplina de exercițiu, dacă obligația prevăzută în titlul executoriu este comuna.

48.4.1. Când debitorul deține în proprietate comuna bunuri imobile, organul de executare poate proceda la executarea silită numai dacă este cunoscută cota-parte ce revine debitorului.

48.4.2. Atunci când nu se cunoaște cota-parte ce revine debitorului din bunurile aflate în proprietate comuna, în vederea executării silite, organul de executare poate cere instanței competente împărțirea acestor bunuri.

Ordonanta:

Art. 81. - Executorul bugetar care aplica sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozițiile art. 72 și 73 fiind aplicabile.

49. Norme metodologice:

49.1. Executorul bugetar se va deplasa la locul unde se afla imobilul, în scopul identificarii și obținerii tuturor datelor privind dreptul de proprietate și limitele acestuia, sarcinile care îl grevează, suprafata, vecinătățile, calitatea și felul construcțiilor, numărul încăperilor, starea în care se afla, precum și orice alte date necesare.

49.2. Procesul-verbal de sechestru al bunului imobil supus executării silite se va întocmi de către executorul bugetar în trei exemplare cu valoare de original, dintre care unul va fi înmânat debitorului, al doilea exemplar va fi transmis Biroului de carte funciară pentru efectuarea inscripției ipotecare, potrivit legii, iar al treilea exemplar se va păstra în dosarul de executare.

Ordonanta:

Art. 83. - Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndată Biroului de carte funciară efectuarea inscripției ipotecare, anexând un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

50. Norme metodologice:

50.1. Din momentul înscrierii procesului-verbal de sechestru în Cartea funciară orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la bunul imobil sechestrat este inopozabil, cu excepția cazului în care organul de executare sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitul a fost stins în condițiile legii.

Ordonanta:

Art. 84. - Biroul de carte funciară va comunica organelor de executare, la cererea acestora, celelalte drepturi reale și sarcini care grevează imobilul urmărit, precum și titularii acestora, care vor fi înștiințați de către organul de executare și chemați la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil și distribuirea prețului.

51. Norme metodologice:

51.1. În cererea privind efectuarea inscripției ipotecare asupra bunului imobil sechestrat, organul de executare va solicita Biroului de carte funciară și comunicarea celorlalte drepturi reale și sarcini înscrise în Cartea funciară pana la acea data, precum și titularii acestora.

51.2. Pe baza comunicării Biroului de carte funciară organul de executare înștiințează creditorii debitorului asupra sechestrului, iar la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil și distribuirea prețului aceștia vor fi chemați pentru a se prezenta la distribuirea prețului.

Ordonanta:

Art. 86. - (1) La întocmirea procesului-verbal de sechestru și în tot cursul executării silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă aceasta măsura este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei și a altor venituri obținute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv.

(2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta persoana fizica sau juridică.

(3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate potrivit alin. (1) la unitățile abilitate și va depune recipisa la organul de executare.

(4) Când administrator-sechestru este numita o alta persoana decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o remunerație ținând seama de activitatea depusa.

52. Norme metodologice:

52.1. În cazul executării silite a bunurilor imobile, ori de câte ori este necesar pentru paza, îngrijirea sau pentru administrarea bunurilor ori pentru exploatarea terenurilor, închirierea clădirilor, precum și realizarea altor venituri generate de aceste bunuri, organul de executare poate numi un administrator-sechestru.

52.2.1. Pe măsura încasării veniturilor generate de aceste bunuri, administratorul-sechestru va fi obligat sa le consemneze la o unitate specializată, abilitata sa facă astfel de operațiuni, după deducerea cheltuielilor făcute pentru administrarea bunului imobil pentru care s-a pornit executarea silită, la dispoziția organului de executare căruia i se preda recipisa de consemnare în ziua lucrătoare imediat următoare.

52.2.2. Veniturile consemnate vor fi considerate încasări în contul debitului pentru realizarea căruia s-a pornit executarea silită.

52.3. Indemnizația administratorului-sechestru, altul decât debitorul sau creditorul, este lunară și va fi fixată de către organul de executare. Indemnizația acordată administratorului-sechestru este considerată cheltuiala de executare.

52.4.1. Ori de câte ori este necesar, administratorul-sechestru este obligat sa prezinte organului de executare situația veniturilor și a cheltuielilor făcute cu administrarea bunului imobil sechestrat.

52.4.2. Administrarea necorespunzătoare a bunului imobil pentru care s-a pornit procedura de executare silită atrage răspunderea civilă sau penală, după caz, a administratorului-sechestru.

52.5. Încasarea veniturilor generate din administrarea unui bun imobil pentru care s-a început executarea silită încetează când acesta este transmis, prin cumpărare, unui alt proprietar.

Ordonanta:

Art. 87. - (1) După primirea procesului-verbal de sechestru prevăzut la art. 81 debitorul poate solicita organului de executare, în termen de 15 zile de la comunicare, sa îi aprobe ca plata integrala a obligației bugetare, inclusiv cheltuielile de executare, sa se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.

(2) De la data aprobării cererii debitorului executarea silită începută asupra bunului imobil se suspenda.

(3) Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silită imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni.

(4) Dacă debitorul persoana juridică căruia i s-a aprobat suspendarea conform prevederilor alin. (2) se sustrage ulterior de la executare silită sau își provoacă insolvabilitatea, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (3) lit. b).

53. Norme metodologice:

53.1. Dacă veniturile viitoare, pe timp de cel mult 6 luni, ale bunurilor imobile supuse executării silite asigura acoperirea integrala a creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv dobânzile, penalitățile de întârziere, penalitățile și cheltuielile de executare aferente, debitorul poate solicita organului de executare din raza teritorială în care se afla bunul imobil, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de sechestru, efectuarea plății integrale a creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate prin aceasta modalitate.

53.2. Când organul de executare intampina dificultăți în încasarea veniturilor sau dacă ulterior se constata ca veniturile bunurilor imobile aparținând debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv dobânzile, penalitățile de întârziere, penalitățile și cheltuielile de executare aferente, acesta va putea relua procedura de executare silită imobiliară înainte de expirarea perioadei pentru care s-a aprobat cererea debitorului.

Ordonanta:

Art. 88. - (1) Executarea silită a fructelor neculese și a recoltelor prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe privind bunurile imobile.

(2) Pentru executarea silită a recoltelor și fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanțe privind bunurile mobile.

54. Norme metodologice:

54.1.1. Executarea silită a fructelor neculese și a recoltelor prinse de rădăcini, proprietate a debitorului, se face, în temeiul unui titlu executoriu, prin sechestrarea și valorificarea acestora, chiar dacă acestea se afla la un terț.

54.1.2. Sechestrarea acestor fructe nu se va putea face decât cu maximum 15 zile înaintea coacerii lor.

54.1.3. În cazul în care exista situații de felul celor prevăzute la art. 32 din ordonanta, indisponibilizarea fructelor neculese și a recoltelor prinse de rădăcini se va putea face înaintea termenului prevăzut la pct. 54.1.2 prin dispunerea sechestrului asigurator asupra acestora.

54.2. Prevederile pct. 12-20 referitoare la măsuri asiguratorii, executarea și valorificarea bunurilor mobile și imobile, cele privind eliberarea și distribuirea sumelor realizate din executare silită, precum și contestația la executarea silită se aplica în mod corespunzător.

Ordonanta:

Art. 89. - Organul de executare va hotărî, după caz, valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese.

55. Norme metodologice:

55.1. Valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rădăcini ori după ce vor fi culese va fi hotărâtă de organul de executare, având în vedere un rezultat cat mai avantajos și ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, cat și de drepturile și obligațiile debitorului.

Ordonanta:

Art. 93. - (1) Dacă obligația bugetară nu este plătită în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepția situațiilor în care, potrivit legii, instanta judecătorească a dispus desființarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executării.

(2) Înaintea valorificării bunurilor acestea vor fi evaluate. În acest scop organul de executare va apela la organe și persoane de specialitate, a căror selectare nu este supusă reglementărilor privind achizițiile publice și care sunt obligate sa își îndeplinească atribuțiile ce le revin în acest sens.

(2^1) Organul de executare va actualiza prețul de evaluare ținând cont de rata inflației.

(3) Atunci când se considera necesar, organul de executare va proceda la o noua evaluare.

56. Norme metodologice:

56.1.1. În cazul în care executorul bugetar nu a putut evalua bunul la momentul întocmirii procesului-verbal de sechestru, deoarece aceasta necesita cunoștințe de specialitate, evaluarea bunurilor sechestrate se face înaintea valorificării acestora.

56.1.2. În acest scop organul de executare va utiliza servicii prestate de organe sau persoane specializate, care nu se supun reglementărilor privind achizițiile publice, cum ar fi: Corpul experților de pe lângă Ministerul Justiției, persoane specializate din cadrul societăților de asigurare-reasigurare sau al băncilor, precum și alte persoane juridice care au menționat în actul de înființare desfășurarea unei astfel de activități.

56.2. Documentul prin care se efectuează evaluarea se anexează la procesul-verbal de sechestru. Organul de executare va transmite o copie de pe acest document debitorului.

56.3. Atunci când se constata modificări ale prețurilor de circulație pe piata libera a bunurilor, când valoarea bunului s-a modificat prin deteriorări sau prin amenajări, organul de executare va proceda la o noua evaluare. În cazul în care evaluarea necesita cunoștințe de specialitate, prevederile art. 93 alin. (2) din ordonanta se aplica în mod corespunzător.

Ordonanta:

Art. 99. - (1) Licitația se tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, după caz.

(2) Debitorul este obligat sa permită ținerea licitației în spațiile pe care le deține, dacă sunt adecvate acestui scop.

57. Norme metodologice:

57.1.1. În ziua ținerii licitației pentru vânzarea bunurilor, executorul bugetar va merge la locul unde se afla bunurile, va ridica, dacă este cazul, sigiliul și va primi de la custode ori de la administratorul-sechestru, după caz, bunurile, verificand starea și numărul acestora după procesul-verbal de sechestru.

57.1.2. În cazul în care bunurile, starea și numărul lor corespund, executorul bugetar va întocmi un document în acest sens, pe care îl va inmana custodelui ori administratorului-sechestru, după caz.

57.2. Dacă vânzarea se face în alt loc decât acela unde se găsesc bunurile mobile sechestrate, ele se transporta în acel loc, după caz.

57.3. O data cu plata prețului, potrivit legii, la care bunul/bunurile sechestrate au fost adjudecate, executorul bugetar va comunica custodelui ori administratorului-sechestru, după caz, un document de eliberare.

57.4.1. Vânzarea la licitație se face la locul unde se afla bunurile sechestrate, la domiciliul sau sediul debitorului sau în alt loc stabilit de organul de executare, în orice zi lucrătoare, între orele 8,00-20,00.

57.4.2. Licitația începută va putea continua în zilele următoare.

57.4.3. În cazuri urgente licitația poate avea loc și la alte ore decât cele menționate, precum și în zilele nelucrătoare, în baza autorizației solicitate de organul de executare instanței judecătorești competente, potrivit Codului de procedura civilă.

57.5. Vânzarea prin licitație se face de către executorul bugetar asistat, atunci când se considera necesar, de un reprezentant al organului de poliție.

Ordonanta:

Art. 100. - (1) Pentru participarea la licitație ofertanții depun, cu cel puțin o zi înainte de data licitației, următoarele documente:

a) oferta de cumpărare;

b) dovada depunerii taxei de participare;

c) împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;

d) pentru persoanele juridice de naționalitate romana, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerțului;

e) pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba romana;

f) pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate;

g) pentru persoanele fizice străine, copie de pe pasaport.

(2) Participanții la licitație pot formula oferte de cumpărare superioare prețului de pornire al licitației.

58. Norme metodologice:

58.1. Ofertele de cumpărare se primesc de către organul de executare pana cel târziu în ziua anterioară datei anunțate pentru ținerea licitației.

58.2. Ofertele de cumpărare pot fi depuse direct sau transmise prin posta. Nu se admit oferte telefonice, telegrafice, transmise prin telex sau telefax.

58.3. Persoanele care iau parte la licitație se pot prezenta și prin mandatari care trebuie sa își justifice calitatea prin procura specială legalizată. Debitorul nu va putea licita nici personal și nici prin persoana interpusă.

58.4. Licitațiile se vor tine în ziua și la ora indicate în anunțul de vânzare.

Ordonanta:

Art. 102. - (1) Taxa de participare se plătește în lei la unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publica și reprezintă 10% din prețul de pornire al licitației.

(2) În termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la art. 109, organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participanților care au depus oferte de cumpărare și nu au fost declarați adjudecatari, iar în cazul adjudecării taxa se retine în contul prețului.

(3) Taxa de participare nu se restituie ofertanților care nu s-au prezentat la licitație, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum și adjudecatarului care nu a plătit prețul, reținându-se în contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare.

59. Norme metodologice:

59.1. Taxa de participare se plătește în lei de către fiecare ofertant la unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publica și se consemnează la dispoziția organului de executare, în contul indicat de acesta.

59.2. În cazul plății taxei de participare prin decontare bancară sau prin mandat poștal, executorul bugetar va verifica, la data ținerii licitației, creditarea contului curent al casei de asigurări de sănătate indicat de organul de executare pentru virarea acesteia.

59.3. În situația în care plata taxei de participare la licitație se efectuează în numerar, dovada plății acesteia o constituie documentul eliberat de unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publica.

Ordonanta:

Art. 108. - Pentru fiecare termen de licitație se va face o noua publicitate a vânzării, conform prevederilor art. 97 și 98.

60. Norme metodologice:

60.1. La fiecare termen de licitație, organul de executare afișează, cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru desfășurarea acesteia, anunțul privind vânzarea prin licitație.

60.2. Pentru participarea la licitație cei interesați trebuie sa plătească, anticipat fiecărui termen de licitație, inclusiv pentru licitațiile ținute în condițiile prevederilor art. 110 alin. (2) din ordonanta, taxa de participare.

Ordonanta:

Art. 110. - (1) După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plătească prețul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar, imediat sau prin decontare bancară în cel mult 5 zile de la data adjudecării.

(2) Dacă adjudecatarul nu plătește prețul în termenul prevăzut la alin. (1), procedura vânzării la licitație se va relua, de la momentul întreruperii ei, în termen de 5 zile, acesta fiind obligat sa plătească cheltuielile prilejuite de noua licitație și, în cazul în care prețul obținut la noua licitație este mai mic, diferența de preț.

(3) Adjudecatarul va putea sa achite la următoarea licitație prețul oferit inițial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitație.

(4) Dacă la următoarea licitație bunul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat sa plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia.

61. Norme metodologice:

61.1. Suma în lei reprezentând prețul la care s-a/s-au adjudecat bunul/bunurile vândut/vândute la licitație, diminuata cu taxa de participare, va fi plătită de adjudecatar imediat, dacă plata se face în numerar, ori în cel mult 5 zile de la data adjudecării, în cazul în care plata se face prin decontare bancară, în contul indicat de organul de executare, la unitățile teritoriale de trezorerie și contabilitate publica.

61.2. Plata se considera a fi efectuată dacă la împlinirea termenului prevăzut la pct. 61.1 a fost creditat contul general al trezoreriei statului.

61.3. În caz contrar, procedura vânzării la licitație se va relua de la momentul întreruperii ei, adjudecatarul fiind obligat la plata cheltuielilor cauzate de noua licitație.

61.4. În cheltuielile cauzate de noua licitație se includ și cheltuielile generate de paza, conservarea ori administrarea bunului/bunurilor pentru care se organizează vânzarea la licitație.

Ordonanta:

Art. 111. - (1) În cazul vânzării la licitație a bunurilor imobile cumpărătorii pot solicita plata prețului în rate, în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din prețul de adjudecare al bunului imobil și cu plata unei dobânzi stabilite conform prezentei ordonanțe. Organul de executare va stabili condițiile și termenele de plata a prețului în rate.

(2) Cumpărătorul nu va putea instraina bunul imobil decât după plata prețului în întregime și a dobânzii stabilite.

(3) În cazul neplatii avansului prevăzut la alin. (1), dispozițiile art. 110 se aplica în mod corespunzător.

(4) Suma reprezentând dobanda nu stinge creanțele bugetare pentru care s-a început executarea silită.

62. Norme metodologice:

62.1.1. Organul de executare poate accepta, la cererea adjudecatarului, ca prețul de adjudecare al bunurilor imobile sa se plătească în maximum 12 rate lunare.

62.1.2. În acest caz, în termenul prevăzut la art. 110 din ordonanta, adjudecatarul va plati un avans de minimum 50% din prețul de adjudecare al bunului imobil.

62.1.3. Restul de preț, precum și dobanda se plătesc conform graficului stabilit de organul de executare, în rate lunare egale.

62.1.4. În graficul privind plata diferenței de preț în rate, organul de executare va indica și conturile în care se vor plati sumele reprezentând diferența de preț, respectiv dobanda aferentă.

62.2. Dobanda se face venit integral la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonanta:

Art. 112. - (1) În cazul vânzării bunurilor imobile, după plata în întregime a prețului sau a avansului prevăzut la art. 111 alin. (1), dacă bunul a fost vândut cu plata în rate, organul de executare va încheia procesul-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscrierea în Cartea funciară.

(2) Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde următoarele mențiuni:

a) denumirea și sediul organului de executare;

b) numărul dosarului de executare;

c) numărul și data procesului-verbal de desfășurare a licitației;

d) numele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul debitorului și cumpărătorului;

e) codul numeric personal sau codul unic de înregistrare al debitorului și cumpărătorului;

f) prețul la care s-a adjudecat bunul și taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul;

g) modalitatea de plata a diferenței de preț în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata în rate;

h) datele de identificare a bunului;

i) mențiunea ca acest document constituie titlu de proprietate și ca poate fi înscris în Cartea funciară;

j) mențiunea ca pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza căruia se emite titlul executoriu impotriva cumpărătorului care nu plătește diferența de preț, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata prețului în rate;

k) semnatura executorului bugetar și ștampila organului de executare;

l) semnatura cumpărătorului sau a reprezentantului sau legal, după caz.

(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator și cumpărătorului.

(4) Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, în cazul vânzării cu plata în rate, Biroului de carte funciară pentru a înscrie interdicția de înstrăinare și grevare a bunului pana la plata integrala a prețului și a dobânzii stabilite.

(5) În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviințat plata prețului în rate nu plătește restul de preț în condițiile și la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, în baza titlului executoriu emis în condițiile prezentei ordonanțe.

63. Norme metodologice:

63.1. Pe baza procesului-verbal de adjudecare, cumpărătorul poate proceda la înscrierea în Cartea funciară a dreptului sau de proprietate asupra bunului imobil.

63.2. Când plata prețului bunului imobil se face în rate, organul de executare va transmite un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil Biroului de carte funciară pentru a înscrie interdicția de înstrăinare și grevare a bunului pana la plata integrala a prețului și a dobânzii stabilite.

63.3. Pe baza dovezii plății în întregime a prețului bunului imobil și a dobânzii aferente, cumpărătorul se poate adresa Biroului de carte funciară pentru radierea interdicției de înstrăinare și grevare.

63.4. În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviințat plata prețului în rate nu plătește restul de preț în condițiile și la termenele stabilite de organul de executare, procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza căruia organul de executare emite titlul executoriu în temeiul căruia se începe impotriva bunurilor și veniturilor cumpărătorului procedura de executare silită pentru plata sumei datorate.

Ordonanta:

Art. 117. - (1) Suma realizată după începerea executării silite reprezintă totalitatea sumelor încasate după emiterea somației prin orice modalitate prevăzută de prezenta ordonanta.

(2) Creanțele bugetare înscrise în titlul executoriu se sting cu sumele realizate conform alin. (1), în ordinea vechimii, mai întâi creanta principala și apoi accesoriile acesteia.

(3) Dacă suma ce reprezintă atât creanta bugetară, cat și cheltuielile de executare este mai mica decât suma realizată prin executare silită, cu diferența se va proceda la compensare, potrivit art. 27, sau se restituie, la cerere, debitorului.

64. Norme metodologice:

64.1.1. Cu sumele realizate din executarea silită se sting obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate înscrise în titlul executoriu.

64.1.2. În cazul în care în titlul executoriu este înscrisă o singura creanta principala la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cu accesoriile acesteia, se stinge mai întâi creanta principala și apoi accesoriile acesteia.

64.1.3. În cazul în care în titlul executoriu sunt înscrise mai multe obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, acestea se sting în ordinea înscrierii în titlul executoriu, mai întâi creanta principala și apoi accesoriile acesteia.

64.2. Prevederile cuprinse la pct. 64.1.2 și 64.1.3 se aplica titlurilor executorii emise pana la data de 31 decembrie 2002.

64.3. În cazul în care executarea silită a fost începută pentru mai multe titluri executorii, stingerea creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se va face ținându-se seama de dispozițiile prevăzute mai sus, în ordinea emiterii titlurilor.

64.4. În cazul valorificării bunurilor supuse executării silite, suma care va fi distribuita de către organul de executare este suma obținută din valorificare, mai puțin taxa pe valoarea adăugată.

Ordonanta:

Art. 120. - (1) În cazul vânzării bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care a luat cunostinta în condițiile art. 76 alin. (4) și ale art. 84, organul de executare este obligat sa îi înștiințeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea prețului.

(2) Creditorii care nu au participat la executarea silită pot depune titlurile lor în vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai pana la data întocmirii de către organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

65. Norme metodologice:

65.1.1. Organul de executare este obligat sa îi înștiințeze din oficiu pe creditorii care au drepturi de preferinta conservate asupra bunurilor care se valorifica ori care au constituite gajuri sau ipoteci asupra acestor bunuri, de îndată ce aceste bunuri au fost valorificate.

65.1.2. În înștiințare se va mentiona data la care se va proceda la distribuirea sumelor obținute prin vânzarea bunurilor sechestrate.

65.2. În situația în care executarea silită a fost începută de alți creditori și este continuată de organele de executare prevăzute de ordonanta, când creditorii participa la executare, precum și în cazul în care creditorii și-au depus titlurile de creanta pana la data întocmirii procesului-verbal privind eliberarea și distribuirea sumelor rezultate din executare silită, organele de executare au obligația de a distribui aceste sume potrivit ordinii de preferinta prevăzute la art. 118 din ordonanta.

Ordonanta:

Art. 121. - Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când organul de executare va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu înștiințarea părților și a creditorilor care și-au depus titlurile.

66. Norme metodologice:

66.1. Organul de executare va proceda la eliberarea sau distribuirea sumelor obținute din valorificarea bunurilor sechestrate numai după un termen de 15 zile de la data la care cumpărătorul a depus prețul bunurilor mobile sau imobile cumpărate.

66.2. Când s-a aprobat plata în rate a prețului bunului imobil valorificat, eliberarea sau distribuirea sumelor se va face pentru fiecare plata efectuată.

66.3. Suma reprezentând dobanda stabilită în cazul vânzării în rate a bunurilor imobile nu se distribuie.

Ordonanta:

Art. 122. - (1) Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită executorul bugetar va întocmi de îndată un proces-verbal, care se va semna de toți cei prezenți la aceasta.

(2) Cel nemulțumit de modul în care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită poate cere executorului bugetar sa consemneze în procesul-verbal obiecțiile sale.

67. Norme metodologice:

67.1. La data la care organul de executare procedează, după caz, la eliberarea sau la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate, acesta va întocmi un proces-verbal privind eliberarea ori distribuirea sumelor rezultate din executarea silită.

67.2. Despre eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate organul de executare va înștiința debitorul, creditorii care au participat la executarea silită, precum și creditorii care și-au depus titlurile executorii.

67.3. Procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din executarea silită se semnează de către persoanele prezente, organul de executare consemnand, după caz, refuzul de a semna ori obiecțiile formulate de acestea.

Ordonanta:

Art. 124. - (1) Cei interesați pot face contestație impotriva oricărui act de executare silită efectuat cu încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuza sa îndeplinească un act de executare în condițiile legii.

(2) Contestația poate fi facuta și impotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre data de o instanta judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevadă posibilitatea ca instanta competenta sa se pronunțe asupra acestuia.

68. Norme metodologice:

68.1. Debitorul, creditorii care participa la executare ori care și-au depus titlurile executorii în vederea distribuirii sumelor realizate prin executare silită, terțul poprit, procurorul, persoanele care dețin în proprietate comuna pe coteparti sau în devălmășie cu debitorul bunurile supuse executării silite ori care pretind ca au un drept de proprietate sau un alt drept real asupra acestor bunuri, precum și orice alta persoana interesată pot face contestație la executarea silită.

68.2.1. Contestația la executare poate fi facuta:

a) impotriva executării silite insesi;

b) impotriva oricărui act de executare;

c) impotriva refuzului organului de executare de a îndeplini un act de executare silită.

68.2.2. Contestația la executare poate fi facuta impotriva oricărei modalități de executare silită: poprire, executare silită prin decontare bancară, executare silită asupra bunurilor mobile sau asupra bunurilor imobile, executarea silită a fructelor neculese și a recoltelor prinse de rădăcini, precum și asupra unui ansamblu de bunuri.

68.3. Impotriva titlului de creanta prin care s-a stabilit obligația la plata a creanței la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a unei persoane responsabile în condițiile art. 7 din ordonanta, aceasta poate formula contestație în aceleași condiții și urmează aceeași procedura ca și la contestația la executare.

68.4. Impotriva actelor de înființare și de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii cel interesat poate face contestație în aceleași condiții și după aceeași procedura ca și la contestația la executare.

68.5. În cazul în care titlul executoriu în temeiul căruia a fost începută executarea silită nu este o hotărâre a instanței ori a colegiilor sau sectiei jurisdicționale a Curții de Conturi și nu exista o procedura legală pentru contestarea sumei și a naturii obligației de plata înscrise în acesta, se poate face contestație la executare la instanta judecătorească competenta potrivit art. 126 din ordonanta.

68.6. Contestația la executarea silită poate fi facuta, de asemenea, și cu privire la titlurile executorii emise de organele de executare, respectiv:

a) procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare;

b) procesul-verbal de stabilire a cuantumului dobânzilor, penalitatilor de orice fel sau a altor sume acordate prin titlul executoriu;

c) titlul executoriu întocmit de organele de executare, pe baza evidentei pe plătitori, pentru obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate neachitate la scadenta;

d) procesul-verbal, aprobat de conducătorul organului de executare, privind sumele datorate de adjudecatarul care nu depune imediat prețul bunului mobil sau imobil, după caz, valorificat;

e) titlul executoriu emis de organul de executare în cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviințat plata prețului bunului imobil în rate nu plătește restul de preț în condițiile și la termenele stabilite.

Ordonanta:

Art. 127. - (1) Contestația la executare se face cu condiția depunerii numai de către persoanele juridice a unei cauțiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a trezoreriei statului.

(2) Dovada privind plata cauțiunii prevăzute la alin. (1) va însoți în mod obligatoriu contestația debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată.

(3) Verificarea cuantumului cauțiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii.

69. Norme metodologice:

69.1. În cazul în care contestatarul persoana juridică formulează cerere de contestare a executării silite, acesta este obligat sa depună o cauțiune egala cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publica aflată în aceeași raza teritorială în care își are sediul organul de executare.

69.2.1. Pana la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competenta poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanta.

69.2.2. Dacă bunurile urmărite sunt supuse stricăciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea prețului.

69.2.3. Asupra cererii de suspendare formulate instanta, în toate cazurile, se pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat.

69.3. În cazuri urgente președintele instanței poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanta președințială, pana la soluționarea de către instanta a cererii de suspendare prevăzute la pct. 69.2.1.

Ordonanta:

Art. 130. - (1) Dacă admite contestația la executare, instanta, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării insesi, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

(2) În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării executării insesi și anulării titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeași hotărâre sa i se restituie celui îndreptățit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

(3) În cazul respingerii contestației contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credința, el va fi obligat și la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

70. Norme metodologice:

70.1. În cursul judecării contestației la executare reprezentantul casei de asigurări de sănătate, după caz, va solicita în scris instanței de judecata ca în cazul respingerii contestației, pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, contestatorul sa fie obligat la plata unor despăgubiri, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credința, contestatorul sa fie obligat la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

70.2.1. În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, instanta poate dispune prin aceeași hotărâre sa i se restituie celui îndreptățit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

70.2.2. Dacă bunurile asupra cărora s-a făcut executarea nu au fost valorificate, acestea se vor restitui celui îndreptățit.

70.3. Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii.

Ordonanta:

Art. 131. - (1) Obligațiile bugetare urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenta acestora în cazul în care debitorul respectiv se găsește în stare de insolvabilitate.

(2) Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situații:

a) debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;

b) când după încetarea executării silite pornite impotriva debitorului rămân debite neachitate;

c) debitorul a dispărut sau a decedat fără sa lase avere;

d) debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut și la acestea ori în alte locuri unde exista indicii ca a avut avere nu se găsesc venituri sau bunuri urmaribile;

e) când, potrivit legii, debitorul persoana juridică își încetează existenta și au rămas neachitate obligații bugetare.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile debitorilor în cazul în care nu exista persoane responsabile potrivit art. 7.

(4) Pentru obligațiile bugetare ale debitorilor declarați în stare de insolvabilitate conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanței din evidenta curenta și trecerea ei într-o evidenta separată.

71. Norme metodologice:

71.1. Procedura de declarare a debitorilor în stare de insolvabilitate începe după ce organele de executare au aplicat reglementările legale privind angajarea răspunderii altor persoane decât debitorul, încheind în acest sens un proces-verbal.

71.2. În scopul declarării debitorilor în stare de insolvabilitate, organele de executare au următoarele obligații:

a) sa verifice la domiciliul sau la sediul debitorilor, precum și în alte locuri despre care au informații situația materială a acestora, precum și situația bunurilor de orice fel, proprietate a debitorului, și a drepturilor reale, după caz, iar în cazul în care domiciliul sau sediul debitorului nu poate fi identificat, sa încheie despre acestea un proces-verbal;

b) sa solicite informații de la organele abilitate, în vederea identificarii domiciliului sau a sediului debitorului, după caz. Dacă din informațiile obținute se constata ca debitorul are un alt domiciliu sau sediu decât cel înscris în titlul executoriu, în limita competentelor, organele de executare, prin executorii bugetari, se vor deplasa în acel loc și vor consemna rezultatele verificării într-un proces-verbal;

c) sa solicite relații cu privire la situația materială a debitorului persoana fizica de la unitățile sau de la persoanele fizice la care acesta și-a desfășurat activitatea profesională sau lucrativă în ultimii 3 ani, în măsura în care acestea pot fi cunoscute;

d) sa solicite relații de la organele de executare la care sunt luate în evidenta ca plătitori de obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate sucursalele sau punctele de lucru ale debitorului persoana juridică, precum și de la organele de executare în a căror raza teritorială s-a născut debitorul și de la cele în a căror raza teritorială acesta a avut ultimul domiciliu, cu excepția cazurilor în care locul nașterii și cel al ultimului domiciliu nu pot fi cunoscute;

e) sa solicite de la organele și persoanele abilitate informații cu privire la moștenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat;

f) sa verifice documentele de constituire a persoanei juridice și de evidenta, respectiv contract de societate, act constitutiv sau statut, după caz, acte adiționale de modificare a acestora, bilanț contabil, balanța lunară și altele asemenea, consemnand rezultatele verificării într-un proces-verbal;

g) sa solicite informații societăților bancare la care debitorul a avut sau are conturi deschise;

h) sa solicite informații privind bunurile sau veniturile debitorului de la instituții care gestionează registre publice sau de la alte organe abilitate.

71.3.1. Procesul-verbal de constatare a insolvabilitatii, insusit de șeful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, după caz, se supune spre aprobare conducatorului organului de executare. În cazul în care acesta considera ca investigațiile sunt incomplete, dispune măsurile care se impun pentru continuarea cercetărilor. Procesul-verbal de constatare a insolvabilitatii se aproba de conducătorul organului de executare. După aprobarea procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii, creanta se scoate din evidenta curenta și se trece în evidenta separată.

71.3.2. În procesul-verbal se va mentiona dacă sunt persoane responsabile conform art. 7 din ordonanta, care sa fie obligate la plata pentru debitele constituite după 1 ianuarie 2003, suma pentru care trebuie sa răspundă, temeiul legal al stabilirii răspunderii și stadiul procedurii.

71.4. Organul de executare va înștiința de îndată registrul comerțului sau instanțele judecătorești, după caz, despre declararea stării de insolvabilitate a debitorului.

71.5.1. În cazul în care moartea debitorului persoana fizica, constatată fizic sau declarata prin hotărâre judecătorească potrivit legii, survine înaintea începerii executării silite ori după încetarea ei și se constata ca nu au mai rămas bunuri, cu excepția celor care nu pot fi urmărite, se procedează la scăderea definitiva a creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate din evidenta organului de executare, fără a mai fi trecute în evidenta separată.

71.5.2. Dacă debitorul decedat are bunuri și se constata ca nu are moștenitori, se va proceda la stingerea obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate prin executare silită. În cazul în care mai rămân creanțe nestinse, acestea vor fi scăzute definitiv din evidenta conform pct. 71.5.1.

Ordonanta:

Art. 132. - În cazurile în care se constata ca debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmaribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor și de executare silită.

72. Norme metodologice:

72.1. Pentru obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului, organele de executare sunt obligate sa urmărească situația debitorilor pe toată perioada, pana la împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, inclusiv pe perioada în care cursul acesteia este suspendat sau întrerupt. Verificarea situației debitorului se va face cel puțin o data pe an, repetandu-se, când este necesar, investigațiile prevăzute de lege.

72.2. În cazurile în care se constata ca debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmaribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a obligației la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și de începere a procedurii de executare silită.

72.3. După împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate rămase nerealizate vor fi scăzute din evidentele organului de executare.

72.4. Organul de executare va întocmi un dosar care trebuie sa cuprindă toate documentele și informațiile solicitate, precum și procesul-verbal de constatare a insolvabilitatii, aprobat de conducătorul organului de executare.

Ordonanta:

Art. 133. - (1) Organul de executare este obligat ca pentru creanțele bugetare datorate de comercianți societăți comerciale, cooperative de consum ori cooperative meșteșugărești sau persoane fizice sa ceara instanțelor judecătorești competente începerea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, în condițiile legii.

(2) Cererile organelor prevăzute la art. 49 alin. (1) privind începerea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului se vor inainta instanțelor judecătorești și sunt scutite de consemnarea vreunei cauțiuni.

73. Norme metodologice:

73.1. Organele de executare vor solicita începerea procedurii reorganizării judiciare și/sau a falimentului, prevăzută de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, numai după ce au parcurs modalitățile de executare silită prevăzute de ordonanta, au angajat răspunderea altor persoane decât debitorul conform art. 7, 147 și următoarele din ordonanta, după caz, și numai dacă au mai rămas obligații restante la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

73.2. În cazul în care procedura a fost declansata de alți creditori, organele competente ale casei de asigurări de sănătate se vor înscrie la masa credala în termenele stabilite de lege și vor urmări modul de derulare a procedurii în vederea recuperării creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonanta:

Art. 134. - (1) Măsurile întreprinse de organele de executare în condițiile prezentei ordonanțe nu se suspenda ca urmare a declansarii procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului.

(2) În vederea executării silite a bunurilor urmărite, creditorul bugetar poate solicita judecătorului-sindic luarea în posesie a acestora. Judecătorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul sa predea creditorului bugetar bunul în vederea valorificării.

74. Norme metodologice:

74.1. În cazul în care s-a început procedura de executare silită asupra bunurilor debitorului și, ulterior, asupra aceluiași debitor s-a declansat procedura de reorganizare judiciară sau falimentului conform legii, măsurile întreprinse de organele de executare nu se suspenda.

74.2. Organele de executare, pe baza încuviințării judecătorului-sindic, vor putea lua în posesie bunurile pentru care s-a început executarea silită.

74.3. În cazul în care judecătorul-sindic a dispus administratorului sau lichidatorului, după caz, predarea bunurilor către organele de executare, acestea vor fi valorificate potrivit ordonanței. Eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silită se vor face de organele de executare conform prevederilor ordonanței.

Ordonanta:

Art. 136. - În situațiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decât obligațiile bugetare supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.

(2) Cheltuielile generate de comunicarea somației prin posta sunt suportate de fiecare creditor bugetar.

75. Norme metodologice:

75.1. În vederea anulării obligațiilor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, organul de executare întocmește un referat prin care se estimeaza cheltuielile de executare care ar trebui sa fie efectuate pentru recuperarea debitelor și se propune aprobarea anulării debitelor respective.

75.2. Conducătorul organului de executare aproba anularea debitelor și dispune scoaterea din evidenta a sumelor anulate.

Ordonanta:

Art. 137. - Termenele de prescripție a dreptului de a cere executarea silită privind o creanta bugetară încep la data când, potrivit legii, se naște acest drept.

76. Norme metodologice:

76.1.1. Dreptul material de a cere executarea silită se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în intervalul de timp stabilit de lege sub forma termenului de prescripție, al cărui început este data la care se naște acest drept.

76.1.2. Dreptul de a cere executarea silită se naște în ziua imediat următoare termenului legal de plata a obligației la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

76.2. Pentru obligațiile care provin din sancțiuni contravenționale termenul de prescripție curge de la data aplicării sancțiunii.

76.3. În cazul în care debitorul este obligat la plati succesive, dreptul de a cere executarea silită se stinge pentru fiecare dintre aceste plati.

Ordonanta:

Art. 139. - Termenul de prescripție prevăzut la art. 138 se suspenda:

a) în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;

b) în cazurile și în condițiile în care suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanta judecătorească sau de alt organ competent;

c) pe perioada respectării amânării sau eșalonării plății obligației bugetare acordate ca urmare a înlesnirilor la plata dispuse prin lege, hotărâre a Guvernului ori aprobate de organul competent;

d) cat timp debitorul, cu rea-credința, își sustrage veniturile și bunurile de la executarea silită;

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

77. Norme metodologice:

77.1. Curgerea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este oprită de drept pe timpul cat durează situațiile, limitativ prevăzute de lege, care impiedica organul de executare sa aplice măsurile de executare silită ori când, potrivit legii, termenul de prescripție este suspendat.

77.2. Cursul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se suspenda:

a) cat timp organul de executare este împiedicat de un caz de forta majoră sa îndeplinească măsuri de executare silită. Forta majoră este un eveniment imprevizibil și insurmontabil;

b) cat timp debitorul face parte din forțele armate ale României, iar acestea se afla pe picior de război;

c) când suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanta judecătorească sau de un alt organ competent;

d) pe perioada amanarilor și esalonarilor la plata obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii. Suspendarea operează, după caz, pe perioada de valabilitate a inlesnirii acordate sau pana la data anulării inlesnirii pentru nerespectarea termenelor de plata și a condițiilor în care aceasta s-a acordat;

e) cat timp debitorul, cu rea-credința, își sustrage veniturile și bunurile de la executarea silită prin acte și fapte cum sunt inducerea în eroare a organului de executare, ascunderea bunurilor și a veniturilor sau altele asemenea. Constatările privind actele și faptele prin care debitorul își sustrage cu rea-credința veniturile și bunurile de la executarea silită vor fi făcute prin proces-verbal în care vor fi consemnate aceste situații. Procesul-verbal va fi semnat de executor, de debitor și de persoanele prezente la constatare. În cazul în care debitorul prezent la efectuarea constatării refuza sa semneze procesul-verbal, executorul va face mențiune despre aceasta.

77.3. După încetarea suspendării prescripția își reia cursul, la determinarea implinirii termenului de prescripție calculandu-se și termenul scurs înainte de suspendare.

Ordonanta:

Art. 140. - Termenul de prescripție prevăzut la art. 138 se întrerupe:

a) în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;

b) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii în orice alt mod a datoriei;

c) pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită;

d) pe data întocmirii, în condițiile prezentei ordonanțe, a actului de constatare a insolvabilitatii debitorului;

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

78. Norme metodologice:

78.1. Cursul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se întrerupe:

a) în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;

b) pe data îndeplinirii de către debitor, înaintea începerii sau în cursul executării silite, a unui act voluntar de plata a obligației prevăzute în titlul executoriu, constând în plata obligației la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;

c) pe data recunoașterii de către debitor, în orice mod, a obligației la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Recunoașterea obligației trebuie sa fie neindoielnica, putând fi confirmată expres sau tacit. Sunt acte de recunoaștere a obligației la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cererea de compensare, cererea pentru acordarea unor înlesniri la plata, precum și orice alte acte prin care debitorul recunoaște obligația la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;

d) pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare silită;

e) pe data întocmirii procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii, cu condiția ca acesta sa fie aprobat;

f) în alte cazuri prevăzute de lege.

Sunt acte de executare silită în sensul lit. d) de mai sus:

a) somația comunicată debitorului potrivit art. 41 din ordonanta;

b) adresa de înființare a popririi, transmisă terțului poprit sau băncii la care debitorul are deschis cont, despre transmiterea căreia a fost înștiințat debitorul, prevăzute la art. 65 și 66 din ordonanta;

c) cererea organului de executare, adresată instanței competente, de menținere a popririi, potrivit art. 68 din ordonanta;

d) procesul-verbal de sechestru al bunurilor debitorului, prevăzut la art. 72 din ordonanta;

e) documentul prin care se face evaluarea bunurilor după încheierea procesului-verbal de sechestru, comunicat debitorului, potrivit art. 93 din ordonanta;

f) procesele-verbale de predare-primire a bunurilor care se valorifica prin vânzare în regim de consignație, în condițiile art. 94 din ordonanta, anunțul privind vânzarea prevăzut la art. 97 alin. (2) din ordonanta, procesul-verbal de vânzare directa, procesul-verbal privind desfășurarea și rezultatul licitației și procesul-verbal de adjudecare, prevăzute la art. 96, 109 și 112 din ordonanta;

g) procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor realizate prin executare silită, prevăzut la art. 122 din ordonanta.

78.2. Întreruperea termenului de prescripție șterge prescripția începută înainte de apariția împrejurării care a întrerupt-o. După întrerupere va curge un nou termen de prescripție.

78.3. Termenul de prescripție nu este întrerupt dacă executarea a fost anulată.

Ordonanta:

Art. 143. - Dacă organul de executare constata împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor bugetare, acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare și la scăderea acestora din evidenta analitica pe plătitori.

79. Norme metodologice:

79.1. Scăderea din evidenta analitica pe plătitori a creanțelor pentru care s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită se va face pe baza unui proces-verbal de constatare a implinirii prescripției, insusit de șeful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, după caz, și care va fi supus spre aprobare conducatorului organului de executare, împreună cu dosarul.

79.2. Dosarul trebuie sa cuprindă toate documentele și informațiile necesare pentru constatarea implinirii termenului de prescripție, precum și procesul-verbal de constatare a prescripției.

79.3. Conducătorul organului de executare, pe baza dosarului, va aproba procesul-verbal de constatare a implinirii prescripției, iar în cazul în care constata ca dosarul este incomplet, va dispune măsurile care se impun.

79.4. După împlinirea termenului de prescripție organul de executare poate cere repunerea în termen la instanta judecătorească competenta, numai dacă a fost împiedicat sa efectueze executarea din motive temeinice, în 15 zile de la încetarea împiedicării.

Ordonanta:

Art. 144. - (1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:

a) cele plătite fără existenta unui titlu de creanta;

b) cele plătite în plus fata de obligația bugetară;

c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f) cele stabilite prin hotărâri sau decizii ale organelor jurisdicționale sau administrative;

g) cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 118;

h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum și cauțiunea depusa în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1), după caz, în temeiul hotărârii judecătorești prin care se dispune desființarea executării silite.

(2) În cazul restituirii sumelor în valuta confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referinta al pieței valutare pentru EURO, comunicat de B.N.R., de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se dispune restituirea.

80. Norme metodologice:

80.1. Restituirea sumelor plătite în plus la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se efectuează la cererea debitorului, persoana juridică sau persoana fizica, după caz, în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia la organele teritoriale competente ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

80.2. Restituirea sumelor de la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se face numai în cazul în care:

a) debitorul nu are obligații neachitate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, la termenele legale de plata;

b) după efectuarea procedurii de compensare mai rămân sume achitate în plus și debitorul nu solicita compensarea acestora cu obligații la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate care au termene de plata viitoare;

c) plata s-a făcut eronat de către debitor la alta casa de asigurări de sănătate.

80.3. În derularea procedurii de restituire normele metodologice prevăzute la pct. 12 se aplica în mod corespunzător.

Ordonanta:

Art. 154. - În cazul în care asupra acelorași venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanțe bugetare, cat și pentru titluri ce se executa în condițiile prevăzute de alte dispoziții legale, executarea silită se va face, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe, de către organele de executare prevăzute de aceasta.

81. Norme metodologice:

81.1. În cazul în care executarea silită a fost începută asupra acelorași venituri sau bunuri urmaribile ale debitorului fie de către organele de executare prevăzute de ordonanta, fie de către executorii judecătorești potrivit dreptului comun, precum și de către ceilalți executori, potrivit legii, executarea silită se va continua de către organele de executare competente pentru colectarea creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonanta:

Art. 156. - (1) Organul de executare poate corecta oricând erorile materiale din titlul executoriu și actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, având în vedere atât interesul legitim al creditorului bugetar, cat și drepturile și obligațiile debitorului.

(2) Actul rezultat ca urmare a îndreptării erorilor materiale se comunica celor interesați.

82. Norme metodologice:

82.1. Organul competent sa corecteze oricând erorile materiale din titlul executoriu emis de organul de executare și din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită este organul de executare în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidenta debitorul.

82.2. Organul de executare competent poate corecta erorile materiale din titlul executoriu și actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, din oficiu sau la sesizarea debitorului.

82.3. În sensul prezentelor norme metodologice:

a) prin a corecta se înțelege a rectifica, a modifica, a completa;

b) prin eroare materială se înțelege erorile sau omisiunile cu privire la numele/denumirea, adresa/sediul, calitatea, susținerile debitorilor, obiecțiile martorilor, ale experților etc. sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din titlul executoriu și din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, erori apărute din culpa executorului bugetar;

c) prin oricând se înțelege momentul la care are loc corectarea actului în cauza, înlăuntrul termenului legal de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.

82.4. Corectarea erorilor se poate face înainte de începerea executării și în tot timpul ei, pana la efectuarea ultimului act de executare.

82.5. În cazul în care pentru corectarea erorilor sunt necesare explicații cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea celor cuprinse în titlul executoriu și în actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, organul de executare poate cere debitorului și/sau altor persoane sa lamureasca aceste aspecte, în scris.

82.6. Cel interesat poate solicita corectarea unor erori materiale din titlul executoriu sau/și din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, printr-o cerere care va cuprinde: obiectul și valoarea solicitării, calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, motivele de fapt și de drept, precum și probele pe care se întemeiază solicitarea, semnatura și datele de identificare a solicitantului.

82.7. Erorile, o data constatate, se corecteaza cu celeritate.

82.8.1. În vederea efectuării corectării erorilor materiale, după verificarea celor susținute în cerere ori a celor constatate din oficiu, după caz, executorul bugetar va întocmi un referat care va cuprinde: obiectul și valoarea solicitării ori a constatării din oficiu, calculul prin care s-a ajuns la determinarea altei sume, motivele de fapt și de drept, precum și probele pe care se întemeiază solicitarea ori constatarea din oficiu, propunerea de modificare a erorii materiale, semnatura executorului bugetar.

82.8.2. Referatul se înaintează șefului ierarhic, care va verifica dacă motivele invocate justifica corectarea erorilor materiale din titlul executoriu sau/și din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită și, în acest caz, va aviza propunerea de corectare și efectuarea acestei operațiuni.

82.8.3. Referatul astfel avizat va fi prezentat conducatorului organului de executare spre aprobare, urmând ca pe baza referatului aprobat sa se efectueze corectarea direct pe titlul executoriu sau/și pe actul întocmit în cadrul procedurii de executare silită sau, dacă aceasta nu este posibila, sa se întocmească un alt act rezultat ca urmare a corectării erorii.

82.8.4. Referatul aprobat se va arhiva la dosarul de executare.

82.9. Adaugarile, ștersăturile sau modificările operate în cuprinsul titlului executoriu și/sau al actelor întocmite în cadrul procedurii de executare silită vor fi semnate și stampilate de executorul bugetar, în caz contrar acestea nefiind luate în considerare.

82.10. După efectuarea corectării erorilor materiale organul de executare are obligația de a comunica debitorului sau oricărei alte persoane interesate, de îndată, operațiunea efectuată.

82.11. În cazul în care corectarea nu se poate efectua direct pe titlul executoriu sau/și pe actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, se va încheia un nou act rezultat ca urmare a corectării erorilor.

Ordonanta:

Art. 157. - Creanțele bugetare restante la data de 31 decembrie 2002 mai mici de 100.000 lei se anulează. Anual, prin hotărâre a Guvernului se stabilește plafonul creanțelor bugetare care pot fi anulate.

83. Norme metodologice:

83.1. Obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate restante la data de 31 decembrie 2002, constând în contribuții datorate la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv dobânzi, după caz, precum și penalități de orice fel, fiecare dintre ele mai mici de 100.000 lei inclusiv, se anulează.

83.2. Obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate restante care se anulează reprezintă soldurile înregistrate la data de 31 decembrie 2002 ale obligațiilor datorate și evidentiate pana la aceasta data în evidenta pe plătitori.

83.3. Soldurile obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate înregistrate la data de 31 decembrie a fiecărui an, la nivelul plafonului stabilit pentru anul respectiv prin hotărâre a Guvernului, se anulează.

Ordonanta:

Art. 161. - Formularele necesare și instrucțiunile de utilizare a acestora, privind realizarea creanțelor bugetare, se aproba prin ordin al ministrului de resort sau al conducatorului instituției publice, după caz.

84. Norme metodologice:

Formularistica necesară realizării creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Ordonanta:

Art. 166. - (1) Executările silite în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se vor continua potrivit dispozițiilor acesteia, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.

(2) Termenele în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se socotesc după normele legale în vigoare la data când au început sa curgă.

85. Norme metodologice:

85.1. Procedurile de executare silită a creanțelor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, pornite, prin comunicarea somației, anterior datei intrării în vigoare a ordonanței, care se aflau în curs de desfășurare la acea data, vor fi continuate în conformitate cu dispozițiile acestui act normativ.

85.2. Actele îndeplinite pana la data de 1 ianuarie 2003 în cadrul procedurii de executare silită, în conformitate cu prevederile legale anterioare ordonanței, rămân valabile.