Decizia nr. 424/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2012

pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenților promoțiilor 2012 ale instituțiilor de formare profesională inițială din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex, în numele membrului de sindicat Cosmin Gheorghe Buzilă, în Dosarul nr. 14.659/3/2015 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 956 D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 15 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.659/3/2015, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2012

pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenților promoțiilor 2012 ale instituțiilor de formare profesională inițială din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. Excepția a fost invocată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex din București, în numele membrului de sindicat Cosmin Gheorghe Buzilă, într-o cauză având ca obiect plata unor drepturi salariale.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că ordonanța de urgență criticată este neconstituțională, întrucât necesitatea amânării momentului angajării efective a absolvenților instituțiilor de formare profesională inițială nu este motivată, nefiind justificată nici urgența reglementării, nici situația extraordinară. Se arată că absolvenții promoției 2012 au fost defavorizați în raport cu absolvenții acelorași instituții de învățământ din promoțiile anterioare, întrucât au pierdut atât vechimea în profesia de polițist, cât și promovarea în grad la termen precum și drepturile salariale ce li s-ar fi cuvenit. Se mai precizează că, în perioada 1 iulie-1 decembrie 2012, aceștia nu au avut nici calitatea de elevi și nici pe cea de angajați, deși absolviseră cursurile încă din iunie 2012, astfel că nu se puteau angaja legal la un alt angajator, fiindu-le încălcat și dreptul la muncă.

6.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că ordonanța de urgență criticată este constituțională, adoptarea sa fiind justificată de efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce privește posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, împrejurări extraordinare, care se circumscriu condițiilor înscrise în

art. 115 alin. (4) din Constituție . Consideră, de asemenea, că prin

art. 3 din ordonanța de urgență

s-a asigurat respectarea dreptului la muncă și egalitatea în drepturi.

7.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la deciziile Curții Constituționale

nr. 613 din 4 noiembrie 2014

și

nr. 160 din 17 martie 2015 , despre care arată că sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezența cauză.

9.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la punctele sale de vedere reținute în deciziile Curții Constituționale

nr. 613 din 4 noiembrie 2014

și

nr. 160 din 17 martie 2015 .

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției,

precum și

Legea nr. 47/1992,

reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2012

pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenților promoțiilor 2012 ale instituțiilor de formare profesională inițială, din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 3 iulie 2012, aprobată prin

Legea nr. 213/2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 15 noiembrie 2012.

13.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale ale a rt. 1 alin. (5)

privind respectarea

Constituției,

a supremației sale și a legilor,

art. 16

care consacră principiul egalității,

art. 41

referitor la dreptul la muncă și

art. 115 alin. (4) , care stabilește condițiile în care pot fi emise ordonanțele de urgență.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate invocate, prin Decizia

nr. 613 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015 și Decizia

nr. 160 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 mai 2015.

15.

Cu acel prilej, Curtea a reținut că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Totodată, Curtea a statuat că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public, pe calea ordonanței de urgență (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

16.

Curtea a observat că, atât în cuprinsul notei de fundamentare, care a însoțit proiectul ordonanței de urgență criticate, cât și în preambulul acesteia, caracterul de urgență a fost justificat prin următoarele: încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2012, prin

Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011 ; efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce privește posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, precum și necesitatea asigurării încadrării în numărul de indicatori de personal, a căror finanțare era prevăzută de

Legea nr. 293/2011 ; împrejurarea că, la nivelul tuturor instituțiilor din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, necesitatea asigurării fondurilor bugetare pentru acordarea drepturilor salariale ale personalului propriu constituie o prioritate imediată; faptul că neadoptarea actului normativ putea avea drept consecință, pe de o parte, nerespectarea obligațiilor legale privind încadrarea absolvenților instituțiilor de formare profesională inițială, iar, pe de altă parte, nerespectarea

Legii nr. 293/2011 . Curtea a constatat că toate aceste elemente vizează direct interesul public și constituie situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, necesitând adoptarea de măsuri imediate.

17.

Totodată, Curtea a constatat că

Ordonanța de urgență nr. 37/2012

a intervenit într-un context mai larg, în care au fost adoptate mai multe acte normative care au avut drept scop limitarea efectelor crizei economico-financiare asupra economiei naționale și, prin urmare, nu a fost reținută critica privind încălcarea

art. 115 alin. (4) din Constituție , întrucât, în cauză, era vorba de o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care punea în pericol un interes public.

18.

Prin urmare, nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea

art. 115 alin. (4) din Constituție .

19.

Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, în ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale

art. 16,

Curtea a observat că neconstituționalitatea ordonanței de urgență criticate a fost dedusă dintr-un pretins tratament discriminatoriu, aplicat absolvenților promoțiilor anului 2012 ale instituțiilor de formare profesională inițială din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în raport cu absolvenții acelorași instituții de învățământ din promoțiile anterioare, determinat de schimbarea datei de acordare a gradelor profesionale ori a gradelor militare, de repartizare a acestora la unități și numirea în funcții, respectiv la data de 1 decembrie 2012.

20.

În ceea ce privește principiul egalității, Curtea a statuat, în mod constant, că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Or, cele două categorii de persoane invocate de către autorii excepției nu se află în situații juridice similare, situația fiecăreia dintre acestea fiind guvernată de acte normative diferite.

21.

În aceste condiții, Curtea a constatat că norma juridică criticată este aplicabilă, de la intrarea ei în vigoare, în mod nediscriminatoriu, tuturor destinatarilor ei. De altfel, Curtea a reținut în mod constant că situația diferită în care se află cetățenii, în funcție de reglementarea aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 759 din 20 septembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2012).

22.

În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2012

încalcă dreptul fundamental la muncă, prevăzut de

art. 41 din Constituție , întrucât, în perioada 1 iulie 2012-1 decembrie 2012, absolvenții instituțiilor de formare profesională inițială din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională nu au avut calitatea nici de elevi și nici pe cea de angajați, deși absolviseră cursurile încă din luna iunie 2012, drept care nu puteau să se angajeze legal la un alt angajator, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată. Astfel, potrivit

art. 41 din Constituție , dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă, este liberă. Prin adoptarea măsurii legislative criticate, nu se îngrădește alegerea profesiei sau a locului de muncă, deoarece încadrarea absolvenților promoțiilor anului 2012 ale instituțiilor de formare profesională inițială din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat, în vederea respectării țintei de deficit bugetar, și pentru încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2012, prin

Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011 . Absolvenții au avut posibilitatea, potrivit

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2012 , să solicite, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și data de 30 noiembrie 2012, încetarea raporturilor juridice care decurg din calitatea de absolvenți, avute cu instituțiile în beneficiul cărora au fost pregătiți, fiind exonerați de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele sau contractele încheiate potrivit legii. Prin urmare, aceștia au avut posibilitatea să renunțe la contractele încheiate cu instituțiile în beneficiul cărora au fost pregătiți, și să încheie contracte de muncă cu alți angajatori.

23.

În final, Curtea a reținut că raporturile juridice dintre absolvenții promoțiilor anului 2012 și instituțiile în beneficiul cărora au fost pregătiți sunt guvernate de contractul încheiat la începutul perioadei de școlarizare, contract executat în totalitate. Singura întârziere/amânare în executarea acestuia a vizat doar data încadrării absolvenților, care s-a realizat începând cu data de 1 decembrie 2012.

24.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, argumentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

25.

În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea prevederilor

art. 1 alin. (5),

privind respectarea

Constituției,

a supremației sale și a legilor, invocată în prezenta cauză, Curtea reține că aceasta este nemotivată, drept pentru care nu poate fi examinată.

26.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A. d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex din București, în numele membrului de sindicat Cosmin Gheorghe Buzilă, în Dosarul nr. 14.659/3/2015 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2012

pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenților promoțiilor 2012 ale instituțiilor de formare profesională inițială din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 iunie 2018.