Decizia nr. 903/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 296^27 și

art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003 , excepție ridicată de Ledesma Patino Maxem M Ramona Gabriela și Emil Mocanu în dosarele nr. 668/114/2015 și, respectiv, nr. 893/114/2015 ale Tribunalului Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 965D/2015 și nr. 1.101D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15 decembrie 2015, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru 17 decembrie 2015, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 18 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 668/114/2015, și Încheierea din 15 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 893/114/2015, Tribunalul Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 296^27 și

art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ledesma Patino Maxem M Ramona Gabriela și Emil Mocanu în cauze având ca obiect contestații formulate împotriva unor acte administrativ-fiscale.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate în Dosarul Curții Constituționale nr. 965D/2015, autoarea acesteia susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale și contravin dispozițiilor art. 56 alin. (2) din Constituția României, care prevăd că sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale, deoarece, "în cazul său, se impozitează un venit în sumă de 252 RON cu un impozit de 468 RON, adică se aplică o cotă de 185,71%". Invocă astfel

Decizia Curții Constituționale nr. 56 din 26 ianuarie 2006 , prin care s-a statuat că "principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune, de asemenea, diferențierea contribuției persoanelor care realizează venituri mai mari, iar cota de contribuție, exprimată procentual, este unică, neavând nici caracter progresiv, diferența valorică a contribuției fiind determinată de nivelul diferit al venitului". În acest context arată că, în situația sa concretă, trebuia să se aplice cota de impozitare de 5,5%, și nu cea de 185,71%, întrucât cota de contribuție, exprimată procentual, este unică, neavând caracter progresiv.

5. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.101D/2015, autorul excepției de neconstituționalitate susține că la calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate nu s-a avut în vedere venitul său efectiv, obținut în anul 2012, de 9 lei, ci venitul minim pe economie. Așa fiind, apreciază că "nu este logic și nici legal" să achite contribuția de asigurări sociale de sănătate în sumă de 468 lei pentru un venit realizat de 9 lei.

6. Tribunalul Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că "prevederile art. 296^27 alin. (3) teza finală contravin principiului justei așezări a sarcinilor fiscale, instituit de art. 56 alin. (2) din Constituția României, deoarece este inechitabil ca în cazul obținerii, anual, a unor venituri reale inferioare în cuantum salariului de bază minim brut pe țară, contribuția de asigurări sociale de sănătate să fie calculată prin raportare la acesta din urmă".

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 296^27 și

art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, prevederi care au următorul cuprins:

- Art. 296^27: Contribuabilii

"(1) Contribuția de asigurări sociale de sănătate se datorează și de către persoanele care realizează venituri din:

a) cedarea folosinței bunurilor - (abrogat);

b) investiții;

c) premii și câștiguri din jocuri de noroc;

d) operațiunea de fiducie, potrivit titlului III;

e) alte surse, astfel cum sunt prevăzute la art. 78.

(2) Persoanele care nu realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menționate la cap. I, venituri sub forma indemnizațiilor de șomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum și venituri de natura celor menționate la art. 296^21 alin. (1) lit. a)-d), g) și h), art. 52 alin. (1) lit. b)-d) și din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) au obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor prevăzute la alin. (1).

(3) Persoanele care realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menționate la alin. (1) plătesc contribuția asupra tuturor acestor venituri. Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară.";

- Art. 296^28: Stabilirea contribuției

"Contribuția de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 296^27 alin. (1) se stabilește de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală, pe baza informațiilor din declarația privind venitul realizat sau din declarația privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum și pe baza informațiilor din evidența fiscală, după caz."

11. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că reglementarea legală criticată face parte din capitolul III intitulat "Contribuția de asigurări sociale de sănătate privind persoanele care realizează alte venituri, precum și persoanele care nu realizează venituri" cuprins în titlul IX^2 al Codului fiscal -

Legea nr. 571/2003 , titlu referitor la contribuțiile sociale obligatorii. Așa cum reiese din chiar titlul capitolului, legiuitorul a distins între două categorii de situații, și anume contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează alte venituri, precum și aceea în care contribuția de asigurări sociale de sănătate este datorată de persoane care nu realizează venituri.

13. În acest context, Curtea observă că

art. 296^18 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003 , intitulat Calculul, reținerea și virarea contribuțiilor sociale, precizează la alin. (3) care sunt cotele de contribuții sociale obligatorii, iar la lit. b) pct. b1) a acestui alineat este prevăzută cota de 5,5% reprezentând contribuția individuală la asigurările sociale de sănătate. De asemenea, așa cum prevede

art. 296^27 alin. (3) din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003 , baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară.

14. Referitor la

art. 296^27 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003 , Curtea constată că acesta prevede că în categoria persoanelor plătitoare de contribuții de asigurări sociale de sănătate sunt incluse persoanele care realizează venituri din sursele prevăzute de alin. (1) al acestui articol, fiind incluse, totodată, în categoria veniturilor asupra cărora se datorează contribuții de asigurări sociale de sănătate și alte surse de venit, între care pot fi menționate: primele de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii; câștiguri primite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare; venituri, sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale; venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial; orice venituri identificate ca fiind impozabile, în conformitate cu art. 78 alin. (2) din Codul fiscal.

15. Potrivit

art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003 , contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care realizează alte venituri, așa cum au fost detaliate la art. 296^27, se stabilește de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală, pe baza informațiilor obținute, după caz, din declarațiile privind venitul realizat, din declarațiile de impunere trimestrială și/sau din declarațiile privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, declarații depuse de contribuabili.

16. În acest context, Curtea reține că, potrivit

art. 219 din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați. Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate se realizează pe baza anumitor principii, printre care și acela al solidarității și subsidiarității în constituirea și utilizarea fondurilor, precum și pe baza participării obligatorii la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

17. Referitor la contribuția de asigurări sociale de sănătate, în jurisprudența sa, concretizată, spre exemplu, prin

Decizia nr. 504 din 30 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015 (reiterând cele reținute în

Decizia nr. 705 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, și în

Decizia nr. 1.011 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009), Curtea a statuat că sistemul asigurărilor sociale de sănătate își poate realiza obiectivul principal datorită solidarității celor care contribuie, astfel încât obligația de a contribui la acest sistem reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor. Astfel, Curtea a observat că

Legea nr. 95/2006

prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătății populației, în temeiul principiului solidarității și al subsidiarității.

18. Așa fiind, Curtea a statuat că "obligativitatea asigurării și a contribuției la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu un alt principiu care stă la baza acestui sistem, anume cel al solidarității. Astfel, datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minim de asistență medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate" (a se vedea, în acest sens, considerentele

Deciziei nr. 351 din 24 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, paragraful 15, și cele ale

Deciziei nr. 335 din 10 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011).

19. De asemenea, Curtea a statuat că legea instituie nu doar dreptul cetățenilor de a beneficia de serviciile sistemului public de sănătate, ci și obligația acestora de a contribui la fondul de asigurări sociale de sănătate. Persoanele exceptate de la plata acestei contribuții sunt prevăzute expres în

Legea nr. 95/2006

(și în Codul fiscal), astfel că, în afara acestora, tuturor celorlalți cetățeni le revine obligația mai sus amintită. Din momentul în care se naște această obligație, iar asiguratul plătește contribuția, legea îi dă acestuia dreptul de a beneficia de pachetul de servicii medicale în sistemul public de sănătate. Curtea a conchis că numai legiuitorul este în drept să stabilească categoriile de venituri pentru care urmează a se plăti contribuții la bugetul asigurărilor de sănătate; în lipsa plății acestei contribuții, persoana nu poate dobândi ex officio calitatea de asigurat. Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta unele categorii de venituri de la plata unor astfel de contribuții reprezintă o chestiune care ține în mod exclusiv de opțiunea sa. O atare exceptare nu este o cerință de ordin constituțional (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 369 din 26 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 19 august 2014).

20. Art. 56 din Constituție prevede obligația cetățenilor de a contribui prin impozite și prin taxe la cheltuielile publice, or, în cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăși îndeplinirea obligației constituționale a statului de a asigura ocrotirea sănătății și protecția socială a cetățenilor. Totodată, Curtea a arătat că dispozițiile constituționale ale art. 56 trebuie coroborate cu cele ale art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora "Sumele reprezentând contribuțiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condițiile legii, numai potrivit destinației acestora". Astfel, contribuțiile datorate potrivit dispozițiilor legale criticate sunt destinate acoperirii unor cheltuieli publice - cele privind asigurarea sănătății populației. În acest context, prin

Decizia nr. 224 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, Curtea a apreciat că obligația de a contribui la fondul asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă-parte din veniturile provenind din activitățile desfășurate nu poate fi considerată ca reprezentând, în sine, o încălcare a prevederilor Legii fundamentale.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ledesma Patino Maxem M Ramona Gabriela și Emil Mocanu în dosarele nr. 668/114/2015 și, respectiv, nr. 893/114/2015 ale Tribunalului Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 296^27 și

art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2015.