Decizia nr. 79/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Mihaela Ionescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 316 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ecotech Com" - S.R.L. din Satu Mare și Vasile Șerban în Dosarul nr. 1.795/296/2015 al Judecătoriei Satu Mare - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.046D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că normele procesual penale criticate trebuie interpretate în corelație cu dispozițiile art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală, iar comunicarea unei copii a referatului organului de cercetare penală nu echivalează cu nemotivarea ordonanței, ci are semnificația faptului că procurorul își însușește motivele pentru care organul de cercetare penală a propus clasarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 2 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.795/296/2015, Judecătoria Satu Mare - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 316 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Ecotech Com" - S.R.L. din Satu Mare și Vasile Șerban în cadrul plângerii formulate, în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva ordonanței din data de 24 februarie 2015 emise de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, prin care a fost respinsă plângerea formulată de către autorii excepției cu privire la ordonanța procurorului din data de 6 ianuarie 2015, prin care s-a dispus clasarea cauzei privind infracțiunea de înșelăciune și neglijență în serviciu, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b), alin. (5) din Codul de procedură penală și art. 314 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 17 alin. (1) și art. 16 alin. (1) lit. b) din același cod.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii de sesizare, autorii susțin că dispozițiile criticate permit nemotivarea de către procuror a ordonanței de clasare a unei cauze, în aceste condiții fiind încălcate dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3).

6. Judecătoria Satu Mare - Secția penală apreciază că prevederile criticate nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, atât timp cât procurorul își însușește motivele de fapt și de drept cuprinse în referatul organului de cercetare penală, deci, în cauză, există o motivare, care se comunică odată cu ordonanța procurorului.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 316 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, având următorul conținut: "[...] Dacă ordonanța nu cuprinde motivele de fapt și de drept, se comunică și o copie a referatului organului de cercetare penală".

11. Autorii excepției susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că legea procesual penală reglementează două cazuri ce determină dispunerea clasării, în cuprinsul art. 315 alin. (1) lit. a) - când nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării, și lit. b) - când există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. Curtea reține, de asemenea, că soluția de clasare poate fi dată de procuror, prin ordonanță, din oficiu sau la propunerea motivată a organului de cercetare penală. Propunerea de clasare a organului de cercetare penală se realizează prin întocmirea unui referat motivat care va cuprinde descrierea elementelor de fapt și de drept pe care se întemeiază aceasta, iar lucrările cauzei, împreună cu referatul, se înaintează procurorului, care verifică îndeplinirea condițiilor legale pentru a se dispune soluția de clasare și, după caz, își va însuși propunerea sau o va respinge, prin ordonanță.

13. Curtea reține că procurorul își poate însuși integral sau parțial argumentele cuprinse în referatul organului de cercetare penală, poate dispune clasarea cu alte argumente ori chiar pe un alt temei de drept decât cel invocat. În ipoteza însușirii, în mod parțial, a propunerii din referat, ori dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare, potrivit art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală, ordonanța de clasare va cuprinde și motivele noi, de fapt și de drept, diferite de cele invocate în referatul organului de cercetare penală. Dacă își însușește integral motivele cuprinse în referatul organului de cercetare penală, procurorul nu este obligat să motiveze ordonanța de clasare, ci face trimitere la cuprinsul referatului. Așadar, Curtea constată că, deși, potrivit art. 315 alin. (2) raportat la art. 286 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală, în categoria mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă ordonanța procurorului se regăsesc și motivele de fapt și de drept ale soluției dispuse, de la această regulă, prin dispozițiile art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală, se instituie o excepție constând în lipsa acestor mențiuni dacă procurorul și-a însușit propunerea organului de cercetare penală.

14. În prezenta cauză, Curtea observă că, prin referatul motivat al organului de cercetare penală, s-a propus clasarea cauzei, ca soluție de neurmărire penală, constatându-se incidența cazului prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. Propunerea organului de cercetare penală a fost însușită de către procuror, care, prin ordonanță, a dispus clasarea cauzei și comunicarea, în temeiul art. 316 alin. (1) din Codul de procedură penală, a unei copii a referatului organului de cercetare penală, precum și a unei copii a ordonanței către persoana vătămată.

15. Curtea reține că dispozițiile art. 316 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin

art. 102 pct. 209 din titlul III al Legii nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. De asemenea, Curtea reține că, prin același articol din actul normativ precitat, pct. 208, s-a introdus la articolul 315 din Codul de procedură penală, după alin. (4), un nou alineat, respectiv alin. (5), cu următorul cuprins: "Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă în cursul urmăririi penale suspectului i-a fost adusă la cunoștință această calitate, potrivit art. 307." În aceste condiții, Curtea constată că noul Cod de procedură penală a menținut soluția legislativă adoptată prin

Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, cu privire la caracterul facultativ al motivării ordonanței prin care procurorul dispune o soluție de neurmărire, în situația în care își însușește argumentele din referatul organului de cercetare penală.

16. Curtea reține că, potrivit normelor procesual penale criticate, respectiv art. 316 alin. (1) din Codul de procedură penală, ordonanța de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate, iar dacă ordonanța nu cuprinde motivele de fapt și de drept, se comunică și o copie a referatului organului de cercetare penală. Așadar, procurorul are obligația ca, după dispunerea soluției de clasare, prin ordonanță, să dispună și comunicarea unei copii a acesteia persoanei vătămate, suspectului, inculpatului, oricărei persoane interesate, iar, în ipoteza în care ordonanța nu este motivată în fapt și în drept, întrucât procurorul și-a însușit argumentele din referatul organului de cercetare penală, copia ordonanței va fi comunicată împreună cu o copie a referatului. În aceste condiții, Curtea reține că rațiunea comunicării copiei ordonanței - iar nu doar a unei înștiințări despre clasare - și a unei copii după referatul organului de cercetare penală, către toate persoanele interesate, rezidă în dreptul pe care aceste persoane îl au de a ataca soluția procurorului prin formularea unei plângeri, în temeiul dispozițiilor art. 340 din Codul de procedură penală, în acest sens fiind necesar ca acestea să aibă acces la motivele de fapt și de drept ce au condus la soluția de clasare, prin aceasta dispozițiile criticate nefiind contrare prevederilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Curtea constată că autorii excepției de neconstituționalitate sunt nemulțumiți de faptul că, în situația în care procurorul își însușește integral motivele cuprinse în referatul organului de cercetare penală, acesta nu mai este obligat să motiveze ordonanța de clasare, ci face trimitere la cuprinsul referatului motivat al organului de cercetare penală. Or, soluția legislativă criticată de către autorii excepției se regăsește în cuprinsul art. 315 alin. (5) din Codul de procedură penală (care nu constituie obiect al prezentei excepții) și nu privește dispozițiile criticate - respectiv art. 316 alin. (1) teza a doua din același cod - care dispun doar cu privire la comunicarea unor copii după ordonanța de clasare și după referatul organului de cercetare penală, în ipoteza în care ordonanța procurorului nu cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția de clasare.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Ecotech Com" - S.R.L. din Satu Mare și Vasile Șerban în Dosarul nr. 1.795/296/2015 al Judecătoriei Satu Mare - Secția penală și constată că dispozițiile art. 316 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Satu Mare - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 februarie 2016.