Hotărârea nr. 69/2016

Constată:

1. Prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității.

2. Propunerea conține mai multe elemente care vor contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru toate produsele fertilizante, asigurând în același timp o siguranță ridicată și standarde de protecție a mediului. Principalele prevederi ale propunerii:

a) norme privind libera circulație a tuturor fertilizanților cu marcaj CE produși în întreaga UE, normele actuale acoperind numai îngrășămintele anorganice și aditivii agricoli; propunerea va permite tuturor produselor fertilizante, inclusiv celor derivate din deșeuri biologice și nutrienți reciclați, să beneficieze de marcajul CE care să asigure libera circulație pe piața unică;

b) actualizează cerințele actuale pentru îngrășămintele anorganice cu marcaj CE;

c) menține armonizarea opțională - un producător care nu dorește ca produsul său să aibă marca CE, dar să aibă acces nelimitat la întreaga piață unică a UE, poate opta pentru respectarea normelor naționale, în conformitate cu principiul subsidiarității;

d) introduce noi cerințe armonizate pentru toate produsele fertilizante cu marcaj CE în ceea ce privește calitatea, siguranța și etichetarea;

e) permite ca subproduse de origine animală derivate să se deplaseze liber pe piața unică, ca fertilizante produse după punctul final al lanțului de producție;

f) include norme de recuperare a deșeurilor biologice transformate în compost și digestat. În cazul în care aceste produse sunt încorporate în îngrășăminte cu marcaj CE, acestea nu mai sunt considerate deșeuri în sensul Directivei-cadru privind deșeurile, permițând astfel produselor derivate din deșeuri să circule liber în UE.

Consideră:

1. România respinge introducerea în Regulamentul actual a produselor care conțin nutrienți sau materii organice reciclate din biodeșeuri sau din alte materii prime secundare în conformitate cu modelul de economie circulară, din următoarele considerente:

a) reutilizarea materiilor prime, care sunt în prezent eliminate ca deșeuri, constituie o problemă deoarece este puțin cunoscut impactul asupra mediului și implicit asupra sănătății umane în urma consumului produselor fertilizate cu substanțe provenite din astfel de deșeuri;

b) riscul contaminării cu agenți patogeni proveniți de la subprodusele de origine animală, deșeurile folosite în compoziția fertilizanților organici ducând la efecte dificil de evaluat pentru sănătatea publică sau animală;

c) totodată, evaluarea conformității produselor rezultate din aceste deșeuri nu poate fi lăsată la latitudinea și în sarcina producătorilor. Punerea pe piață a acestui tip de produse nu se poate face fără o testare prealabilă a efectelor asupra mediului și a sănătății umane;

d) utilizarea unor mari cantități de îngrășăminte organice produse în alte state membre creează mari probleme în aplicarea Directivei nitraților și în întocmirea unor recomandări agrochimice corecte;

e) circa 40% din suprafața agricolă este administrată de fermieri foarte mici, care practică o agricultură de subzistență cu o suprafață de aproximativ 2 ha/fermă, cu un nivel de cunoștințe și de dotare foarte reduse, care nu au posibilitatea evaluării impactului fertilizanților organici asupra produselor agricole obținute;

f) lipsa studiilor cu privire la protecția solurilor, din care să reiasă caracteristicile acestora după utilizarea produselor de natură organică;

g) în România există preocupări pentru producerea de îngrășăminte sigure și eficiente din materii prime secundare recuperate, cum ar fi cărbunele biologic, lignitul, turba, cenușa și struvita;

h) din cauza complexității, eterogenității, instabilității și a riscurilor pentru mediu ale produselor organice și ale materiilor prime, este necesar ca acestea să se aplice acolo unde se produc, drept urmare soluțiile particulare ale unui stat membru nu pot deveni norme generale obligatorii pentru celelalte state membre;

i) România consideră că fiecare stat membru trebuie să își organizeze sistemul de evaluare a conformității pentru fertilizanții organici, care trebuie să fie utilizați numai în statul respectiv, deoarece este obligatoriu să asigurăm sănătatea locuitorilor și a mediului și să creăm condițiile pentru libera circulație a produselor agricole și alimentare, siguranța alimentară fiind esențială pentru toate țările, dar mai ales pentru cele cu un sistem sanitar imperfect;

j) condițiile concrete din România nu permit evaluarea conformității unui produs de către cel care proiectează și produce acel produs, drept urmare este inoportun ca producătorii/distribuitorii/importatorii să fie implicați în sarcinile de supraveghere a pieței;

k) neacceptarea circulației libere a îngrășămintelor organice este dată de "caracterul variabil al anumitor materii componente ale produselor fertilizante organice și natura potențial ireversibilă a unor daune la care ar putea duce expunerea solului, culturilor" și apei, din cauza impurităților din aceste produse;

l) condițiile socioeconomice din România nu au condus la dezvoltarea intensivă a agriculturii, solurile noastre sunt curate, ceea ce ne permite practicarea agriculturii ecologice și tradiționale, unde producția este mai coborâtă, dar este de calitate. România mizează pe creșterea calității producției agricole, lucru care nu mai este asigurat prin circulația liberă a îngrășămintelor organice.

Recomandă:

România este în favoarea adoptării soluției nr. 2 prin care tehnica de reglementare a Regulamentului privind îngrășămintele, și anume omologarea de tip rămâne neschimbată și este extinsă la armonizarea îngrășămintelor provenite din materii prime organice și la alte produse din domeniul îngrășămintelor, cum ar fi biostimulatorii plantelor, permisiunea aplicării îngrășămintelor organice pe teritoriul național realizându-se strict doar pentru produsele provenite din surse interne și/sau pentru produsele recunoscute în baza principiului reciprocității.