Decizia nr. 191/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 și

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Paul Claudiu Munteanu în Dosarul nr. 44.053/3/2014 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 960D/2015 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosar punctul său de vedere, în cuprinsul căruia apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că cele statuate deja în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la textele de lege criticate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 1 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 44.053/3/2014, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 și

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Paul Claudiu Munteanu într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, prin care această autoritate a redus valoarea despăgubirii acordate pentru imobilul care a făcut obiectul notificării.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că modalitatea de evaluare instituită prin

art. 21 din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare, încalcă dreptul de proprietate al persoanelor îndreptățite la despăgubiri, deoarece, pe de o parte, nu constituie un cadru clar și previzibil pentru valorificarea punctelor stabilite prin decizia Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, iar, pe de altă parte, nu oferă nicio garanție pentru valorificarea acestor puncte. Se mai susține că, prin calcularea valorii despăgubirii ce urmează să fie acordată, aplicând grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 , este încălcat principiul egalității în drepturi, întrucât persoanele îndreptățite la despăgubiri în temeiul acestor prevederi legale sunt dezavantajate față de persoanele îndreptățite care au încasat despăgubirile cuvenite, în temeiul

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. În ceea ce privește prevederile

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , se arată că sunt contrare principiului neretroactivității legii civile, întrucât în privința dosarelor de despăgubiri soluționate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ca urmare a obligației constatate printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, pronunțată înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 165/2013 , se emite o decizie de compensare în puncte, potrivit procedurii instituite de

Legea nr. 165/2013 , iar nu a celei instituite prin

Legea nr. 247/2005 , care era legea în vigoare la data pronunțării hotărârii judecătorești. Se mai arată că această situație reprezintă în fapt o neexecutare a hotărârilor judecătorești, iar în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a fost sancționată atât neexecutarea hotărârilor judecătorești, cât și executarea cu întârziere a acestora. Invocă în acest sens hotărârile din 19 martie 1997 și din 7 mai 2002, pronunțate în cauzele Hornsby împotriva Greciei și, respectiv, Burdov împotriva Rusiei.

7. Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, opinând că nu sunt nesocotite dispozițiile din Legea fundamentală invocate în motivarea acesteia.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege supuse controlului de constituționalitate nu contravin dispozițiilor din Legea fundamentală invocate.

10. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 21 și

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Din analiza motivării excepției de neconstituționalitate rezultă că autorul excepției formulează critici de neconstituționalitate în legătură cu prevederile art. 21 alin. (6) și

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , astfel încât Curtea urmează să se pronunțe asupra acestor prevederi legale, potrivit cărora:

- Art. 21 alin. (6): "(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.";

- Art. 41 alin. (5): "(5) Obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21."

14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi referitor la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate și a proprietății private.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că din studierea documentelor aflate la dosarul cauzei rezultă că, în speța de față, decizia de validare contestată nu a fost emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ca urmare a îndeplinirii unei obligații stabilite în acest sens printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 . Așadar, nu sunt incidente în cauză prevederile art. 41 alin. (5) din legea menționată, care reglementează modalitatea concretă de aducere la îndeplinire a obligațiilor privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin asemenea hotărâri judecătorești. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013

este inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la legătura cu soluționarea cauzei, stabilită prin

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .

16. În ce privește dispozițiile

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , care prevăd că evaluarea imobilului imposibil de restituit în natură se face conform grilei notariale existente la momentul intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 , autorul excepției de neconstituționalitate a arătat, în esență, că aplicarea acestor dispoziții legale în vederea stabilirii despăgubirilor creează un regim discriminatoriu față de persoanele care au beneficiat de prevederile

Legii nr. 247/2005 . În legătură cu susțineri similare, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, prin prisma acelorași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, de exemplu,

Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014 , paragrafele 23-26, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015,

Decizia nr. 561 din 16 iulie 2015 , paragrafele 17-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 19 august 2015, sau

Decizia nr. 805 din 24 noiembrie 2015 , paragraful 29, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 8 februarie 2016).

17. Astfel, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 și art. 44 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, statuând că, potrivit principiului tempus regit actum, este firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorității abilitate. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, de exemplu,

Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, instanța constituțională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. În legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudența sa Curtea Constituțională a observat că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

18. De asemenea, Curtea a mai observat că evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013

constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a

Legii nr. 165/2013 . Tot potrivit acestei expuneri de motive, Curtea a reținut, prin

Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, că scopul legiuitorului a constat în introducerea prin noul act normativ a unui sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Curtea a admis cu acel prilej că prin intermediul acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie -

Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și

Legea nr. 247/2005

- referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin

Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general al societății.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Paul Claudiu Munteanu în Dosarul nr. 44.053/3/2014 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile menționate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2016.