Decizia nr. 209/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b), c) și d) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Societatea Mădăștef & Geo Spedition - S.R.L. din Ploiești în Dosarul nr. 2.712/105/2014/a1 al Curții de Apel Ploiești -- Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 948D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.111D/2015, ce are ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Marina Mirela Răduță în Dosarul nr. 6.655/3/2014 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.111D/2015 la Dosarul nr. 948D/2015.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

7. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.111D/2015 la Dosarul nr. 948D/2015, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că, asupra textelor de lege criticate, Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 94 din 3 martie 2015 .

9. Ulterior, în cursul ședinței de judecată, s-a prezentat personal și autorul excepției de neconstituționalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.111/2015, doamna Marina Mirela Răduță, care a depus o copie de pe Hotărârea din 14 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-76/14 Mihai Manea împotriva Instituției Prefectului - Județul Brașov - Serviciul public comunitar regim de permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin Încheierea din 11 mai 2015 și Sentința nr. 2.567 din 7 aprilie 2015 pronunțate în dosarele nr. 2.712/105/2014/a1 și nr. 6.655/3/2014, Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b), c) și d) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule, precum și cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013

s-a făcut cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României a avut loc la data de 4 martie 2013, iar, potrivit art. 17 din acest act normativ, intrarea sa în vigoare a fost amânată la data de 15 martie 2013. În aceste condiții, Curtea trebuie să analizeze dacă a existat situația extraordinară, a cărei reglementare să nu poată fi amânată, care a determinat adoptarea unei ordonanțe de urgență, în condițiile în care respectivul act a intrat în vigoare la aproximativ o lună de la data adoptării. De asemenea, se susține că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

aduce atingere și art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece afectează regimul drepturilor fundamentale, respectiv drepturile constituționale de proprietate și la liberă circulație a bunurilor, în sensul în care verbul "a afecta" a fost precizat de Curte prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008. În acest sens, se precizează că prevederile art. 4 și

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

aduc atingere dispozițiilor art. 44 din Constituție referitor la dreptul de proprietate și art. 1 privind protecția proprietății din Protocolul adițional la Convenția privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale. Astfel, prin stabilirea taxei privind timbrul de mediu pentru autovehicule, într-un cuantum mai mare decât valoarea autoturismului, se aduce atingere dreptului de dispoziție asupra acestui bun, care este practic scos din circuitul civil. Stabilirea unui timbru de mediu care se plătește doar la momentul înmatriculării, urmând ca ulterior să nu se distingă între rulajul autoturismelor, reprezintă premisa unei discriminări între proprietari. Textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor art. 44 din Constituție, deoarece "dreptul de proprietate câștigat prin primă înmatriculare" este afectat în deplinătatea valențelor sale. De asemenea, textul de lege criticat este discriminatoriu și cu aplicare retroactivă, deoarece extinde obligația plății timbrului pentru autoturismele deja înmatriculate și prin aplicarea timbrului de mediu numai pentru autovehicule care își schimbă proprietarul. Pentru celelalte, care nu vor mai fi vândute, indiferent de norma de poluare și de uzura acestora, taxa nu se încasează. De asemenea, se arată că este discriminatoriu și modul de calcul al taxei, diferit pentru fiecare proprietar. Stabilirea nivelului timbrului de mediu exprimat în euro, acesta urmând a fi plătit în lei, pe baza cursului de schimb valutar al monedei euro, aduce atingere dispozițiilor art. 137 alin. (2) teza întâi din Constituție potrivit cărora moneda națională este leul. Autorii critică și evoluția legislației privind taxa și faptul că legiuitorul nu a pus în acord legislația internă cu prevederile actelor Uniunii Europene, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

12. Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, referitor la încălcarea dreptului de proprietate, că autorul formulează o critică generică, fără a indica elementele care îi caracterizează situația individuală. În această situație nu se poate aprecia asupra unei încălcări a acestui drept. În baza principiului "poluatorul plătește", din punct de vedere al echității, o atare taxă trebuie plătită de poluator, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului de proprietate. Obligația de plată a taxei incumbă tuturor celor aflați în ipoteza prevăzută de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 , astfel încât nu poate fi vorba de o discriminare.

13. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal invocă considerentele care au stat la baza

deciziilor Curții Constituționale nr. 645 din 11 noiembrie 2014

și nr. 162 din 17 martie 2015. În plus arată că, în baza principiului "poluatorul plătește", din punct de vedere al echității, o atare taxă trebuie plătită de poluator, situație care se regăsește în ipoteza actului normativ criticat. Totodată, în ceea ce privește principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice, instanța apreciază că acesta este respectat, deoarece obligația de plată a timbrului de mediu incumbă tuturor celor aflați în ipotezele prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 . Criticile de neconstituționalitate referitoare la nivelul cuantumului taxei au fost formulate în mod generic, fără a indica elementele ce caracterizează situația individuală a autorului. În aceste condiții, caracterul proporțional și rezonabil al taxei nu poate fi apreciat în cauză, prin raportare la principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, potrivit căruia fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă, și să nu facă diferențe pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. Chiar dacă legiuitorul este suveran în prevederea modalităților și procedurilor privind realizarea taxelor datorate de contribuabili, putând stabili cuantumul timbrului de mediu și categoriile de autovehicule ce datorează această taxă, totuși prevederile criticate instituie un mecanism ce poate fi considerat că nu este în concordanță cu principiile consacrate în jurisprudența Curții Constituționale, și pot veni în contradicție cu normele constituționale invocate de autorul excepției.

14. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

15. Guvernul a transmis punctul său de vedere în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

deciziile nr. 137 din 25 februarie 2010

și nr. 94 din 3 martie 2015.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisul depus, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut prin actele de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) lit. b), c) și d) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

în Dosarul Curții Constituționale nr. 948D/2015, precum și cele ale art. 4 și

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.111D/2015. Din examinarea concluziilor formulate de autorii excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, și, în special, ale art. 4 și art. 6 din aceeași ordonanță de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, având următorul cuprins:

- Art. 4: "Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:

a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;

b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;

c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;

d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule;

e) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a emis decizie de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în conformitate cu prevederile art. 12."

- Art. 6: "(1) Timbrul se calculează pe baza elementelor prevăzute la anexele nr. 1-6, după cum urmează:

a) pentru autovehiculele din categoria M1 cărora le corespunde norma de poluare Euro 5, timbrul de mediu se calculează după formula:

Suma de plată = [A x B x (100 - C)]/100,

unde:

A = nivelul emisiilor de CO(2), exprimat în grame/km menționate în cartea de identitate a vehiculului;

B = valoarea emisiilor de CO(2), exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1;

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;

b) pentru autovehiculele din categoria M1 cărora le corespund normele de poluare euro 4 și euro 3, timbrul de mediu se calculează după formula: Suma de plată = [A x B x (100 - C)]/100,

unde:

A = nivelul emisiilor de CO(2), exprimat în grame/km menționate în cartea de identitate a vehiculului;

B = valoarea emisiilor de CO(2), exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie și prevăzută în anexa nr. 2 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;

c) pentru autovehiculele din categoria M1 cărora le corespund normele de poluare non-Euro, Euro 1 sau Euro 2, după formula:

Suma de plată = [E x D x (100 - C)]/100,

unde:

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana nr. 2 din anexa nr. 3;

D = cilindreea exprimată în centimetri cubi, prevăzută în certificatul de înmatriculare a autovehiculului sau în cartea de identitate a vehiculului;

E = valoarea prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie și valoarea prevăzută în coloana 4 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;

d) formula prevăzută la lit. c) se aplică și pentru autovehiculele din categoriile M(2), M(3), N(1), N(2) și N(3), pentru care nivelul timbrului de mediu este prevăzut în coloana 2 din anexa nr. 5.

(2) Norma de poluare Euro și nivelul emisiei de CO(2), la care se face referire la alin. (1), sunt cele menționate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român» în cartea de identitate a vehiculului, în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(3) Timbrul pentru autovehiculele cărora le corespunde norma de poluare Euro 6 se va determina pe baza formulei prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu intrarea în vigoare a normei Euro 6 pentru înmatricularea, vânzarea și introducerea în circulație a vehiculelor noi, conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor.

(4) Pentru autovehiculele care fac parte din categoria celor hibride și electrice timbrul de mediu nu se datorează.

(5) Cota de reducere a timbrului, prevăzută în anexa nr. 3, este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului.

(6) Cu ocazia calculului timbrului pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota de reducere prevăzută în anexa nr. 3, în funcție de abaterile de la situația standard a elementului/elementelor care a/au stat la baza stabilirii cotei fixe, dacă persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat declară pe propria răspundere că rulajul mediu anual real al autovehiculului în cauză este mai mare decât rulajul mediu anual considerat standard pentru categoria respectivă de autovehicule, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. În acest caz, calculul timbrului se face pe baza cotei de reducere rezultate din cota prevăzută în anexa nr. 3, majorată cu cota de reducere suplimentară prevăzută în anexa nr. 6. Atunci când noua cotă de reducere este mai mare de 90%, se aplică cota de reducere de 90%.

(7) Suma reprezentând timbrul ce urmează a fi plătită, calculată potrivit prevederilor alin. (1), poate fi ajustată și atunci când persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat face dovada, pe baza expertizei tehnice efectuate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român», că deprecierea autovehiculului rulat este mai mare, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(8) Vechimea autovehiculului se calculează în funcție de data primei înmatriculării a acestuia.

(9) Atunci când persoana care solicită înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat nu poate face dovada datei înmatriculării autovehiculului, timbrul se calculează în funcție de anul de fabricație."

19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 referitor la principiul egalității, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 137 alin. (2) teza întâi potrivit cărora moneda națională este leul, art. 115 alin. (4) referitor la adoptarea ordonanțelor de urgență numai în situații extraordinare și art. 115 alin. (6), sub aspectul interzicerii adoptării ordonanțelor de urgență ce pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, precum și prevederilor art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a reținut că timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinație clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, care se plătește o singură dată. Totodată, potrivit art. 35 alin. (2) din Constituție, statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos, iar conform

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 , timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru mediu și se utilizează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. În aceste condiții, Curtea a reținut că măsurile luate de legiuitor au avut în vedere îndeplinirea obligației prevăzute de chiar textul Constituției (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 162 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 27 mai 2015, paragraful 24).

21. Referitor la criticile potrivit cărora dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013

contravin prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4), Curtea a reținut că, în preambulul ordonanței de urgență criticate, caracterul de urgență a fost justificat prin "necesitatea asigurării cadrului necesar în vederea realizării unor programe și proiecte din domeniul protecției mediului, pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile-limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu" și pentru conformarea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse în comunicarea din 14 decembrie 2012, potrivit căreia taxarea autoturismelor nu trebuie să se bazeze pe criterii specifice tehnologice, ci pe datele de performanță obiective, disponibile în mod obișnuit, și relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO(2). Astfel, Curtea a reținut că aceste elemente vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare, pornind de la o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care punea în pericol un interes public, astfel încât nu a fost încălcat

art. 115 alin. (4) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 162 din 17 martie 2015 , precitată, paragraful 20).

22. Distinct de cele reținute în decizia menționată, ale cărei considerente își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, Curtea reține că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, din perspectiva faptului că ordonanța de urgență a Guvernului a fost publicată la data de 4 martie 2013, iar intrarea sa în vigoare a fost amânată prin art. 17 din acest act normativ, până la data de 15 martie 2013. Amânarea intrării în vigoare a ordonanței de urgență nu are, de plano, semnificația lipsirii sale de caracterul urgent și extraordinar (a se vedea, exemplificativ, și

Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2010). Astfel cum sa reținut anterior, pentru motivele pe care s-a întemeiat

Decizia nr. 162 din 17 martie 2015 , precitată, caracterul urgent și extraordinar al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 , este justificat. În plus, Curtea observă și dispozițiile

art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora "Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară", precum și faptul că, potrivit art. 16 din actul normativ criticat, în termen de 15 zile de la data publicării acesteia, urmau să fie elaborate norme metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

23. Curtea a reținut că plata timbrului de mediu cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat nu echivalează cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, ci este în concordanță cu principiul activității legii civile. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 565 din 15 septembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015, paragraful 17).

24. În ceea ce privește încălcarea principiului egalității în fața legii, Curtea s-a mai pronunțat, prin

Decizia nr. 127 din 10 martie 2016 , paragraful 18, nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii, reținând că, în jurisprudența sa a statuat, cu valoare de principiu, faptul că egalitatea în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, cei care au transcris dreptul de proprietate anterior intrării în vigoare a actului normativ criticat, nu se află în aceeași situație cu aceia care au înscris/reintrodus în parcul național sau transcris dreptul de proprietate, ulterior intrării în vigoare a actului normativ criticat. Fiecare dintre proprietari are o situație diferită în funcție de cadrul legal în vigoare atunci când a avut loc înscrierea/reintroducerea în parcul național sau transcrierea dreptului de proprietate. În legătură cu aspectul menționat mai sus, Curtea a reținut că situația diferită în care se află cetățenii, în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Respectarea egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecință, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 566 din 16 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 ianuarie 2015). În concluzie, Curtea reține că, pentru a exista o încălcare a principiului egalității, trebuie ca între persoanele cărora li se aplică același regim juridic - în speță prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013

- să existe diferențe nejustificate obiectiv și rezonabil. Or, din critica autorilor excepției nu rezultă aceste diferențe.

25. De asemenea, Curtea constată, referitor la criticile ce privesc presupuse discriminări care rezultă din stabilirea timbrului de mediu, fără a ține cont de rulajul diferit al autoturismelor, ori din modul diferențiat de calcul al timbrului, că acestea constituie eventuale propuneri de lege ferenda, iar nu veritabile critici de neconstituționalitate.

26. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, respectiv a prerogativei dreptului de dispoziție asupra bunului, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi primită. Textele de lege criticate nu conțin nicio prevedere care să aibă ca efect indisponibilizarea bunului, iar critica autorului excepției privește o situație de fapt, care excedează controlului de constituționalitate.

27. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 137 alin. (2) din Constituție, Curtea observă că actul normativ criticat nu conține nicio dispoziție din care să rezulte că moneda națională ar fi alta decât leul. Legiuitorul este liber să stabilească formula după care se calculează valoarea timbrului, iar plata se face în lei la Trezoreria Statului, pe numele Administrației Fondului pentru Mediu, astfel cum rezultă din prevederile

art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu.

28. Curtea constată că nu poate fi reținută nici critica referitoare la încălcarea art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, de vreme ce, așa cum s-a reținut anterior, nu a fost afectat regimul dispozițiilor constituționale privind egalitatea în fața legii, și al celor privind dreptul de proprietate privată.

29. În ceea ce privește înscrisul depus, respectiv Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 aprilie 2015 pronunțată în Cauza C-76/14 Mihai Manea împotriva Instituției Prefectului - Județul Brașov - Serviciul public comunitar regim de permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, Curtea reține că, după pronunțarea acesteia, legiuitorul a modificat

art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule prin

Ordonanța Guvernului nr. 40/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 august 2015, astfel încât, în prezent, contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, pot solicita restituirea acesteia prin cerere adresată organului fiscal competent. De asemenea, Curtea Constituțională observă că nu este de competența sa să analizeze conformitatea unor norme de drept național cu prevederile din actele obligatorii ale Uniunii Europene, prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (a se vedea, ad similis,

Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010).

30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Mădăștef & Geo Spedition - S.R.L. din Ploiești, în Dosarul nr. 2.712/105/2014/a1 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și de Marina Mirela Răduță în Dosarul nr. 6.655/3/2014 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013

privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, și, în special, ale art. 4 și art. 6 din aceeași ordonanță de urgență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 aprilie 2016.