Decizia nr. 239/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004

privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, excepție ridicată de Alin Mădălin Porca în Dosarul nr. 2.028/62/2015 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.526D/2015.

2. La apelul nominal răspunde consilier juridic Daniel Adrian Miclescu cu delegație la dosar pentru Administrația Națională a Penitenciarelor. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.879D/2015, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Tania Elena Panait în Dosarul nr. 5.687/105/2015 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

4. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Administrației Naționale a Penitenciarelor în Dosarul nr. 1.526D/2015 și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.879D/2015 la Dosarul nr. 1.526D/2015, care a fost primul înregistrat.

5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Administrației Naționale a Penitenciarelor în Dosarul nr. 1.526D/2015, care susține, în esență, că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, deoarece răspunderea patrimonială nu conduce la încetarea raportului de serviciu. Răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor este reglementată prin lege organică și, prin urmare, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 30 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.028/62/2015, Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004

privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor. Excepția a fost ridicată de reclamantul Alin Mădălin Porca în cadrul soluționării acțiunii prin care a solicitat anularea Dispoziției de imputare nr. 347 din 19 martie 2015.

8. Prin Încheierea din 15 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.687/105/2015, Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004

privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor. Excepția a fost ridicată de reclamanta Tania Elena Panait în cadrul soluționării acțiunii prin care a solicitat anularea Dispoziției de imputare din 30 aprilie 2015 și a procesului-verbal întocmit de către comisia de cercetare administrativă.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și cel al obligativității respectării Constituției, a supremației sale și al legii și ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. În acest sens arată că textul de lege criticat reprezintă "o normă în alb" prin care competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul statutului funcționarului public este transmisă unei autorități unipersonale din puterea executivă, și anume ministrului justiției. Or, răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar, fiind în legătură directă cu modul de executare a raporturilor de serviciu, ținând de statutul acestei categorii speciale de funcționari publici, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică, iar nu prin act administrativ emis de un membru al Guvernului, acest tip de acte având un caracter infralegal. În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia invocă, în final,

Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014 .

10. Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât aspectele esențiale în materia răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt reglementate prin

Legea nr. 293/2004 , lege organică, iar împrejurarea că metodologia emiterii dispoziției de imputare sau a angajamentului de plată este stabilită prin ordin al ministrului justiției nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) și ale

art. 73 alin. (3) lit. j). De altfel, Ordinul ministrului justiției nr. 1.760/C/2013

pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 31 mai 2013, fiind asigurată astfel transparența reglementării și posibilitatea persoanelor a căror răspundere patrimonială urmează a fi angajată de a cunoaște regulile potrivit cărora se desfășoară procedura și de a-și adapta conduita în mod corespunzător.

11. Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a constatat îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, însă nu și-a exprimat opinia asupra acesteia.

12. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13. Guvernul consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile

art. 76 din Legea nr. 293/2004

reglementează cele mai importante aspecte asupra răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, după cum urmează: cazurile în care se angajează această formă de răspundere, posibilitatea emiterii în mod unilateral a unui titlu executoriu, fără intervenția instanței judecătorești, actele prin care se poate angaja răspunderea patrimonială, organele competente a emite dispoziția de imputare și termenul de emitere a dispoziției de imputare, instituirea unui termen de decădere pentru emiterea dispoziției de imputare, posibilitatea de atacare a dispoziției de imputare. Celelalte aspecte sunt reglementate prin

Ordinul ministrului justiției nr. 1.760/C/2013 . Așadar, instituția răspunderii patrimoniale este reglementată la nivel primar prin lege organică, iar nu printr-un act administrativ, doar aspecte specifice emiterii dispoziției de imputare și semnării angajamentului de plată fiind detaliate prin ordinul ministrului justiției. Totodată, instanțele de contencios administrativ au competența de a aprecia asupra conformității cu legea a metodologiei aprobate prin ordinul ministrului justiției, iar atunci când constată că dispozițiile acesteia contravin legii, pot dispune anularea acestora.

14. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, în esență, pentru aceleași argumente ca cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 394 din 3 iulie 2014 , întrucât soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională nu este diferită de cea criticată prin prezenta speță.

15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse la dosare de părțile Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul de Femei Târgșor, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Administrației Naționale a Penitenciarelor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004

privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 10 aprilie 2014, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut: "Repararea pagubelor aduse Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților de penitenciare în situațiile prevăzute la alin. (1) se dispune prin emiterea de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor ori de către directorii unităților de penitenciare a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției. Împotriva dispoziției de imputare personalul în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, în condițiile legii. Dreptul de a emite dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei." Dispozițiile art. 76 alin. (1), la care fac referire dispozițiile de lege criticate, au următorul cuprins: "Răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare se angajează în următoarele situații:

a) pentru pagubele produse cu vinovăție în patrimoniul Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităților din subordinea acesteia;

b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) pentru nerestituirea în termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu i se datorau și care nu mai pot fi restituite în natură, precum și a unor servicii ce i-au fost prestate în mod necuvenit."

18. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și cel al obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legii și ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că

art. 76 din Legea nr. 293/2004

reglementează răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Răspunderea patrimonială este condiționată de existența raportului de serviciu al funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și astfel reprezintă un aspect al statutului acestor funcționari publici. Art. 76 alin. (1) enumeră situațiile în care se angajează această formă de răspundere a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, după cum urmează: pentru pagubele produse cu vinovăție în patrimoniul Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităților din subordinea acesteia; pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i sau acordat necuvenit; pentru nerestituirea în termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu i se datorau și care nu mai pot fi restituite în natură, precum și a unor servicii ce i-au fost prestate în mod necuvenit. Alin. (2) al art. 76 din aceeași lege prevede că repararea pagubelor se dispune prin emiterea de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor ori de către directorii unităților de penitenciare a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată, "conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției". Totodată, art. 76 alin. (2) prevede că împotriva dispoziției de imputare personalul în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, în condițiile legii, iar dreptul de a emite dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

20. Având în vedere acestea, Curtea constată că aspectele esențiale privind răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare - cum sunt: situațiile în care se angajează răspunderea patrimonială, organul care poate dispune angajarea acestei răspunderi, actul prin care se dispune angajarea răspunderii patrimoniale, termenul în care se poate emite dispoziția de imputare, modalitatea de contestare a dispoziției de imputare, termenul de prescripție a dreptului de a emite dispoziția de imputare - sunt prevăzute în

art. 76 din Legea nr. 293/2004 .

21. Astfel, potrivit dispozițiilor de lege criticate -

art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 , repararea pagubei se dispune prin emiterea dispoziției de imputare sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată, "conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției". În acest sens a fost emis

Ordinul ministrului justiției nr. 1.760/C din 24 mai 2013

pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 31 mai 2013.

22. Așadar, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, prin ordin al ministrului justiției se detaliază procedura stabilirii răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, iar nu aspecte esențiale privind statutul funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Totodată, aspectele esențiale privind răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt reglementate prin

art. 76 din Legea nr. 293/2004 .

23. Întrucât, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și ținând cont de faptul că aspectele esențiale privind răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt reglementate prin

Legea nr. 293/2004 , iar prin ordin al ministrului justiției se detaliază doar procedura privind stabilirea acestei forme de răspundere, Curtea constată că susținerile autorilor excepției privind încălcarea art. 73 alin. (3) lit. j) și art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție sunt neîntemeiate, neputând fi reținute, în cauză, considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alin Mădălin Porca în Dosarul nr. 2.028/62/2015 al Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Tania Elena Panait în Dosarul nr. 5.687/105/2015 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004

privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 aprilie 2016.