Decizia nr. 279/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ramona Mihaela Viczian, personal și în calitate de reprezentant legal al minorilor Rareș Patric Viczian, Carla Beatrice Viczian și Pavel Adrian Viczian, în Dosarul nr. 457/108/2015 al Tribunalului Arad - Secția I civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.479D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 6 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 457/108/2015, Tribunalul Arad - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ramona Mihaela Viczian, personal și în calitate de reprezentant legal al minorilor Rareș Patric Viczian, Carla Beatrice Viczian și Pavel Adrian Viczian, într-o cauză având ca obiect o acțiune în răspundere delictuală.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că "în orice acțiune în care este vorba despre încălcarea oricărui drept al personalității (drept nepatrimonial), drept pentru a cărui apărare/reparare se solicită stabilirea și acordarea de despăgubiri sub forma unei sume de bani cu titlu de daune morale, nu se datorează taxă judiciară de timbru, sau, in extremis, se va datora o taxă judiciară în sumă fixă de 100 RON." Altfel spus, în opinia acesteia, "nicio acțiune în stabilirea și acordarea daunelor morale pentru atingeri aduse oricărui drept al personalității nu va putea fi supusă incidenței dispozițiilor

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , cu a sa taxă variabilă, calculată în funcție de suma solicitată cu titlu de daune morale."

6. În acest context, autoarea excepției susține că "atingerea/încălcarea/vătămarea adusă onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se poate realiza printr-o paletă aproape infinită de fapte, nu doar prin proferarea de expresii insultătoare, calomnii ori denigrări." Arată, astfel, că onoarea, demnitatea, reputația nu sunt altceva decât drepturi ale personalității, sens în care face trimitere la art. 58 din Noul cod civil, care consacră drepturile personalității, printre acestea fiind dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la demnitate, la propria imagine sau la respectarea vieții private.

7. Prin urmare, autoarea excepției apreciază că " art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este neconstituțional în măsura în care privește/vizează/acoperă exclusiv dreptul la onoare, demnitate sau reputație, cu excluderea tuturor celorlalte drepturi ale personalității, unele din aceste drepturi infinit mai importante (ca de exemplu, dreptul la viață, la integritate fizică și psihică etc.). Susține, totodată, că

art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este neconstituțional în măsura în care impune o taxă judiciară de timbru variabilă, în funcție de cuantumul daunelor morale solicitate, pentru atingerile tuturor celorlalte drepturi ale personalității, altele decât dreptul la onoare, demnitate și reputație.

8. Tribunalul Arad - Secția I civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii. Totodată, arată că legiuitorul a instituit, prin

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , posibilitatea instanței de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în situațiile în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale.

9. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind

Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005 , prin care s-a statuat că dispozițiile art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", a arătat Curtea, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Sa reținut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.

11. De asemenea, referitor la constituționalitatea

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , arată că prin

Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014 , Curtea a constatat că soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe și nu la valoare.

12. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

este inadmisibilă, având în vedere că întreaga motivare se referă la interpretarea și determinarea drepturilor personalității, așa cum sunt reglementate de art. 58 din Noul cod civil.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:

- Art. 3: "(1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;

b) între 501 lei și 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;

c) între 5.001 lei și 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;

d) între 25.001 lei și 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;

e) între 50.001 lei și 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei;

f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.";

- Art. 7: "Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei."

16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) potrivit cărora, "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate", art. 16 alin. (1) care prevăd egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, precum și prevederilor art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil și, respectiv, la interzicerea discriminării.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate.

18. Astfel, în ceea ce privește

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, și a constatat că aceste prevederi sunt constituționale. Curtea a subliniat că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. De asemenea a reținut faptul că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.

19. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a analizat dacă accesul liber la justiție este un drept absolut și dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. În acest context, instanța europeană a statuat că "dreptul la un tribunal" nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, definitivă în 11 martie 2008, pronunțată în Cauza Larco împotriva României, Curtea Europeană a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanță, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea Europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei.

20. De asemenea, referitor la constituționalitatea prevederilor

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Curtea s-a pronunțat, spre exemplu, prin

Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2015, sau

Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, și a reținut, în esență, că "soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe și nu la valoare."

21. Ca atare, având în vedere aspectele mai sus menționate, astfel cum au fost reținute în jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, Curtea constată că prevederile art. 3 alin. (1) și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru nu contravin normelor constituționale invocate de autoarea excepției.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ramona Mihaela Viczian, personal și în calitate de reprezentant legal al minorilor Rareș Patric Viczian, Carla Beatrice Viczian și Pavel Adrian Viczian, în Dosarul nr. 457/108/2015 al Tribunalului Arad - Secția I civilă și constată că prevederile art. 3 alin. (1) și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 mai 2016.