HG nr. 516/2016

Partea A

Instrucțiuni referitoare la stabilirea valorilor de prag, potrivit prevederilor art. 3 din Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării

Valorile de prag se stabilesc pentru toți poluanții și indicatorii de poluare care, în temeiul caracterizării realizate potrivit dispozițiilor

art. 43 alin. (1^4) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, caracterizează corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană ca fiind la risc de a nu avea o stare chimică bună.

Valorile de prag se stabilesc astfel încât, în cazul în care ele sunt depășite de rezultatele monitorizării într-un punct de monitorizare reprezentativ, aceasta să indice riscul ca una ori mai multe dintre condițiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c), pct. (ii), (iii) și (iv) din Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, să nu fie îndeplinite.

Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare ține seama de următoarele:

1. determinarea valorilor de prag trebuie să se bazeze pe următoarele elemente:

a) extinderea interacțiunilor dintre apele subterane și ecosistemele acvatice asociate și ecosistemele terestre dependente;

b) legătura cu utilizările sau cu funcțiile legitime reale ori potențiale ale apelor subterane;

c) toți poluanții care caracterizează corpurile de ape subterane ca fiind la risc, ținându-se seama de lista minimală prevăzută în partea B;

d) caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informațiile despre nivelurile fondului geochimic natural și bilanțul apei;

2. determinarea valorilor de prag ia în considerare, de asemenea, originea poluanților, eventuala lor prezență naturală, toxicologia și tendința de dispersie, persistența și potențialul de bioacumulare a acestor poluanți;

3. de fiecare dată când se înregistrează niveluri de fond geochimic ridicate ale substanțelor sau ale ionilor ori ale indicatorilor acestora din motive hidrogeologice naturale, aceste niveluri de fond geochimic din corpul de apă subterană în cauză sunt luate în considerare atunci când se stabilesc valorile de prag. La stabilirea nivelurilor de fond geochimic, următoarele principii ar trebui luate în considerare:

a) stabilirea nivelurilor de fond geochimic ar trebui să se bazeze pe caracterizarea corpurilor de apă subterană potrivit prevederilor anexei nr. 1^3 la

Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, precum și pe rezultatele obținute în urma monitorizării apelor subterane, potrivit prevederilor anexei nr. 1^1 la

Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare. Strategia de monitorizare și interpretare a datelor ar trebui să țină seama de faptul că proprietățile chimice ale apelor subterane și condițiile de curgere ale acestora variază pe direcție laterală și verticală;

b) în cazul în care este disponibil un număr limitat de date de monitorizare a apelor subterane, trebuie colectate mai multe date, iar între timp trebuie să fie stabilite niveluri de fond geochimic pe baza acestor date de monitorizare limitate, acolo unde este cazul, printr-o abordare simplificată care utilizează un subset de probe pentru care indicatorii nu arată nicio influență a activității umane. Informațiile privind transferurile și procesele geochimice trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare în cazul în care sunt disponibile;

c) în cazurile în care nu există suficiente date de monitorizare a apelor subterane, iar informațiile privind transferurile și procesele geochimice sunt insuficiente, trebuie colectate mai multe date și informații, iar între timp trebuie să fie estimate niveluri de fond geochimic, acolo unde este cazul, pe baza rezultatelor statisticilor de referință pentru același tip de acvifere din alte zone care dispun de date de monitorizare suficiente;

4. determinarea valorilor de prag trebuie să se sprijine pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea calității datelor, pe considerații analitice, precum și pe nivelurile fondului geochimic pentru substanțele care pot să apară atât natural, cât și ca urmare a activităților umane.

Partea B

Lista minimală a poluanților și a indicatorilor acestora care trebuie luați în considerare la stabilirea valorilor de prag potrivit dispozițiilor art. 3 din Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării

1. Substanțe sau ioni ori indicatori care pot să apară atât natural, cât și/sau ca urmare a activităților umane:

a) arsen;

b) cadmiu;

c) plumb;

d) mercur;

e) amoniu;

f) cloruri;

g) sulfați;

h) nitriți;

i) fosfor (total)/fosfați*1).

2. Substanțe sintetice artificiale:

a) tricloretilenă;

b) tetracloretilenă.

3. Parametri care indică intruziunile saline sau de alt tip*2): conductivitate.

──────────
*1) Autoritatea responsabilă poate decide să stabilească valori de prag fie pentru fosfor (total), fie pentru fosfați, la propunerea autorității de implementare.
──────────

──────────
*2) Referitor la concentrațiile saline rezultate în urma activităților umane, autoritatea de implementare poate propune valori de prag fie pentru sulfați și cloruri, fie pentru conductivitate.
──────────

Partea C Informații cu privire la poluanții și indicatorii acestora pentru care s-au stabilit valori de prag

Autoritatea de implementare include în planurile de management al districtelor hidrografice care urmează să fie prezentate potrivit prevederilor

art. 43 din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, informații privind modul în care s-a urmat procedura stabilită în partea A.

Autoritatea de implementare comunică în special:

a) informații despre fiecare dintre corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană caracterizate ca fiind la risc de neatingere a obiectivelor de mediu, inclusiv următoarele:

(i) dimensiunea corpurilor;

(ii) fiecare poluant sau fiecare indicator de poluare care caracterizează corpuri de apă subterană ca fiind la risc de neatingere a obiectivelor de mediu;

(iii) obiectivele de calitate a mediului de care este legat riscul, inclusiv utilizările sau funcțiile legitime reale ori potențiale ale corpului de apă subterană și relația dintre corpurile de apă subterană și apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente;

(iv) în cazul substanțelor prezente în stare naturală, nivelurile de fond geochimic natural în corpurile de apă subterană;

(v) informații privind depășirile, atunci când valorile de prag sunt depășite;

b) valorile de prag, fie că sunt aplicabile la nivel național, la nivelul districtului hidrografic sau în partea districtului hidrografic internațional situată pe teritoriul statului membru ori la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de apă subterană;

c) relația dintre valorile de prag și fiecare dintre categoriile următoare:

(i) nivelurile de fond geochimic, în cazul substanțelor prezente în stare naturală;

(ii) apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente;

(iii) obiectivele de calitate a mediului și alte standarde de protecție a apelor existente la nivel național, comunitar sau internațional;

(iv) orice informații relevante privind toxicologia, ecotoxicologia, persistența, potențialul de bioacumulare și tendința de dispersie a poluanților;

d) metodologia utilizată pentru stabilirea nivelurilor de fond geochimic pe baza principiilor prevăzute la pct. 3 din partea A;

e) motivele pentru care nu au fost stabilite valori de prag pentru poluanții și indicatorii identificați în partea B;

f) elementele esențiale ale evaluării stării chimice a apelor subterane, inclusiv nivelul, metoda și perioada de agregare a rezultatelor monitorizării, definirea întinderii acceptabile a depășirilor, precum și metoda de calculare a acesteia, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) lit. c) pct. (i) din Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării și ale pct. 3 din anexa nr. 3 la acesta.

În cazul în care oricare dintre datele prevăzute la lit. a)-f) nu sunt incluse în planurile de management al districtelor hidrografice, autoritatea de implementare motivează această absență în planurile respective.

-------