Decizia nr. 351/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 și a art. 19 din Legea nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 340/2013 10 decembrie 2013 (prevederi anume) a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 19 din Legea nr. 340/2013
a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 și a
art. 19 din Legea nr. 187/2014
a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.077/40/2015 (reunit cu Dosarul nr. 1.862/40/2015*) al Tribunalului Botoșani - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.848D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.077/40/2015, reunit cu Dosarul nr. 1.862/40/2015*, a cărei eroare materială a fost îndreptată prin Încheierea din 11 martie 2016, Tribunalul Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 19 din Legea nr. 340/2013
a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 și a
art. 19 din Legea nr. 187/2014
a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Liliana Teodoriu în cadrul soluționării unei cauze având ca obiect contestație la deciziile de pensionare.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1), deoarece valoarea indicelui de corecție de 1,07 pentru anul 2015 este stabilită arbitrar, cu încălcarea
art. 170 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. După aplicarea formulei de calcul prevăzute de
art. 170 din Legea nr. 263/2010 , la valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul 2015 de 830,2 lei rezultă un indice de corecție de 1,19, deci mai mare decât indicele de corecție de 1,07. De asemenea, pentru anul 2014, deși valoarea punctului de pensie în anul 2014 a crescut față de anul 2013, nu se justifică diminuarea indicelui de corecție la 1,07.
6. Tribunalul Botoșani - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar aspectele invocate constituie probleme de aplicare a legii, iar nu de constituționalitate.
7. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece autoarea acesteia critică dispoziții din cuprinsul unor legi prin intermediul cărora s-a instituit o normă derogatorie, cu aplicabilitate limitată în timp, de la prevederile
art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 .
9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, iar verificarea cifrelor reprezentând indici de corecție nu intră în competența Curții Constituționale.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, și ale
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 30 decembrie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: -
Articolul 19
din Legea nr. 340/2013 : "În anul 2014 indicele de corecție prevăzut la
art. 170 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,07.";
-
Articolul 19
din Legea nr. 187/2014 : "În anul 2015 indicele de corecție prevăzut la
art. 170 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,07."
13. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate stabilesc pentru anii 2014 și 2015 valoarea indicelui de corecție.
Articolul 170
alin. (1) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010 instituie formula de calcul al indicelui de corecție, având următorul conținut: "Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011."
15. Cu privire la indicele de corecție stabilit de
art. 170 din Legea nr. 263/2010 , prin
Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, paragraful 22, Curtea a reținut că, deși
art. 170 din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecție (raportul dintre 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - și anume câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an. Astfel, legiuitorul a instituit, prin
art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 , pentru anul 2013, o cifră fixă de 1,06 ce urma să se aplice tuturor persoanelor pensionate în anul 2013. Însă, întrucât
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013
a fost publicată la data de 23 ianuarie 2013, dispozițiile art. III alin. (2) și (3) fiind retroactive, au fost declarate neconstituționale prin
Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013 , decizie prin care Curtea Constituțională a constatat și că art. III alin. (1) care instituia indicele de corecție de 1,06 trebuie să se aplice numai persoanelor pensionate după data de 23 ianuarie 2013.
16. Așadar, aceleași considerente sunt valabile și cu privire la normele de lege criticate, care stabilesc indicele de corecție valabil pentru anii 2014 și 2015, legiuitorul având posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecție aplicabilă într-un anumit an, evident, cu respectarea prevederilor constituționale.
17. Curtea a mai constatat, prin decizia sus-menționată, paragraful 24, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, așa cum s-a reținut în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, de exemplu prin
Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008.
18. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că, prin
deciziile nr. 437 din 29 octombrie 2013
și nr. 463 din 17 septembrie 2014, instanța de contencios constituțional nu a analizat constituționalitatea dispozițiilor de lege care instituiau anumite cifre ca reprezentând indici de corecție, întrucât nu intră în competența Curții Constituționale, stabilirea acestor cifre fiind atributul exclusiv al legiuitorului. Însă Curtea a analizat constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate din perspectiva principiului neretroactivității și a efectelor obligatorii ale deciziilor sale.
19. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate care stabilesc pentru anii 2014 și 2015 valoarea indicelui de corecție aplicabil punctajului mediu anual realizat de asigurat nu contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi.
20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.077/40/2015 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 19 din Legea nr. 340/2013
a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 și a
art. 19 din Legea nr. 187/2014
a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 mai 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.